Arhiva | 11:57 am

LUTERANUL JOHANNIS ,LA STATUIA DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA!

24 ian.

 Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la ceremonialul religios „Te Deum” de la Catedrala Patriarhală, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, ulterior depunând o coroană de flori la statuia domnitorului Al. I. Cuza, din Dealul Patriarhiei.

În continuare, preşedintele va susţine o alocuţiune susţinută în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”.

Miercuri, Klaus Iohannis va decora şi delegaţia României care a participat la competiţia sportivă „Invictus Games Toronto 2017”, pentru militarii răniţi în teatrele de operaţii.

La ceremoniile de la Catedrala Patriarhală participă şi premierul interimar Mihai Fifor.

Reclame

NAZISTUL PENAL KLAUS WERNER JOHANNIS ISI DA „ARAMA”PE FATA SPRIJININD PROTESTELE!,DEMISIA SLUGA LUI SOROS!

24 ian.

Președintele Klaus Iohannis a vorbit marți despre protestele de sâmbătă și despre desemnarea Vioricăi Dăncilă ca premier.

Iohannis a declarat, întrebat de jurnaliști despre proteste, că manifestanții „sunt de admirat” pentru că au arătat că doresc „o țară stabilă și prosperă, o justiție puternică și independentă”.

„Să stiți că am urmărit cu foarte mare atenție ultimele proteste de sâmbătă. (..) Acești oameni sunt de admirat, au venit, cu toate că vremea a fost destul de rea, ca să arate politicienilor din România că își doresc o țară stabilă și prosperă, o justiție puternică și independentă. Au arătat foarte clar, sper că s-a înțeles acolo unde trebuie să se înteleagă, că își doresc o guvernare decentă și eficientă”, a spus Iohannis.

Întrebat totodată despre criticile aduse după desemnarea Vioricăi Dăncilă ca premier, Klaus Iohannis a afirmat: „Am cântărit toate argumentele și am ajuns la concluzia că asta este varianta pe care trebuie să o accept”.

Chestionat dacă decizia sa a fost influenţată de posibilitatea de a fi suspendat din funcţie, Iohannis a susținut că nu i-a fost şi nu îi este teamă de suspendare pentru că nu există motive.

„Nu mi-a fost şi nu mi-e teamă de suspendare. Nu există niciun motiv de suspendare a mea din funcţie şi încet, dar sigur trebuie să eliminăm acest factor din discuţia publică. (…) au mai fost încercări de suspendare, dar nu cred că această posibilitate de suspendare trebuie să fie un argument în dezbaterea publică. Pentru mine, nu este cu certitudine un factor de decizie”, a declarat preşedintele.

El a mai spus, răspunzând unei alte întrebări a jurnaliştilor, că a avut o întâlnire cu Viorica Dăncilă, înainte de a o desemna premier, pentru că i s-ar fi părut „ciudat” să facă o nominalizare fără să cunoască persoana.

Întrebat ce a recomandat-o pe Dăncilă, preşedintele a răspuns: „Majoritatea parlamentară a recomandat-o”.

Klaus Iohannis s-a arătat totodată nemulțumit că partidele din opoziție nu s-au consultat între ele.

„Când am făcut consultările, puteam să chem doar coaliția majoritară. Nu am făcut așa. Am vrut să cunosc opinia tututor partidelor parlamentare. Mi-ar fi făcut plăcere ca la întrebarea pe care am pus-o fiecărui grup din opoziție <<ați vorbit=”” cu=”” ceilalți,=”” măcar=”” unii=”” să=”” răspunda=”” da=””>>. O democrație cu un Parlament poate să funcționeze numai dacă ambele laturi sunt puternice, atât cei de la putere cât și cei din opoziție”, a declarat președintele.</ați>

Chestionat t despre posibilitatea ca din viitorul Guvern să facă parte persoane cercetate penal, președintele a spus că nu au ce căuta în fruntea statului, adăugând că ar colabora greu cu astfel de miniștri.

„Eu cred că voi fi informat și oficial despre persoanele care vor fi propuse, însă părerea mea despre persoanele care sunt în curs de a fi cercetate penal sau care sunt în curs de a fi judecate penal sau care au condamnări penale, această opinie o cunoașteți. După părerea mea, n-au ce căuta în fruntea statului”, a precizat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Întrebat dacă i-a transmis acest lucru și liderului PSD, Liviu Dragnea, Iohannis a spus că poziția sa este foarte bine cunoscută.

„Din păcate, ea încă nu se regăsește în Constituție. Dar consider că trebuie să facem cu toții, împreună, un efort de îmbunătățire a acestei situații, de aceea am propus și când am fost la CSM, poate vă amintiți, că dacă tot ne apucăm să discutăm despre Constituție și ce trebuie să facem mai bine acolo, atunci eu consider că principiul integrității trebuie să fie înscris chiar în Constituție. (…) Când am vorbit cu doamna Dăncilă, ne-am concentrat pe persoana domniei sale, nu despre Guvern. Iar în continuare vom vedea cu ce echipă știe să vină PSD-ul ”, a adăugat șeful statului.

24 IANUARIE: UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE.CUZA: ALESUL VOSTRU VA DA ASTAZI O SINGURA ROMANIE!

24 ian.

24 ianuarie: Unirea Principatelor Române. Cuza: Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.

 

La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. „Mica unire”, cum este cunoscută unirea Țării Românești cu Moldova, reprezintă primul pas important pe calea infăptuirii statului național unitar român.

Ideea unității de neam, limbă și cultură în cele trei țări române a reprezentat un deziderat de veacuri, la cristalizarea căruia și-au adus contribuția numeroase figuri marcante ale istoriei. Prima unire a fost realizată în 1600 de către Mihai Viteazul, care a reușit să aducă sub sceptrul său cele trei țări românești. Chiar dacă a fost de scurtă durată, destrămată de un context internațional nefavorabil, amintirea acestei uniri nu s-a mai stins niciodată, constituind un punct de reper important pentru urmași.

În secolele XVII-XVIII, conștiința națională începe să se contureze tot mai pregnant. Deschizători de drum, cărturarii moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin au insistat asupra originii comune a celor trei neamuri românești. Apoi, episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein și reprezentanții de seamă ai Școlii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior) au contribuit la elaborarea și afirmarea unei ideologii naționale.

În primele decenii ale secolului XIX, ideea unirii politice a românilor de pretutindeni a ajuns să se impună ca o necesitate obiectivă. Revoluțiile de la 1821 si 1848 înmulțesc glasurile care afirmă unitatea de neam și țară, iar lupta tuturor românilor pentru împlinirea acestui nobil deziderat se intensifică, devenind o problemă europeană.

Tratatul de pace semnat de către marile puteri la Paris, în 1856, după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, stabilește consultarea populației din cele două Principate Române cu privire la problema unității statale, prin organizarea unor adunări ad-hoc. A devenit evident că Unirea va putea fi impusă numai din interior, printr-o amplă mobilizare a tuturor românilor. Liderii unioniști au întemeiat o formațiune politică numită Partida Națională, care a ieșit învingătoare în lupta pentru constituirea adunărilor ad-hoc.

Acestea au exprimat, prin rezoluțiile adoptate, dorința unirii Principatelor sub numele de România, sub conducerea unui principe străin, cu moștenirea tronului. Convenția de la Paris (1858), document ce devine Constituție, stabilea unirea parțială (legislativă) a Munteniei și Moldovei sub numele de Principatele Unite, precum și faptul că fiecare țară va avea domnul său, care va cârmui cu ajutorul miniștrilor.
Conform acestei Constituții, la 5 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul Partidei Naționale, a fost ales în unanimitate ca domnitor al Moldovei. În Țara Românească, la București, fracțiunile conservatoare au fost înfrânte în cele din urmă de către unioniști, sub presiunea populației. La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă îl alege ca domn tot pe Alexandru Ioan Cuza, înfăptuind astfel unirea Principatelor Române într-un singur stat.

Statul condus de Alexandru Ioan Cuza era ciuntit: Basarabia, Nordul Bucovinei și Dobrogea erau sub stăpânire străină.

Proclamația de la Iași a domnitorului Alexandru Ioan Cuza către națiune, din 11 decembrie 1861, aduce oficial la cunoștință că:

Unirea este îndeplinită.

Naționalitatea Română este întemeiată.

Acest fapt măreț, dorit la generațiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi,  s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante și s-a înscris în datinile Națiunilor.

Dumnezeul părinților noștri a fost cu țara, a fost cu noi. El a întărit silințele noastre prin înțelepciunea poporului și a condus Națiunea către un falnic viitor.

În zilele de 5 și 24 Ianuarie ați depus toată a voastră încredere în Alesul nației, ați întrunit speranțele voastre într-un singur Domn.

Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.

Vă iubiți Patria, veți ști a o întări.

Să trăiască România!

JURAMANTUL DEPUS DE ALEXANDRU IOAN CUZA LA INVESTIREA CA DOMN AL MOLDOVEI!

24 ian.

Jurământul depus de Alexandru Ioan Cuza la investirea ca Domn al Moldovei: Jur, în numele Prea Sfintei Treimi și în fața țărei mele că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele patriei.

Pe 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales Domn al Moldovei, urmând a șede pe tronului Sf. Ștefan cel Mare sub numele de Alexandru Ioan I.

Iată proclamația pe care Domnul Țării a făcut-o către poporul românesc, atât din Moldova cât și din Muntenia:

 

„Noi, Alexandru Ioan I. Cu mila lui Dumnezeu și voința națională domn al Moldovei. La toți de față și viitori sănătate.
Voința nației, prin legiuitul ei organ, Adunarea electivă, ne-a ales domn al Moldovei. Suindu-se pe tron cu numele de Alexandru Ioan I., cea dintâi datorie a noastră este de a ne adresa către voi, iubiților compatrioți, de a vă dori pace și fericire și de a vă spune cari sunt cugetările și țintirile noastre.
Înainte de a ne sui pe tronul la care ne-a chemat încrederea nației, noi, în fața Adunării, am făcut următorul jurământ: „Jur, în numele Prea Sfintei Treimi și în fața țărei mele că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele patriei, că voi fi credincios Constituției în textul și în spiritul ei, că în toată domnia-mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, uitând toată prigonirea și toată ura, iubind deopotrivă și pe cei ce m-au iubit și pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației române. Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie întru ajutor!”.
Acest jurământ arată linia de purtare ce avem a păzi în domnia noastră. Guvernământul nostru va fi, în toată puterea cuvântului, guvernământul precum îl vream, precum îl statornicește Convenția încheiată în 7(19) august 1858 între Înalta Poartă otomană și puterile garante drepturilor patriei noastre.
Vom fi domn constituțional. Vom respecta toate drepturile Adunării elective și toate stăruințele noastre vor avea țel dezvoltarea noilor instituții ce ne-au recunoscut Europa și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor cerute de citata convenție. Îndată după alegerea fratelui nostru, domnul din Valahia, vom păși la înființarea Comisiei centrale din Focșani, menită de a restrânge legăturile dintre două ramuri, ale aceleiași nații. Cu concursul acestei comisii și al Adunării elective, guvernământul nostru se va grăbi de a face legiuirile organice cerute de Convenție și cari sunt menite de a introduce în societatea noastră marele principii ale staturilor modere.
Pentru ca aceste mari reforme să aibă drept rezultat fericirea obștească, noi sfătuim și îndemnăm pe toți compatrioții noștri de orice stare și condiție ca să uite dezbinările și urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea dintre fiii aceleiași țări și aceleiași nații, numai o deplină armonie între toate clasele societății, întrunind așa toate puterile, poate să ne întărască;și așa, și guvernământul și poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.
Misia noastră, deși frumoasă, este mare și foarte grea! Nu vom putea-o împlini decât dacă vom avea îmbrățișarea sinceră și sprijinul puternic al compatrioților noștri. Toate zilele noastre vor fi întrebuințate în chip de a le merita și dobândi. Noi facem un apel la patriotismul, râvna și activitatea funcționarilor publici cari sunt legiuitele organe ale guvernământului în relațiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire și cu dânsele toată puterea ocârmuirei. Legile trebuie să-și redobândească toată autoritatea.
Puterea executivă, având a fi în viitor organul legalităței cele mai stricte, trebuie dar ca să fie tare și respectată de toți. Trebuie ca în viitor fiecare cetățean fără osebire să fie apărat în onorul și viața și în averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotirei autorităților publice. Precum vom avea bucurie a căuta și a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcționarilor mari și mici, pre atât guvernământul nostru este nestrămutat hotărât de a pedepsi fără cruțare și cu toată asprimea legilor tot abuzul și toată călcarea de lege.
Tuturor compatrioților noștri le trimitem domneasca și frățeasca noastră urare și Dumnezeu să binecuvânteze Principatele unite”.
Alexandru Ioan I. (contrasemnat) V. Alecsandri, Ministrul secretar de stat

70 DE ANI DE LA PROCLAMAREA DECLARATIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI!

24 ian.

70 ani de la proclamarea Declarației Universale a Drepturilor Omului. Familia era definită drept uniunea dintre un bărbat și o femeie.

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Actul tradus în prezent în peste 500 de limbi cuprinde mențiuni despre căsătorie și instituția familiei. Potrivit articolului 16, aliniatul 3, familia constituie „elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului”.
Acest document aprobat în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a ONU, în 16 decembrie 1948, a fost conceput „ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele și toate națiunile, pentru ca toate persoanele și toate organismele societății să se străduiască, având această Declarație permanent în minte, ca prin învățătură și educație să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți și să asigure prin măsuri progresive, de ordin național și internațional, recunoașterea și aplicarea lor universală și efectivă, atât în sânul popoarelor statelor membre, cât și al celor din teritoriile aflate sub jurisdicția lor”.
În acest sens, același document stipulează în articolul 16 că familia este formată prin căsătoria liber consimțită de un bărbat și o femeie:
„Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei”.
Despre importanța acestui document a reamintit recent Patriarhul Ecumenic în mesajul de Crăciun. El a reamintit că actul adoptat acum 70 de ani cuprinde cele mai înalte idealuri ale omenirii care ar trebui respectate de fiecare popor și stat. De asemenea, Sanctitatea Sa a tras un semnal de alarmă precizând că, din nefericire, „încălcarea acestei Declarații continuă, în timp ce diferite abuzuri și interpretări greșite intenționate ale drepturilor omului subminează respectarea și realizarea lor”.
România a semnat Declarația Universală a Drepturilor Omului în 14 decembrie 1955, atunci când a fost admisă în rândul statelor membre ONU.
În țara noastră, Coaliția pentru Familie a făcut demersuri privind modificarea Constituției în ceea ce privește definirea clară a noțiunii de familie.
La finalul lunii noiembrie a anului 2015, în Monitorul Oficial a fost publicat proiectul de lege prin care se propune modificarea actualului art. 48, alin. 1, din Constituție, cu formularea următoare: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.
Biserica Ortodoxă Română sprijină în mod natural demersul Coaliției pentru Familie, în spiritul învățăturilor creștine și al valorilor fundamentale românești privind familia, ocrotirea și creșterea copiilor, dar nu este nici inițiatoarea, nici organizatoarea acestei acțiuni.

SIMONA HALEP IN SEMIFINALE LA AUSTRALIAN OPEN!

24 ian.

Simona Halep s-a calificat în semifinalele Australian Open, după ce a trecut în două seturi, 6-3, 6-2 de Karolina Pliskova, Cehia, favorită 6 a turneului de la Melbourne şi o va întâlni în faza următoare pe Angelique Kerber, locul 16 WTA.

Meciul din sferturile de finală nu a început tocmai bine pentru Simona Halep. Karolina Pliskova a servit perfect în primul game şi a profitat de erorile liderului mondial pentru a reuşi primul break al jocului. La 3-0 pentru sportiva din Cehia, Halep şi-a câştigat serviciul după ce a salvat o minge de break. A urmat o serie perfectă a Simonei Halep. Sportiva din Constanţa a jucat aproape fără greşeală şi a reuşit o serie de 6 game-uri consecutive, impunând-se cu 6-3, după 38 de minute de joc. Statistica a arătat că Halep a avut 12 lovituri câştigătoare în primul set, faţă de 7, reuşite se sportiva din Cehia.

Setul secund a început cu Halep la serviciu. Românca s-a impus după ce a salvat două mingi de break ale Pliskovei şi a făcut imediat şi break-ul după ce reverul cehoaicei a ajuns mult în afara suprafeţei de joc. Karolina Pliskova a reuşi să câştige primul game după 9 jocuri consecutive câştigate de Halep. Până la final Halep a mai pierdut doar un singur game şi s-a impus în setul secund cu 6-2. Meciul s-a încheiat după o oră şi 12 minute.

Pentru cea mai bună performaţă din carieră la Australian Open, Simona Halep va încasa un cec în valoare de 880.000 de dolari australieni (aproximativ 573 000 de euro).

În semifinale ea o va întâlni pe Angelique Kerber, cea care a a trecut în sferturi de Madison Keys, în două seturi 6-1, 6-2 după 51 de minute.

Simona Halep: Am servit bine, totul a mers conform planului pentru mine

Simona Halep s-a calificat, miercuri dimineaţă, în prima semifinală a carierei pe cimentul de la Australian Open, la capătul unei prestaţii la superlativ. Liderul mondial i-a cedat doar cinci game-uri Karolinei Pliskova (6-3, 6-2), apoi a explicat reţeta serviciului.

Conştientă că startul de meci nu a fost cel pe care-l dorea, iar cehoaica a luat un avantaj de trei game-uri, Simona a dezvăluit că principalul avantaj a fost în capacitatea de a citi serviciul Karolinei, iar, de acolo, lucrurile au devenit simple.

„E o bucurie să mă aflu în semifinale, am fost doar la juniori, în 2008. E un sentiment plăcut, mă bucur să joc pe această arenă minunată, vă mulţumesc mult! Nu a fost cel mai bun start de meci, dar am ştiut că trebuie să dau un restart, să nu mai ratez mingi şi am reuşit să servesc bine şi să deschid terenul. Am servit bine, totul a mers conform planului pentru mine. Cred că sunt foarte puternică la retur, antrenez asta şi e foarte important pentru mine să fac adversarul să aibă dubii în game-urile de serviciu. I-am citit de multe ori serviciul, m-am bucurat că am reuşit să o împing în spatele terenul. E un secret cum i-am citit serviciul, voi păstra asta pentru mine, pentru că data viitoare va şti.”, a spus Simona Halep.

Cât despre confruntarea din semifinale, cu Angelique Kerber, fost lider mondial, Simona ştie că nu va fi foarte asemănătoare cu meciul de az.

„Cu Kerber va fi un meci diferit, pentru că se deplasează bine, nu greşeşte şi pune multe mingi înapoi în teren. Trebuie să fiu calmă, să alerg mult şi să încerc să închid punctele cât mai repede. Nu vreau să mă gândesc neapărat la rezultat. Darren mă ajută să mă relaxez în timpul şi înaintea meciurilor. Îi mulţumesc pentru asta”, a mai declarat Halep.

24 ianuarie 1918 – Sfatul Ţării din Basarabia proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti faţă de Imperiul Rus. VIDEO

24 ian.

CER SI PAMANT ROMANESC

Steagul Republicii Democrate Moldoveneşti

 Steagul Republicii Democrate Moldoveneşti

La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării din Basarabia, întrunit în şedinţă solemnă, votează în unanimitate proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti. 

Basarabia este numele cu care ruşii au denumit teritorul rupt din trupul Moldovei,  pe care l-au anexat la Imperiul Rus în 1812.

 Această denumire a apărut prin extinderea numelui „Basarabiei istorice„, căreia turcii îi spuneau Bugeac, şi la alte teritorii precum: 1. ţinutul Hotin (raia turcească pe teritoriul Moldovei); 2. partea de est a Principatului Moldovei (sub suzeranitate turcească), situată între rîurile Prut şi Nistru 

Anexarea Basarabiei a avut loc în urma celui de al treilea război ruso-turc (1806-1812), încheiat cu Pacea de la Bucureşti în anul 1812.

 Trebuie menţionat că până la anexiunea rusească din 1812, numele de „Basarabia” desemna numai o mică parte din pământurile Moldovei, mai precis cele  aflate în partea de…

Vezi articolul original 1.095 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: