Arhiva | 1:20 am

PROFESORASUL DE FIZICA,PENALUL KLAUS WERNER VON STRUDEL DESPRE RAPORTUL MCV SI CUM ESTE TRADUS DE POLITICIENI SI JUSTITIE!

16 nov.

Raportul MCV este comentat pe toate vocile de politicienii din România, în vreme ce reprezentanții sistemului judiciar se aliniază în spatele președintelui.

Președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri, legat de raportul MCV, că acesta reprezintă „un serios semnal de alarmă” de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont, iar dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului vor continua, țara va face pași înapoi.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției (MCV) reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont. Dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției vor continua în aceeași direcție ca și până acum, România va face pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției”, se arată într-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Președinția mai spune că Iohannis împărtășește opinia Comisiei Europene conform căreia procesul de modificare a legislației privitor la justiție trebuie să fie unul cât mai transparent și cu luarea în considerare a poziției tuturor actorilor din sistemul judiciar.

„De la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat astăzi, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător și doar la alte 3 recomandări s-au înregistrat progrese reale.

Comisia Europeană atenționează că impulsul pentru reforma sistemului judiciar a fost în general pierdut pe parcursul anului 2017 și a încetinit procesul de îndeplinire a recomandărilor, existând riscul repunerii în discuție a unor subiecte pe care raportul din luna ianuarie 2017 le-a considerat ca fiind implementate. În cei zece ani care au trecut de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a făcut progrese importante în domeniul justiției, progrese la care ultimele rapoarte MCV au făcut constant referire. În același timp, finalizarea monitorizării României prin acest mecanism depinde în mod direct de caracterul sustenabil și ireversibil al acestor reforme. Președintele Klaus Iohannis atrage atenția că întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterea corupției poate fi periclitat de acțiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetățenilor și nu a unor interese partizane sau de grup. Afectarea independenței sistemului judiciar și, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiția, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut. Președintele Klaus Iohannis reiterează faptul că va uza de toate atribuțiile sale constituționale pentru a asigura independența justiției și un  stat de drept funcțional. Aceasta este viziunea unei Românii europene puternice, susținută prin vot de milioane de cetățeni”, se mai arată în comunicatul de presă al Președinției.

Lui Tudorel Toader i-a dat cu plus

De partea cealaltă, ministrul Justiției Tudorel Toader vede plusuri, anunțând, într-o declarație de presă, că raportul conchide că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al Comisiei, respectiv pe parcusul anului 2018.

Concluzia raportului este pozitivă, în sensul că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat. Este un raport de etapă, este un lucru foarte important de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raportul din ianuarie 2017. Raportul evidențiază multe dintre progresele înregistrate de România față de momentul ianuarie 2017, fundamentând opinia Comisiei, în sensul îndeplinirii recomandărilor MCV, cu orizont de timp anul 2018. Este și angajamentul pe care ni l-am asumat, ca, la începytul anului 2019, România să nu se afle sub MCV. Evoluțiile se încadrează în acest anagajement”, a spus Toader.

Conform ministrul Justiției, România a înregistrat progrese la capitolul recomandărilor Comisiei în privința sistemului „Prevent” (sistem informatic inițiat de Agenția Națională de Integritate), a codului de conduită pentru parlamentari și miniștri, a transparenței Consiliului Superior al Magistraturii, dar și referitoare la Agenția Națională de Aministrare a Bunurilor Indisponibilizate.

„În privința recomandării numărul unu referitoare la numirea procurorilor de rang înalt, Comisia se referă la proiectele legilor Justiției, proiecte aflate în prima etapă a procedurii legislative, parlamentare. Așadar, raportul se referă la soluții legislative care sunt încă în dezbatere, chiar la începutul dezbaterilor parlamentare, nedefinitive și prin urmare, nu la soluții legislative aplicabile, incidente adoptate în legislația în vigoare. (…) Numai forma finală a legii produce efecte juridice, numai forma finală a legii care se va publica în Monitorul Oficial ne va permite o evaluare a incidenței prevederilor legii de modificare asupra legilor Justiției, asupra independenței Justiției, asupra sistemului judiciar. În faza în care ne aflăm, această referire este doar de poziționare, de preocupare, și nu de fond, pentru că, repet și repet, ne raportăm la proiecte de legi care n-au trecut nici de prima lectură”, a mai precizat Toader în cadrul unei conferințe de presă.

Ce zic procurorul general, DNA, CSM și Forumul Judecătorilor

Procurorul general al României Augustin Lazăr a declarat, după prezentarea raportului intermediar MCV, că analiza arată un regres, existând posibilitatea reconsiderării unor obiective care în ianuarie erau considerate îndeplinite.

„Concluziile, reținem, în mod evident, o situație de regres față de raportul din ianuarie 2017 și aceasta, în principal, din cauza propunerilor privind legile justiției care au avut un impact negativ și care au stârnit îngrijorarea. Cred că era ușor de anticipat această situație. Se recomandă în cadrul raportului să fie avute în vedere propunerile efectuate de magistrați. Una privea numirea în funcție a procurorilor șefi după un sistem transparent și robust, sistem similar numirii președintelui ÎCCJ. În continuare se recomandă ca instuțiile statului român să lucreze împreună, să coopereze. (..) Față de raportul din ianuarie reprezintă un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective considerate îndeplinite în raportul din ianuarie”, a declarat Lazăr după prezentarea raportului.

Procurorul general al României a afirmat că principala îngrijorare reflectată în raport se referă la „impactul negativ” pe care legile justiției le-au avut atât în România, cât și la nivel internațional, menționând că dacă am îndeplini obiectivele MCV, la sfârșitul anului 2018 monitorizarea s-ar putea încheia.

Şi DNA a transmis un punct de vedere legat de raportul MCV, reluând practic concluziile Comisiei Europene legate de această instituție şi de lupta anticorupţie.

Astfel, DNA face referire la menţiunile din raportul MCV privind importanţa menţinerii independenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-şi continua activitatea şi insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, şi anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităţilor parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acţiunii procurorilor.

DNA aminteşte că în acest an a înaintat către Parlament trei cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri care sunt şi parlamentari, pentru presupuse fapte de corupţie, toate cererile fiind respinse.

„Raportul insistă însă că, în cazul apariţiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie”, subliniază DNA, citând raportul MCV.

DNA reia şi concluziile CE că progresul pozitiv şi rezultatele bune ale instituţiilor judiciare în lupta împotriva corupţiei au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi: Ordonanţa de urgenţă de dezincriminare a anumitor infracţiuni de corupţie, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deşi abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spaţiul public şi propunerile de modificare a legilor Justiţiei, iniţiate la sfârşitul lunii august, care au generat controverse şi o puternică reacţie negativă din partea sistemului judiciar şi din partea unor segmente din societatea civilă, reacţie care s-a focalizat asupra problemei independenţei justiţiei.

Asociația Forumul Judecătorilor din România spune că raportul este „extrem de critic” si cere abandonarea imediată a proiectelor succesive de modificare a „legilor justiției” promovate prin Ministerul Justitiei și prin Parlament, cu ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii și a pozitiei ferme a corpului magistraților.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) spune că aportul poate fi apreciat a fi unul pozitiv cu observații cu referire la această instituție, „întrucât reflectă progresele realizate de Consiliu pe parcursul acestui an în vederea îndeplinirii recomandărilor formulate prin Raportul anterior publicat la data de 25 ianuarie 2017”.

„În egală măsură, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii constată că, la modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condițiile în care Comisia a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător, deși progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcție, invitând România să pună în aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările urmând ca, către sfârșitul anului 2018, să fie publicat un nou raport privind progresele înregistrate”, mai afirmă CSM într-un comunicat.

Reacția lui Florin Iordache

Președintele Comisiei privind legile justiției deputatul PSD Florin Iordache, a admis, miercuri, că există restanţe evidenţiate de Raportul MCV, el menţionând că acestea vor fi rezolvate astfel încât, în 2018, mecanismul de verificare şi cooperare pentru România să fie ridicat.

„Cuvintele care se degajă la prima citire sunt acelea de transparență, de continuare a reformelor, de responsabilitate, lucru pe care îl facem și noi acum, și de o continuare a discuțiilor între autorități. Deci, eu cred că printr-o mai mare colaborare între toate autoritățile care sunt implicate în acest proces, fără îndoială, în anul 2018 raportul va arăta că într-adevăr Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România să fie ridicat. Spun asta pentru că o parte dintre condiționalități au fost deja îndeplinite, o parte sunt în curs de îndeplinire iar altele, care înseamnă legislația și colaborarea instituțională între autorități, sunt acum în desfășurare. Ce ați văzut și continuă în perioada următoare este o transparență între tot ce înseamnă sistemul juridic din România și printr-o consultare și prin punerea în concordanță a tuturor punctelor de vedere ale celor responsabili fără îndoială Comisia Europeană va recunoaște pași importanți și faptul că România nu mai are nevoie de un MCV”, a afirmat Iordache la Parlament.

Potrivit acestuia, în ceea ce privește activitatea parlamentară, Codul de conduită a fost adoptat, fiind și alte chestiuni care vizează colaborarea instituțională și punerea în concordanță cu deciziile CCR.

„Dacă citim foarte atent acest raport, eu nu pot decât să remarc faptul că sunt foarte multe lucruri îndeplinite. Într-adevăr avem și restanțe, dar fără îndoială în perioada următoare toate aceste restanțe vor fi îndeplinite astfel încât obiectivul României în acest moment că în anul 2018 MCV pentru România să fie ridicat”, a adăugat Florin Iordache.

El s-a arătat optimist în ceea ce privește legile Justiției și a subliniat că, dacă va fi necesar sau, așa cum se recomandă și în raport, se vor modifica anumite prevederi și trebuie să fie solicitat de către partea română un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, acesta va fi solicitat în ceea ce privește numirea procurorilor de rang înalt.

„Dar dacă, așa cum s-a văzut în toate amendamentele, cât și în proiectul legii care este depus, nu se modifică modalitatea de numire a procurorilor de rang înalt, nu este necesar să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneția. Dacă vor fi modificări și se va impune solicitarea unui punct de vedere al Comisiei de la Veneția, fără îndoială îl vom cere”, a spus parlamentarul PSD.

Traducerea USR și PNL

Președintele USR, Dan Barna, a declarat că raportul privind MCV publicat miercuri arată că, din punctul de vedere al Comisiei Europene, acest an a fost unul pierdut pentru România.

„Dacă ar fi să privim în termeni de așteptăm rezultatul analizelor medicale, iată că primim niște analize pozitive din punct de vedere medical, negative din punct de vedere a ceea ce înseamnă Justiția în România. Vedem cum Comisia Europeană nu face decât să confirme ceea ce USR a spus în declarațiile și în pozițiile sale din ultimele săptămâni — faptul că numirile procurorilor sau modificarea mecanismului de numire a procurorilor trebuie făcută după consultarea Comisiei de la Veneția și vedem că această îngrijorare este verbalizată expres în raportul Comisiei. Este un raport care nu face decât să ne arate, și ăsta e poate lucrul cel mai grav, că, din punct de vedere al Comisiei Europene, acest an a fost un an pierdut. Se vorbește în mod expres despre pierderea vitezei pentru reformele Justiției care păreau că merg într-o direcție bună”, a spus Barna, la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că raportul anterior vorbea despre lucrurile pozitive pe care România le face și despre faptul că e aproape de ridicarea MCV, în schimb cel actual arată că țara noastră „a făcut pași înapoi”.

„Raportul acesta ne arată neechivoc că România a făcut pași înapoi, guvernarea PSD agresează Justiția și vedem în termeni diplomatici acest mesaj este transmis foarte clar Guvernului PSD — modalitatea prin care se încearcă realizarea de pași înapoi nu va fi acceptată de către Comisia Europeană și, din acest punct de vedere, avem un raport negativ. Avem un raport care arată că, pentru România, MCV este un mecanism necesar și va continua să existe, concluziile acestea fiind susținute neechivoc de USR”, a conchis Barna.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a afirmat miercuri că raportul Comisiei Europene privind MCV reprezintă o „bilă neagră” dată parlamentarilor coaliției de guvernare și a criticat declarațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, pe acest subiect.

„PNL este în asentimentul acestor observații pe care le-au făcut experții Comisiei Europene și ceea ce ne îngrijorează și mai mult în acest moment este reacția autorităților de la București, reacția ministrului Justiției, Tudorel Toader, care vede în acest raport un progres în atingerea obiectivelor în cadrul MCV. Nu este vorba de niciun progres și oricât încearcă guvernarea PSD-ALDE, prezintă acest raport ca fiind unul favorabil, este în continuare o mare bilă neagră dată parlamentarilor mai ales celor din coaliția de guvernare care continuă atacul la Justiție și sunt recomandări explicite în acest raport care recomandă ca Legile Justiției să fie elaborate în cadrul unui mecanism transparent, cu avizul actorilor principali din sistemul judiciar, și, mai ales, notează acest raport — Legile Justiției propuse pot afecta independența Justiției. În același raport se spune foarte clar că orice modificare a mecanismului de schimbare a procedurii privind numirea procurorilor-șefi ar trebui să aștepte avizul Comisiei de la Veneția”, a declarat Dancă, pentru Agerpres.

El a adăugat că raportul nu poate fi prezentat drept unul pozitiv.

„Nu poți prezenta acest raport ca fiind un raport pozitiv la adresa demersurilor pe care le-au întreprins autoritățile de la București, în condițiile în care ai doar trei recomandări în care s-au constatat progrese, în rest discursul oficialilor europeni a trecut de la cerința care impunea adoptarea unor măsuri care să garanteze ireversibilitatea progreselor din Justiție la, pur și simplu, a nu avea regrese în acest domeniu. Discursul nu poate fi în niciun fel ambalat în mod pozitiv cum încearcă actuala putere, care continuă atacul la independența Justiției pentru închiderea propriilor dosare ale liderilor PSD și ALDE”, a conchis purtătorul de cuvânt al PNL.

TURBATA MONICA GHERGHESCU ,FOSTA MACOVEI ,FOST PROCUROR CEAUSIST PARATA LA PARLAMENTUL EUROPEAN!

16 nov.

Președintele Comisiei parlamentare privind arhiva SIPA, senatorul PSD Șerban Nicolae, a declarat, miercuri, că membrii comisiei vor trimite o informare către Parlamentul European, în care să explice că Monica Macovei, fostul ministru al Justiției, refuză să se prezinte la audierile din cadrul Comisiei.

„Nu mă surprinde o asemenea atitudine. Din păcate, însă, o persoană care a fost ministrul Justiției, dă explicații pe rețelele de socializare, în condițiile în care are o funcție publică. Este europarlamentar, plătit din fonduri publice, inclusiv din bani românilor, și care înțelege să ia totul ca pe o activitate privată. Motiv pentru care vom transmite și noi o informare către președintele Parlamentului European, către liderii grupurilor parlamentare din Parlamentul European, doar să știe că un fost parlamentar român, fost ministru al Justiției, de al cărei nume este legată toată această chestiune cu desființarea DGPA, refuză să se prezinte în fața unei comisii a Parlamentului României”, a anunțat Șerban Nicolae.

De asemenea, Nicolae a spus că e posibil să îi mai trimită o invitație lui Macovei.

Monica Macovei a anunțat marţi că nu îşi dă „acordul de voinţă” pentru audierea sa în cadrul Comisiei SIPA, precizând că, într-un stat de drept, justiţia trebuie făcută de către judecători şi procurori, nu de politicieni.

PREMIERUL MIHAI TUDOSE A PARTICIPAT MIERCURI,LA CONGRESUL SINDICALISTILOR CNSLR FRATIA!

16 nov.

Premierul Mihai Tudose a participat, miercuri, la Congresul CNSRL Fraţia, acesta dând asigurări sindicaliştilor că veniturile vor creşte la începutul anului.

Update: Premierul a declarat după ce a participat la Congresul CNSRL Frăția  că le-a propus sindicaliștilor încheierea unui acord care ar reglementa colaborarea celor două entități. Pe de altă parte, sindicatul susține că protestele sunt suspendate.

„Daca domniile lor acceptă, le-am propus și un acord între Guvern și CNSRL Frația”, a declarat Tudose.

Sindicaliștii spun că vor monitoriza dacă vor scădea salariile, acțiunile de protest fiind suspendate.

„Noi strângem semnături în continuare dar nu putem să ne manifestăm pentru o scădere a salariului net decât atunci când îl vom primi. Strângerea de semnături continuă, rămânem în stand by”, a spus Leonard Bărăscu, liderul sindicatului.

Premierul Mihai Tudose a participat, miercuri, la Congresul CNSRL Fraţia.

„Am venit nu din obligaţie ci din respect la acest congres, mai ales ca am primit un ajutor extraordinar din partea sindicatelor.

Veniturile vor creşte de la 1 ianuarie. Pe baza unui acord între Guvern şi dumneavoastră vom avea in permanenta un parteneriat. Ajutorul le care l-am primit din partea sindicatelor ne-a ajutat să creionam şi să dăm o formă codului, hulit de multă lume şi neînţeles de foarte multă lume.

Soluţia la care s-a ajuns astăzi este produsul unei munci şi din partea liderilor de sindicat. Vă mulţumesc mult pentru efortul pe care l-aţi depus. Aveţi nişte lideri extraordinari, nu degeaba sunteţi cea mai mare confederaţie.

Această creştere economică realmente extraordinară ne plasează pe locul doi în lume trebuie să se reflecte şi în binele oamenilor. Vă asigur de toata deschiderea, suntem oameni normali, încercăm sa guvernam împreuna cu dumneavoastră”, a declarat Mihai Tudose.

Premierul Mihai Tudose a participat la Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România-Frăţia.

CIUMA BRUNA NOUL PDL SI USR TRAG CU GLOANTE OARBE:MOTIUNEA DE CENZURA IMPOTRIVA GUVERNULUI TUDOSE NU ARE NICIO SANSA!

16 nov.

Visurile PNL și USR de dărâmare a Guvernului Tudose prin moțiune de cenzură par să nu aibă nicio șansă de împlinire. Raluca Turcan, președintele executiv al PNL, declarase marți că va purta discuții și cu UDMR, PMP și cu parlamentarii neafiliați, pentru sprijinirea moțiunii, pe care o consideră „un gest de responsabilitate“. Însă demersul opoziției este întâmpinat cu reticență de cei pe care PNL și USR i-ar dori alături în eforturile de răsturnare a Guvernului. Potențialul de negociere al celor două partide este unul minim, întrucât acestea nici măcar nu și-au asumat intenția de a prelua guvernarea, în cazul reușitei moțiunii. În plus, chiar dacă toți parlamentarii din afara cercului guvernamental ar vota moțiunea, aceasta nu ar avea succes fără dezertarea unor membri ai PSD sau ALDE, ceea ce pare imposibil în acest moment.

Negocierile Ralucăi Turcan cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-au lovit tocmai de aceste dezavantaje cu care PNL și USR pornesc la drum. „Moţiunea de cenzură este binevenită oricând, dar în acest moment această moţiune de cenzură nu are o finalitate dorită, pentru că PSD şi ALDE au o majoritate stabilă cifric. (…) Înainte de orice dezbatere despre o astfel de aventură politică, ar trebui să ştim cine va fi propunerea lor pentru postul de premier, dacă va cădea Guvernul, programul de guvernare, direcţia în care vor să ducă ţara. Chestia aia că se va stabili după vot pe mine nu mă mulţumeşte în niciun fel“, a declarat Hunor miercuri. În plus, liderul UDMR a pus în discuție și dinamica relațiilor din ultima vreme dintre formațiunea pe care o conduce și PNL: „În primul rând, ar trebui să vedem relaţia noastră, UDMR – PNL, pentru că în ultimul an lucrurile s-au stricat enorm“, a mai declarat acesta.

Nici partidul lui Traian Băsescu, PMP, nu pare prea entuziasmat de demersul PNL și USR: „Mi se pare  doar un joc de imagine al PNL, atât timp cât nu există o voinţă fermă în a da jos Guvernul PSD – şi aceasta se poate observa prin reticenţa în ceea ce priveşte dialogul cu preşedintele Băsescu şi PMP. Noi avem comportament de partid serios de opoziţie“, a declarat președintele formațiunii, Eugen Tomac. Acesta a sancționat și el colaborarea defectuoasă dintre PMP și PNL, din trecut: „Acum câteva luni, când puteam crea o majoritate anti-PSD, am propus şi un candidat la funcţia de premier în persoana colegului Siegfried Mureșan. Colegii din PNL nu au utilizat această oportunitate uriaşă pe care a avut-o opoziţia. Astăzi însă vin şi spun că avem nevoie de un alt guvern. Cine este însă premierul pe care trebuie să-l susţinem? Vrem mai multă claritate şi coeziune, nu doar jocuri de imagine“.

Grupul parlamentarilor neafiliați urmează să-și analizeze opțiunile în zilele următoare. După discuțiile purtate cu Raluca Turcan, liderul grupului, Varujan Pambuccian, s-a rezumat la a afirma că au avut „o discuție lungă, foarte aplicată, despre chestiuni legate de colaborare în procesul legislativ“ și că „au luat act” de inițiativa PNL și USR.

Cu toate vânturile bătând împotrivă, moțiunea de cenzură a PNL și USR va însemna, probabil, doar o nouă zi de circ parlamentar, din care nimeni nu va înțelege mai nimic.

NOUL PDL ,LOVITURA DE LA CCR!

16 nov.

Curtea Constituțională a respins, miercuri, cu majoritate, sesizarea PNL privind Hotărârea Parlamentului de modificare a Regulamentului Comisiei parlamentare de control al SRI care instituie obligaţia prezentării la audierea în Comisia SRI pentru fiecare cetăţean, potrivit unor surse CCR.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, existând şi două opinii separate, potrivit surselor citate.

PNL a depus la CCR, pe 24 octombrie, sesizarea privind Hotărârea Parlamentului care obligă fiecare cetăţean să se prezinte în faţa Comisiei pentru controlul SRI, atunci când este citat

„PNL a depus, astăzi, sesizarea la CCR pe hotărârea Parlamentului care modifică modul de de funcţionare al Comisiei SRI. Sunt două motive care încalcă Constituţia şi care cel mai probabil vor fi confirmate că această hotărâre practic lezează, pe de-o parte, cetăţeanul de rând, iar pe de altă parte, modul de funcţionare al Parlamentului”, a declarat vicepreşedintele PNL Raluca Turcan.

Aceasta a criticat faptul că o comisie permanentă a Parlamentului României a primit atribuţii de comisie de anchetă, însă în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Senatului comisia de anchetă funcţionează pe o perioadă determinată.

„În aceste condiţii, practic, se schimbă statutul consfinţit prin Constituţie privind organismele de funcţionare ale Parlamentului, care sunt comisiile permanente, comisiile speciale şi comisiile de anchetă”, a mai spus liderul deputaţilor PNL.

Turcan a criticat şi obligativitatea de a veni în faţa comisiei pe care Hotărârea Parlamentului o instituie pentru toţi cetăţenii.

„Al doilea principal motiv (pentru care am depus sesizarea-n.r.) este cel legat de obligativitatea pe care au instrituit-o pentru o comisie permanentă şi pe care practic au transformat-o într-o comisie de anchetă de a chema la audieri şi la şedinţele acestei comisii orice persoană.

Există decizii ale CCR care spun că la comisiile de anchetă pot fi obligate să vină la audieri doar persoanele care se află în raport cu instituţiile statutului, cu Camera Deputaţilor sau cu Senatul”, a adăugat Turcan.

Raluca Turcan a afirmat că PSD, ”încălcând Constituţia şi Regulamentul de funcţionare al celor două camere”, încearcă să transforme o comisie permanentă a Parlamentului într-un „instrument de presiune politică, probabil pentru a satisface iarăşi jocurile pe care le au şi le fac de decredibilizare a unor instituţii ale statului român”.

CU STATUL DE DREPT DIN ROMANIA PANA IN AFRICA LUI MUGABE!

16 nov.

FAP Photo/John Muchucha

Putem găsi unele asemănări între Africa și România în ce privește statul de drept, statul paralel, protestele din stradă? Poate într-un caz din Burundi și cel de-al treilea mandat al președintelui Ion Iliescu, poate în crearea unor guverne paralele în stradă de către cei care au pierdut la urne, poate în apelurile făcute către Statele Unite. Însă cu siguranță nu în ce privește celeritatea justiției în cazul unui scrutin suspectat de fraudă.

Luna septembrie a adus o premieră pentru politica și justiția africane, un fapt rarisim și în lumea occidentală: Curtea Supremă din Kenya a anulat votul pentru alegerea președintelui țării, pe motiv de „iregularități și ilegalități ale Comisiei Electorale în organizarea și desfășurarea scrutinului.“ Decizia a fost luată după o contestare a votului din primul tur, venită din partea opoziției de centru-stânga și a candidatului Raila Odinga, fost premier, care a reclamat că a fost creat un algoritm pentru ținerea sa la 11% în spatele președintelui. El a obținut 44,94% din voturi, iar președintele în funcție, Uhuru Kenyatta, a avut 54,17% din voturi. Curtea a sancționat fraudele săvârșite de către membrii supervizori, comunicarea de date false sau contradictorii cu cele înregistrate electronic cuprinse în procesele-verbale finale.

Absenți la urne, prezenți la proteste

Înaintea repetării votului, pe 26 octombrie, președinta Comisiei Electorale și-a demisia și a fugit în SUA, invocând riscuri la adresa securității sale. Scrutinul a fost câștigat din nou de președintele în exercițiu, cu marea diferență că la primul vot prezența la urne a fost de 85%, iar la al doilea, de doar 38% (electoratul opoziției nu a ieșit la vot). Criza politică se prelungește. Cu șanse minime de a mai obține din partea justiției încă un scrutin, învinsul a mers în SUA și a vorbit la Centrul pentru Studii Strategice Internaționale din Washington, unde l-a criticat pe ambasadorul american la Nairobi, cerându-i să facă presiuni pentru încă o repetare a alegerilor.

Între timp, liderii politici care au pierdut alegerile au anunțat că vor înființa un fel de guvern paralel, o așa-zisă Adunare Populară din care să facă parte nu numai politicieni, ci și ONG-uri, lideri din diverse sectoare ale economiei, șefi de sindicate, ai organizațiilor de tineri și de femei. Prima acțiune a acestui for va fi o analiză a situației în care rivalii politici au adus țara, urmată de elaborarea unor soluții pentru redresare, un soi de „program de țară“ venit dinspre mediul de afaceri, ONG, femei, tineri, lideri ai cultelor. Scopul final – revizuirea Constituției.

Președinți vs. Constituții

Trecem de partea cealaltă a continentului african, în Liberia, unde la începutul acestei luni Curtea Supremă a urmat modelul brevetat în Kenya și a amânat turul al doilea al prezidențialelor, în urma unor acuzații de fraudă aduse Comisiei Electorale (buletine de vot false, procese verbale falsificate). Primul tur a fost câștigat de George Weah, fostul mare fotbalist de la AC Milan și AS Monaco, care a mai candidat de două ori pentru funcția de vicepreședinte al Liberiei.

Evenimentele din Liberia și în special cele din Kenya au fost interpretate în Vest drept o victorie mare și nesperată a constituționalismului în fața prezidențialismului în Africa. Ce a însemnat până acum victoria prezidențialismului? Un exemplu este Burundi, 2015 – președintele a candidat și a câștigat un treilea mandat (interzis de constituție), considerând că primul mandat nu intră la socoteala, căci fusese ales de Parlament, nu prin vot direct. Judecătorii constituționali, amenințați, i-au dat dreptate. Atunci, ambasadoarea SUA la ONU și-a exprimat îngrijorarea față de protestele din Burundi şi a mai spus că decizia Curţii Constituţionale nu a fost imparţială.

Când democrația e formă fără fond

În 2015, la apogeul crizei migrației, în presa franceză era publicat un strigăt venit din Africa, acolo unde guvernele sunt legitimate nu de corectitudinea alegerilor, ci de cât de profitabile sunt pentru interesele SUA, Marii Britanii, Franței sau Chinei. Analistul camerunez Yann Gwet implora atunci puterile occidentale să nu mai insiste pe edificarea statului de drept în Africa, pe lupta anticorupție și alternanța la putere, care nu sunt decât forme fără fond în lipsa unei „comunități de destin“. „Raymond Aron avea dreptate când spunea că «Istoria este tragică». Ea nu are de-a face cu tendințele unei epoci. Nu se ocupă de justiție și corupție. Nu este «politically correct». Ea își urmează implacabil cursul și îi pedepsește constant pe naivi și pe amatori“, scria camerunezul.

„Crocodilul“ și puciul din Zimbabwe

Să mergem și în sudul Africii, în Zimbabwe, un stat aproape la fel de tânăr ca și regimul democratic din România. În noaptea de marți spre miercuri, dictatorul Robert Mugabe a fost pus sub arest la domiciliu în urma unei lovituri de stat militare. Mugabe, 93 de ani, a condus țara ca premier și apoi președinte, începând de la recunoașterea independenței, în 1980. Motivul aparent al puciului a fost decizia lui Mugabe de a-l destitui pe „Crocodil“ pentru a-i deschide calea spre putere lui „Gucci Grace“. „Crocodilul“ era vicepreședintele loial al lui Mugabe, Emmerson Mnangagwa (75 de ani), considerat drept succesorul indubitabil la putere. „Gucci Grace“ este prima doamnă, Grace Mugabe (52 de ani), cunoscută pentru adevăratele „safariuri“ de milioane de dolari prin capitalele modei. Balanța a fost înclinată de comandantul armatei, generalul Constantino Chiwenga, care a denunțat arestarea „Crocodilului și a preluat puterea. Însă câștigătorul aparent nu este cel din urmă, ci ministrul Apărării, Sydney Sekeramayi, care urmărește să devină vicepreședinte și succesor al lui Mugabe. Armata a și precizat, de altfel, că nu este vorba despre o lovitură de stat tipică – Mugabe „este în siguranță“, miza fiind succesiunea sa.

APEL SURPRINZATOR DIN PARTEA LUI SOROS SI ROCKFELLER!

16 nov.

„Nu ne diminuați impozitele“, sună apelul a peste 400 de miliardari și milionari americani, făcut în momentul în care Congresul SUA, dominat de republicani, dezbate o reformă fiscală extrem de favorabilă celor bogați.

„Americanii bogați – medici, avocați, antreprenori și mari proprietari – cred că Partidul Republican judecă greșit când vrea să reducă impozitele pentru cele mai înstărite familii, într-un moment în care datoria publică este mare și inegalitățile sociale au ajuns la nivelul din anii 1920“, se arată într-o scrisoare semnată, printre alții, de George Soros și Steven Rockefeller, potrivit The Washington Post.

Inițiativa vine din partea asociației „Bogăția responsabilă“. Semnatarii susțin că nu trebuie redusă taxa de succesiune, acolo unde legislația actuală prevede deja impozitarea doar a moștenirilor care depășesc 5,49 de milioane de dolari sau 11 milioane de dolari, în cazul cuplurilor.

Gestul miliardarilor din SUA este considerat fie salutar, fie ipocrit. Recent, George Soros a ajuns pe prima pagină a ziarelor cu decizia sa de a transfera Fundației pentru o Societate Deschisă 18 miliarde de dolari din cele 26 de miliarde deținute de Soros Fund Management. Decizia, în spatele căreia s-a suspectat că se ascunde finanțarea unei vaste campanii pentru susținerea migrației și a orientării neoliberale, este pusă de agenția Bloomberg tocmai pe evitarea achitării taxelor pe care miliardarul le susține cu atât aplomb în scrisoarea amintită.

%d blogeri au apreciat asta: