GENERALUL PROCUROR CODRUT OLARU,OMUL SISTEMULUI IN NOUA CONDUCERE A CSM!

8 ian.

Codruţ şi Codruţa – iată un cuplu refăcut după mulţi ani. Astfel, în perioada 2006-2012, Laura Codruţa Kovesi era Procuror general al României, iar Codruţ Olaru era subalternul ei ca şef al DIICOT. În perioada 2013-2016 acelaşi Codruţ Olaru era adjunctul Procurorului general, dar şi şeful Codruţei Kovesi, care devenise şefa DNA! Deci, cînd unul, cînd altul, ei au slujit din toată fiinţa lor Sistemul care le-a făcut amîndurora, de tineri, viaţa frumoasă la vîrful Justiţiei!

Astfel, se poate spune că alegerile pentru conducerea din anul 2018 CSM s-au încheiat cu semi-victoria, importantă, totuşi, a Sistemului. Funcţia de preşedintă a CSM a fost obţinută de una dintre Doamnele Justiţiei, judecătoarea Simona Camelia Marcu.Cu alte cuvinte, slabe speranţe ca în acest an să avem linişte în Justiţie după ce vor intra în vigoare modificările legilor ce reglementează acest domeniu.

CODRUŢ OLARU A FOST PRIMIT ÎN ARMATĂ DIRECT CU GRADUL DE GENERAL DE BRIGADĂ

De ce sîntem atît de pesimişti?, iată o întrebare la care, musai, trebuie să răspundem. Dacă în privinţa apartenenţei Laurei Codruţa Kovesi la Sistem, la Binom sau la orice altă structură a Puterii nu cred că mai este nevoie de vreun argument, în privinţa procurorului militar Codruţ Olaru se cuvin cîteva precizări care arată întregii opinii publice că acesta a fost, este şi va rămîne încă mult timp tot un pilon al aceluiaşi Sistem.

În primul rînd, procurorul Codruţ Olaru a fost primit în armată ca ofiţer activ direct cu gradul de general! Este, din datele mele, singurul caz de acest fel din lume, ştiindu-se că nici măcar pentru luptătorii din teatrele de război nu este uşor să se ajungă la acest grad. Pentru Codruţ Olaru au lucrat însă vîrtos personaje militare extrem de controversate, cum este generalul-izmană Gabriel Oprea, stîlp de bază al Sistemului, care în anul 2011, în doar cîteva luni, l-a avansat de două ori în rezervă: la gradul de locotenent colonel şi colonel. Anul următor, 2012, în urma unei ample anchete, ministrul Apărării Corneliu Dobriţoiu, i-a retras gradul de colonel, declarînd: „Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entităţii care i-a acordat gradul? Care merite excepţionale? Se pot naşte de aici un million de întrebări retorice”. Codruţ Olaru se afla pe acea celebră listă a avansărilor la apelul de seară pe care mai figurau „coloneii” Robert Turcescu şi Laura Codruţa Kovesi. Peste un an, în 2013, alt ministru al Apărării, Mircea Duşa, îl face din nou colonel, iar în anul 2014, acelaşi sugarnic ministru îl pune pe lista unei noi avansări „la excepţional”, iar Traian Băsescu îi semnează decretul de avansare la gradul de general de brigadă, astăzi declarînd că nu mai ştie motivul pentru care l-a avansat! Şi lucrurile nu se opresc aici! În anul 2016, fără să fi fost măcar o zi într-o unitate militară, este chemat de Klaus Iohannis din rezervă şi făcut ofiţer activ cu gradul de general de brigadă! Nu pentru vreun merit militar anume, căci el poate juca perfect rolul babei cu mitraliera din celebrul banc, ci pentru a ocupa un post vacant la Secţia Parchetelor Militare, unde exista condiţia să fie cadru militar activ! S-a trecut chiar peste lege, considerîndu-se ca studii militare ale lui Codruţ Olaru acel curs scurt din iulie 2007 la Colegiul Naţional de Apărare, în vremea cînd era Procuror şef al DIICOT!

Crede cineva că procurorul Codruţ Olaru a beneficiat de aceste avansări militare la „excepţional” aşa, pur şi simplu? Sau, mai degrabă, Sistemul l-a luat sub protecţia sa pentru a-l folosi la momentul potrivit?

Şi în cariera profesională, de procuror, există un punct de reper în anul 2007, cînd este extras de la DIICOT Bacău şi adus la unitatea centrală ca Procuror şef. Înainte, însă, a fost trimis într-un adevărat „turneu” în străinătate, CV-ul său înregistrînd următoarele „specializări”:

– Participant la proiectul I.V.P. Program, SUA, 2007.

– Absolvent al cursului „Managementul cazurilor importante”, organizat de către U.S. Departament of Justice, iunie 2005.

– Participare la cursuri privind combaterea spălării banilor şi traficului de droguri, Roma, Italia, februarie 2005

– Absolvent al trainingului „Combaterea fraudelor cu cărţi de credit” curs organizat de către Media Institute, Eindhoven, Olanda, Noiembrie 2004

– Participant la seminarul dedicat combaterii terorismului, Bruxelles, Belgia, Mai 2004

– Participant la diferite cursuri organizate in cadrul programului Tempus – IB – JEP training programme, ianuarie 2001 – Martie 2002.

În acest fel, întreaga carieră a lui Codruţ Olaru, atît cea de magistrat, cît şi cea militară, stă sub semnul „pălăriei” uriaşe a Sistemului, iar magistratul devenit acum vicepreşedintele CSM s-a trezit prizonier de bună voie, acţionînd în consecinţă. Este, cred, inutil să precizez că procurorul Codruţ Olaru a făcut parte din echipa CSM care a votat împotriva proiectului de modificare a legilor justiţiei.

La alegerile de ieri pentru noua conducere a CSM, judecătoarea Simona Marcu a fost aleasă președinte CSM după un adevărat interogatoriu din partea membrilor aleși sau de drept, obținînd 11 voturi pentru și 8 împotrivă. În schimb, lui Codruț Olaru i-au fost adresate doar întrebări formale, obţinînd postul de vicepreşedinte CSM la „mustaţă”, cu 10 voturi pentru şi 9 împotrivă. Imediat, bazîndu-se pe surse, presa a căzut în capcana Sistemului, împrăştiind zvonul că procurorul Codruţ Olaru nu a fost votat de nici un procuror din CSM! Cu alte cuvinte, că judecătorii i-ar fi dat voturile, deci, chipurile, nu Sistemul l-a impus în fruntea CSM, ci judecătorii!

Cine crede aşa ceva nu ştie de ce este în stare Sistemul pentru a-şi conserva şi consolida puterea.

SCHELETELE DIN DULAPUL PROCURORULUI CODRUŢ OLARU

În mod curios, aproape nimeni nu mai aminteşte astăzi despre scandalurile de notorietate în care a fost implicat procurorul Codruţ Olaru încă din vremea cînd activa în Bacău. Astel, pe site-ul „Comisarul” apărea încă din 16 ianuarie 2015 un articol devastator, în care sînt preluate pasaje din documente oficiale. Iată cîteva fragmente semnificative:

– În 2001, în calitate de Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, Codruţ Olaru a fost acuzat de adjunctul său, procurorul Gabriela Burcă, de faptul că „a intervenit să-i scape de starea de arest pe membrii unei reţele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 2 milioane de euro, care au fost trimişi în judecată în stare de arest în dosarul nr. 672/P/2000 (cunoscut sub numele „dosarul interlopilor Niki-Tonio-Duţu-Laloi-Bulgaru”). Articolul reproduce Referatul cu nr. 610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001, întocmit şi semnat de către prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, Gabriela Burcă:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, nr.610/VI/14/2001. Referat – 28 februarie 2001. Burcă Gabriela, prim-procuror adjunct: Din anul 1998, lucrez în sectorul judiciar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numită în funcţia de prim procuror adjunct. În condiţiile unui volum foarte mare de activitate, în cadrul conducerii s-a stabilit împărţirea sarcinilor în aşa fel înât eu mă ocupam în întregime de sectorul judiciar, prin aceasta înţelegându-se şi semnarea întregii corespondenţe, planificarea serviciilor pe unitate şi planificarea procurorilor. Fără vreo discuţie prealabilă, de circa două luni, domnul Codruţ Olaru, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a început să modifice planificările făcute de mine, treptat ajungându-se în situaţia în care am constatat că atunci când voiam să fac planificările ele erau deja făcute de domnul Olaru (…), din aceste planificări el excluzându-l pe procurorul Cristi Ursulescu, deşi acesta are în lucru dosare. Am întocmit prezentul referat în urma discuţiei purtate în şedinţa de analiză din data de 23 februarie 2001. În data de 22 februarie 2001, am declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din dosarul nr.1412/2001 al Judecătoriei Bacău, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a interzicerii de a nu părăsi localitatea a inculpaţilor Mitoiu Antonio şi Ştefan Adrian, arestaţi de Parchetul Judeţean Bacău pentru art. 215, art. 282, art. 283 şi art. 285 C.P. În aceeaşi zi, domnul Codruţ Olaru a venit la mine în birou, întrebându-mă de ce nu l-am anunţat că am promovat recurs, reproşându-mi că fac asemenea gafe în timpul controlului de fond, afirmând că îl rugase cineva de la Curte şi că-i promisese, şi nu ştie ce să raspundă când îl va întreba. În final m-a întrebat ce mai putem face, iar eu i-am răspuns, cum era şi normal, că nu-mi rămâne altceva de făcut decât să motivez recursul. În ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codruţ, foarte agitat şi supărat, mi-a reproşat că am declarat recurs în dosarul sus-menţionat fără să-i spun, că i-am stricat relaţiile cu judecătorii, că a promis cuiva de la Curtea de Apel că nu va declara recurs şi că acum nu mai ştie ce să-i spună acelei persoane şi că, oricum, recursul ar fi fost declarat şi ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit să aştept ziua de vineri, să discutăm şi abia apoi să declarăm recurs. Precizez că am declarat acest recurs după ce am văzut soluţia din dosarul Judecătoriei, la fel ca în alte cauze cu arestaţi, întrucât, atunci când am aşteptat până în ultima zi de recurs, inculpaţii erau deja puşi în stare de libertate, iar judecătorii ne reproşau că am aşteptat atât. (…) Comportamentul domnului Olaru Codruţ a creat disensiuni în cadrul unităţii, toată discuţia purtându-se de faţă cu ceilalţi procurori.

Articolul reproduce, de asemenea, Adresa nr.776/VI/4/2001 din 5 martie 2001, întocmită de prim-procurorul de atunci al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Valeriu Macovei, şi trimisă Procurorului General al PCA Bacău, Vasile Alixandri:

Este necesară o notă explicativă din partea domnului prim procuror Codruţ Olaru cu privire la cele petrecute şi de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în legatură cu soluţia instanţei, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind luată de PT Bacău, care a soluţionat şi dosarul cu rechizitoriu; din referat rezultă că atmosfera din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău este proastă, drept pentru care cerem explicaţii cu privire la modalitatea în care înţelege domnul Codruţ Olaru să conducă o unitate cu un mare volum de activitate în aceste condiţii”.

Tot despre activitatea lui Codruţ Olaru, de data aceasta din perioada cînd conducea DIICOT, a făcut dezvăluiri şi fosta şefă a Direcţiei Relaţii Internaţionale din Parchetul General, procuroarea Angela Nicolae, într-o Scrisoare publicată de „Lumea justiţiei”. Aceasta redă pe larg motivele pentru care a fost „executată” procuroarea Angela Ciurea de către Codruţa Kovesi şi Codruţ Olaru. Cităm din scrisoarea Angelei Nicolae:

Eram în biroul lui Kovesi pentru a-mi viza o scrisoare redactată de mine în numele ei şi care trebuia să fie transmisă de urgenţă în străinătate. Cu această ocazie am sesizat că este foarte nervoasă, agitată şi de două ori a apelat-o pe secretara sa la interval foarte scurt spunându-i acesteia «să vina urgent Ciurea la mine, că doar nu este plecată în Honolulu». Când a intrat în birou Angela Ciurea, Kovesi nu s-a putut stăpâni (deşi eu eram de faţă şi nu eram o persoană de încredere a ei), a ţipat la ea «Cum de şi-a permis să facă unele lucruri fără să o informeze». Dându-şi seama că sunt şi eu acolo, mi-a spus să plec şi să revin ulterior. Am parcurs lungul birou al lui Kovesi şi am auzit pe drum şi între cele două uşi capitonate ale biroului când aceasta o certa pe Angela Ciurea: «De ce a cerut interceptarea unor persoane din dosarul ALRO fără s-o informeze şi că, dacă nu este în stare de acest dosar, să plece». Era momentul când Angela Ciurea ajunsese cu cercetările sale la uşa camarilei lui Băsescu, iar anumite persoane nu trebuia cercetate. La un interval de timp, am văzut-o pe Angela Ciurea pe o bancă pe holul Parchetului General şi plângea în hohote. Deoarece aveam o relaţie bună profesională de colaborare cu Angela Ciurea, aceasta mi-a comunicat faptul că i s-a impus să plece din Parchetul General, că s-au făcut presiuni asupra ei de către Codruţ Olaru, procuror-şef DIICOT, şi Laura Codruţa Kovesi şi că îi este frică de viaţa ei, care este pusă în pericol. Era halucinant ce auzeam de la un procuror profesionist, cu coloana vertebrală: «Dacă mi se va întâmpla ceva, doamna Nicolae, să spuneţi tuturor cine sunt vinovaţii»

De azi, CSM are o nouă conducere: preşedintă este cunoscuta judecătoare Simona Camelia Marcu, cea care a cerut în 2017 sesizarea Inspecţiei judiciare împotriva procurorului general Augustin Lazăr pentru felul în care a dispus cercetarea penală în dosarul Ordonanţei 13. Pentru a contrabalansa situaţia, Sistemul l-a impus ca vicepreşedinte al CSM pe procurorul Codruţ Olaru. Prezicem o situaţie tensionată în activitatea din acest an a CSM, din moment ce cei doi şefi reprezintă interese atît de diferite.

Reclame

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: