Arhiva | 5:59 pm

PENALUL KLAUS WENER JOHANNIS „IL PADRINO” SI BENEFICIARUL STATULUI PARALEL O INEBUNIT DE FURIE INTRUCAT A FOST DEZBRACAT DE INCA O ATRIBUTIE!

24 nov.

Parlamentarii Comisiei speciale Iordache privind legile justiţiei au adoptat, vineri, un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căruia preşedintele României nu mai poate refuza numirea acesteia.

„(2) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1)”, prevede amendamentul.

În prezent legislația prevede că „Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului”. În urma amendamentului adoptat în comisie, președintele țării nu mai poate refuza nici motivat numirea șefei instanței supreme și a vicepreședinților.

Amendamentul a fost adoptat cu 11 voturi ”pentru”, din partea PSD şi ALDE, 5 voturi ”împotrivă”, din partea opoziţiei, şi o abţinere, a lui Marton Arpad (UDMR). Amendamentul a fost susținut în comisie de Victor Alistar, membru CSM, și de încă o reprezentantă a Consiliului.

PNL și USR au propus rămânerea în vigoare a formei actuale.

„Vorbim de două funcții foarte importante: șeful statului și șeful Curții Supreme. Nu putem să eliminăm șeful statului din acest act care ține și de funcționalitatea statului. Noi respingem ideea de a forța mâna președintelui, eliminându-i posibilitatea de a refuza o propunere. Dorim și propunem să rămână textul așa cum este”, a declarat deputatul PNL Cătălin Predoiu.

REMEMBER ROMANI: „LIBERALI POPULARI” AU UITAT ZIUA DE 24 NOIEMBRIE ,CAND SE IMPLINESC 90 DE ANI DE LA TRECEREA IN NEFIINTA A ARTIZANULUI MARII UNIRI,ION I.C.BRATIANU !

24 nov.

 

Ion I. C. Brătianu s-a născut pe 20 august 1864 și este fiul cel mare al liberalului Ion C. Brătianu. Devine membru al Partidului Național Liberal în 1895, iar în același an candidează este ales deputat de Gorj. La Congresul PNL din ianuarie 1909, Ion I. C. (Ionel) Brătianu este ales președinte al partidului, funcție politică pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale.
Modernizarea României a fost țelul politic al lui Ionel Brătianu. Și-a pus semnătura pe toate marile documente și legi din timpul domniilor regilor Carol I și Ferdinand – reforma agrară și administrativă, revizuirea Constituției, organizarea sistemului de învățământ. La doi ani de la alegerea sa ca deputat, Ionel Bratianu a devenit membru al guvernului. A fost de mai multe ori ministru și apoi prim-ministru.

Conform istoricului Ioan Scurtu, premierul Brătianu a luat decizia de a băga România în război, care în final a dus la unitatea națională.

„La rândul său, Ion I.C. Brătianu a precizat:  „Azi problema este: ( subl. ns. – I.S.)”.
Așadar, cel care se angaja și își asuma răspunderea intrării României în război era Ion I. C. Brătianu. Ca urmare, este incorect să se afirme că acest act s-a datorat curajului și determinării regelui Ferdinand.
Cei care au luat cuvântul la Consiliul de Coroană au susținut intrarea României în război, excepție făcând P.P. Carp și Titu Maiorescu. Primul a declarat: ”sunt contra politicii pe care o inaugurează în momentul de  față Majestatea Sa” și l-a acuzat pe regele Ferdinand că, alegând să meargă alături de Rusia, lovea în interesele României, punând  în pericol continuitatea dinastiei. I-a înfățișat chiar  perspectiva pierderii tronului: „stabilirea hegemoniei rusești în Orient nu poate face o altfel de politică în România aservită tolerându-i pe tron un Hohenzollern ereditar și îi va conveni mai bine o altă dinastie electivă. Știu eu?  Dinastia  Brătianu, Sturdza, Ghica, Carp!”
Știind că răspunderea o avea președintele Consiliului de Miniștri, Carp i-a adresat următoarele cuvinte: „Atât de convins sunt de cele ce spun,  că dau tot ce pot avea mai scump, trei fii, închid jurnalul [ziarul „Moldova” pe care-l edita], iar domniei tale, domnule Brătianu, vă doresc să fiți învinși pentru că victoria voastră ar fi ruina și nimicirea țării”.
La asemenea afirmații, Carp a primit replicile celor vizați. Potrivit lui Take Ionescu, regele Ferdinand a spus:  „Dinastia nu e germană, ci română. Românii nu au adus pe unchiul său ca să facă o dinastie germană, ci una românească”. La rândul său, Ion I. C. Brătianu a intervenit, „observând că vorbele lui Carp uimesc pe toți și că, dacă, în adevăr, așa este inima lui, mai bine să și-i retragă și pe cei trei fii din armată”.
 În finalul ședinței a luat cuvîntul Ion I.C. Brătianu, care a făcut o amplă pledoarie pentru intrarea României în război alături de Antanta, cu trimiteri la istorie:  „Cauza românismului a făcut un pas gigantic din moment ce patru mari puteri au recunoscut dreptul nostru la unitatea națională. Mihai Viteazul este eroul legendar fiindcă a trecut în Transilvania. Așa va fi și cu regele Ferdinand”. ”, scrie Ioan Scurtu.

A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.

Personalitatea puternică a lui Ionel Bratianu a fost omagiată la vila familiei din Ștefănești, locul unde s-au luat numeroase din deciziile politice cruciale pentru modernizarea României.

Conacul familiei Bratianu adăpostește și o impresionantă bilbiotecă, una dintre cele mai importante din România acelor vremuri. Mii de volume de istorie, reviste și fotografii recompun istoria începutului de secol XX.

A trecut la cele veșnice la 24 noiembrie 1927.

PENALUL”FEISBUCILA” KLAUS WERNER VON STRUDEL DESPRE INVITATIA LUI IGOR DODON DE A VIZITA R.MOLDOVA!

24 nov.

Klaus Iohannis a declarat vineri, întrebat despre invitația omologului său moldovean, Igor Dodon, de a vizita Republica Moldova, că acesta va primi un răspuns „in due time”.

„O să primească un răspuns, cum se spune în limbajul diplomaților, in due time”, a spus președintele Iohannis, la Bruxelles, unde urmează să participe la Summitul Parteneriatului Estic.

Pe 31 octombrie, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, prin intermediul căruia a transmis o scrisoare șefului statului român în care îl invită pe acesta să efectueze o vizită în Republica Moldova.

„Prin această scrisoare, i-am transmis domnului președinte Iohannis invitația de a vizita Republica Moldova. Consider că între șefii de stat ai României și Republicii Moldova trebuie să fie închegată o comunicare responsabilă și constructivă”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

AGERPRES

IUDA NAZISTA JOHANNIS SE VA INTALNI VINERI LA SUMMITUL PARTENERIATULUI ESTIC DE LA BRUXELLES CU PRESEDINTELE UKRAINEI PETRO POROSENKO IN CARE VA „INCERCA”SA REZOLVE PROBLEMA LIMBII ROMANE IN SCOLIILE ROMANESTI

24 nov.

Klaus Iohannis a anunțat, vineri, că în marja Summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles se va întâlni cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, subliniind că România este hotărâtă să negocieze până se va rezolva chestiunea învățământului în limba română din această țară.

„Astăzi voi avea mai multe întâlniri. Sigur o să mă salut cu toții liderii, dar voi avea o întâlnire cu președintele Ucrainei, domnul Poroșenko, fiindcă pentru noi este extrem de importantă legea învățământului din Ucraina și suntem foarte hotărâți să negociem până când se rezolvă chestiunea învățământului în limba română”, a spus șeful statului, înainte de a participa la reuniune.

De asemenea, el a precizat că va avea o întâlnire cu premierul Moldovei, Pavel Filip.

El a mai arătat că la Summitul Parteneriatului Estic va sublinia că este extrem de important ca în centrul atenției să fie cetățeanul.

„Astăzi Parteneriatul Estic se desfășoară într-un climat, aș zice eu, totuși optimist și piesa centrală a discuțiilor este un plan interesant care a fost propus, se numește 20 de livrabile pentru anul 2020. O altă noutate pentru acest parteneriat este faptul că se desfășoară la Bruxelles. Până acum toate aceste summituri au avut loc în alte capitale. Acest plan conține 20 de măsuri care sunt gândite a fi concrete și dacă vreți aș da câteva exemple: construcția unor instituții solide care luptă cu corupția sau pentru tineri extinderea mobilității într-un program Erasmus+ sau asigurarea securității cibernetice pentru partenerii din est. Eu voi sublinia în cadrul alocuțiunii mele că este extrem de important să avem în centrul atenției cetățeanul. Orice politică fie internă, fie externă este bună dacă are în centru cetățeanul și acesta trebuie să fie beneficiarul final al oricăror înțelegeri”, a afirmat șeful statului.

AGERPRES

PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS ,SEFUL STATULUI PARALEL SI ILEGITIM SI FURIA ISTERICA CAND A AFLAT CA A FOST ABROGATA PREVEDEREA CAND SEFUL STATULUI POATE REFUZA O SINGURA DATA NUMIREA MAGISTRATILOR!

24 nov.

Aflat la Bruxelles, la Summitul Parteneriatului Estic, Klaus Iohannis a fost întrebat despre abrogarea prevederii potrivit căreia președinrele poate refuza o singură dată numirea magistraților.

Imagini pentru IOHANNIS ,POZE

Întrebat despre abrogarea prevederii potrivit căreia președintele poate refuza o singură dată numirea magistraților, președintele a răspuns:

Este o încercare nepotrivită și nu va rămâne așa. Am de gând să fac tot ce poate face președintele într-un parcurs legislativ prevăzut în Constituție

Cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic este organizat la Bruxelles, sub egida președinției estone a Consiliului Uniunii Europene.

Summitul reprezintă un moment relevant în conturarea perspectivelor de evoluție a relațiilor Uniunii Europene cu partenerii din vecinătatea estică.

GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS A DECLARAT VINERI CA ASTEAPTA UN BUGET PE 2018 ECHILIBRAT,SUSTENABIL SI CARE POATE FI PUS IN PRACTICA!

24 nov.

Klaus Iohannis a declarat vineri că așteaptă un buget pe 2018 echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică.

„Așteptarea mea este ușor de definit. Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică și care poate fi executat. Sunt și câteva așteptări foarte concrete. Bunăoară, mi se pare obligatoriu să avem 2% alocat pentru Apărare, de asemenea mi se pare obligatoriu să avem o sumă suficient de mare pentru educație, pentru sănătate, dar sper ca, altfel ca în 2017, să avem în 2018 bani nu doar alocați pentru investiții publice, ci să fie și executate aceste investiții”, a spus șeful statului întrebat ce așteptări are privind construcția bugetului României pe anul viitor.

Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.

AGERPRES

NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS DEZLANTUIT CU FURIE IMPOTRIVA INTERESELUI NATIONAL AL ROMANIEI SI A ROMANILOR:”NU VA RAMANE ASA!”…DA,DAR VEI TERMINA MANDATUL PENALULE IMPREUNA CU SOATZA TA CARMENCITA IN BECIUL DOMNESC,PENTRU TRADAREA ROMANIEI!

24 nov.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, solicitat să comenteze amendamentul aprobat în Comisia Iordache prin care preşedintele nu mai poate refuza motivat o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor, că aceasta „este o încercare nepotrivită şi nu va rămâne aşa”.

„Este o încercare nepotrivită şi nu va rămâne aşa. Am de gând să fac tot ce poate să facă preşedintele într-un parcurs legislativ prevăzut în Constituţie”, a declarat, vineri, Iohannis, la sosirea la Summitul Parteneriatului Estic.

Miercuri, parlamentarii din Comisia specială privind legile justiției condusă de Florin Iordache a decis ca președintele României să nu mai poată refuza numirea judecătorilor și procurorilor. Membrii comisiei au abrogat articolul aflat în vigoare din Legea statutului judecătorilor și procurorilor, potrivit căruia președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor.

Amendamentul a fost propus de UNJR şi susţinut de reprezentanții Puterii.

PNL a susţinut menţinerea legii în forma actuală.

Întâlnire cu Poroșenko

Președintele Klaus Iohannis a mai anunțat, vineri, că în marja Summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles se va întâlni cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, precizând că România este hotărâtă să negocieze până se va rezolva chestiunea învățământului în limba română din această țară.

„Astăzi voi avea mai multe întâlniri. Sigur o să mă salut cu toții liderii, dar voi avea o întâlnire cu președintele Ucrainei, domnul Poroșenko, fiindcă pentru noi este extrem de importantă legea învățământului din Ucraina și suntem foarte hotărâți să negociem până când se rezolvă chestiunea învățământului în limba română”, a spus Iohannis, înainte de a participa la reuniune.

De asemenea, el a precizat că va avea o întâlnire cu premierul Moldovei, Pavel Filip.

LIDERUL PSD LIVIU DRAGNEA:JOHANNIS VA PUNE O PARTE DIN SISTEM PE MINE!

24 nov.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a comentat noua cerere a preşedintelui Iohannis de a demisiona de la conducerea Camerei Deputaţilor, afirmând că şeful statului are plăcerea de ”a pune” o parte din sistem pe el, urmată de câte o cerere de demisie.

Întrebat cum vede noua cerere a preşedintelui Iohannis de a demisiona de la conducerea Camerei, Liviu Dragnea a răspuns: ”Nu-i prima dată. Are această plăcere: mai pune o parte din sistem pe mine, iar îmi cere demisia. Aşa se lucrează, coordonat”.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri seara, la Ploieşti, că Liviu Dragnea ar fi trebuit să demisioneze, spunând că este întrebat de alţi preşedinţi de situaţia în care se află al doilea şi al treilea om în stat din punct de vedere penal.

„Cred că trebuie să demisioneze. Trebuia nici să se nu ajungă acolo. Acest tip de circ cu victimizări nu fac bine. Iţi pui mâinile în cap şi te gândeşti ce se întâmplă acolo. Vă daţi seama ce întrebări interesante primesc de la alţi şefi de stat. Lumea nu înţelege cum s-a putut ajunge aici şi cum românii tolerează o asemenea abordare în fruntea statului. Nu mă simt stânjenit, dar nu pot să evit aceste întrebări şi chiar dacă găsesc explicaţii care ţin de statul de drept e totuşi neplăcut cum e posibil ca numărul doi şi trei în stat să fie implicaţi în cercetări penale”, a declarat miercuri, la Ploieşti, preşedintele Klaus Iohannis.

Marţi seara, Liviu Dragnea a fost din nou în faţa procurorilor, unde a fost înştiinţat în legătură cu sechestrul instituit în dosarul Tel Drum şi care se ridică în cazul său la 127 de milioane lei. La intrare şi ieşire, liderul PSD a fost ajutat de jandarmi să se deplaseze, în condiţiile în care atât susţinători, cât şi contestatari s-au înghesuit la uşa DNA.

În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte.

UNIUNEA SOROSISTA DIN ROMANIA (USR) PUNE TUNURILE PE MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER!

24 nov.

USR a cerut, joi, demisia ministrului Justiției, Tudorel Toader, motivând că a fost avocatul lui Liviu Dragnea și al lui Călin Popescu-Tăriceanu la dezbaterea sesizării în dosarul Belina, care a avut loc la CCR.

„Uniunea Salvați România salută decizia Curții Constituționale în dosarul Belina și cere demisia ministrului Justiției Tudorel Toader care a fost avocatul lui Liviu Dragnea în fața judecătorilor CCR. La dezbaterea sesizării inițiate de Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Tudorel Toader a contestat în fața judecătorilor CCR competenţa DNA de apreciere a legalităţii unei hotărâri de guvern. Practic, Tudorel Toader s-a transformat în avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu și, indirect, al lui Liviu Dragnea și Tel Drum la Curtea Constituțională”, potrivit unui comunicat al USR.

Uniunea susține că pledoaria de la CCR și declarațiile ministrului Tudorel Toader reprezintă o imixtiune gravă în activitatea procurorilor și precizează că trebuie să plece din funcție pentru acest abuz.

„Sprijinul ministrului Justiției pentru liderii PSD-ALDE care au încercat să deturneze ancheta din acest dosar reprezintă un atentat grav la independența sistemului judiciar din România și trebuie sancționat ferm.

În războiul liderilor PSD – ALDE cu Justiția s-a ajuns prea departe, iar numele ministrului Justiției, Tudorel Toader, continuator fidel al predecesorului său Florin Iordache, autorul Ordonanței 13, va rămâne în memoria noastră ca un simbol contrareformei în Justiție”, a spus președintele USR, Dan Barna, potrivit documentului citat.

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, joi, cu unanimitate de voturi, sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în cazul Belina, Curtea constatând că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public.

MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER DESPRE DECIZIA CCR IN CAZUL BELINA!

24 nov.

Imagini pentru TUDOREL TOADER,POZE

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, joi, că așteaptă argumentele CCR la decizia de respingere a sesizării făcute de președintele Senatului în cazul Belina.

„Cred că trebuie să vedem și considerentele. Vă aduc doar un argument: nu uitați că a fost decizia cu privire la abuzul în serviciu, când dispozitivul a fost ‘se respinge’, iar considerentele erau de instituire a unui prag. Crede că este prudent și corect să așteptăm considerentele să vedem ce au considerat judecătorii când au dat. N-aș spune că n-am reușit să îi conving pentru că, repet, trebuie să vedem argumentele”, a declarat ministrul Justiției.

Judecătorii Curții Constituționale au respins, cu unanimitate de voturi, sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în cazul Belina, Curtea constatând că nu există conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public

Au fost șapte voturi exprimate în ceea ce privește sesizarea făcută de către președintele Senatului, nepronunțându-se Maya Teodoroiu și Ștefan Minea care au lipsit de la deliberările pe această sesizare care au avut loc săptămâna trecută.

Pe 23 octombrie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a depus la Curtea Constituțională o sesizare privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina.

”Președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut astăzi Curții Constituționale a României să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte. Așa cum se precizează în solicitarea către Curtea Constituțională a României, conflictul juridic a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcției Naționale Anticorupției asupra legalității Hotarârii Guvernului nr.858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr.943/2013”, informa biroul de presă al Senatului.

Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituțională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. ”Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituțională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenței originare a Guvernului”, susținea președintele Senatului.

Acesta a solicitat CCR să constate existența conflictului juridic între Ministerul Public și Guvern și, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA și-a arogat competența de anchetare a oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri. O altă cerere a lui Tăriceanu căte CCR este ”să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotarârilor de Guvern.”

LEGATURI PRIMEJDIOASE INTRE PROCURORII DNA SI FILIERA SOROS -MACOVEI!

24 nov.

Imagine similară

Nu am avut niciodată porniri anti-Soros, dar în ultimii doi ani m-au pus pe gânduri criticile întețite și atacurile virulente declanșate dincolo și dincoace de Atlantic la adresa miliardarului american George Soros și a ONG-urilor finanțate de acesta, începând cu binecunoscuta Fundație pentru o Societate Deschisă.

Actualul președinte al SUA, Donald Trump, și alți reprezentanți ai administrației sale l-au acuzat, încă din timpul campaniei electorale de anul trecut, că a avut un rol nefast pentru democrația din țara sa adoptivă. În țara sa de baștină, Ungaria, a fost declarat persona non grata de guvernul conservator al lui Viktor Orban, fiind acuzat de influențe nefaste asupra presei și justiției. La fel, a fost acuzat de către guvernul conservator din Polonia de dobândirea unui control în presă, în justiție și în alte instituții fundamentale. Rolul lui Soros și al ONG-urilor sale a fost pus în discuție în recenta campanie electorală și în Austria, un stat cu o democrație consolidată din Uniunea Europeană. Implicarea lui Soros a început să fie criticată și în România în acest an, îndeosebi de către reprezentanții PSD, inclusiv de președintele Liviu Dragnea.

Procuroarea lui Dragnea și adeptele lui Soros și Macovei

Publicarea recentă în presă a unei fotografii în care procurorul Alexandra Lăncrănjean, din structura centrală a DNA, devenită vedetă națională după ce a început urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea, președintele PSD și președintele Camerei Deputaților, alături de Cristina Guseth, Raluca Prună, Andreea Pora, Sabina Fati și Camelia Bogdan, ridică problema legăturilor și influențelor pe care le pot exercita ONG-urile finanțate de George Soros asupra magistraților procurori sau judecători din România. Companioanele procurorei Lăncrănjean fac parte din cercul apropiat al fostului ministru de justiție Monica Macovei, care a fost unul din principalii emisari ai lui George Soros în România în ultimele două decenii. După ce a servit, ca procuror, 7 ani în regimul comunist și 7 ani în cel postcomunist, Monica Macovei a absolvit Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, înființată și finanțată de George Soros, și a devenit vicepreședinte și apoi președinte al Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinky (APADOR-CH), organizație neguvernamentală finanțată de miliardarul american. În anumite cercuri s-a vehiculat că Monica Macovei ar fi primit de la Budapesta, pe filieră sorosistă, draftul cu proiectul de lege privind reforma în domeniile proprietății și justiției, pe care l-a inițiat ca ministru de Justiție în 2005, care a fost adoptat prin asumarea răspunderii de către guvernul PNL – PD condus de Călin

Popescu-Tăriceanu și care a avut efecte nefaste asupra proprietății și justiției din România. Tot ca ministru de Justiție, în perioada 2005-2007, Macovei a racolat-o și promovat-o pe Laura Codruța Kovesi, procuror general al României, pe Daniel Morar, procuror-șef al DNA, și pe primii șefi ai Agenției Naționale de Integritate, Cătălin Macovei și Horia Georgescu.

Cristina Guseth este cunoscută ca fiind prietena și partenera de plajă a Monicăi Macovei. Guseth a fost director de programe la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă în perioada 1991-1997, iar din 1998 a devenit director al Fundației Friedom House România, altă organizație finanțată de George Soros. Relația apropiată cu Cristina Guseth n-a împiedicat-o pe Monica Macovei să atribuie Friedom House, prin încredințare directă, în perioada în care a fost ministru de Justiție, efectuarea unui audit asupra Parchetului Național Anticorupție, PNA, pentru care Ministerul Justiției a achitat suma de 40 de mii de euro. Nu și-a făcut nicio problemă de integritate, iar auditul a fost realizat după pofta sa, acesta servindu-i drept motivație pentru transformarea PNA în DNA. La conferințele organizate de Freedom House în tot felul de locații atractive au participat, după cum avea obiceiul să se laude Cristina Guseth, sute de ziariști și de magistrați. În toamna anului 2015, Macovei a încercat să o promoveze pe Guseth ministru de Justiție în guvernul Dacian Cioloș, deși nu avea studii juridice (fiind inginer electronist de profesie). Același guvern a nominalizat-o în acest sens, dar a fost respinsă în urma prestației lamentabile în fața Comisiilor juridice reunite ale Senatului și Camerei Deputaților. Raluca Prună este o altă apropiată a lui Macovei, fiind angajată asistent la cabinetul de europarlamentar al acesteia, iar ulterior promovată expert în cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles. Și Prună a avut tangență cu Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde a obținut un masterat în științe politice. După eșecul cu Guseth, Macovei a reușit să o impună ca ministru de Justiție în guvernul Cioloș pe fosta sa asistentă Raluca Prună,  absolventă de filozofie și drept. Andreea Pora și Sabina Fati sunt cunoscute ca jurnaliste, ambele colaborând cu Revista „22“, înființată și finanțată tot de Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. Camelia Bogdan este judecătoarea care l-a condamnat pe patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, după ce a devenit președinte al completului de judecată, în urma arestării predecesorului său Stan Mustață, la ordinul șefilor Binomului SRI-DNA, și este cunoscută drept o colaboratoare a ONG-urilor finanțate de Soros.

Cum a ajuns procurora Lăncrănjean la DNA?

Alexandra Lăncrănjean a mai fost văzută în compania judecătorilor Cristi Danileț și Camelia Bogdan, inclusiv în localuri de karaoke, potrivit unor relatări de presă de anul trecut. Judecătorul Danileț a fost consilier al ministrului de Justiție Monica Macovei și un membru vocal al CSM în perioada 2011-2017. Lăncrănjean și Danileț au devenit colegi la Institutul Național al Magistraturii, unde ambii au fost angajați formatori ai viitorilor procurori și judecători din 2012, respectiv 2013. Pe de altă parte, judecătorul Danileț și procurorea Lăncrănjean au colaborat în cadrul Asociației Liderjust, la care aceasta deține funcția de președinte din 2014. Organizația are ca scop principal organizarea de cursuri de instruire pentru tinerii procurori și judecători din țara noastră, sub sloganul „Lideri în Justiție“. În presă au apărut dezvăluiri că  Liderjust ar fi primit finanțări din SUA, Olanda, Norvegia și Germania, precum și că procurora Lăncrănjean a participat, în calitate de șef al acestei asociații, la programe de studii în Franța, SUA, Spania, Portugalia, Olanda, Belgia (la Bruxelles).

În actualul context, instituțiile abilitate, începând cu Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară, ar trebui să verifice conexiunile Asociației Liderjust cu ONG-urile finanțate de George Soros, în care sunt implicate companioanele sale, precum și cine sunt membrii și care sunt sursele de finanțare ale acestui ONG. De asemenea, ar trebui să verifice modul în care a avut acces procurora în structura centrală a DNA, având în vedere că toate companioanele din fotografie sunt apropiate ale procurorului-șef Laura Codruța Kovesi, fiind cunoscute ca susținătoare fervente și constante ale acesteia de mai bine de un deceniu. Mai mult, Raluca Prună a fost cea care a propus, în calitate de ministru de Justiție, reînvestirea lui Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA în 2016. Pe lângă acestea, Agenția Națională de Integritate ar trebui să verifice dacă nu există o stare de incompatibilitate între funcția de procuror a Alexandrei Lăncrnjean și calitatea de președinte al Asociației Liderjust, care nu are statut de asociație profesională, ca Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România sau Asociația Procurorilor din România.

Accederea procuroarei Lăncrănjean în DNA prezintă unele suspiciuni, în condițiile în care în octombrie 2015 nu s-a prezentat la interviu, iar în noiembrie 2016 a picat interviul, totuși a fost angajată cu delegare pe șase luni, în ianuarie 2017, iar în iulie a.c. i-a fost prelungită delegarea cu încă șase luni. La începutul lunii octombrie 2017 a reușit să treacă interviul de la DNA și în scurt timp i-a fost repartizat dosarul lui Liviu Dragnea cu afacerea Tel Drum, un dosar deosebit de complex și complicat pentru un procuror în vârstă de 33 de ani și cu o vechime în profesie de doar șapte ani (în perioada 2010-2013 a activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, în perioada 2013-2016 a fost procuror delegat la Parchetul de pe lângă Judecătoria București, iar din ianuarie 2017 activează la DNA). În ultimii cinci ani am devoalat implicarea frauduloasă a liderului PSD, Liviu Dragnea, în Referendumul din iulie 2012 și în afaceri dubioase derulate cu Tel  Drum și alte firme controlate în Teleorman și în alte județe. Am devoalat inclusiv că Dragnea a fost favorizat de unii șefi din DNA și SRI. Dar aceasta nu înseamnă că pot să fiu de acord cu o eventuală execuție la comandă în ultimul dosar, având în vedere conexiunile procurorului de caz cu ONG-uri finanțate de George Soros și modul în care a avut acces în DNA. Prin prisma acestor suspiciuni, ar fi mai indicat ca procurora Lăncrănjean să formuleze o cerere de abținere din noul dosar al lui Dragnea și acesta să fie repartizat unui procuror mai experimentat, asupra căruia să nu planeze nicio suspiciune de partizanat, din lipsă de imparțialitate.

Procurori orădeni în siajul lui Guseth și Danileț

Alexandra Lăncrănjean nu este singurul procuror din DNA care are legături cu adepții lui George Soros și Monica Macovei. Recent, am aflat de legăturile extrem de apropiate a doi tineri procurori din cadrul Serviciului Teritorial Oradea al DNA, Ciprian Man și Cristian Ardelean, cu Cristina Guseth și Vasilică Cristi Danileț. Ciprian Man a fost angajat în DNA în 2010, la vârsta de 30 de ani, iar Cristian Ardelean în 2014, la vârsta de 31 de ani. La finele anului 2013, Ciprian Man a fost numit de Laura Codruța Kovesi procuror-șef al DNA Oradea, devenind cel mai tânăr șef de serviciu teritorial. Tinerețea nu a fost însă un atu, dacă avem în vedere că DNA Oradea a înregistrat în acest an 53 de achitări pentru diverse infracțiuni deferite instanțelor de judecată. Acest număr mare de achitări a fost cauzat în principal de metodele abuzive de anchetă patentate la DNA Oradea în ultimii ani: înțelegeri frauduloase cu denunțători condamnați sau inculpați, denunțuri fixate și chiar falsificate, șantajarea martorilor, efectuarea de acte premergătoare sau de acte de urmărire penală fără delegare sau fără a fi înregistrat dosar penal, utilizarea de interceptări nelegale, neverificarea apărărilor formulate de suspecți sau inculpați ș.a.

Danileț și Guseth i-au sprijinit și felicitat constant pe procurorii Man și Ardelean, inclusiv de zilele lor de naștere. Legătura mai strânsă a fost cu judecătorul Danileț, cu care s-a intersectat profesional în perioada în care acesta a deținut funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Oradea (2009-2010). Danileț l-a ajutat pe procurorul Man când a formulat o sesizare disciplinară la CSM împotriva fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunaul Bihor Viorel Gavra, care a fost acuzat că ar fi intervenit în vederea soluționării favorabile a unui dosar penal al soției sale, sesizare în urma căreia a fost exclus din magistratură. Culmea ironiei este însă că judecătorul Danileț este acuzat că, anterior, în timp ce era membru al CSM,  ar fi intervenit în mod insistent și repetat la prim-procurorul Gavra să-i prelungească delegarea cu încă șase luni procurorului Cristian Ardelean la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, în timp ce acesta era titularizat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd. În perioada respectivă, procurorul Ardelean a fost depistat în urma unui control având multe dosare nesoluționate și deținând ilegal înregistrări originale ale unor convorbiri telefonice. Astfel, s-a pus în discuție sancționarea sa disciplinară. De asemenea, Danileț l-a ajutat pe Man ca martor al acuzării într-un dosar instrumentat de acesta avocatului Ioan Sava pentru un șantaj inventat dintr-o postare online la adresa unei judecătoare apropiate, pentru care a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în cursul acestui an.

Legătura cu Cristina Guseth este confirmată de felicitările pe care aceasta i le-a adresat pe Facebook procurorului Cristian Ardelean, în data de 17 decembrie 2015, după ce acesta l-a reținut pe președintele PSD Satu Mare, într-un dosar în care a fost audiat la DNA în ziua respectivă și președintele PSD, Liviu Dragnea. Adresarea la persoana a doua singular și cu diminutiv („Felicitări, Cristi Ardelean!“) denotă o relație strânsă, apropiată. Sugestiv este și modul în care procurorul Ardelean a fost ajutat la Consiliul Superior al Magistraturii, cu ocazia participării la un concurs pentru promovarea în funcție organizat în data de 29 februarie 2012. Prin Hotărârea nr. 33 din 28 februarie 2012, Comisia de organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că procurorul Cristian Ardelean nu poate participa la concurs pentru că nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 44 din Legea nr. 303/2004, întrucât până la data res­pectivă nu a obținut un calificativ, activitatea desfășurată ca procuror nefiind evaluată niciodată. Oare de ce?  Procurorul Ardelean a formulat o contestație care i-a fost admisă de Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, prin Hotărârea nr. 65 din 8 martie 2012, semnată de vicepreședintele CSM Oana Smith-Hăineală, o altă apropiată a ONG-urilor sorosiste, cu motivarea că, între timp, activitatea acestuia a fost evaluată și a obținut calificativul „foarte bine“. Cine i-a pus o vorbă bună într-un timp atât de scurt?

Atenție la ONG-urile care fac daruri!

În concluzie, există indicii că anumiți procurori au fost sprijiniți să acceadă și să promoveze în cadrul DNA de către reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale cu finanțare străină și de colaboratori din justiție ai acestora. Este vorba de procurori tineri, de regulă, absolvenți mediocri ai unor facultăți de drept mai puțin consacrate, și cu o experiență profesională redusă, pentru a fi manipulabili și a executa comenzile primite (gen Mircea Negulescu, Ciprian Man, Jean Uncheșelu, Alexandra Lăncrănjean ș.a). Astfel de procurori au fost îndoctrinați încă din Institutul Național al Magistraturii și continuând cu cursurile de instruire organizate de ONG-urile finanțate de Soros, unde li se inoculează că ar fi niște mici Dumnezei și că nu trebuie să se supună nimănui. La fel de grav este că li se induce o anumită desconsiderare a clasei politice, a puterii legislative și a puterii executive, precum și a judecătorilor și procurorilor mai vârstnici care nu s-au format sub egida Institutului Național al Magistraturii.

O astfel de pervertire ne aduce aminte de trista perioadă bolșevică de după al Doilea Război Mondial. Ce idee reformatoare le-a putut insufla Monica Macovei, fost procuror comunist vreme de aproape un deceniu, fiica unui magistrat bolșevic, promovat în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România și decorat de Nicolae Ceaușescu cu distincția supremă „Steaua RSR“? Ce idee inovatoare le-a putut insufla Raluca Prună, despre care se spune că ar fi fiica unui fost ofițer acoperit al Securității ceaușiste și care a absolvit o facultate de drept privată din cadrul unei universități neacreditate în perioada respectivă (Universitatea Ecologică) și nu a activat niciodată în magistratură? Or, ce idee inovatoare le-a putut insufla Cristina Guseth, care își ascunde din CV cei șapte ani dinainte de Revoluție, respectiv perioada de după absolvirea facultății?

Pentru o reală independență a justiției, procurorii și judecătorii ar trebui să evite și să declare nu numai contactele cu politicienii, ci și contactele cu reprezentanții a diverse organizații neguvernamentale care caută să și-i apropie și să-i influențeze, folosindu-se de diverse programe de studii, simpozioane sau conferințe cu titulaturi pompoase. Imixtiunea în justiție a unor ONG-uri și colaboratori ai acestora din Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv în promovarea mediatică a unor procurori și judecători, este la fel de nocivă ca și imixtiunea politicienilor.

OMUL DE AFACERI IOAN NECULAIE ,DAT JOI IN URMARIRE GENERALA A FOST PRINS IN CURSUL NOPTII LA VAMA GIURGIU!

24 nov.

Omul de afaceri Ioan Neculaie, dat joi în urmărire generală, a fost prins în cursul nopții la Vama Giurgiu, a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brașov, agent șef adjunct Gabriela Dinu.

Ioan Neculaie a fost preluat de Serviciul de Investigații Criminale Giurgiu.

Acesta va fi dus la Penitenciarul Giurgiu, după care se va face transferul între Penitenciare, a mai afirmat Gabriela Dinu.

Omul de afaceri Ioan Neculaie a fost condamnat, joi, definitiv, de Curtea de Apel Brașov la închisoare cu executare într-un dosar privind nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Potrivit datelor postate pe portalul instanțelor de judecată, magistrații au admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva sentinței din data de 15 iunie 2017 a Judecătoriei Brașov prin care Neculaie a fost achitat pe fond în acest dosar.

Rejudecând, Curtea l-a condamnat pe omul de afaceri la șase luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat într-un alt dosar în care a fost condamnat anterior pentru neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și ucidere din culpă.

Astfel, magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat pe Ioan Neculaie la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare, inculpatul fiind, de asemenea, obligat să plătească suma de 3.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și la judecarea cauzei în fond.

AGERRPRES

CCR:NU EXISTA CONFLICT INTRE GUVERN SI DNA IN CAZUL BELINA!

24 nov.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și a constatat că nu există conflict juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.

„Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a respins sesizarea și a constatat că nu există conflict de natură constituțională între Guvernul României și Ministerul Public — DNA. Motivele le veți afla foarte pe scurt în comunicatul de presă”, a declarat șeful CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței.

Potrivit unor surse din CCR, judecătorii au constatat că cele două Hotărâri de Guvern din cazul Belina sunt acte cu caracter individual.

Judecătorii CCR au avut în vedere că, la adoptarea unei legi sau OUG, este exclusă săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, pentru că un astfel de act normează cu caracter general și, prin urmare, nu se poate reține folosul celor care îl adoptă, au explicat sursele citate. Conform acestora, Hotărârile de Guvern sunt fie cu caracter normativ, care ar putea fi asimilate legii, fie acte cu caracter individual, iar cele două HG din cazul analizat joi au caracter individual.

„Conflictul în sine nu pleacă de la actele de cercetare făcute de procuror, eventual cu încălcarea normelor de procedură penală, ci strict de la ideea de a avea sau nu competență de a verifica”, au indicat sursele.

Curtea Constituțională a României a discutat joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.

În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunțarea în acest caz pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.

În cadrul ședinței CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.

„După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (…) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție”, spunea Toader.

Potrivit acestuia, aprecierea legalității hotărârii de Guvern este „o competență exclusivă a instanței de contencios”.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.

„Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil”, a mai spus procurorul.

Totodată, reprezentantul DNA a menționat că nu crede că rolul CCR este acela „de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt”.

În 23 octombrie, președintele Senatului a cerut CCR să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte.

Președintele Senatului a solicitat CCR: să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului — Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de guvern.

DNA efectuează cercetări față de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părți din insula Belina și brațul Pavel. „În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din insula Belina și brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 — act cu caracter individual și HG 858/2013 — act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituția României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”, preciza DNA.

AGERPRES

ACTRITA STELA POPESCU A DECEDAT LA 23 NOIEMBRIE 2017!,DUMNEZEU SA O ODIHNEASCA!,CONDOLEANTE FAMILIEI INDURERATE !

24 nov.

Actrița Stela Popescu a murit, la 23 noiembrie 2017, la vârsta de 81 de ani. Artista a fost găsită decedată la domiciliul său.

 

Actrița Stela Popescu s-a născut la 21 decembrie 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia. S-a născut într-o familie de învățători, iar prima amintire pe care o avea bine întipărită în memorie era invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei a fost deportat în Siberia, iar mama s-a refugiat, împreună cu fiica, în România, la Brașov.

”Eu, până la 7 ani, am stat în Basarabia, era război, ce păpuși cu cap de porțelan? Și atunci mama, care era profesoară de lucru manual, avea talent să coasă, să brodeze, îmi făcea păpuși. Mama m-a vrut toată viața cochetă și delicată, dar niciodată n-am fost așa, doar aparent. Eu sunt un băiețoi și acum. Îmi făcea păpuși din cârpă, le umplea cu tărâțe sau cu lână, le făcea frumos, cu cozi, cu sprâncene, mă jucam o zi apoi jucam fotbal cu ele, că minge nu aveam. Câteodată îmi zicea mama: ‘Fată, parcă ești smulsă de gâște, eu am fost așa de cochetă, am fost și regina balului’… de-aia nu vroia să mă fac artistă. ‘Cum să te faci artistă? Tu să pui niște cizme de cauciuc, îți dau o pufoaică pe tine și la drum, te dau la silvicultură, ca să fie clar’… așa îmi spunea”, mărturisea actrița într-un interviu acordat AGERPRES în ianuarie 2015.

În 1953, Stela Popescu a susținut examenul de admitere la facultate și a fost repartizată la Facultatea de Limba Rusă ”Maxim Gorki”, la care a renunțat după un an și jumătate, când a intrat în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 a fost admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel a continuat să susțină spectacole de teatru, potrivit site-ului http://www.teatrultanase.ro.

La sfârșitul facultății, în 1960, a debutat la Studioul ”Casandra”, în spectacolul de diplomă ”Nu-i întotdeauna praznic”, de A.N. Ostrovschi, în regia lui Cornel Todea. A fost repartizată la Teatrul din Brașov, unde a ajuns să susțină 400 de spectacole pe an. Din 1963 până în 1969 a jucat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. În 1969, artista a părăsit Revista și s-a angajat la Teatrul de Comedie, ceea ce nu a împiedicat-o să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în prezent.

A prezentat, alături de actorul Iurie Darie, prima ediție a Festivalului Cerbul de Aur de la Brașov, în 1968.

Stela Popescu la prima ediție a Cerbului de Aur, 1968

În paralel, a susținut și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969. Totodată, a jucat în celebrul serial „Boema” de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie a jucat din 1969 până în 1993, unde a făcut parte din distribuția unor spectacole de succes, precum: ”Preșul”, ”Turnul de fildeș”, ”Mutter Courage”, ”Trei surori”, ”Pețitoarea”, ”Plicul”.

A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu. În anii 1971-1979 a făcut un cuplul memorabil, pe scenă și la televiziune, cu actorul Ștefan Bănică.

În 1993 a revenit la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde a lucrat până la sfârșitul vieții. Longevivul cuplu umoristic Stela — Arșinel, care a început colaborarea în 1979, a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, pe textele scenetelor semnate de Mihai Maximilian. Pe scena de la Revistă a realizat show-uri ca ”Aplauze, Aplauze”, ”Revista revistelor”, ”Omul care a văzut moartea”, ”Te aștept diseară pe Lipscani”, ”Nevestele vesele…la Boema”, ”Boema, slăbiciunea mea”, ”În grădina bucuriilor”, ”Constelația Boema”, ”Boema, bucuria mea”, ”Stela, stelele și Boema”, ”Buna seara, Boema”, „Mama Boema”.

Stela Popescu și Alexandru Arșinel la Teatrul Tănase, 1983

Stela Popescu a fost protagonista spectacolului ”Coana Chirița”, un musical după ”Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri, pe muzica lui Al. Flechtenmacher, în regia lui Cristian Mihăilescu (Opera Comică pentru Copii).

Actrița Stela Popescu în spectacolul ”Coana Chirița”, 2006

În 1958, a debutat în cinematografie în pelicula „Alo? Ați greșit numărul”. A jucat în peste 25 de filme, precum: „Pe malul stâng al Dunării albastre”, „În fiecare zi mi-e dor de tine”, ”Astă seară dansăm în familie”, ”Elixirul tinereții”, ”Nea Mărin Miliardar”, ”Galax, omul păpușă”, ”Secretul lui Nemesis”, ”Figuranții”, ”Maria și Mirabela în Tranzistoria”, ”A doua cădere a Constantinopolului”, ”Sexy Harem Ada-Kaleh”, ”Vara sentimentală”, ”Un petic de cer”, ”Zbor periculos”, ”Căruța cu mere”, ”Am o idee”, ”Ana și hoțul”, ”Grăbește-te încet”, ”Drumuri în cumpănă”, ”Tufa de Veneția”, ”Ultima noapte a singurătății”, ”Despre o anumită fericire”, ”Dimitrie Cantemir”, ”Pantoful Cenușăresei”, ”Vin cicliștii”, ”Faust XX”, ”Sărutul”, ”Omul de lângă tine”, precizează site-ul http://www.teatrultanase.ro.

A jucat în televiziune de la înființare, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octav Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile „O stea printre stele” și „Stela și Arșinel” care reunesc cele mai memorabile apariții TV ale Stelei Popescu.

A moderat emisiuni TV ca: ”Sare și piper” (Național TV), ”Pentru dumneavoastră, doamnă” (Realitatea TV). A jucat în serialele tv ”Războiul sexelor”, avându-l ca partener pe Alexandru Arșinel, ”Regina”, ”Iubire și onoare” și ”Aniela” difuzate de Acasă TV. În 2006, actrița a avut un rol în filmul de televiziune ”Cuscrele”, difuzat de postul Național TV.

Stela Popescu a fost implicată în acțiuni de binefacere, în cadrul Fundației ”StelaR”, deschisă alături de Alexandru Arșinel. Fundația ”StelaR” a organizat în fiecare an Gala Premiilor „Mihai Maximilian”, dedicate memoriei și amintirii unuia dintre cei mai prolifici autori de texte de revistă, care a fost soțul Stelei Popescu. A scris și o carte de bucate — ”În bucătărie cu Steluța”.

Stela Popescu și Alexandru Arșinel, cel mai iubit și admirat cuplu de actori a fost premiat la Gala 2008 ”Zece pentru România” (Locul II — Alexandru Arșinel și Locul III — Stela Popescu), sărbătorind în 2008, 30 de ani de carieră. Celor doi artiști atât de iubiți de public li s-au mai oferit Premiul Special ”Cei mai de încredere români 2008 — Stela Popescu și Alexandru Arșinel” și Premiul revistei ”Confidențial” 2009 (luna ianuarie) pentru Showbiz.

Stela Popescu și Alexandru Arșinel pe scena Teatrului Tănase, 2010

În luna mai 2009, actrița Stela Popescu a primit titlul de „regina comediei” din partea Centrului Cultural Israel-România din Tel Aviv, cu ocazia unui spectacol de excepție, musicalul ”O noapte furtunoasă”, prezentat în turneu în Israel de Opera Comică pentru Copii din București. Actrița a primit Premiul de excelență la Gala Comediei Românești festCo 2011 (17 iunie), desfășurată la Teatrul de Comedie.

După atâția ani carieră artistică încununată de succes, actrița mărturisea că avea mereu emoții înainte de a urca pe scenă.

”Am emoții, toți artiștii au emoții, e un fior, o undă care se transmite între artist și spectator. Impalpabilă, dar există. Să intri în scenă și să fii privit de 800 de ochi te impresionează. Plus că dacă ai ajuns la un anumit nivel nu poți să dezamăgești. De fiecare dată e un examen. Comedia e o farmacie, și dacă înainte de a pune virgula unde trebuie ți-e mintea în altă parte, a căzut poanta, s-a dus. Nu mai aplaudă nimeni. Ce ciudat… Foarte interesant! E o profesie foarte sofisticată, interesantă, nu e simplă. (…) Îmi pare bine când lumea își dă seama de valoarea acestei profesii, satisfacția noastră e că folosim oamenilor, e o meserie extraordinară”, spunea artista în interviul acordat AGERPRES în 2015.

La 14 decembrie 2011, Stela Popescu a primit o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului pentru întreaga carieră.

Președinția României i-a conferit artistei Stela Popescu, la 7 februarie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D — „Arta Spectacolului”, iar în 2016 i-a conferit Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler. În 2002 a obținut, alături de Alexandru Arșinel, premiul special pentru teatru de revistă al UNITER. Actrița a primit Premiul de Excelență, oferit de Uniunea Criticilor Muzicali și Forumul Muzical Român — revista Melos, în cadrul festivității de decernare a Premiilor criticii muzicale pe 2006.

Principesa Margareta, în numele Majestății Sale Regele Mihai I, i-a acordat actriței Stela Popescu, Medalia Nihil Sine Deo, 2013

Actrița Stela Popescu a primit decorația Ordinul Nihil Sine Deo în septembrie 2013.

AGERPRES

EVA SIMONS – GUAYA!

24 nov.

%d blogeri au apreciat: