Arhiva | 12:15 pm

COMUNICAT – Convorbirea telefonică a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Statului Israel, domnul Benjamin Netanyahu

6 ian.

agnus dei - english + romanian blog

CITESTE si – Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că România nu va urma exemplul SUA şi se va abţine să stabilească misiuni diplomatice la Ierusalim

În ceea ce privește evoluțiile recente pe tema statutului Ierusalimului, Președintele Klaus Iohannis a reiterat elementele principale ale poziției României, exprimate cu prilejul votului și al „explicației de vot” prezentate ulterior derulării acestuia asupra Rezoluției Adunării Generale ONU din 21 decembrie 2017. Rezoluția recomandă, printre altele, statelor membre ONU să se abțină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim și să intensifice eforturile internaționale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare și justă în Orientul Mijlociu.

Conform acestei poziții, aprobate de Președintele României anterior votului, pe baza propunerii argumentate, în scris, a Ministerului român al Afacerilor Externe, Ierusalimul reprezintă o temă centrală în cadrul negocierilor de pace, iar statutul acestuia ar trebui stabilit în urma încheierii unui acord direct între părți. (din Comunicatul Oficial de mai jos)

Vezi articolul original 603 cuvinte mai mult

Reclame

Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că România nu va urma exemplul SUA şi se va abţine să stabilească misiuni diplomatice la Ierusalim

6 ian.

agnus dei - english + romanian blog

Ce spune Iohannis despre o eventuală mutare a ambasadei la Ierusalim

CITESTE si – COMUNICAT ? Convorbirea telefonică a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Statului Israel, domnul Benjamin Netanyahu

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Discuţia a fost iniţiată de şeful executivului din Israel şi a vizat problema mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Şeful statului a dat asigurări că România nu va urma exemplul SUA şi se va abţine să stabilească misiuni diplomatice la Ierusalim, aşa cum s-a stabilit prin rezoluţia Adunării Generale ONU din 21 decembrie.

Cei doi înalți oficiali au avut un schimb de opinii referitoare la situația actuală din Iran, Klaus Iohannis exprimând regretul pentru pierderile de vieți omenești înregistrate în urma recentelor proteste.

SURSA – DIGI24

Vezi articolul original

CINE SUNT NOII SEFI AI CSM!

6 ian.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a ales vineri noua conducere, în prima ședință din acest an, la care a participat și președintele Klaus Iohannis.

 Imagini pentru SIMONA MARCU,CODRUT OLARU,POZE

Update:  Judecătorul ÎCCJ Simona Marcu este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), magistratul fiind singurul candidat pentru această funcție.

Decizia a fost luată cu 11 voturi pentru și opt împotrivă.

De asemenea, procurorul Codruţ Olaru a fost ales  vicepreşedinte al CSM.

„În urma deliberării şi numărării voturilor referitor la candidatura depusă de domnul procuror Codruţ Olaru, rezultatul este: 10 – DA, 9 – NU. Deci vicepreşedinte pentru 2018 – domnul procuror Olaru. Felicitări”, a anunţat Mariana Ghena, cea care a deţinut funcţia de preşedinte CSM în anul 2017.

Olaru nu a fost votat de niciunul dintre procurori.

Update: Noul preşedinte al CSM, Simona Marcu, a afirmat, vineri, într-o declaraţie de presă susţinută imediat după alegerea sa, că, la preluarea mandatului, are drept prioritate purtarea unui dialog „onest şi deschis” cu societatea, manifestând deschidere faţă de celelalte puteri ale statului.

„Aş dori să transmit mai întâi un mesaj către colegii noştri judecători şi procurori, un mesaj de unitate care vine din partea sistemului. Dacă aţi urmărit discuţiile din plenul de astăzi, aţi remarcat că de mai multe ori s-a rostit acest cuvânt şi avem de gând şi eu, şi domnul vicepreşedinte Olaru să ne ţinem de cuvânt. Pe de altă parte, aş dori să transmitem un mesaj de deschidere către celelalte puteri ale statului, de a purta un dialog onest şi deschis şi cu societatea, fiind pe deplin conştienţi de faptul că justiţia este un serviciu public în slujba cetăţeanului. Cetăţeanul este beneficiarul actului de justiţie şi acest lucru trebuie să conteze şi în continuare pentru Consiliul Superior al Magistraturii”, a declarat judecătorul Simona Marcu, noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

La rândul său, procurorul Codruţ Olaru a subliniat că atât acesta, din calitatea sa de vicepreşedinte, cât şi colegii din instituţia pe care o reprezintă vor milita pentru drepturile legale ale magistraţilor, dar şi pentru consolidarea statutului lor.

„Am avut şansa şi onoarea să fiu ales în această demnitate publică, ce implică o responsabilitate enormă, o implicare totală şi o deschidere maximă către comunicare. Sunt adeptul unei comunicări reale cu dumneavoastră, reprezentanţii mass-media, inclusiv atunci când activitatea Consiliului poate comporta eventuale discuţii, mai mult sau mai puţin benefice pentru sistem. Sunt adeptul unei informări reale, în timp real. Mă raliez aceluiaşi mesaj de susţinere, de unitate la nivelul Consiliului. Un consiliu consolidat din interior este un Consiliu care transmite şi generează un sistem judiciar consolidat în integralitatea sa. Eu, personal, dar şi colegii mei vom fi militanţi foarte categorici pentru drepturile noastre legale, pentru statutul nostru, pentru consolidarea statutului nostru de procurori şi judecători şi pentru o comunicare deschisă”, a spus procurorul Codruţ Olaru.

Codruţ Olaru este reprezentantul Parchetului General în Consiliu, acesta fiind activat ca general al Armatei Române în luna mai a anului 2016. Activarea a scos la iveală o parte controversată a carierei sale: două grade militare obţinute în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea, unul retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobriţoiu, şi redat, în 2013, de Mircea Duşa. Despre Olaru s-a vorbit în sistem că este omul serviciilor.

Simona Marcu este membru al CSM din partea instanței supreme, fiind judecător la Secţia Contencios Administrativ.

Judecătoarea Simona Marcu este magistratul care a cerut în februarie anul trecut sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica felul în care DNA şi-a arogat competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normativ, referire la celebra Ordonanță 13, dar şi modul în care procurorul general Augustin Lazăr a gestionat comunicarea după emiterea OUG 13. 

„Vă propun să suplimentăm ordinea de zi cu două puncte. Primul punct care să vizeze sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la contextul în care DNA şi-a arogat competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normativ, în sensul celor reţinute în decizia CCR, precum şi sub alte aspecte, (…) în special cu privire la situaţia de la DNA Ploieşti, respectiv dacă s-au cunoscut disfuncţionalităţile de la această unitate de Parchet şi care au fost măsurile, dacă s-au luat măsuri, care au fost acestea, pentru a preîntâmpina evoluţia acestui caz”, a propus Simona Marcu în ședința CSM.

A doua propunere a vizat sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la modalitatea prin care Augustin Lazăr a gestionat comunicarea publică după trimiterea OUG 13.

„Al doilea punct vizează sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13/2017, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat”, a mai propus Simona Marcu.

În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al CSM, Simona Marcu a pledat pentru „echilibrul sistemului judiciar“, afirmând că „CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente“. De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că „aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei“.

FARA CRUCE DE GHEATA,LA SARBATOAREA BOTEZULUI DOMNULUI!

6 ian.


Anul acesta, la Catedrala Patriarhală, nu va mai fi ridicată o cruce de gheață din cauza temperaturilor ridicate, ci va fi făcută din cetină și flori și se vor sfinți 12.000 de litri de apă, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

„Pregătirile pentru sărbătoarea Botezului Domnului sau Epifania au început încă de vineri, din ajunul Bobotezei, care este și o zi de post, de pregătire spirituală. Patriarhia Română a pregătit deja vasele în care va fi pusă apa spre sfințire, în cadrul slujbei de mâine, care va avea loc după Sfânta Liturghie. Sunt 24 de vase, care vor conține 12.000 de litri de apă. De asemenea, a fost ridicată o cruce din cerină de brad împodobită cu flori și busuioc. Din păcate, anul acesta nu s-a putut face o cruce de gheață din cauza temepraturilor ridicate”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Vasile Bănescu.

Reprezentanții Bisericii au precizat că această sărbătoare este de o importanță spirituală deosebită deoarece este una prin care Dumnezeu s-a revelat. De asemenea, odată cu această sărbătoare, credincioșii se pot uni cu Iisus Hristos prin înnnoirea vieții și prin curățirea morală.

„Apa sfințită, aghiasma, pe care o vor lua credincioșii sâmbătă, este și ea simbolul acestei înnoiri pentru că poate fi folosită pe parcursul întregului an de către credincioși, care o pot bea în zilele de post, pe nămâncate. Ea poate fi băută și timp de nouă zile de la sărbătoare, în fiecare dimineață, tot pe nemâncare și tot cu ea se sfințesc casele credincioșilor și reprezintă un simbol concret al purității și al curățirii”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Dat fiind faptul că sărbătaoarea este într-o zi de sâmbătă, iar vremea va fi foarte prietenoasă, este de așteptat ca și anul acesta mii de credincioși să ajungă la slujba de la Catedrala Patriarhală din București, dar și la alte biserici din țară.

Duminică, 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc o altă zi importantă, Sfântul Ioan Botezătorul, care marchează și încheierea Sărbătorilor de Iarnă.

BOBOTEAZA SI ZIUA SFANTULUI IOAN,SFARSITUL SARBATORILOR DE IARNA!

6 ian.

Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea creștină din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă.

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie.

Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paştilor.

Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în Biserica Romano-Catolică. Botezul Domnului este amintit încă din secolul al II-lea e.n. de Sfântul Clement Alexandrinul şi în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul.

De Biserica apuseană, Boboteaza a fost adoptată în secolul al IV-lea, fiind cunoscută şi ca „Sărbătoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despărţite cele două mari sărbători: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie, pentru Bobotează.

Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

Ortodocşii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună pe faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că „s-a apropiat împărăţia cerurilor”.

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămaşi albe lungi, numite „crijme” intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Ţara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan. Unii preoţi îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioşii adulţi, repetând într-un fel botezul. Preoţii ortodocşi români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza.

Biserica Ortodoxă din Ierusalim – sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului – nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) şi, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă şi Sfântul Munte Athos, precum şi cu credincioşii români din Basarabia, sărbătoresc după calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adică la o diferenţă de 13 zile.

În Ajunul Bobotezei, credincioşii ortodocşi se adună la râul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Slujba Aghesmei celei Mari este săvârşită de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului şi al întregii Palestine, în fruntea unui sobor de arhierei şi preoţi.

Unii pelerini credincioşi spun că în timpul slujbei de Bobotează, pentru câteva clipe, apele Iordanului curg în sens invers. Deşi afară este destul de frig în ianuarie, mulţi dintre credincioşi intră în râul Iordan în cămăşile albe lungi, pe care apoi le păstrează cu grijă pentru a fi îmbrăcaţi cu ele în ziua înmormântării.

Înainte de a pleca de lângă râu, pelerinii iau amintire o sticlă cu apă din Iordan, rugându-se să le fie tămăduite suferinţele.

După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe, care se va numi Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

Sfîntul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august).

Redefinirea familiei tradiționale, la vot final în Senat

6 ian.

agnus dei - english + romanian blog

Redefinirea familiei tradiționale, la vot final în Senat. Dragnea și Tăriceanu, pe lungimi de undă diferite

Provocările noului an, în Parlament. Printre proiectele de lege care urmează să intre în dezbaterea aleșilor, începând cu luna februarie, se află referendumul pentru familia tradițională.

Proiectul de lege este la Senat, forul decizional în acest caz. În cazul adoptării de către Parlament și a promulgării de către președintele Klaus Iohannis, în 30 de zile ar urma să se convoace referendumul național pentru modificarea Constituției.

În stand-by se află, în prezent, și proiectul de lege inițiat de Coaliția pentru Familie și semnat de 3 milioane de cetățeni. Potrivit propunerii de modificare, alineatul 1 al articolului 48 din Constituţie ar avea următoarea formă: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

Proiectul de lege…

Vezi articolul original 129 de cuvinte mai mult

Profesorul Leon Dănăilă, sancționat pentru că a sprijinit familia tradițională

6 ian.

agnus dei - english + romanian blog

Profesorul Leon Dănăilă, sancționat pentru că a sprijinit familia tradițională: Reputatul neurochirurg a fost amendat de CNCD pentru „declarații homofobe”.

Neurochirurgul Leon Dănăilă, reclamat la CNCD de o asociație obscură care susține drepturile homosexualilor, a fost sancționat. Potrivit antena3.ro, profesorul Leon Dănăilă a fost amendat  cu suma de 2.000 de lei. de Consiliul pentru Combaterea Discriminării  pentru  declarații defăimătoare la adresa homosexualilor.
Apreciatul neurochirurg care la vârsta 84 de ani încă operează la Spitalul „Gh. Marinescu” din București, și-a atras furia homosexualilor anul trecut, în urma unor comentarii în care se pronunța în favoarea familiei tradiționale.
„Eu sunt pentru căsătoriile de sex opus, heterosexuale. Eu așa am învățat, eu sunt de la țară. Eu n-am pomenit la mine homosexuali. Eu aici am auzit. N-am pomenit așa ceva.Un homosexual poate să cumpere copii, poate să-i fure, poate să-i achiziționeze pe alte căi. Să-i învețe să devină tot așa. Eu asta nu…

Vezi articolul original 73 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: