Călin Popescu Tăriceanu a atacat din nou marți statul paralel.
„Pe zi ce trece vedem (..) că din ce în ce mai multe piese ale unui puzzle imens apar la suprafață și ele ne oferă o imagine îngrijorătoare a României de astăzi: un stat în care abuzurile sunt la ordinea zilei și un regres imes în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor (..) Trăim într-o Românie care pare un fel de țară sub sediu și asediul nu este al oamenilor politici care votează legile justiției după o lungă dezbatere care a durat luni și care a fost distorsionată ca acțiune (..) Imaginea care s-a proiectat cu bună știință și cu rea-voință în exterior este legată de două lucrui simple: se afectează independența justiției și se slăbește lupta împotriva corupției. Acest asalt care este dat de statul paralel, de cei care au ajuns să fie corupți de putere și care vor să aibă controlul butoanelor, este unul consistent și se manifestă în țară și vedem că a început să se manifeste din ce în ce mai puternic și în străinătate, a declarat președintele Senatului.
Călin Popescu Tăriceanu a precizat că șeful statului nu are argumente să respingă legile justiției, precizând că Iohannis este avocatul statului paralel.
„Mă aștept ca președintele Iohannis să continuă să fie avocatul statului paralel pentru că speră că în acest fel va obține un al doilea mandat așa cum l-a obținut și pe primul. Chiar și așa, nu va mai avea argumente să respingă legile justiției, mai ales în fața noilor abuzuri care sunt aduse în fața opiniei publice”, a mai spus Tăriceanu.
Președintele Senatului a participat, marți, la ședința Platformei 3.0 condusă de fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, în care s-a stabilit structura de conducere și structurile locale, direcțiile de acțiune și departamentele interne ale inițiativei.
Președintele Klaus Iohannis va onora invitația făcută în luna decembrie 2017 de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Astfel, șeful de stat român se va deplasa miercuri la Bruxelles, pentru a discuta cu șefii a două instituții importante din Uniunea Europeană.
Mai precis, în cadrul întâlnirii cu Juncker și, mai apoi, cu Colegiul Comisiei, se vor aborda subiecte precum modificările aduse legilor justiției, regătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, precum și teme de actualitate ale agendei europene vizând, în principal, procesul de consolidare a Uniunii Europene, relatează Digi24.ro.
”Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia, în cadrul întâlnirilor, angajamentul ferm al României de a contribui la consolidarea proiectului european, precum şi ataşamentul ţării noastre la principiile şi valorile pe care se bazează Uniunea. De asemenea, va arăta că Preşedinţia României a Consiliului UE va avea o abordare echilibrată şi obiectivă, în interesul Uniunii şi al statelor membre, care să contribuie la avansarea procesului de integrare europeană”, arată Administraţia prezidenţială.
Mai mult decât atât, președintele Klaus Iohannis se va mai întâlni și cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Printre subiectele de discuție se vor regăsi și teme precum agenda reuniunii informale a Consiliului European din 23 februarie, negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene post-2020 şi aspecte instituţionale.
De ce i-a fost frică nu a scăpat: Mircea Negulescu „Portocală” a fost EXCLUS din magistratură.
Decizia a fost luată în urmă cu puțin timp de către plenul Secției de procurori a CSM, informează Realitatea TV.
Procurorul suspendat Mircea Negulescu, zis „Portocală”, stă ca pe jar: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-ar putea EXCLUDE din magistratură.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este așteptată marți să pronunţe o soluţie în privinţa abaterilor pe care Negulescu le-ar fi comis, informează Mediafax.
Potrivit articolului 100 al Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, sancţiunile ce pot fi aplicat magistraţilor, proporţional cu gravitatea abaterilor sunt: avertisment, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunară brută cu până la 15% pentru o perioada de trei luni, mutarea disciplinară la o altă instanţă sau la un alt parchet sau, cea mai gravă, excluderea din magistratură.
Inspecţia Judiciară a demarat trei cercetări disciplinare în cazul magistratului, fiind suspectat că, printre altele, ar fi cerut unui alt procuror informaţii cu privire la unele interceptări dintr-un dosar. În spaţiul public au apărut mai multe înregistrări din discuţii pe care le-ar fi avut cu părţi din dosare, aceste aspecte constituind subiectul unor cercetări al Inspecţiei Judiciare.
În una dintre înregistrări, Mircea Negulescu îi cerea unui martor cu identitate protejată să semneze un denunţ împotriva omului de afaceri Sebastian Ghiţă, iar martorul îi spunea lui Portocală: „Anul trecut scriam de Cosma şi se duce nevinovat la puşcărie”.
Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, cercetat în mai multe dosare penale, a fost numit, marți, consilier de stat în aparatul propriu al primului ministru, potrivit deciziei Vioricăi Dăncilă, publicată în Monitorul Oficial.
”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, Darius Bogdan Vâlcov se numește în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului”, se arată în decizia Vioricăi Dăncilă, care a fost publicată marți în Monitorul Oficial.
Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe în Guvernul Ponta, a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.
Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale i-ar fi cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.
La termenul din 9 ianuarie, judecatorii au rămas în pronunțare în acest dosar. Atunci, procurorul DNA a cerut pedepse maxime, cu executare, pentru toți inculpații din această cauză. Având în vedere faptele de care este acuzat fostul ministru, pedeapsa maximă ar fi de 14 ani. Prima decizie ar urma să fie anunțată pe 8 februarie.
Pe rolul Tribunalului Dolj este un alt dosar în care Darius Vâlcov a fost trimis în judecată, în anul 2015, pentru două infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă.
Vâlcov a lucrat la elaborarea actualului program de guvernare al PSD, dar și la raportul de evaluare a miniștrilor Cabinetului Grindeanu.
Fostul premier Victor Ponta consideră că Darius Vâlcov, numit consilier al premierului Viorica Dăncilă, va fi adevăratul ministru de Finanțe al Guvernului.
„Important e că ne aflăm într-o altă realitate, un guvern care este controlat, e un guvern paralel (…), de fapt, deciziile se iau în altă parte sau se mai şi intersectează. (…) În schimbul unui ministru marionetă, o păpuşă ridicolă, domnul Mişa (…), au venit doi miniştri, domnul Ştefan Viorel, cel care a fost dat afară din guvern, şi domnul Eugen Teodorovici, cel care a fost dat afară din consilier. Dar, deasupra lor, pentru că, de fapt, politica economică şi fiscal-bugetară n-o vor face nici domnul Ştefan Viorel, nici domnul Teodorovici, deasupra lor era, se vedea umbra domnului Darius Vâlcov. Acum înţeleg că e chiar în Guvern. Deci, iată, guvernul paralel de la domnul Dragnea se mai şi intersectează cu guvernul de acolo. (…) Ministru de Finanţe, din câte cunosc eu, va fi domnul Vâlcov”, a spus Ponta la Digi 24.
El a mai afirmat că nu a fost surprins de numirea lui Teodorovici ca ministru de Finanţe, deoarece acesta „este om politic şi vrea funcţii politice”.
„Pe mine nu m-a surprins (numirea lui Eugen Teodorovici – n.r.), pentru că eu l-am promovat şi am fost foarte mulţumit de Eugen Teodorovici ca tehnocrat, ca specialist. Acum face politică şi un om politic vrea funcţii politice. (…) Ce să vă spun, sunt mulţi oameni de calitate, cum îi cunosc eu, în noul guvern, care însă să văd dacă pot să facă ceva, dacă îi lasă domnul Dragnea. Alţii, îi cunosc şi nu am niciun fel de aşteptare, sunt nişte cârpe politice care vor face ceea ce se spune”, a declarat Ponta.
Referindu-se la scandalul dintre Liviu Dragnea și şeful SPP, Lucian Pahonţu, Victor Ponta a susţinut că la mai multe evenimente „semioficiale” a văzut personal că „era foarte amabil Dragnea cu Pahonţu”.
„(Dragnea) nu spune niciodată nimic cu subiect şi predicat. (…) Dă mesaje, zi, domne, care e statul paralel, ăla unde tăiai tu porcul, zi ce faci! (…) Dacă Grindeanu şi cu Tudose erau controlaţi din altă parte şi Dragnea i-a pus, înseamnă că Dragnea era controlat din altă parte, iar eu, personal, care am asistat, am văzut cu ochii şi cu urechile mele am auzit, ştiu sigur că domnul Dragnea avea relaţii privilegiate cu ceea ce acum numeşte statul paralel. (…) Am participat la multe evenimente, semioficiale, la care era şi domnul Pahonţu de la SPP, noua victimă, noua ţintă a lui Dragnea. Deodată îl face faimos, cred că lumea nu ştia cine e Pahonţu. Era foarte amabil Dragnea cu Pahonţu, nu i-a tăiat chiar şorici, aia doar la doamna Kovesi, dar nu era aşa luptător”, a spus Victor Ponta.
Acesta a mai susținut că în perioada în care a fost sub protecţia SPP nu s-a simţit spionat. „Eu am avut cinci ani SPP, nu m-am simţit spionat, m-am simţit protejat, realmente. (…) Hai să desfiinţăm SRI-ul, SPP-ul, să desfiinţăm toate aceste instituţii. (…) Aceasta e paranoia deja, înseamnă că un stat e înlocuit cu voinţa unui om”, a declarat Ponta.
Fostul premier a mai precizat că nu există avize negative ale SRI şi că în perioada în care a fost premier a primit „note” în care nu erau scrise minciuni.
„Când pui un ministru, membru al CSAT, dar după aceea, secretar de stat, n-ai de unde să-i cunoşti personal (…), rolul legal şi scopul pentru care există instituţii ale statului este să întrebi. (…) Nu mi-a zis mie niciodată SRI-ul ‘pune-l pe ăla sau nu-l pune pe ăla ministru’. (…) Nu există avize negative, există o notă care spunea aşa: despre persoana X nu ştim nimic sau despre persoana X ştim că are probleme de un anumit fel sau de altul. Nu am luat decizia numai pe baza a ce scria acolo. (…) Eu n-am întâlnit în aceste note, patru ani ca prim-ministru, minciuni. Nu se scriu minciuni în note. Era un mod de a mai cere nişte date şi era un mod de a mă acoperi pe mine (…). Asta e o chestie în care domnul Dragnea, folosind paranoia asta antisistem, statul paralel, de fapt vrea să numească oameni – şi de altfel a şi început, am văzut – care să nu mai fie supuşi niciunui fel de scanning, de radiografie, nici profesional, nici juridic. În felul ăsta domnul Dragnea încearcă să pună oameni despre care prim-ministrul, cine e el, dacă ar cere date, ar primi nişte lucruri rele. La fel acum noua poveste cu SPP-ul”, a adăugat Ponta.
Guvernul Dăncilă s-a întrunit pentru prima oară în ședință miercuri, noul Executiv având pe ordinea de zi un proiect de ordonanță de urgență privind amânarea depunerii Formularului 600.
Luni seară, după ceremonia de depunere a jurământului la Cotroceni, Viorica Dăncilă a avut o întâlnire la Palatul Victoria cu noii miniştri, în care i-a solicitat ministrului de Finanțe Eugen Teodorovici să îi prezinte, marți dimineață, soluția pentru rezolvarea formularului 600.
”Îmi doresc ca miercuri deja să adoptăm actele normative necesare pentru a pune capăt discuțiilor îndreptățite care au avut loc în spațiul public referitor la acest subiect”, a spus noul premier.
În discursul său de la învestire din Parlament, Dăncilă a anunțat că va renunța săptămâna aceasta la formularul 600 și apoi la altele.
”Cât timp voi fi prim ministru nu voi introduce nicio taxă nouă în România. Scopul meu este acela de a ușura și de simplifica viața economică, nu de a o complica. Chiar de săptămâna asta vom renunța la Formularul 600 și ulterior la aproape toate celelalte. Un singur formular pentru cei cu activități independente este propunerea noastră începând cu anul 2019”, a afirmat Viorica Dăncilă.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat, miercuri, la 6 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani.
Sentinţa este definitivă.
Decizia a fost luată de Curtea de Apel Cluj. Magistrații Curții a dat verdictul în cazul recursului formulat de Horea Uioreanu la sentința dată în mai 2016 de Tribunalul Cluj. Astfel, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe Uioreanu la 6 ani și 4 luni de închisoare și interzicerea unor drepturi și a schimbat încadrarea faptei de complicitate la spălare de bani cu tentativă la spălare de bani.
În primă instanță, Tribunalul Cluj l-a condamnat în 17 mai 2016 pe Horea Uioreanu la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. De asemenea, în acelaşi dosar au mai fost condamnaţi oamenii de afaceri Ioan Bene, la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, şi Vasile Pogăcean, la 3 ani de închisoare cu executare, iar fostul consilier judeţean PNL Ioan Petran la 3 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, Gabriel Davidescu, director de dezvoltare la o societate comercială, a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare.
Acuzațiile procurorilor în acest dosar:
„În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin
– a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe, suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile.
– a pretins de la inculpatul Bene Ioan suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Bene Ioan,
În încercarea de a disimula adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturii fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro.
– a pretins, împreună cu inculpatul Petran Ioan, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Davidescu Gabriel Radu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinși, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro.
Concret, din situaţia detaliată a stării de fapt au rezultat următoarele În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune. Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei. Pentru anul 2014, potrivit celor convenite între preşedintele CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin şi omul de afaceri Pogăcean Vasile, pentru lucrări realizate de SC Sinai în comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii au mai fost alocate, în mod preferenţial, fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj în cuantum total de 1.447.497 lei. Aferent tuturor acestor alocări bugetare, în perioada aprilie 2013-mai 2014, omul de afaceri Pogăcean Vasile a remis cu titlu de mită lui Uioreanu Horea Dorin suma totală de 134.500 lei.
În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului. Pe parcursul executării contractului acesta a fost adiţionat cu un număr de 24 acte adiţionale care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42.000.000 euro. Pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui C.J. Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Bene Ioan deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări). Urmare a celor convenite, inculpatul Bene Ioan a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014. De asemenea, pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul C.J. Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul judeţean, se reţine că, în perioada octombrie 2012- martie 2014, omul de afaceri Bene Ioan a remis preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei. De asemenea, în cursul lunii mai 2014, omul de afaceri Bene Ioan a mai remis preşedintelui C.J. Cluj suma de 22.320 lei (echivalent a 5.000 de euro), sumă ce a reprezentat achitarea unui contract având ca obiect un sondaj de opinie comandat de edilul judeţului în contextul campaniei electorale privind alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Pentru a disimula mita primită, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, la înţelegere cu Bene Ioan, a solicitat reprezentantului societăţii ce a efectuat sondajul de opinie, încheierea fictivă a unui contract cu SC Napocamin SRL deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, sens în care au fost întocmite în fals, contractul nr. 1.8/12.05.2014 precum şi factura fiscală nr. 034/23.05.2014 ce purta asupra sumei de 22.320 lei. Practic, prin încheierea actelor false s-a încercat disimularea adevăratei convenţii între părţi, acte menit să ascundă adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită. La data de 9 aprilie 2014, inculpaţii Davidescu Gabriel Radu, director dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA, a convenit cu inculpaţii Uioreanu Horea Dorin şi Petran Ioan (consilier judeţean în cadrul CJ Cluj) remiterea sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare, pentru ca aceştia să iniţieze şi să voteze favorabil un proiect de hotărâre de CJ prin care să se aprobe înfiinţarea şi tarifarea parcării pe termen în lung în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. Din suma promisă, la data de 17 aprilie 2014, inculpatul Davidescu Gabriel Radu a remis celor doi suma de 10.000 euro, câte 5.000 euro pentru fiecare.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului şi indisponibilizarea sumei de 13.500 lei aparţinând inculpatului Uioreanu Horea Dorin în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj, în suprafaţă de 195 mp aparţinând inculpatului Uioreanu Horea Dorin, până la concurenţa sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale. În cauză s-a mai dispus instituirea sechestrului şi indisponibilizarea sumelor 4.478,88 lei şi 10.000 euro aparţinând inculpatului Petran Ioan în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator şi indisponibilizarea sumelor de 23.671,12 lei şi 18.205 euro, aparţinând lui Petran Ioan în vederea confiscării extinse”.
Jucătoarea de tenis Monica Niculescu (99 WTA) s-a calificat, miercuri, în sferturile de finală ale turneului WTA de la Taipei (Taiwan), dotat cu premii totale de 226.750 dolari, după ce a învins-o pe kazaha Zarina Dias, a şasea favorită.
Niculescu s-a impus cu scorul 6-0, 1-6, 6-4 după două ore, la capătul unui meci cu multe răsturnări de situaţie în setul decisiv.
Pentru calificarea sa, Monica va primi un cec de 6.175 dolari şi 60 de puncte WTA.
În sferturi, jucătoarea româncă o va întâlni pe învingătoarea dintre germanca Sabine Lisicki şi japoneza Nao Hibino.
La același turneu, Ana Bogdan se va duela joi în optimi cu canadianca Eugenie Bouchard.
Politologul român Radu Golban solicită Puterilor Aliate o reacție fermă cu privire la actul de reînființare a unei organizații naziste în România. Cunoscutul politolog și analist economic român a dat publicității o scrisoare deschisă pe care a adresat-o șefilor de stat și de guvern ai Puterile Aliate şi Asociate în al Doilea Război Mondial, precum și miniștrilor Afacerilor Externe și șefilor Comisiilor de politică externa ale Parlamentelor din aceste țări.
Gest provocator fără precedent în Uniunea Europeană
În data de 27 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Hans Klein) din totalul de 23. Iată ce cerea Hans Klein în acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”, adică, să priceapă toată lumea, recunoaşterea în mod oficial, fără echivoc, a continuării doctrinei naziste pe care o promova Grupul Etnic German pe întregul continent european, înaintea şi pe parcursul desfăşurării celui de al Doilea Război Mondial (facsimil 1: acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu în 27 februarie 2007). ”
În data de 27 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Hans Klein) din totalul de 23. Iată ce cerea Hans Klein în acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”, adică, să priceapă toată lumea, recunoaşterea în mod oficial, fără echivoc, a continuării doctrinei naziste pe care o promova Grupul Etnic German pe întregul continent european, înaintea şi pe parcursul desfăşurării celui de al Doilea Război Mondial
Scrisoarea atrage atenția asupra faptului că, în contextul creşterii intensităţii mişcărilor extremiste la nivel mondial, România a creat
precedentul periculos al reabilitării unei organizaţii fasciste şi a deschis astfel calea revizuirii tratatelor de pace. Acest enunț este susținut de expertize semnate de personalităţi cu reputație internațională în materie de Drept Public. Expertizele demonstrează că, prin deciziile instanţelor
române de a recunoaște Forumului Democrat al Germanilor din România calitatea de succesor în drepturi al Grupului Etnic German (GEG),
România reînființează în drept și în fapt o grupare nazistă și încalcă obligaţiile asumate prin tratatele de la sfârşitul războiului.
Scrisoarea amintește ca Grupul Etnic German a fost desfiinţat în 1944, ca urmare a Convenţiei de Armistiţiu survenite între România şi Aliaţi,
fiind catalogat de întreaga comunitate mondială ca organizaţie nazistă.
Desființarea GEG, ca urmare a aplicării prevederilor Convenției, a constat în dizolvarea persoanei juridice în cauză, judecarea și condamnarea liderilor săi, lustrarea membrilor organizației și confiscarea patrimonului. Astfel, Grupul Etnic German nu lăsa succesori, iar reînființarea sa era interzisă.
Mai mult, prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947, Puterile Aliate și Asociate au convenit, iar România s-a angajat, că ”statul român nu va
îngădui în viitor existența și activitatea unor organizații de această natură care au drept scop lipsirea poporului român de drepturile sale
democratice”.
Cu toate acestea, continuă scrisoarea, instanţele judecătoreşti din România au admis cererea FDGR de a i se recunoaște calitatea de succesor
în toate drepturile al GEG. În consecință, instanța a acceptat și solicitările FDGR de a intra în posesia drepturilor patrimoniale ale GEG, deși măsura confiscării acestora a intervenit, așa cum argumentează scrisoarea, ca urmare împlinirii obligațiilor asumate de România prin tratatele de pace, la cererea Aliaților.
Concret, în baza recunoașterii calității sale de succesor în drepturi al GEG, așa cum rezultă și din datele oficiale ale Guvernului român, FDGR
a depus în instanță 136 cereri de retrocedare a unor imobile, între care unele aflate în circuitul public.
”Apreciez că retrocedarea bunurilor confiscate unei organizaţii naziste echivalează cu reînfiinţarea acesteia, aşa cum subliniaza experţii
consultaţi”, precizează dr. Radu Golban.
În consecință, actul de reconstituire a personalității juridice a GEG şi restituirea patrimonului acestuia reprezintă încălcarea obligațiilor
asumate de România potrivit art. 5 al Tratatului de pace de la Paris și creează precedentul periculos al denunțării acestuia, subliniază autorul
demersului.
”Îmi exprim speranța că Puterile Aliate vor exprima o poziție fermă cu privire la reabilitarea unei organizații naziste, printr-un act care
contravine obligațiilor asumate de România prin Tratatul de pace de la Paris, punând sub semnul întrebării status qvo-ul mondial postbelic.
Solicit, totodată, autorităților române intrarea în legalitate în raport cu Tratatul și să anuleze actul de recunoaștere a FDGR ca succesor al
GEG, cu desființarea efectelor patrimoniale și nepatrimoniale ale acestuia”, scrie autorul.
Dr. Radu Golban mai precizează că a fost afectat personal de o îngrădire a dreptului la liberă exprimare după ce, în urma exprimării concluziilor
de mai sus într-o emisiune la un post național de televiziune, postul TV a fost sancționat, iar domnia sa a fost dat în judecată de FDGR –
organizaţie condusă în perioada 2002-2013 de actualul preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis.
În încheierea scrisorii sale, dr. Radu Golban subliniază că “perpetuarea situaţiei actuale ar putea induce suspiciunea rezonabilă că actualul
preşedinte al României luptă împotriva corupţiei numai atunci când aceasta se află în ograda adversarilor politici, ceea ce ar periclita
sănătatea statului de drept. Denunţarea unei erori judecătoreşti ar reprezenta, însă, pentru domnul Klaus Werner Iohannis, o demonstraţie a
bunelor sale intenţii».
Regăsiți aici linkurile către documentele citate, respectiv:
La începutul secolului al XX-lea, caracterul românesc al Transilvaniei încetase să mai fie apanajul unui grup restrîns de cunoscători, cum fusese în Evul Mediu, şi devenise treptat un fapt comun cunoscut şi recunoscut de cercuri tot mai largi ale opiniei publice internaţionale.
Contribuiseră la aceasta românii ardeleni prin revolta lui Horea, Cloşca şi Crişan, prin unirea unei părţi a românilor ardeleni cu Biserica Catolică şi activitatea ,,Şcolii ardelene”, prin revoluţia de la 1848 şi Miscarea „memorandisă”.
Bulgaria a fost prima ţară membră a alianţei Puterilor Centrale care a semnat cu Antanta un armistiţiu separat, la data de 29 septembrie 1918, pentru ieşirea din război .
La 30 octombrie a capitulat şi Imperiul Otoman. În 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistiţiu şi termenii păcii.
Termenii au fost aranjaţi, prin telegraf, cu autorităţile Antantei de la Paris şi…
Foto: Academicianul Ioan-Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955, Sântioana, Cluj), istoric, profesor universitar, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj din anul 2012.
Centenarul Unirii: Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia
Principiile enunțate în documentele Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia sunt un important punct de reper pentru democrația și unitatea României contemporane.
De multe ori, în spațiul public, se afirmă că ele nu au fost și nu sunt respectate.
Oricare comentator, înainte de a se pronunța, trebuie să citească atent Rezoluția Marii Adunări Naționale și să judece singur. Istoria nu se scrie din impresii, sentimente și frustrări, ci din surse.
Discuțiile se învârt, de regulă, în jurul noțiunii de autonomie care ar fi fost acordată minorităților atunci, în 1918, și pe care statul român nu ar fi respectat-o.
Mai întâi, termenul de autonomie, ca substantiv, în înțelesul (interesat și adaptat) invocat de unii lideri politici actuali, nu…
Mircea cel Bătrân (n.1355-d.1418), Domn al Munteniei 1386-1418, pictură din biserica Episcopiei de Argeș.
La 31 ianuarie 1418 s-a stins din viață Mircea cel Mare sau „cel Bătrân”, de două ori domn al Munteniei şi a fost înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie același an.
„Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager”, așa cum a fost numit de către istoricul german Leunclavius, Mircea a domnit timp de 32 de ani în Țara Românească între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418.
A fost fiul voievodului Radu I și fratele lui Dan I (numai după tată), căruia i-a urmat la tron după moartea acestuia, la 23 septembrie 1386.
Potrivit istoricilor, Radu I a avut doi fii: pe Dan, mai mare, cu doamna Ana şi pe Mircea, cu doamna Calinichia.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente