Arhiva | 12:03 pm

SEFUL SENATULUI ,CALIN POPESCU TARICEANU IL NIMICESTE PE NAZISTUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS:”AVOCAT SI BENEFICIAR AL STATULUI PARALEL!”

13 ian.

Imagine similară

Șeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, îi cere socoteală președintelui Klaus Iohannis pentru absența oricărei poziții din partea acestuia cu privire la „influența nefastă a sistemului paralel de putere asupra justiției”.

Într-un status publicat joi pe Facebook, liderul ALDE îi reproșează politicianului de la Cotroceni că a refuzat în repetate rânduri să clarifice problema magistraților acoperiți, Tăriceanu subliniind că acesta este principalul eșec al mandatului prezidențial de până acum al lui Iohannis.

Iată postarea integrală a lui Călin Popescu-Tăriceanu:

„Președintele Klaus Iohannis ar trebui să ia măcar acum, în al 24-lea ceas, o poziție fără echivoc referitoare la influența nefastă a sistemului paralel de putere asupra justiției. Astăzi, am urmărit cu interes dezbaterile de la CSM cu privire la magistrații acoperiți și salut curajul de a pune pe masă această problemă majoră nu doar pentru justiție, dar și pentru democrația din România. Suntem în situația în care presa prezintă informații despre influența nefastă a sistemului paralel, organizații ale magistraților cer explicații, iar în CSM se spun unele lucruri; numai președintele Iohannis, pentru a folosi o expresie bine-cunoscută, pe mai departe ”se face că plouă”. În orice stat democratic, președintele ar lua atitudine.

Adevărul este că lui Klaus Iohannis i s-au solicitat poziții publice pe această problemă pe tot parcursul mandatului său. Acum doi ani, în ianuarie 2016, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) îi solicita să facă lumină în problema magistraților acoperiți. Președintele a refuzat atunci și în multe alte rânduri. Acum câteva luni, Klaus Iohannis afirma că ”povestea cu statul paralel este o glumă destul de proastă”. Toate aceste tăceri sau replici nepotrivite pentru un șef de stat definesc principalul eșec al mandatului președintelui Iohannis și îl deconspiră ca om al sistemului paralel, de care vrea să beneficieze pentru a câștiga încă cinci ani la Cotroceni. Principala evaluare pe care românii o vor face mandatului președintelui Iohannis este dacă a preferat o poziție distantă și călduță de avocat și beneficiar al sistemului paralel de putere sau a avut curajul, fie și în al 24-lea ceas, să ia atitudine față de manifestările anti-democratice ale acestui sistem”.

JUCATOAREA ROMANA DE TENIS MIHAELA BUZARNESCU A PIERDUT IN FINALA TURNEULUI WTA DE LA HOBART (AUSTRALIA)!,SUCCES MIHA!

13 ian.

Tenismana română Mihaela Buzărnescu.

Jucătoarea română de tenis Mihaela Buzărnescu a fost învinsă de belgianca Elise Mertens cu 6-1, 4-6, 6-3, sâmbătă, în finala turneului WTA de la Hobart (Australia), dotat cu premii totale de 226.750 dolari, un meci perturbat de ploaie în mai multe rânduri.

Buzărnescu (29 ani, 57 WTA), care a reuşit cel mai bun rezultat al carierei la Hobart, a cedat după două ore şi 31 de minute de joc efectiv, iar de luni va urca în clasamentul mondial pe locul 44, cea mai bună clasare a sa.

Mertens (22 ani, 36 WTA), a doua favorită, a câştigat titlul la Hobart pentru al doilea an consecutiv, după ce în 2017 a învins în finală o altă româncă, Monica Niculescu.

Belgianca a luat primul set fără drept de apel, cu 6-1, iar în actul secund cele două jucătoare au mers cap la cap până la 4-4, când românca a reuşit un break, iar apoi şi-a adjudecat setul. În decisiv, la 1-1, Buzărnescu a ratat două mingi de break, iar Mertens a profitat de momentul bun şi s-a desprins pe tabelă la 5-2, încheind meciul cu 6-3, după o nouă întrerupere determinată de ploaie.

Buzărnescu a încheiat meciul cu 4 aşi, 4 duble greşeli, 39 de mingi direct câştigătoare, dar şi un număr enorm de erori neforţate, 57. Mertens a avut 6 aşi, 3 duble greşeli, a reuşit 23 de winners şi a făcut doar 27 de erori neprovocate.

Buzărnescu ocupa locul 541 în clasamentul mondial în urmă cu un an, iar în octombrie a devenit cea mai vârstnică debutantă în top 100 de la Tzipora Obziler care a urcat în prima sută WTA în februarie 2007, la vârsta de 33 de ani.

Mihaela Buzărnescu va primi un cec de 21.400 dolari şi 180 de puncte WTA.

Mertens a învins-o pentru a treia oară pe Buzărnescu, după ce în 2015 s-a impus în optimi la Koksijde (Belgia, 25.000 dolari), cu 6-3, 6-2, şi în sferturi la Santa Margherita (Italia, 25.000 dolari), cu 2-6, 6-4, 6-3.

Cele două au fost şi partenere la dublu, câştigând un titlu ITF în 2015 la Tampico (Mexic, 50.000 dolari).

Buzărnescu va fi prezentă în premieră pe tabloul principal la Australian Open, însă o va înfrunta în primul tur pe a doua favorită, daneza Caroline Wozniacki.
AGERPRES.

MISU TUDOFILUL ,SCUZE TUDOSE ,COLEG CU COLDEA SI HAINEALA!

13 ian.

A spune despre premierul Mihai Tudose că este omul serviciilor este un adevărat pleonasm. Ca şi a spune că este un plagiator, din moment ce singur a cerut retragerea titlului de doctor, obţinut în anul 2010 la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“ a Serviciului Român de Informaţii (SRI), în acelaşi an cu Florian Coldea, fostul şef operativ al SRI, care a scris prefaţa cărţii plagiate a premierului.

Cu alte cuvinte, Mihai Tudose a fost coleg de doctorat cu Florian Coldea, prezenţa alături a celor doi fiind consemnată oficial în mai multe rînduri, la diverse sesiuni „ştiinţifice“ organizate de Academia SRI. Una dintre aceste sesiuni este cea din 2009, cînd ambii doctoranzi prezentau cîte o lucrare din domeniul „intelligence“-ului, cum le place mai nou să-şi definească munca cei din servicii.

Redacţia noastră a intrat în posesia mai multor lucrări de acest gen, prezentate la astfel de sesiuni „ştiinţifice“, semnate fie de Oana Andreea Schmidt Hăineală, general de brigadă Cozma Sorin Gabriel, Gabriel Vlase sau, desigur, Florian Coldea.

Toate sînt de o banalitate îngrozitoare, scrise într-un limbaj de-a dreptul vulgar, parcă ar fi destinate unor copii ce trebuie să fie iniţializaţi în munca serviciilor de informaţii. Scopul lor era de a le structura respectivilor „conferenţiari“ alura unor cercetători în acest domeniu, astfel încît, cum avea să se şi întîmple, ei să pară în faţa opiniei publice nişte somităţi în domeniu. Pe scurt, aşa se contura o carieră!

Vă prezentăm mai întîi conferinţa lui Mihai Tudose, intitulată „Controlul civil şi democratic asupra intelligence-ului modern – noi provocări“, care ne demonstrează că în anul 2009, cînd avea loc această „conferinţă ştiinţifică“, Mihai Tudose nu visa să fie prim-ministru, ci, mai degrabă, şef al SRI!

La aceeaşi „conferinţă ştiinţifică“, a prezentat o lucrare şi Oana Andreea Schmidt Hăineală: „Aspecte psiho-sociale ale organizaţiilor şi grupărilor teroriste“, din care vă prezentăm spre exemplificare prima pagină:

Aceste relaţii cu SRI explică de ce Oana Schmidt Hăineală a fost chiar preşedinta CSM, în cea mai întunecată perioadă a instituţiei, fiind apoi preluată de fostul premier Sorin Grindeanu ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei, după ce Dacian Cioloş încercase s-o plaseze la Oficiul naţional pentru combaterea spălării banilor. La presiunea opiniei publice, noul CSM i-a retras detaşarea lui Hăineală la Justiţie, însă ÎCCJ a repus-o pe funcţie prin sentinţa din 14 decembrie 2017! Cu alte cuvinte, forţa relaţiilor cu serviciile secrete este cu mult mai mare decît mirarea noastră.

Alt conferenţiar era şi Florian Coldea, care a prezentat „cercetarea ştiinţifică“ intitulată „Managementul schimbării. Sensuri şi terminologii“, din care vă prezentăm spre exemplificare tot prima pagină.

Cine are o oarecare experienţă în analiza textelor îşi dă seama uşor că aceste conferinţe par scrise de acelaşi autor. Topica frazei, aerul colocvial, chiar şi fondul de cuvinte fac parte din acelaşi bagaj lingvistic. Cunoscîndu-i pe cei trei, auzindu-i cum se exprimă, oricine îşi dă seama că este o mare diferenţă între ce scriu în aceste texte şi ce scot pe gură. Lor, care au un cu totul alt limbaj, poate că li se pare că spun lucruri deştepte, specifice „intelligence“-ului, însă se pare că cineva a vrut să-şi bată joc de ei.

Pentru amuzamentul cititorilor noştri, iată trei fragmente din aceşti autori, invitîndu-vă să descoperiţi asemănarea de limbaj.

Mihai Tudose: „Pentru exercitarea controlului în intelligence, conducerile statelor au întâmpinat serioase dificultăţi, acestea persistând şi azi ca obişnuinţe ale trecutului. De aceea, cele mai multe dintre noile democraţii trebuie să se preocupe mai mult pentru a crea de la început un cadru legal clar, explicit şi cuprinzător pentru activităţile de informaţii, în caz contrar serviciile de informaţii nu se vor afla niciodată sub un real control politic şi democratic“.

Oana Schmidt Hăineală: „Lumea se află acum într-un nou mileniu, în care noile riscuri şi ameninţări la adresa securităţii au determinat-o să reconsidere valorile general umane ce leagă între ele statele şi naţiunile. După ameninţarea blocului sovietic, lumea occidentală, şi nu numai, îşi reprezintă principalele riscuri, pericole şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi internaţionale atât în funcţie de schimbările majore ale mediului de securitate – accentuarea terorismului internaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă şi decăderea statelor –, cât şi în funcţie de starea politică, economică şi socială a ţărilor respective“.

Florian Coldea: „Societatea contemporană traversează o perioadă de schimbare accelerată, cu efecte asupra structurilor sociale, a economiilor, dar şi asupra mentalităţilor, reprezentărilor colective, practicilor sociale sau stilurilor de comportament. Schimbarea este impulsionată, în principal, de necesităţile strategice (manifeste sau presupuse) de menţinere şi dezvoltare a organizaţiei într-un cadru dinamic sau perturbat (de regulă, extern organizaţiei). Acest lanţ cauzal nu este însă univoc, strategiile organizaţionale putând «contribui» ele însele la modificarea/modelarea evoluţiei mediului extern“.

Vi se pare cumva că ar fi vreo diferenţă de limbaj? Nici nouă. Readucem aminte că premierul Mihai Tudose a recunoscut public că pentru numeroasele pasaje plagiate în teza sa de doctorat din lucrarea lui Radu Andriciuc, a plătit cîteva mii de euro, aşa cum avea să declare chiar cel furat: „Domnul Tudose m-a contactat şi i-am cedat drepturile de proprietate, ca pentru orice marfă. Era 2008 şi aveam nişte probleme financiare, vă aduceţi aminte ce au păţit bugetarii (scăderea veniturilor cu 25% din cauza crizei a avut loc însă în 2010, n.r.), plus că fiul meu dădea bacalaureatul. A fost vorba de câteva mii de euro“!

 

Din gândirea și argumentația lui Tudose

Mihai Tudose: Asta este viaţa. Evident că din nou voi fi un comunist şi un securist, asta e. Dar eu vă spun că m-am cam săturat de tot felul de abţibilduri de astea.

Realizator: V-aţi săturat?

Mihai Tudose: M-am cam săturat. (…)

Realizator: Care e relaţia dvs. cu serviciile?

Mihai Tudose: Instituţională. Şi vă spun că o dată pe săptămână cel puţin am obligaţia să interacţionez măcar pe linie de siguranţă naţională, CSAT, sunt o mulţime de probleme. Dar atât, instituţională. Dom’ne, a făcut şcoala acolo, hai să închidem şcoala. Dom’ne, şcoala e jumate pentru interni, jumate pentru civili. Şi la fiecare serie de civili că am făcut colegiu acolo, da, dom’ne, sunt cel puţin doi din presă, doi ziarişti care se duc să înveţe, nu, uitaţi-vă, că e public, care se duc să înveţe despre ce înseamnă conceptul de siguranţă naţională de la nişte oameni care se pricep la chestia aia. Asta nu înseamnă că te racolează, fiindcă chiar… iertaţi-mă, dacă vrea să te racoleze, păi, te ţine departe de gard.

Realizator: Aţi făcut un doctorat, iar acolo, la teza dvs. de doctorat, prefaţa şi postfaţa au fost semnate de George Maior, director în funcţie la momentul respectiv, şi de generalul Coldea, prim-adjunctul.

Mihai Tudose: Domnule, am fost prima promoţie.

Realizator: Aţi avut o relaţie specială cu cei doi?

Mihai Tudose: Au fost profesori, relaţii speciale nu. Depinde ce înţelegeţi din speciale. Dar au fost cei care au venit, ne-au predat şi le-am prezentat lucrarea. Aşa s-a considerat atunci. Asta nu înseamnă că nu ştiu… Dumnezeule, sunt duşman cu ei sau prieten cu ei, sau… poţi să ai o relaţie instituţională cu ei, ei conduceau unitatea atunci. Am făcut un doctorat acolo. Un doctorat nu în panseluţe, ci în securitate naţională, ca să ştim despre ce este vorba în ţara asta şi cam ce se întâmplă de jur împrejurul nostru. Eu recunosc că nu l-am făcut nici ca să câştig mai mult, nici ca să… Aveţi o carte de vizită de-a mea, o ştiţi, nu am trecut nicăieri doctor în ştiinţe. Nu, am făcut-o pentru mine, să înţeleg eu nişte lucruri. Nu m-a racolat nimeni acolo, nici pe mine, nici pe ceilalţi.

Realizator: Cum aţi descrie relaţia dvs. cu generalul Coldea?

Mihai Tudose: Păi, relaţie care a fost cât era în funcţie… cât am fost şi eu ministru al Economiei, dar domnia sa conducea structura respectivă, cred că de câteva zeci de ori am vorbit pe diverse teme. Şi atunci eram membru în CSAT, coleg cu domnul general. Atât. Repet, nu am tăiat porci, nu am fost în vie, nu am cărat sticle de vin.

Realizator: Am înţeles aluzia: cine a tăiat porci, cine a dus sticle de vin.

Mihai Tudose: Nu ştiu, că tot o spune…

Realizator: Se ştie.

Mihai Tudose: Iertaţi-mă, dar eu cam pe acolo am fost. Nu am fost la cumetrii, nu la revelioane, nu petreceri împreună. (…)

Realizator: Ceea ce vreţi în seara asta, să înţeleg, să comunicaţi…

Mihai Tudose: Tot felul de acuzaţii, iertaţi-mă, dar au toate o limită. Au toate o limită. Şi multe dintre ele câteodată mă fac să zâmbesc, pe principiul… zic: Dumnezeule! Iar am călcat pe furnici, iar am deranjat nişte interese. Că apar aşa, ciclic: mai trimiţi Corpul de Control undeva, mai strici nişte jucării la nişte oameni, trimiţi dosarul pe la Parchet sau pe la DIICOT sau pe la DNA, a doua zi începi să afli noutăţi despre tine. O mulţime! Iar eşti securist, iar eşti corupt, iar nu ştiu ce dracu’ ai făcut, iertaţi-mi dicţionarul, pentru mine ăla e un semnal că sunt pe drumul cel bun acum, că am început să le leg, am început să văd când se întâmplă. Cum, repet, calci pe câte un interes la câte cineva… gata! Şi încep nişte băieţi să mişune prin redacţii, prin de-astea; dom’ne, vă spunem noi de Tudose, de ăla, de ăla. Uitaţi-vă la miniştri. Face unul ceva, îi şi spun cuiva: în două zile eşti vedetă! Dar n-apucă două zile. Apar nişte băieţi cu informaţii.

Realizator: De unde vin informaţiile astea?

Mihai Tudose: De ce la cei deranjaţi. Eu am văzut în ultimul timp nişte – mă bufneşte şi râsul – informaţii despre mine, unele aproape, dacă nu erau despre mine, începeam să le cred şi eu, dar pregătite să fie lansate. Bă, dacă nu te potoleşti, te facem! Dicţionarul – exact ăsta. Bă, nu mă potolesc!

Realizator: N-ar fi bine să-i daţi cu nume şi prenume?

Mihai Tudose: O să-i dau! Chiar o să-i dau cu nume şi prenume şi am şi spus că o să-i dau cu nume şi prenume.

Realizator: Când?

Mihai Tudose: Când o îmi termin mandatul, o să-i dau!

Realizator: Ar fi bine înainte.

Mihai Tudose: Nu, nu îi dau înainte, că nu mă bat cu nimeni în poziţia de premier. Dar în secunda când nu mai sunt, o să facem un spectacol mic, fiindcă credeţi-mă că îi ştiu. Şi cu probe.

CAZUL CARE A ZGUDUIT DIN TEMELII POLITIA ROMANA:DOSARE CARE ZACEAU IN SERTARELE POLITIEI CHIAR SI DE 9 ANI,REZOLVATE IN CATEVA ZILE!

13 ian.

Imagini pentru DESPESCU,TUDOSE,CARMEN DAN,STAN,POZE

 

Raportul prezentat vineri de şeful Poliţiei Române, Bogdan Despescu, premierului Mihai Tudose arată că adjunctul său Marius Voicu este cercetat disciplinar, în timp ce în cazul a 22 de poliţişti a fost sesizat Parchetul General, după ancheta făcută în cazul poliţistului Eugen Stan, acuzat de pedofilie. După înaintarea raportului către premier, Nicu Dragoş Orlando, şeful Poliţiei Capitalei, şi adjunctul său au demisionat, vineri seara, din funcţie.

Șeful Poliției Capitalei, Nicu Dragoș Orlando și adjunctul său Ștefan Marius Stan au demisionat din funcție, vineri seara, iar pentru 22 de polițiști a fost sesizat Parchetul General, după scandalul declanșat de cazul agentului pedofil Eugen Stan.

Totodată, şefii ierarhici au fost sesizaţi pentru a lua măsuri disciplinare.

Printre cei vizați de cercetarea disciplinară se află și Marius Voicu, adjunctul șefului Poliției Române Bogdan Despescu, dar și demisionarul Nicu Dragoș Orlando.

Informația apare în raportul lui Bogdan Despescu, cel pe care Carmen Dan îl voia demis, raport pe care Guvernul l-a făcut public vineri seară.

Raportul integral AICI

Un document prezentat vineri seară de Antena 3 arată că Despescu a cerut măsuri în decembrie 2016 împotriva polițistului agresor, dar nu s-au luat.

Chestorul de poliţie Nicu Dragoş Orlando a fost împuternicit pe 26 septembrie 2017 să exercite funcţia de director general al Poliţiei Capitalei. Până la acea vreme, Orlando ocupa funcţia de adjunct al Poliţiei Capitalei.

VEZI MAI JOS RAPORTUL INTEGRAL

În raportul prezentat de şeful Poliţiei Române se arată că au fost dispuse ca măsuri: sesizarea ministrului de Interne, declanşarea cercetării prealabile cu privire la posibile abateri disciplinare ale:

  • chestor de Poliţie Voicu Mihai Marius, director general al Direcţiei Generale de Poliţie Bucureşti, împuternicit în funcţia de adjunct 1 al inspectorului general al Poliţiei Române
 – chestor de poliţie Nicu Dragoş Orlando, împuternicit cu funcţia de director general al Direcţiei Generale de Poliţiea municipiului Bucureşti.

De altfel, Chestor de poliţie Nicu Dragoş Orlando şi adjunctul său Ştefan Eugen au decis azi să îşi depună demisiile din funcţie, se arată în raport.

Totodată, s-a început ancheta disciplinară faţă de 22 de poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere şi a secţiilor 18 şi 22 Poliţie.

Potrivit raportului, aceştia sunt: 

Brigada Poliţiei Rutiere:

  • comisar şef Vornicu Rene Emanuel, şef direct al agentului de poliţie Stan Eugen;
  • comisar şef de poliţie Călineaţă Aurelian (împuternicit adjunct Brigada Rutieră);
  • subcomisar de poliţie Tudorache Cătălin-Ionuţ (împuternicit şef Supraveghere Rutieră pen tru sectorarele 2,4 şi 5);
  • inspector principal de poliţie Slabu Marian (şeful biroului Poliţia Rutieră pentru Sectorul 1);
  • inspector de Poliţie Gâtan Radu (din cadrul Serviciului Supraveghere Rutieră 1,2 şi 6);
  • subcomisar de Poliţie Stoean Ştefan (Biroul de Psihologie);
  • subcomisar de poliţie Bivolaru Dorel (Brigada Rutieră-Serviciul Operativ Special);
  • subcomisar de poliţie Ursu Alexandru (Brigada Rutieră-Serviciul Operativ Special);
  • subinspector de poliţie Porcaru Roxana (Brigada Rutieră- Serviciul Supraveghere Rutieră pentru sectoarele 1,2 şi 6);
  • subinspector de poliţie Păun George (Brigada Rutieră- Serviciul Operativ Special).

Secţia 22 de Poliţie:

  • comisar şef Pătru Florian Adrian (şeful Secţiei 22 de Poliţie);
  • subcomisar Dinicu George (şeful Biroului Investigaţii Criminale, secţia 22);
  • subinspector Neacşu Florin (şeful Biroului Investigaţii Criminale, secţia 22).

Secţia 18 de Poliţie:

  • comisarul Ursu Gabriel (şef Birou de Investigaţii criminale, secţia 18);
  • subcomisar de poliţie Oprea Daniel.

În raportul lui Bogdan Despescu se arată că nu pot fi cercetaţi disciplinar, din cauza pensionărilor survenite între timp, doi poliţişti: colonel în rezervă Vasile Daniel- Gildo, fost şef al Brigăzii Rutiere până în august 2017 şi colonel în rezervă Radu Viorel, fost şef Secţia 18 Poliţie.

Totodată faţă de poliţiştii menţionaţi mai sus, inclusiv faţă de cei aflaţi în pensie, „a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a aprecia în ce măsură faptele de mai sus constituie infracţiuni”.

Faptele pentru care sunt anchetaţi  

Faptele de care sunt suspectaţi poliţiştii sunt legate de modul în care a fost coordonată ancheta în cazul celor doi copii abuzaţi în liftul din cartierul Drumul Taberei. Şefii secţiei 22 de Poliţie, Adrian Păstru şi George Dinicu nu au anunţat poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii criminale de la nivel central. De asemenea „nu au organizat şi coordonat în mod eficient cercetarea la faţa locului prin aceea că nu s-au prezentat la locul săvârşirii faptei”.

Cât priveşte echipa care s-a deplasat la faţa locului, aceasta este acuzată că a făcut verificări superficiale şi nu a verificat camerele video.

„Nu au procedat la verificarea detaliată a tuturor imaginilor suprinse de camera de supraveghere din lift pentru a suprinde în totalitate acţiunile agresorului, aspecte care ar fi putut conduce la identificarea şi prelevarea unor urme biologice (spermă) de la locul faptei”, se arată în raport.

„În sarcina agentului de poliţie Puiu Iulian şi a agentului de poliţie Petreanu Iulian, care în data de 5.01.2018, în urma deplasării la locul săvârşirii agresiunii sexuale asupra celor doi minori, deşi au desfăşurat activităţi de identificare a autorului agresiunii, au lăsat neasigurat locul comiterii faptei până la sosirea echipei de cercetare la faţa locului”.

În cazul poliţiştilor de la Secţia 18, care au analizat cazul din 2016 pentru care au propus clasarea, aceştia nu ar fi respectat procedura de privind „cercetarea penală a personalului din structurile MAI”.

Anterior, surse oficiale au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că Nicu Dragoş Orlando, şeful Poliţiei Capitalei, şi adjunctul său au demisionat din funcţie, vineri seara, după scandalul declanşat ca urmare a arestării poliţistului acuzat de pedofilie.

Pe 26 septembrie 2017, chestorul de poliţie Nicu Dragoş Orlando a fost împuternicit să exercite funcţia de director general al Poliţiei Capitalei. Până la acea vreme, Nicu Dragoş Orlando ocupa funcţia de adjunct al Poliţiei Capitalei.

Decizia vine după acuzele aduse poliţiştilor Capitalei în cazul lui Eugen Stan, agentul arestat pentru fapte de pedofilie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 precizând că poliţiştii Secţiei 18 din Bucureşti au ascuns calitatea de poliţist a lui Eugen Stan în cazul agresiunii sexuale comise în 2016, ba mai mult au propus clasarea cauzei.

n data de 5 ianuarie, reprezentanţii Poliţiei Capitalei au anunţat că este căutat un bărbat care a încercat să agreseze sexual doi copii într-un lift din cartierul Drumul Taberei din Bucureşti, cerând ajutorul cetăţenilor pentru recunoaşterea acestuia. În acest sens, au fost puse la dispoziţia publicului mai multe imagini surprinse pe camerele video din lift.

Câteva zile mai târziu, în cursul zilei de 8 ianuarie, este anunţat faptul că agresorul a fost prins şi că este poliţist în cadrul Brigăzii Rutiere, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Serviciul Omoruri al Poliţiei investigând cauza. Eugen Stan a fost acuzat că ar fi agresat sexual doi fraţi, un băiat şi o fetiţă în vârstă de 9, respectiv 5 ani, iar la prima audiere, care a durat mai multe ore, acesta a recunoscut fapta.

Cercetările ulterioare însă au scos la lumină faptul că aceasta nu a fost prima faptă de agresiune sexuală de care agentul Eugen Stan este acuzat şi că organele abilitate au ţinut în sertare ani de zile dosarele în care agentul se face suspect al mai multor alte astfel de infracţiuni. Procurorii de la Parchetul General anunţă că agentul se face vinovat de trei infracţiuni de agresiune sexuală şi de una de perversiune sexuală. Aceste aspecte au ieşit la iveală în mai puţin de o săptămână.

Cazul care a zguduit din temelii Poliţia Română | Dosare care zăceau în sertarele poliţiei chiar şi de 9 ani, rezolvate în câteva zile.

În mai puţin de o săptămână, anchetatorii au reuşit să dea de urma unui bărbat care ar fi comis mai multe fapte de agresiune sexuală, unele în care victime au fost minori, dosare în care se făceau investigaţii chiar şi de 9 ani. Principalul suspect – un poliţist.

Dată fiind complexitatea cauzei, dosarul a fost preluat de Parchetul General.

„Dosarul a fost preluat pe rolul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General care are resurse mult mai bine pregătite pentru a instrumenta un astfel de caz şi, desigur, va da răspuns la toate aspectele care au fost puse în discuţie în legătură cu modul de comitere a faptelor, în legătură cu modul de instrumentare”, a declarat joi procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Una dintre agresiuni datează din noiembrie 2009. Procurorii spun că victima din acest caz era o tot minoră de 14 ani. Părinţii fetei au reclamat, la acea vreme, că minora a fost agresată sexual de un bărbat, în scara blocului unde ea locuia. Eugen Stan a recunoscut şi această faptă în faţa anchetatorilor. Cercetările au mai arătat că agentul s-ar face vinovat de o altă infracţiune de perversiune sexuală, comisă în anul 2012, victima fiind o fetiţă în vârstă de 7 ani. Fapta, de asemenea recunoscută de către Eugen Stan, a fost comisă tot în liftul unui bloc. Fapta din 2012 făcea obiectul unui dosar penal cu autor necunoscut instrumentat atunci de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Procurorii au efectuat, în acest dosar, începând cu 24 octombrie 2012, o serie de acte de urmărire penală în vederea identificării autorului. În acest sens, au fost vizionate imaginile surprinse de zeci de camere de supraveghere instalate în zona comiterii faptei, au fost distribuite fotografii ale autorului la unităţile de poliţie din Bucureşti, pentru a fi prezentate populaţiei.

Totodată, în perioada 2012- 2017 au fost efectuate expertize genetice cu privire la 15 persoane ale căror semnalmente sau profil personal corespundeau cu cele ale autorului faptei şi au fost verificate în bazele de date aproximativ 300 de persoane care corespundeau profilului autorului şi au fost verificate 70 de informaţii primite de la public sau lucrători de poliţie. Până în momentul ianuarie 2018, nu se ştia cine a fost făptaşul. Mai departe, procurorii de la Parchetul General au preluat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 un dosar ce ancheta in rem o infracţiune de agresiune sexuală, deschis în urma unei plângeri din anul 2016.

Într-un comunicat de presă, procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 5 au aratat că, în cazul unei plângeri de agresiune sexuală depusă de o femeie în 2016 împotriva lui Eugen Stan, agenţii Secţiei 18 din Capitală au ascuns calitatea de poliţist a lui Eugen Stan, ba mai mult au propus şi clasarea cauzei.

Pe 10 decembrie 2016, la Secţia 18 Poliţie din Capitală a fost înregistrată o plângere formulată de o femeie împotriva lui Eugen Stan, iar poliţiştii au început, în aceeaşi zi, urmărirea penală in rem pentru agresiune sexuală. În timpul cercetărilor, agenţii Secţiei 18 au cerut imaginile de pe camerele de supraveghere din zona unde a avut loc agresiunea.

Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 a arătat însă că în procesul verbal înaintat de poliţiştii Secţiei 18, aceştia au arătat că sistemul de supraveghere a fost instalat defectuos şi nefuncţional, lucru ce a fost confirmat şi de administratorul blocului, care a spus în faţa anchetatorilor că nu el a instalat sistemul respectiv, ci un vecin, şi el personal nu ştie să-l folosească.

Ulterior, după ce poliţiştii Secţiei 18 au terminat cercetările, ei au înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 un referat cu propunere de clasare a cauzei, în care însă nu era specificat faptul că Eugen Stan este poliţist.

Potrivit unui document apărut în spaţiul public, a cărui veridicitate a fost confirmată de reprezentanţii Poliţiei Capitalei, ce reprezintă o notă de eveniment din ziua de 10 decembrie 2016, când Eugen Stan a atacat victima de 32 de ani, ştampila Brigăzii Rutiere arată că Poliţia ştia de faptul că agentul este cel care a comis fapta.

„Rog declanşare cercetare, suspendare până la finalizare dosar penal şi măsuri legale. Urgent!”, se arată în nota prezentată de Antena 3.

La începutul acestei săptămâni, magistraţii Judecătoriei Sectorului 6 au admis propunerea de arestare preventivă formulată de procurori, agentul aflându-se după gratii pentru 30 de zile.

RECTORUL DNIEL TORJE DE LA ACADEMIA DE POLITIE ALEXANDRU IOAN CUZA A DEMISIONAT DUPA ACUZATIA DE HARTUIRE SEXUALA!

13 ian.

 Rectorul Academiei de Poliţie Al. I Cuza, Daniel Torje, a anunţat, într-un punct de vedere transmis MEDIAFAX, că renunţă la funcţie şi se pune la dispoziţia organelor abilitate, precizând că acuzaţiile de hărţuire sexuală nu sunt adevărate. Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne face verificări la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, privind suspiciuni de hărţuire sexuală. Rectorul Academiei, Daniel Costel Torje, este vizat de anchetă.

„Iubesc uniforma şi îmi respect colegii care, cu devotament şi profesionalism, slujesc această ţară. Din respect pentru ei şi pentru ceea ce trebuie să însemne, într-o societate civilizată, cuvintele „onoare” şi „demnitate” voi renunţa la funcţia de rector al Academiei de Poliţie. În acelaşi timp, mă pun la dispoziţia organelor abilitate pentru a se stabili dacă afirmaţiile mele sunt adevărate. În prima şedinţă a Senatului universitar am să-mi prezint demisia. Le mulţumesc public tuturor celor care au avut încredere în mine, în profesionalismul şi caracterul meu”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Daniel Torje, rectorul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza.

Reacţia vine după ce Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne face verificări la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, privind suspiciuni de hărţuire sexuală, Daniel Torje fiind vizat.

„Ceea ce a apărut în presă sunt invenţii şi mizerii incalificabile. Este un subiect inventat. Dezmint categoric orice implicare a mea într-un astfel de scandal, care urmăreşte în fapt plecarea mea din funcţia de rector. Din poziţia în care sunt, de angajat al M.A.I., nu-mi este îngăduit să ies în spaţiul public pentru a prezenta toate dovezile prin care eu am fost împiedicat să-mi exercit funcţia de rector şi presiunile la care am fost supus pentru a renunţa la această funcţie. Nu vreau să fac parte din acest „război naţional”. Sunt un simplu funcţionar al statului care, prin conştiinciozitate şi rigurozitate încerc să-mi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Iubesc instituţia pe care am slujit-o peste 25 de ani. Nu pot accepta ca numele ei să fie târât în tot felul de scandaluri publice pe subiecte care nu au nicio legătură cu realitatea”, a mai spus Torje.

„În prezent, Corpul de Control al MAI desfăşoară mai multe verificări punctuale la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, unele dintre acestea vizând pe rectorul Academiei, se arată într-un răspuns al MAI”, la solicitarea MEDIAFAX.

Controlul vine după ce rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, COMISAR SEF DR. POLITIE, Prof. Univ. Dr. DANIEL COSTEL TORJE, ar fi fost acuzat de hărţuire sexuală, în sesiunea din iulie 2017, de o studentă de la Drept din anul III, potrivit incisivdeprahova.ro.

MINISTERUL DE EXTERNE DE LA BUCURESTI REACTIONEAZA LA GAFA DIPLOMATICA DE LA REALITATEA TV,A PREMIERULUI TODOFILUL A VANZATORULUI DE COPII JOHANNIS: „CA DACA STEAGUL SECUIESC VA FLUTURA PE INSTITUTIILE DE ACOLO ,TOTI VOR FLUTURA LANGA STEAG!”

13 ian.

Imagini pentru TUDOSE,IOHANNIS,POZE
ACTUALIZARE 20:24 Ministerul de Externe de la București ripostează în noul episod tensionat iscat cu Ungaria și răspunde criticilor aduse de Budapesta premierului Mihai Tudose. „Declarațiile despre ținutul secuiesc nu vizau comunitatea maghiară, era un avertisment despre responsabilii locali din țara noastră’ – precizează comunicatul MAE.  Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a explicat, vineri, referindu-se la convocarea ambasadorului român la Budapesta la Ministerul Afacerilor Externe, că declarațiile premierului Tudose nu au avut valențe entice și anti-maghiare, ci au atras atenția asupra responsabilității autorităților de a respecta legea.
„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de mesajele transmise de autoritățile de la Budapesta în contextul convocării ambasadorului român la Budapesta, la data de 12 ianuarie a.c. și face următoarele precizări: Declarațiile făcute de Prim-ministrul României atrag atenția asupra responsabilității pe care o au autoritățile centrale și locale din țara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valențe etnice, anti-maghiare și punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituționale și de drept din România, stat unitar, suveran și indivizibil . Semnalăm, totodată, faptul că dezbaterea în spațiul public pe acest subiect survine în contextul în care inițiativele privind diverse forme de autonomie teritorială pe criteriul etnic, s-au multiplicat în ultima perioadă, culminând cu semnarea, la 8 ianuarie, a Rezoluției comune a organizațiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie.
Aceste demersuri, pe o temă care ține strict de ordinea constituțională a României și asupra căreia s-au pronunțat anterior atât factorii politici cât și instanța constituțională din România, nu contribuie la menținerea unui spirit de conviețuire interetnică armonioasă și nici la progresul în relația bilaterală. Astfel de gesturi sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanțiale adoptate de-a lungul timpului de autoritățile române în beneficiul persoanelor aparținând minorității maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecție în materie, angajament pe care România și-l menține și pe care îl va urmări în mod constant în toate politicile sale”, se arată într-un comunicat transmis de MAE.
Ministerul român de Externe precizează totodată că dezavuează orice provocări de această natură, mai ales în anul în care România își propune să sărbătorească Centenarul Marii Uniri într-un spirit de unitate, toleranță și respect reciproc între toți cetățenii săi, indiferent de etnia acestora.
De asemenea, MAE își exprimă încrederea că relațiile româno-ungare vor avea în continuare ca reper pilonii politico-juridici reprezentați de Tratatul politic de bază și Declarația privind cooperarea și parteneriatul strategic pentru Europa în secolul XXI și se vor dezvolta în spiritul valorilor europene.
Știrea inițială
Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria l-a convocat pe ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurcă, în urma afirmațiilor făcute de premierul Mihai Tudose cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc. Ministrul de externe Peter Szijjarto(FOTO) a considerat inacceptabilă această formulare a oficialului român, informează EVZ.
În cursul discuțiilor de vineri dimineață, ambasadorul român a încercat să dea explicații lingvistice referitoare la această declarație, însă nu au fost acceptate de autoritățile maghiare, a anunțat Digi24.
Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta așteaptă explicații și scuze din partea Guvernului României. Joi seară, premierul Mihai Tudose a comentat recentele propuneri ale unor lideri maghiari privind autonomia „așa-zisului Ținut Secuiesc”.
„În calitate de român și de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părți a României. Este o încălcare a Constituției acestei țări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea și indivizibilitatea statului român. Discuțiile despre autonomia ținutului Secuiesc sunt în afara legii și nu merită luate în seamă, reprezentând doar o încercare de destabilizare a unității României în anul Centenarului”, se arată în postarea premierului Mihai Tudose.
Într-o intervenție televizată, Tudose a fost și mai dur. „Fara a minimaliza sau ignora subiectul, parerea mea este ca anul acesta va fi unul al incercarilor de a baga batul prin gard, noi sa sarim la ei, ei la noi, si anul asta sa devina unul al certurilor, in loc sa fie al unirii. Nu sunt trei mari partide, e drept ca nu trebuie ignorati, dar eu va spun foarte simplu: am transmis ca daca steagul secuiesc va flutura pe institutiile de acolo, toti vor flutura langa steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui. Cat timp canta ei acolo, la ei in curte, e una, dar din punct de vedere legal lucrurile sunt foarte clare”, a declarat Mihai Tudose la Realitatea TV, citat de realitatea.net.
În România, deși ambasadele străine au poziții care încalcă deseori convențiile diplomatice internaționale în vigoare, autoritățile statului nu au nicio reacție. Ba de mai multe ori, ambasadorii unor state convoacă la ei premierul, miniștrii sau șefi ai diferitelor instituții ale statului român.

LULUTZA LASCU FOSTA KOVESI VA FI CERCETATA DISCIPLINAR DE INSPECTIA JUDICIARA!

13 ian.

Șefa DNA Laura Codruța Kovesi este cercetată disciplinar de Inspecția Judiciară pentru trei abateri, informează ziare.com.
Acțiunea disciplinară a fost înaintată Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraților în cauză. Alături de Koveși, mai este cercetat și Marius Constantin Iacob, adjunctul șefei DNA.

Sursa citată precizează că acțiunea Inspecției Judiciare vine ca urmare a înregistrărilor difuzate în luna iunie a anului trecut de România TV. Atunci, postul TV care i-a aparținut lui Sebastian Ghiță – fostul politician cu numeroase dosare deschise de DNA și care a fugit din țară, fiind înca în Serbia – a difuzat fragmente din ceea ce susținea că e o ședință a DNA în care o voce atribuită procurorului-șef al DNA i-ar spune procurorului Jean Uncheșelu că își dorește să ajungă mai repede la „domnul premier”.
Totodată, din fragmentele difuzate mai reiese că Koveși îi ceartă pe procurori că nu-și fac treaba și că instituția devine astfel tot mai expusă atacurilor.

Laura Codruța Koveși a negat că înregistrarea ar fi reală.

Potrivit unui comunicat de presă al IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la „manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei ședințe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei și probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spațiul media la data de 18 iunie 2017.
„În concret, procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii și credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”, arată IJ.
De asemenea, Kovesi a folosit față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor, precizează sursa citată.
Totodată, acțiunea a vizat „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții’, constând în aceea că prin intermediul unei corespondențe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte și expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv ‘lași’, ‘bârfitori’, ‘infractori’, făcând cunoscut acestora faptul că ‘există deja un cerc de suspecți’, cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat.
IJ invocă și „nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”, constând în aceea că „a încălcat cu știință dispozițiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta: „urmărește repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea și pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitățile în exercitarea funcției”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se află într-o vădită stare de incompatibilitate, mai arată comunicatul menționat.
În ceea ce îl privește pe Marius Constantin Iacob, IJ arată că acțiunea față de acesta a vizat „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa’, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală.
%d blogeri au apreciat asta: