Arhiva | 11:30 am

LEGATURA DINTRE NAZISTUL KLAUS WERNER VON STRUDEL SI CERN!

30 nov.

Venit pe cai mari, albi, saxoni, și intrat în politica la vîrf printr-o efracție bine calculată și manipulată, cu largul concurs al neinspiratului Crin Antonescu, președintele Klaus Iohannis și-a serbat în tăcere, la mijlocul lunii noiembrie, trei ani de mandat și încotrocenire.

Nici n-ar fi existat motive de mîndrie, de laude și de prea mult zgomot festiv de vreme ce, în raport cu așteptările, lipsa viziunilor și încălcarea prevederilor constituționale cu dispreț și lejeritate, au lăsat în siajul mandatului său de pînă acum, gustul amar al eșecului, aidoma unui interimat la TAROM.

Mai mult, din perspectiva celor trei ani de mandat, parafrazînd titlul unei tragedii populare a lui Marin Sorescu, se poate spune că, după regimul Iliescu și regimul Băsescu, odată cu investirea lui Iohannis în cea mai înaltă dregătorie a statului, țara, noi toți, ne-am luat…a treia țeapă!

De-ar fi să căutăm cu lumînarea vreun semn, o dovadă, o cît de mică amprentă a ”politicii altfel”, promisă și mult trîmbițată, tot nu le-am găsi, iar din ”zicala”: ”Pas cu pas”, n-a rămas, la vedere, decît un program și promisiuni în impas, alături de elanul temporizării și-al conservării relelor năravuri instituționale moștenite, împămîntenite de ticăloșia bine regizată a predecesorului său, Băsescu. Dar, ce contează că, în ciuda aparențelor de mare domn,  președintele poartă o ”haină” veche, soioasă, bună de aruncat cît acolo, cîtă vreme ”croiala” i se potrivește ca o mănușă?!

Tarat de lăcomia sa imobiliară, ori a grupului său etnic, care a lăsat în dulapurile prăfuite al justiției, destui ”scheleți” grăitori, se vede de la o poștă că Iohannis este, astăzi, captivul, prizonierul de lux al sistemului antireformist, acela care, de dragul practicilor neconstituționale, a ambiției și aroganței de a se investi, cu de la sine putere, cu prerogativele  unui ”stat în stat”, l-ar vrea definitiv împăiat în fereastra Cotrocenilor. Sforarii, manipulatorii, aflați la vedere sau în umbră, au toate motivele să-și frece mîinile de bucurie: și-au găsit omul! Și tot ei sînt cei care, patetici, după exemplul lui Liiceanu, s-ar detona în piața publică ori și-ar asuma, cu dragă inimă, ani grei de pușcărie, numai să nu se schimbe nimic, nimic prin părțile esențiale ale practicilor și intereselor lor.

Dacă Băsescu ne-a ”ciuruit” cu emfaza mitocăniei și arbitrariului, Iohannis ne ”ciuruiește”, de trei ani încheiați, cu imaginea somnambulescă cu care, ținînd ochii închiși, nu vede cum – chiar așa: pas cu pas – toate prerogativele statului de drept sînt pe cale să se năruie, pentru a rămîne din el doar o biată și uzată formă fără fond.

Este tot mai evident că în cecitatea sa autoimpusă, se regăsește tentația de a lăsa instituțiile de forță ale statului să-i paveze, să-l facă fără hîrtopi, ehei, cum știu ele mai bine,  drumul către al doilea mandat, cu costuri și surprize greu de prevăzut și estimat, încă.

Lui Iohannis, cel care la ultimul summit social de la Goteborg vorbea, în păsăreasca europeană, despre ”competențe transversale”(!?) îi este   imposibil să cadă, decisiv și cu folos, perpendicular sau transversal pe  actualitatea realităților românești de maximă urgență. Nu, acestea sînt prea de tot incomode, îi cad greu la digestie, la grija navetei, a luxului și confortului personal!. Și-apoi, e știut că din apatie, din suficiență și din formalismul enunțurilor, nu-l scoate decît lupta de clasă de la înălțimea pupitrului prezidențial, pentru materializarea ideii obsesive a guvernului său pentru care nici tentativele nelegitime de schimbare a ordinii constituționale, în fruntea cărora s-a așezat, nici măcar tragedii neelucidate încă, nu sînt un preț prea mare.

În rest, Iohannis are idei puține, dar fixe, ca înseși credințele sale, după cum urmează: imaginea și însușirile de kapo ale Luluței reprezintă tot ce-a dat mai bun și mai peren justiția română; cazul”Rarinca” nu există, e o invenție jurnalistică și un început de literatură SF; sclavagismul lui Lazăr e salutar și benefic; Livia Stanciu e o lumină îngerească de bune practici, izvor de dreptate și adevăr; procurorul Negulescu, zis Portocală, este numai slobod la gură și apăcături, dar, altminteri, e pitoresc, haios; CSM-ul și Inspecția Judiciară aflate pe un butoi cu pulbere și în pragul păruielii sînt locuri de șuetă și bal mascat; scenele grotești ale fascismului străzii, din ușa DNA-ului, sînt cînd hore cu strigături, cînd spectacole de cabaret, în vreme ce, după Iohannis, omul cu carte, profesionistul Toader, ar fi numai bun de trimis, dacă nu chiar la gherlă, atunci la o școală de țară să citească cimilituri și poveștile lui Creangă!

Și tot Iohannis, ca un vasal docil, crede că Europa cu mai multe viteze, dominată de hegemonia franco-germană, e bună, că valul imigraționist e răul necesar, că încercarea de resuscitare a identității și mîndriei naționale e un demers inutil și păgubos, în fine, că povara unor contracte costisitoare de înzestrare a armatei, cu efect, doar, psihologic, este de preferat diplomației bine gîndite, pragmatice și coerente.

Ce orizont de așteptare și de speranță ne oferă un asemenea președinte? Aș zice că niciunul, ba este posibil să nu fi băut, încă, pîna la fund, cupa amărăciunii și dezamăgirilor!

Pentru a înfrunta mai ușor fatalitatea de a avea în fruntea statului o copie băsistă cu aere de odicolon, dar și pentru a o face mai suportabilă, iată că pînă și cercetătorii de la Consiliul European pentru Cercetare Nucleară (CERN) sînt uimiți, nedumeriți, se zbat și ei în dezlegarea unui mister de neexplicat, chiar și pentru nivelul lor de cunoaștere și de înțelegere: observînd că în Univers cantitatea de materie și antimaterie este egală, anulîndu-se deci, reciproc,  după legile fizicii și  ale logicii pămîntene, ar rezulta că Universul nostru, pur și simplu, n-ar fi trebuit să existe.  Cum și de ce există, aceasta-i întrebarea! Nu vi se pare că mirarea cercetătorilor seamănă cu însăși mirarea și nedumerirea noastră că dintr-o anomalie inexplicabilă ori dintr-un capriciu al sorții, un președinte  ca Iohannis, cu materia promisiunilor anulată de antimateria mandatului de trei ani, exercitat degeaba, există, deși n-ar fi trebuit?!

UN MONOLOG AL PENALULUI KLAUS WERNER JOHANNIS GAULEITERUL NAZI COSTA 139.000 DE LEI!

30 nov.

Nu doar cei de la PSD ne bagă adânc mâna în buzunare prin diverse decizii, ci și șeful statului. Deși promitea în campania pentru alegerile prezidențiale, în 2014, o „Românie a lucrului bine făcut“, Klaus Iohannis preferă să lase doar la nivel de vorbe acest slogan cu care a reușit să strângă cele mai multe voturi de la români. Și nu orice fel de vorbe, ci unele vândute foarte scump.

S-a făcut mare vâlvă pe deplasarea cu trenul la Ploiești a președintelui. Mai puțin s-a vorbit însă despre costisitorul monolog al șefului statului, care s-a dovedit a fi și foarte plictisitor, pentru că tema de SMART city pentru un oraș poluat ca Ploieștiul nu prea are niciun fel de credibilitate și nici aderență. Însă un asemenea gest nu este unul singular în palmaresul președintelui României. De când a ajuns la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis nu s-a dat în lături de la unele fapte de-a dreptul discutabile pentru statutul său.

Metehnele obosite ale PDL, reînviate

Deși sunt în opoziție, liberalii nu și-au uitat vechile obiceiuri urâte și nici vendetele personale. Fosta șefă a Camerei Deputaților Roberta Anastase nu lasă deloc sabia să ruginească în teacă. Deputata PNL și-a făcut un adevărat obicei să se războiască prin Prahova cu cei de la putere. Principalul său inamic este ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu (ALDE). Deși lipsită de „arsenalul“ pe care ți-l pune la dispoziție „butoanele decizionale“, Anastase nu duce însă lipsă de imaginație. Ca să mai câștige o luptă cu Gavrilescu, fosta șefă a deputaților s-a folosit de colegul său de partid, primarul Ploieștiului, de șeful statului, cât și de banii contribuabililor prahoveni. Aceasta a pus umărul la organizarea unei dezbateri, „Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor SMART pentru Ploieşti“, alături de un ONG apărut peste noapte. În ciuda mediatizării, dezbaterea s-a dovedit a fi o simplă şedinţă de partid. S-a anunţat că la dezbatere participă reprezentanţi ai administraţiilor locale şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai celui universitar, însă în Aula Universității Petrol – Gaze au intrat în special oamenii din PNL. S-au înghesuit la monologul lui Klaus Iohannis primari, consilieri locali şi judeţeni, actuali şi foşti parlamentari liberali.

Cu toate că organizatorii au fost plătiţi din bugetul local, au avut grijă ca reprezentanţii PSD să nu participe la eveniment. Preşedintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, a fost invitat la dezbatere prin aplicația Whats­App, iar viceprimarilor socialiști li s-a transmis verbal că totuși pot participa şi ei. În cea mai penibilă situație a fost pus prefectul de Prahova, Mădălina Lupea. Lui Lupea i s-a trimis o invitație în care era degradată la nivelul de „subprefect“.

Șeful statului, de neîntrerupt

În ciuda invitațiilor distribuite pe sprânceană în rândurile PNL la evenimentul la care a luat parte Klaus Iohannis, i s-a permis acestei audiențe atent selectate să pună doar câteva întrebări. La fel de adevărat este și faptul că președintele a fost chestionat strict pe probleme politice la zi, și nu pe tema presupusei dezbateri pentru care primarul Ploieștiului, liberalul Adrian Dobre, a alocat aproximativ 150.000 de lei.

Din presupusa discuție a rezultat doar aspirația conjugată pentru un smart city, al cărui proiect nu se știe dacă va fi implementat și mai ales când. Și asta, în condițiile în care Primăria Ploiești vrea să cumpere tot autobuze diesel, ca să mai înlocuiască din „flota“ care datează din 1978.

UNIUNEA SECURISTO-SOROSISTA DE TIP NAZIST ANTIROMANEASCA I-O PARAT PE DRAGNEA SI TARICEANU LA BRUXELLES!

30 nov.

Uniunea Salvați România (USR) a transmis, miercuri, o scrisoare către liderii de la Bruxelles în care acuză PSD și ALDE că vor să reducă nivelul independenței sistemului judiciar și cer sprijinul instituțiilor europene pentru a descuraja ”o contrareformă” în sistemul judiciar.

”Uniunea Salvați România a trimis o scrisoare către liderii instituțiilor europene și grupurilor politice de la Bruxelles pentru a atrage atenția cu privire la asaltul coaliției PSD-ADLE asupra independenței sistemului de justiție din România. USR îndeamnă liderii de la Bruxelles să utilizeze toate mijloacele legitime pentru a descuraja coaliția de guvernământ PSD – ALDE să producă o contra-reformă în sistemul de justiție din România.

Uniunea Salvați România reamintește că Guvernul României a provocat o revoltă publică în luna februarie a acestui an, când a adoptat Ordonanța de Urgență 13, o măsură care a fost criticată pe scară largă pentru slăbirea cadrului legal anticorupție. Această acțiune a determinat cele mai mari proteste din România de la căderea regimului comunist în 1989″, arată formațiunea într-un comunicat.

„În prezent, coaliția de guvernământ pregătește din nou modificări majore la legislația care reglementează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, menită să subordoneze judecătorii și procurorii regimului politic. Modificările legislative propuse de coaliția PSD-ALDE, printr-o procedură legislativă de urgență în Parlamentul României, vor afecta grav independența justiției printr-o gamă largă de măsuri care amintește de cadrul juridic care precede aderarea României la Uniunea Europeană”, se precizează în scrisoarea USR.

USR spun că actuala coaliție de guvernare PSD – ALDE insistă să adopte modificările la legile justiției, în ciuda celor două avize negative consecutive emise de Consiliul Superior al Magistraturii, a opoziției celor 4000 de magistrați care au semnat un memorandum, dar și a protestelor publice masive.
Scrisoarea a fost trimisă către Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Manfred Weber, preşedintele grupului Partidului Popular European, Gianni Pittella, preşedintele grupului Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, președintele grupului ALDE din Parlamentul European.

Scrisoarea integrală, Subminarea iminentă a independenței justiției în România

NOAPTEA CA HOTII,ICCJ A RESPINS CONTESTATIA PRESEDINTELUI PSD LIVIU DRAGNEA!

30 nov.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins, miercuri, contestația lui Liviu Dragnea față de sechestrul dispus de DNA în dosarul Tel Drum, în valoare de aproximativ 27 milioane euro.

Liviu Dragnea a contestat, săptămâna trecută, sechestrul dispus de DNA în dosarul Tel Drum, în valoare de aproximativ 27 milioane euro, președintele PSD invocând faptul că nu s-a constituit nicio parte vătămată în cauză. Apărătorii săi au expus, miercuri, în fața instanței de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) argumentele pe baza cărora au solicitat ridicarea măsurii asigurătorii.

La ieșirea din sala de judecată, unul dintre avocații lui Liviu Dragnea, Maria Vasii, a spus că s-a prezentat, alături de colega sa, în fața magistrațior, pentru a corecta „excesul de zel” pe care l-au observat în ancheta care îl vizează pe liderul PSD.

„Am avut surprinderea să observăm 240 de volume care reprezintă lucrări obscure. Ele au fost făcute cu încălcarea imunității și a legilor de care domnul Dragnea trebuia să se bucure. Ca atare, judecătorul nu trebuie să treacă cu vederea nelegalitatea actelor procesuale ce au fost temei pentru luarea acestei măsuri de sechestru. Mă aștept ca judecătorul, care este unul cu o reputație deosebită, să observe că, deși noi astăzi criticăm doar măsura sechestrului, este obligat să verifice inclusiv premisele inițiale de luarea măsurii sechestrului, respectiv dacă e credibil că domnul Dragnea a constituit un grup organizat și dacă poate fi făcut părtaș cu acele fraude la fondurile europene. Nu putea fi luată măsura sechestrului peste toate bunurile tuturor persoanelor implicate în acest proces. Textul de lege pe care l-a menționat procurorul spune că se ia măsura sechestrului pe bunuri necesare pentru a acoperi paguba. Mă întreb unde este paguba, câtă vreme nu avem nicio constituire de parte civilă și avem judecăți anterioare cu hotărâri judecătorești rămase definitive prin care se constată de către judecători că nu există paguba?”, a spus Maria Vasii.

„Am ridicat anumite probleme cu privire la modalitatea în care a fost instituit acest sechestru, respectiv poprirea asiguratorie. În primul rând, asupra sumelor pe care domnul Dragnea are dreptul să le încaseze, respectiv indemnizația. Aspecte pe care încă de ieri parchetul le-a constatat și a ridicat sechestrul, respectiv poprirea asiguratorie asupra acestor sume. Există aspecte care nu pot fi antamate în ce privește fondul. Am susținut că nu se poate institui un sechestru asupra unor bunuri pe care domnul Dragnea nu le are, în cazul de față asupra unor sume de bani pe care acesta le-a încasat demult și pe care dânsul nu le are în cont de un an, doi ani”, a precizat și avocatul Flavia Teodosiu.

Avocata Maria Vasii a declarat, miercuri, că la percheziţiile din vara anului 2017, procurorii ar fi găsit un bileţel roz pe care era trecut codul numeric personal al preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, alături de indicativul „şefu”. Apărătoarea lui Liviu Dragnea susţine că aceasta ar fi fost proba procurorilor pentru a-l acuza pe liderul PSD de constituire de grup infracţional organizat. Vasii a mai precizat că, de fapt, bileţelul pentru pentru şoferul lui Liviu Dragnea, care avea astfel datele acestuia pentru a-i reface permisul de vănătoare.

Procurorii au pus sechestru de peste 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătrați, două mașini și mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând și altele care i-ar aparține liderului PSD.

În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunțat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era președinte al Consiliului Județean Teleorman.

„Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracțiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)”, au transmis procurorii.

DAN DIACONESCU SE INTOARCE LA POPOR!

30 nov.

Dan Diaconescu a scăpat de pușcărie. Tribunalul Ilfov a decis definitiv miercuri că fostul patron al OTV poate eliberat condiționat după ce a executat aproape doi ani și opt luni din pedeapsa de 5 ani și șase luni de închisoare primită pentru șantaj. Diaconescu a părăsit miercuri seară penitenciarul.

În fața penitenciarului, Dan Diaconescu le-a transmis jurnaliştilor şi celor care îl aşteptau: „Dacă vreţi să ştiţi cum e în puşcărie, faceţi-vă televiziuni de succes şi partid de succes şi imediat o să intraţi. Acum trebuie să ştiţi că la fel de prodigioasă cum a fost activitatea dumneavoastră în prezent, poate fi la fel de infracţională fiindcă avem de-a face cu o lege dată în România, o sentinţă prin care timp de 10 ani şi jumătate nu am voie să iau legătura cu cei un milion şi jumătate de prieteni ai mei, cei care ne-au votat la un moment dat. Este o interdicţie foarte, foarte mare. De la moartea lui Kennedy cred că nu s-a mai impus atâta tăcere. Nu ştiu de ce le-o fi atâta frică de mine. Sunt totuşi, mă numesc Dan Diaconescu, sunt un copil venit din Caracal, nu cunoşteam pe nimeni şi totuşi, de 20 de ani încoace, adversarii mei se sperie foarte, foarte tare de mine”.

Tribunalul Ilfov a respins miercuri contestația procurorilor și a menținut o decizie de eliberare luată de Judecătoria Sectorului 4 anterior.

Dan Diaconescu a cerut să fie eliberat condiționat în baza Legii 169/2017 privind recursul compensatoriu, care prevede scăderea a 6 zile din pedeapsă pentru 30 de zile petrecute în condiții improprii în închisoare.

Judecătoria Sectorului 4, prima instanță care a decis eliberarea lui, a explicat că în perioada petrecută în închisoare Dan Diaconescu s-a reeducat, iar în viitor poate reveni la viața normală, „părăsind câmpul infracţional”.

„Există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”, arăta Judecătoria Sectorului 4 în decizia de eliberare.

Diaconescu „a elaborat şi publicat 5 lucrări ştiinţifice” în pușcărie.

„Potrivit caracterizării ataşate la dosar, condamnatul a participat la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială. A fost inclus în programul de pregătire pentru liberare. A elaborat şi publicat 5 lucrări ştiinţifice. A desfăşurat activităţi lucrative în interesul locului de deţinere, din luna aprilie 2015 şi până în prezent. Nu a fost sancţionat disciplinar iar pentru munca prestată şi pentru participarea la activităţile şi programele de educaţie şi asistenţă psihosocială a fost recompensat de 20 ori, de 12 ori cu suplimentarea dreptului la pachet şi la vizită şi de 8 ori cu permisiunea de ieşire din penitenciar.Este important de reţinut şi faptul că petentul nu este cunoscut cu antecedente penale”, au mai precizat judecătorii.

Pe 4 martie 2015, Diaconescu a fost condamnat la cinci ani și șase luni închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj. În același dosar, fostul realizator OTV Doru Pârv a fost condamnat la patru ani închisoare cu executare pentru șantaj și interzicerea desfășurării oricărei activități în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani, iar Mitruș Ghezea, fost realizator la OTV, a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare cu executare tot pentru șantaj.

Procurorii au acuzat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-a ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

PLENULUI PARLAMENTULUI II REVINE SARCINA DE A SALVA SOLUTIA DATA DE COMISIA PARLAMENTARA PRIVIND RASPUNDEREA MAGISTRATILOR SI LEGILE JUSTITIEI CA SA SALVEZE PSD!

30 nov.

Comisia parlamentară specială privind legile justiției a decis, miercuri, că statului „îi revine dreptul” de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea-credință sau neglijență a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, statul nefiind obligat, aşa cum s-a discutat iniţial.

„După ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acțiune în regres prin Ministerul Finanțelor, împotriva judecătorului sau procurorului care cu reacredință sau neglijență a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, este amedamentul adus la Statutul procurorilor şi judecătorilor.

Aleşii nu au adus modificări radicale cu privire la răspunderea magistraţilor.

Raportul care va ajunge în plen prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. De asemenea, nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare.

Pentru repararea prejudiciului, persoanele vătămate se voe îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, iar competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază persoana îndreptăţită.

Parlamentarii au decis ca plata de către stat a sumelor datorate cu titlul de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la dată comunicării hotărârii judecătorești definitive. Raportul prevede că termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun și începe să curgă de la dată achitării integrale a prejudiciului de către stat”.

„Competenţa de soluționare a acțiunii în regres revine, în prima instanța, Curții de Apel București – secția civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile la curtea de apel competentă sau la parchetul de pe lângă această, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului”, potrivit sursei citate.

Aleşii au decis că „pentru exercitarea acțiunii în regres este necesară stabilirea existenței relei-credințe sau a gravei neglijente a judecătorului sau procurorului prin hotărâre penală definitivă sau în condițiile prevăzute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificări prealabile, cercetarea disciplinară, acțiunea disciplinară și soluționarea acesteia prin hotărâre definitivă”.

Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. 8, cu privire la acțiunea în regres, se poate exercită calea de atac a recursului la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevăzute de art. 488 al Codului de procedură civilă, instanța putând să examineze cauza de sub toate aspectele, prevede Statutul magistraţilor în forma adoptată de comisie.

Aceste modificări au fost adoptate în bloc după mai mult de patru ore de dezbatere, aleşii având nevoie şi de două pauze pentru a se pune de acord asupra formei pe care o vor adopta.

„Este formularea asociațiilor profesionale”, a spus preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache.

Legea de modificare a Statutului procurorilor şi judecătorilor a primit raport favorabil, miercuri în ședința Comisiei pentru legile justiției, fiind susţinută cu 10 voturi pentru, 5 împotrivă, înregistrându-se şi o abţinere.

„În urma dezbaterilor şi consultărilor cu tot sistemul juridic din România (…) am reuşit să modificăm ca un prim raport al Comisiei speciale Legea 303 care vizează Statutul procurorilor şi judecătorilor”, a declarat Florin Iordache.

Florin Iordache a precizat în rândul modificărilor importante care au fost aduse legi: separarea carierelor, un principiu pe care „judecătorii şi parţial procuorii l-au îmbrăţişat”, mărirea perioadei de practică a magistraţilor la 3 ani, marirea perioadei în care un judecător/procuror trebuie să stea la nivelul unei instanţe.

„Săptămâna viitoare va fi depus un raport, urmând ca în urma dezbaterii cu amendamente admise şi respinse să fie adoptat de Camera Deputaţilor ca şi primă cameră sesizată. Senatul fiind Cameră decizională”, a spus Iordache.

CUM S-A UMPLUT DIRECTORUL SRI, EVREUL-KHAZAR HELLVIG DE PATRIE ,A POSTERIORI!

30 nov.

Miercuri, la finele maratonului de audieri de complezență și complimentări reciproce din Comisia SRI, înainte să fugă din fața ziariștilor, Eduard Hellvig a vorbit puțin, prost și ridicol ca orice șef de Intelligence convins că se adresează unui câmp tactic populat cu neștiutori, și că nu i se văd beteșugurile prin cămașa de noapte, deși au apărut, de săptămâni bune, pe la toate televiziunile.

În loc să facă un prim pas, hotărât, în stoparea declinului de imagine și de încredere al SRI, Hellvig a pus paie pe foc. Dacă a făcut-o intenționat sau nu, contează mai puțin. Ceea ce este cu adevărat important și grav ține de faptul că Hellvig a fost în nota în care ne-a obișnuit, cu un amendament: acum nu mai are scuza numită Florian Coldea. Acum, cel puțin teoretic, comunică și conduce singur și dezinhibat.

De altfel, la intrarea la audieri, Hellvig s-a arătat vioi și deschis la colaborare ca o văduvă proaspătă, grăbită și hotărâtă să recupereze timpul pierdut. După audieri, în afară de ochelarii gen Harry Potter, n-am văzut și n-am auzit nimic încurajator de la el.

Hellvig a încercat să vorbească despre viitor, fără a-și asuma nicio participație și nicio vină în legătură cu derapajele din ultimii doi ani, de când funcționează ca director, și din extrem de zbuciumatul prezent al SRI. Mai mult, a refuzat să ofere clarificări în legătură cu derapajele probate de Sebastian Ghiță și de însăși trecerea în rezervă a lui Coldea – într-o atmosferă cu totul și cu totul funebră, lipsită până și de un banal ”mulțumim”, înainte de binecunoscutul ”marș acasă”, adresat celui care a coordonat din punct de vedere informativ-operativ Serviciul în ultimii 12 ani.

Așadar, Hellvig a vorbit ca un nou născut, insistând să-l credem pe cuvânt că, deși e nou născut, știe unde și de ce scârțâie SRI-ul, și că-l va repara.

Directorul SRI pierde din vedere un amănunt esențial: SRI-ul se poate face bine doar într-o relație sinceră, onestă și de încredere cu societatea civilă. Aici nu mă refer în niciun caz la ong-urile satelit ale SRI-ului și nici la ziariștii cu soldă, care de peste 24 de ore nu fac decât să amplifice ceea ce a spus, în cea mai mare parte greșit, Hellvig, mărind daunele. Imaginea și încrederea în SRI trebuie reclădite încet, sigur, sănătos și adevărat, iar pentru asta, atunci când ești prins cu poalele-n cap trebuie să admiți că, da, ești cu poalele-n cap, să explici de ce, și ce măsuri ai luat ca să nu se mai întâmple. Un discurs artificial, ca acela de miercuri seara, aduce doar reparații artificiale, care există la modul real doar în rapoartele interne ale SRI, care au unicul rol de a conserva în scaune emitenții și de a dopa conducerea cu convingerea că da, e pe drumul bun. Nu, domnule Hellvig, nu sunteți pe drumul bun.

Principalul mesaj dat miercuri seara a vizat corpul ofițerilor SRI, pentru care ați găsit de cuviință să inventați o nouă constrângere. În primul rând, este impardonabil modul în care ați deviat atenția de la problemele reale și grave ale SRI – care țin mai mult de conducerea instituției, de relația cu beneficiarii legali, cu Comisia SRI, cu politicienii, în ansamblu, și cu unii oameni de afaceri – la corpul de ofițeri, despre care ar trebui să știți că și așa evoluează cu multiple handicapuri induse, majoritatea, chiar de instituția în care lucrează. Cei mai mulți au salarii neînchipuit de mici, lucrează ”pe stoc” pentru că de regulă nu există feed-back din partea beneficiarilor legali, și reușesc din ce în ce mai greu să-i convingă pe alții de ceea ce nici ei nu mai cred: că pot îndrepta lucruri pentru România. Repet: modul în care comunicați (și) în această perioadă de criză accentuează deficitul de imagine și de încredere al SRI, iar în acest fel este afectată grav capacitatea operațională. De pildă, imaginați-vă cu ce handicap indus de propria-i instituție evoluează un ofițer care trebuie să facă o recrutare la vârful unei instituții publice, conduse de un porc căruia SRI-ul i-a amplificat impostura livrându-i diplome de studii academice postuniversitare.

Directorul SRI ar trebui să știe că azi un ofițer de informații are nevoie de para-aprobări ca să poată ieși pe ușa unității lui, în câmpul tactic, pentru a-și exercita îndeletnicirea de bază: culegerea de informații. Deja s-au făcut pași uriași pentru izolarea, sper neintenționată, a ofițerilor SRI de mediile și realitățile pe care ar trebui să le cunoască. Concomitent, o altă categorie de reprezentanți ai SRI au fost cocoțați la vârful unor ministere, și prin tot felul de consilii de administrație. Adică, un SRI total, care începe să acopere și veriga lipsă, a decidenților. Sau nu?… Și totuși aproape nimic nu se îndreaptă în jur, domnule director. De ce? Pentru că conducerea SRI a pus, dinaintea venirii dvs., comunicarea interpersonală și mizele personale deasupra comunicării instituționale și a misiunii SRI, în relația cu mediul politic, de afaceri și cu Comisia SRI. În loc să câștige respect și sprijin pentru SRI, și-au obținut avantaje personale. De pildă, dacă pe Coldea sau pe alt general l-ar fi avantajat, în plan strict personal, actualizarea setului de legi al securității naționale, vechi din 1992, sunt sigur că acum am avea legi noi-nouțe.

Așadar, ați inventat un ”Cod de etică profesională a angajaţilor Serviciului Român de Informaţii”, care consacră ”standarde de conduită raportate la onoarea, demnitatea şi exigenţele asociate profesiei de ofiţer de informaţii”, și clarifică ”eventuale situaţii de incompatibilitate în care ar putea să se plaseze un ofiţer al Serviciului Român de Informaţii”. În loc să scoateți ofițerii de informații din birouri în viața reală, îi mutați din birouri în mansardele unităților SRI, cuminți, cu mâinile la spate, cu unghiuțele proaspăt tăiate și batistuțe apretate regulamentar. La talpa Serviciului, derapajele sunt rare și, de regulă, sancționate imediat, dacă cel care calcă-n străchini nu e descendent de ofițer de Securitate și n-are nici rude bine plasate politic, care de regulă au și mediat angajarea lui. La vârful Serviciului, însă, derapajul este mult mai des întâlnit, și extrem de rar sancționat. Pasămite, directorul, prim-adjunctul și adjuncții, dimpreună cu șefii de unități centrale sunt supra-oameni, cu supra-drepturi și supra-libertăți. Ei au inclusiv dreptul de a fi buni prieteni cu beneficiari legali, care ajung să nu dea doi bani pe ei, în relația instituțională cu SRI-ul, când li se înfățișează cu rapoartele SRI strict secrete în baza cărora ar trebui să facă și să dreagă. Bătăile acestea pe burtă se întorc împotriva ofițerilor de rând, care totuși se încăpățânează, mulți dintre ei, să creadă în România. Ei resimt cel mai acut faptul că nu se ține cont de rapoartele lor.Țuțuianu, noul șef al vechii Comisii SRI, a spus că Coldea și Maior au fost în vacanțe cu Ghiță în calitate de deținător de informații de interes pentru securitatea națională. Știți cine i-a băgat în cap asta, în cadru oficial, papagalului care recită tâmpenii? Dumneavoastră, domnule director. Da, Coldea și Maior se sacrificau în concedii cu Ghiță ca să-l tragă de limbă și să mai afle una-alta. În niciun caz nu l-au frecventat în calitate de om de afaceri, cu contracte de zeci de milioane de euro cu SRI-ul. E limpede, prin urmare, în acest punct, că ceilalți oameni de afaceri, concurența lui Ghiță, n-are niciun motiv să se simtă defavorizată și să-i slăbească încrederea în SRI, nu? În plus, SRI-ul are legitimitate cât Casa Poporului să mai monitorizeze conflictele de interese și lipsa de integritate în achiziții publice, nu? Pe de altă parte, în niciun caz Coldea și Maior n-au fost în vacanțe cu Ghiță în calitate de controlor din Comisia SRI, nu? De altfel, s-a și văzut asta din calitatea și frecvența actelor de ”control”, nu?

La capătul unei audieri în care ați susținut oficial astfel de lucruri, în fața Comisiei SRI, ”în speranța unui nou început”, ați anunțat presa că tocmai avuseseți ”o discuţie extrem de utilă, onestă, transparentă”, din ”dorinţa mea personală şi a Serviciului Român de Informaţii de a avea o comunicare cât mai deschisă, corectă şi transparentă cu membrii Comisiei”.

Vă mai amintiți, desigur, confesiunile Elenei Udrea, care a recunoscut recent că ea și Cocoș intrau la Maior și la Coldea în birouri când voiau mușchii lor. Ca director SRI, ar trebui să știți că de multe ori un ofițer simplu nu e primit la raport de conducerea SRI (pentru că supra-oameni, supra-drepturi, supra-libertăți) și-atunci trebuie să – și facă rost de-o vorbă bună, de un telefon, de o rugăminte tocmai din același mediu, politic, pentru care ușa conducerii SRI e mult mai permeabilă. Și-atunci, să facem coduri de conduită tot pentru ofițerii de rând, da?

Domnule director, n-ați suflat nicio vorbă despre derapajele conducerii SRI, despre absența controlului democratic din partea Comisiei SRI și nici despre necesitatea responsabilizării beneficiarilor legali care, mai ales în actualul context, țin din ce în ce mai puțin cont și adoptă din ce în ce mai puține măsuri benefice României în baza rapoartelor strict secrete livrate de SRI.

Managerii de bună credință și cu experiență din SRI știu că cei mai sensibili parametri de evaluare și de control asupra unui ofițer țin de rezultatele sale informative și de discreția cu care le obține. Restul constrângerilor se înscriu în nota controlului intern excesiv, care gripează capacitatea operațională a Serviciului.

Din păcate, ați ales să inventați tocmai acum un astfel de Cod, pentru a justifica un fapt incredibil: nevinovăția doamnei general Elena Istode, care a fost în vacanțe pe Coasta de Azur cu și pe banii omului de afaceri Cristian Rizea – ajuns între timp inculpat – tocmai pentru că nu exista Codul și, prin urmare, nu știa că n-are voie, nu? La câteva minute după apariția fotografiilor, Rizea s-a împăunat pe televiziuni că și el are studii pe la Academia Națională de Informații … Domnule director, necomunicând în clar ce măsuri s-au luat cu doamna general, probați lipsă de seriozitate și furnizați încă o explicație și încă un motiv de demobilizare pentru corpul ofițerilor SRI. Fotografiile respective sunt un nou argument pentru un fapt evident: unul dintre principalele motoare ale devenirii, în SRI, este conviețuirea cu politicienii. Punct. Deliberat sau nu, asta faceți: furnizați subordonaților dvs. un model de succes VERIFICAT, și explicația unei ascensiuni. Admit că e posibil să fi luat măsuri corecte cu doamna general, dar din moment ce doar derapajul este public, nu și sancțiunea, ea nu există. Din activitatea profesională a doamnei v-aș putea relata, la nevoie, cum și-a promovat, recent, un protejat într-un consiliu de supraveghere, la pachet cu un c.v. – în care scria c-a avut primul job la patru zeci și ceva de ani. La scurt timp, protejatul și-a adus și amanta din dotare, pe un post de director. Destul de profesionist lucrat, între două vacanțe cu Rizea, nu-i așa?

N-aveți de unde să știți, și e posibil să nici nu vă intereseze, dar în anii 90 în Academia Națională de Informații nu numai că nu intra oricine, ci nici măcar nu puteai ieși oricând și oricum din acea curte. Îmi asum să fiu la rândul meu penibil și să catalizez înjurături, dar scriu apăsat că, în anii 90, Academia era nu doar o instituție de învățământ de elită, ci și un spațiu sacru al românismului. Din nevoia conducerii SRI de a conviețui cu politicienii, au fost desființate gardurile, și porcii s-au făcut stăpâni înăuntru, încununându-se cu diplome de doctori. Ce procent din politicienii cu studii la Academie au fost ”afectați” de acele diplome, au început să privească altfel România sau au devenit experți în securitate? Un procent infim, cvasi-inexistent. Prețul porcăirii Academiei este, din punctul meu de vedere, imens. Chiar în clipa asta urmează studii doctorale la Academie niște inși pe care-i cunosc personal ca incapabili să scrie corect după dictare un text de clasa a cincea.

”Academicienii” de tipul lui Rizea sunt o sursă certă și continuă de aversiune față de SRI, și de discreditare a Academiei. Ei sunt ”descoperiții” care fac ”imagine” pentru SRI, suplinind lipsa de ”acoperiți” din politică, nu-i așa?

Pe lângă comunicatul ultra-contradictoriu prin care ați anunțat extirparea lui Coldea, după audierea de la Comisia SRI ați evitat să anunțați dacă facturile vacanțelor cu Ghiță, prezentate de Coldea ca probă a cinstei și integrității lui, sunt false sau nu. Nu trebuie să fii expert în comunicare sau în psihologie socială ca să înțelegi că, în lipsa unui anunț ferm din partea SRI, tot poporul crede că da, facturile au fost false. La opinia asta concură și anchetele ”de presă” la cheie, apărute, ce să vezi, tocmai acum, despre zecile de milioane de euro pe care vărul lui Coldea le-a încasat de la instituții publice. E un mod foarte explicit de a-i transmite lui Coldea să tacă și să-și vadă de drum. Dar lucrurile nu pot rămâne așa, pentru că acum publicul educat din România, exact ăla de al cărui suport are nevoie SRI pentru a-și îndeplini misiunile, știe că în ultimii ani prim-adjunctul SRI, persoana care a catalizat cele mai multe și mai importante informații, a fost șantajabil, dovadă și ușurința cu care a fost decapitat cvasi-instantaneu de un inculpat fugar. N-am auzit nimic, domnule director, despre măsurile luate cu unitatea de protecție internă, care fie n-a știut, fie a tolerat în fruntea SRI un prim-adjunct șantajabil, adică o bombă cu ceas. Ca director, ar fi trebuit să fiți la curent și să luați dvs. înșivă măsuri. Căci, nu-i așa?, ”am dovedit toleranţă zero pentru derapajele de orice natură”. Dacă ați știut și n-ați făcut nimic, sunteți liber să plecați, de unul singur. Dacă n-ați știut, mințiți public deliberat când pretindeți că ”SRI are instrumente validate in timp sa se apere”.

Mare parte dintre derapajele conducerii SRI și ale Comisiei SRI sunt publice. Trebuie asumate. Negându-le, edulcorându-le, vă afundați deliberat în zona speculațiilor, indiferent câte cronici despre hainele cele noi ale împăratului s-ar scrie, în interes național, desigur, și nicidecum în beneficiul strict personal al împăratului, nu-i așa?

Cred că sunt foarte mulți foști și actuali ofițeri SRI, care ar fi vrut să vă spună lucrurile acestea.

Cu supușenie și respect, domnule director, nu știu ce serviți, dar sunteți plin de patrie, a posteriori.

Sursa: gorjnews.ro

%d blogeri au apreciat asta: