Arhiva | 11:42 am

GAULEITERUL NAZI ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS CU GANDUL LA PROTESTATARI DE ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR!

25 ian.

Imagine similară

Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că progresul României este legat indisolubil de existenţa unei legislaţii coerente şi stabile, care să sancţioneze abuzurile şi necinstea, precizând că guvernanţii au datoria să fie mai atenţi la cerinţele românilor.

„Astăzi, când destinul nostru european se fundamentează pe domnia statului de drept și pe egalitatea în fața legii, progresul României este indisolubil legat de existența unei legislații coerente și stabile, capabile să sancționeze abuzurile și necinstea. Acesta este și mesajul pe care l-au transmis la unison sutele de mii de români care au manifestat și în 2017, și la începutul lui 2018 pentru o țară stabilă și prosperă, pentru o justiție independentă și eficientă”, a declarat Klaus Iohannis, la sesiunea de comunicări ştiinţifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, organizată la Palatul Patriarhiei.

Alocutiunea președintelui  de la Palatul Patriarhiei,  vă prezentăm  textul integral

„Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,

Domnule Preşedinte al Academiei Române,

Onorată audiență,

Vă mulţumesc pentru invitaţia de a sărbători împreună Ziua Unirii Principatelor!

În acest loc cu o simbolistică deosebită, Adunarea electivă l-a ales şi în Ţara Românească pe proaspătul domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.

Aici, Unirea Principatelor sub un singur domn a fost cerută de cei care s-au strâns pe Dealul Mitropoliei în dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, aceeași generație care a apărat deviza „Dreptate şi frăţie” pe Dealul Spirii la 1848.

La Iaşi şi la Bucureşti, elitele politice au înţeles momentul istoric şi au urmat interesul general al societăţii.

Un rol decisiv în înfăptuirea Micii Uniri l-a avut intelectualitatea progresistă, formată la înalte şcoli occidentale, și totodată puternic inspirată de idealurile naţionale.

Nu întâmplător, artizanii unirii de la 1859, politicieni respectaţi ai perioadei, de anvergură intelectuală europeană, s-au regăsit printre primii membri ai Academiei Române.

Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, Alexandru Hurmuzachi sunt doar câteva dintre figurile ilustre ale vremii.

Prin contribuţia acestei elite, deopotrivă politice, dar şi intelectuale, în decurs de 60 de ani de la Unirea Principatelor, România şi-a construit principalele instituţii statale, de inspiraţie europeană, și-a obţinut independenţa naţională şi a fost recunoscută ca subiect de drept internaţional.

Unirea Principatelor din 5, respectiv 24 ianuarie 1859 este departe de a reprezenta un episod cu semnificaţii reduse sau conjuncturale. Astăzi, când o sărbătorim, suntem conştienţi că ea este, în fapt, un moment fundamental al nașterii Statului Român, expresie politică a unei societăţi în căutarea unităţii şi modernităţii. 

Prin construcţia instituţională care i-a succedat, Unirea Principatelor consolidează, la un deceniu după revoluţiile de la 1848, cursul ţărilor române spre valorile şi filozofia politică occidentale. 

Să ne amintim că prin Convenţia de la Paris din 1858 se stabilea pentru Principatele Române aşezarea statului pe principiile separaţiei puterilor, ale responsabilităţii ministeriale, precum şi constituirea unei unice curţi judecătoreşti şi de casaţie, formată din judecători inamovibili, cu sediul la Focşani.

„Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare!” –  așa îl îndemna Mihail Kogălniceanu pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Este un îndemn care și-a păstrat vie semnificația.

Astăzi, când destinul nostru european se fundamentează pe domnia statului de drept și pe egalitatea în fața legii, progresul României este indisolubil legat de existența unei legislații coerente și stabile, capabile să sancționeze abuzurile și necinstea.

Acesta este și mesajul pe care l-au transmis la unison sutele de mii de români care au manifestat și în 2017, și la începutul lui 2018 pentru o țară stabilă și prosperă, pentru o justiție independentă și eficientă.

Preafericirea Voastră,

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Marile evenimente istorice se explică şi prin contextul geopolitic în care s-au petrecut.

Unirea Principatelor s-a înscris în marile procese politice europene, alături de toate celelalte realizări majore ale României moderne, precum Marea Unire, regăsirea cursului democratic şi apartenenţa la spaţiul comunitar european şi nord-atlantic.

Însă, atât în 1859, cât şi în 1918, hotărâtoare a fost conştiinţa unităţii naţionale, împletită cu acţiunea vizionară a elitelor. Mesajul peste timp al actului Unirii Principatelor, ca şi al Marii Uniri, se regăseşte în spiritul, în energia și în determinarea socială de a ne urma destinul european.

În aceste două momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, românii au avut în frunte conducători destoinici.

Când au existat oameni de stat responsabili, iar aspirațiile tuturor românilor s-au concretizat într-un proiect comun, atunci România a fost un stat puternic. Când prevalează ambițiile personale ale diferiților lideri sau grupuri în detrimentul interesului național, atunci țara stagnează sau face pași înapoi.

Evenimentele din ultimele zile dovedesc din nou că aceste lecții ale istoriei rămân valabile și astăzi. La fel ca acum un secol, spiritul națiunii este viu.

Manifestațiile pașnice și democratice arată o față frumoasă a României de astăzi: o societate care știe ce vrea, care nu abdică de la principiile fondatoare ale României moderne.

Guvernanții au datoria de a fi mai atenți la cerințele cetățenilor, mai preocupați față de consecințele pe termen lung ale deciziilor luate, mai deschiși dialogului.

Avem nevoie de un stat care să fie pe măsura societății, pentru că românii vor o guvernare decentă și eficientă.

Preafericirea Voastră,

Domnule Preşedinte,

Onorat auditoriu,

Să nu uităm că sărbătoarea de astăzi reprezintă, înainte de toate, un îndemn la unitate și coeziune socială.

Unitatea naţională a depăşit sensul istoric avut în 1859 şi 1918. Conţinutul acestei sintagme s-a îmbogăţit, în România contemporană, prin valori democratice şi civism.

Societatea noastră îşi potenţează astăzi unitatea şi își întărește coeziunea prin valorificarea diversităţii sale etnice, culturale şi religioase.

Plecând de la aceste trăsături și valori, în anul Centenarului, națiunea noastră așteaptă ca țara să fie condusă de politicieni conștienți de importanța misiunii lor.

Din locul consfințirii Unirii Principatelor, în numele Statului care s-a născut acum 159 de ani și s-a desăvârșit la 1 decembrie 1918, vă chem să facem din România un stat cât mai puternic, în care drepturile și libertățile sunt respectate, iar democrația este literă de lege!

Vorba imnului aniversării de astăzi, să arătăm că România are o soartă demnă în lume!

La mulți ani!”

SENATORUL UDMR,VERESTOY ATTILA A DECEDAT!,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!,CONDOLEANTE FAMILIEI INDURERATE!

25 ian.

Senatorul UDMR Verestoy Attila a murit, miercuri, din cauza unor afecţiuni pulmonare.

Parlamentarul,  care urma să împlinească 64 de ani în martie, suferea de cancer.

Fostul preşedinte al UDMR Marko Bela a precizat că senatorul era bolnav de câteva luni şi urma un tratament la Viena.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, l-a elogiat miercuri, printr-un comunicat, pe Verestoy Attila.
„Încă dinainte de căderea căderea regimului comunist, Verestoy Attila a fost dedicat cauzei maghiare, iar interesul său a atras atenţia fostei Securităţi. Potrivit afirmaţiilor sale, după ce a fost contactat de unii diplomaţi ai Ambasadei Ungariei – el a reuşit, în repetate rânduri, să distribuie materiale de presă maghiare în Ţinutul Secuiesc. Telefonul său a fost ascultat şi i-a fost retras statutul de stagiar”, afirmă Hunor, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, Verestoy Attila şi-a asumat rolul de fondator al Uniunii Democrate Maghiare din România, implicarea sa în viaţa comunităţii fiind legată de activitatea parlamentară.

„Verestoy Attila şi-a dedicat toată viaţa comunităţii maghiare, a crezut foarte mult în progresul şi a contribuit la dezvoltarea Ţinutului Secuiesc. Prin Fundaţia pe care a înfiinţat-o în 2008, a oferit sprijin financiar şi asistenţă prin intermediul concursurilor de proiecte. În centrul activităţii filantropice a Fundaţiei Verestoy Attila s-au aflat localnici maghiari, tineri, studenţi, persoane defavorizate, bolnavi şi vârstnici. Verestoy Attila ştia, mai presus de toate, cum trebuie educată comunitatea maghiară. El a insistat ca predecesorii Uniunii să fie înlocuiţi de o generaţie tânără, care să îşi asume responsabilitatea pentru perpetuarea regiunii şi să fie pregătită pentru sacrificii în acest scop. Verestoy Attila a fost un exemplu de solidaritate. Angajamentul faţă de comunitatea maghiară din Transilvania va fi un exemplu pentru noi toţi. Cu tristeţe ne luăm rămas bun de la fostul senator, colegul şi prietenul nostru. Odihneşte-te în pace, Attila!”, menţionează Kelemen Hunor.

O reacție a venit și din partea liderului PSD Liviu Dragnea.

„Am aflat cu tristeţe vestea privind trecerea în nefiinţă a lui Verestoy Attila! A fost unul din parlamentarii cu cea mai îndelungată activitate, un lider al UDMR care şi-a pus amprenta asupra multor proiecte legislative, esenţiale pentru România, dezbătute şi adoptate în ultimii douăzeci de ani! Un partener de dialog şi de dezbateri constructive! Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris, pe Facebook, Dragnea.

La rândul său, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a transmis pe pagina sa de pe rețeaua socială: „Cu profund regret și tristețe am aflat vestea decesului colegului nostru, senatorul Verestóy Attila. Attila a fost unul dintre liderii comunității maghiare din România care a promovat, în timpul celor 8 mandate în Parlamentul României, democrația și interesele țării în care s-a născut. După Revoluție, a fost unul dintre cei care au avut o contribuție decisivă în dezvoltarea UMDR și în construirea unei relații bune între comunitățile maghiară și română. De-a lungul anilor am colaborat excelent și am avut în el un partener de dialog onest, care a ales întotdeauna să lase deoparte interesele personale în favoarea unor proiecte importante. Doresc să transmit condoleanțe familiei și colegilor săi din UDMR. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”.

Verestoy Attila era singurul parlamentar aflat în funcţie încă din anul 1990. Se afla la al optulea mandat.

Parlamentarul UDMR s-a născut în 1954, la Odorheiu Secuiesc.

REPLICA PRESEDINTILOR SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU SI A CAMEREI DEPUTATILOR LIVIU DRAGNEA PENTRU COMISIA EUROPEANA!

25 ian.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au transmis, miercuri, o scrisoare de răspuns preşedintelui şi vicepreşedintelui Comsiei Europene Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans, în care cataloghează preocupările CE privind legile justiției drept „surprinzătoare”.

Dragnea şi Tăriceanu spun, în debutul scrisorii lor, că elaborarea şi examinarea textelor de lege în cauză s-a făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale, acestea fiind supuse controlului constituţional realizat de CCR, care verifică atât conformitatea cu Constituţia, cât şi respectarea standardelor Comisiei de la Veneţia.

Iată scrisoarea:

Dragă domnule Preşedinte al Comisiei Europene

Dragă domnule Prim Vice-Preşedinte al Comisiei Europene,

Ne exprimăm aprecierea cu privire la interesul manifestat de Comisia Europeană în legătură cu dezbaterile din Parlamentul României referitoare la reforma justiţiei şi modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României, directivele europene şi deciziile CEDO pronunţate în această materie.

Totodată ne exprimăm la rândul nostru speranţa că vom încheia cu succes Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în cursul actualului mandat al Comisiei Europene.

Elaborarea şi examinarea textelor de lege s-a făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale, acestea fiind supuse controlului constituţional realizat de Curtea Constituţională a României. in cadrul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională a României verifică atât conformitatea cu legea fundamentală, cât şi respectarea standardelor Comisiei de la Veneţia.

Referitor la dezbaterile din România privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a standardelor în materie de justiţie la nivel european. Amintim în acest sens, recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la clarificarea statutului procurorilor şi judecătorilor şi necesitatea separării carierelor acestora.

De asemenea, au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu privire la independenţa şi reforma sistemului judiciar.

În acelaşi timp însă ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema justiţiei din România. Pentru a clarifica aceste aspecte, vă facem cunoscut faptul că dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază, de către Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, cu participarea şi consultarea tuturor organizaţiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociaţiile judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului academic. În acest cadru, toţi cei preocupaţi de reforma justiţiei au avut ocazia de a formula amendamente şi observaţii de care s-a ţinut seama în procesul de legiferare. Ulterior aceste proiecte au fost dezbătute în Parlament cu participarea permanentă a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic și a celorlalţi participanţi la actul de justiţie. Subliniem totodată că dezbaterile parlamentare au durat 4 luni şi au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaţilor, pe toată perioada desfăşurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesaţi să urmărească îndeaproape argumentele şi votul pentru fiecare amendament.

Referitor la preocupările exprimate de Comisie în ceea ce priveşte consensul realizat faţă de aceste legi, vă informăm că din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susţinute de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. O bună parte dintre acestea au fost susţinute şi de partidele din opoziţie, iar zeci de amendamente au fost votate în unanimitate de către cei prezenţi la dezbateri.

În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puţin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparenţă şi consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloş, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal şi 101 articole din Codul de procedură penală, prin ordonanţă de urgenţă, fără nicio dezbatere publică şi fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a asociaţiilor profesionale din domeniu. Din acest motiv, diferenţa diametral opusă a atitudinii reprezentanţilor Comisiei în două momente esenţiale privind dezbaterile din România pe tema justiţiei nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diversele surse din mediul românesc.

Ne-am fi aşteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunţarea Curţii Constituţionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare și obiectivă a reformei justiţiei din România. În acest sens, subliniem faptul că mecanismele de control constituţional asupra modificărilor celor trei legi privind sistemul judiciar se află în plină desfăşurare, iar Curtea Constituţională urmează să se pronunţe.

La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, și preocupările Comisiei cu privire la discuţiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal şi a Codului de procedură penală, în condiţiile în care România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligaţia ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. De asemenea, jurisprudenţa CEDO ne obligă să procedăm la revizuirea responsabilă a acelor prevederi penale ce au dat naştere abuzurilor sancţionate de CEDO. Deşi dezbaterea este încă într-un stadiu incipient, vă informăm că toate amendamentele propuse până în acest moment au fost izvorâte din principiile enunţate în acea Directivă. Dezbaterile parlamentare care urmează, se vor bucura de aceeaşi transparenţă şi deschidere la dialog ca şi în cazul legilor privind sistemul judiciar. In acelaşi timp, considerăm că cei care au informat Comisia cu privire la modificările celor două coduri în materie penală, respectiv procesual penală ar fi trebuit să prezinte şi deciziile Curţii Constituţionale prin care mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstituţionale, fapt care atrage obligaţia Parlamentului de amenda legislaţia în acord cu deciziile Curţii care sunt definitive şi obligatorii.

Ar fi nefiresc şi contrar principiilor europene să se susţină că aceleaşi prevederi legale care reglementează activitatea justiţiei sunt în conformitate cu principiile europene într-o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar că încalcă independenţa justiţiei în România.

Având în vedere toate cele de mai sus, considerăm că manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul României pe teama justiţiei reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent între cele două instituţii pentru clarificarea tuturor problemelor în dezbatere.

Drept urmare, ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr şi informare reciprocă corectă, care să asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, în România, concomitent cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

JUDECATOAREA GABRIELA BALTAG , SCRISOARE DESCHISA!

25 ian.

                                                                               ROMANIE IUBITA!

Sunt aproape cinci decenii de când trăiesc cu emoție, în fiecare an, ziua unirii Principatelor. Istoria s-a scris pentru totdeauna în inima copilului de altădată, a rămas acolo cu speranța că, într-o zi, pentru fiecare român, Unirea Mică va dovedi poate că a fost temelia istoriei, consolidată mai târziu, la începutul secolului XX.

Nimic din toate câte au fost nu mai sunt întocmai. Românii au uitat pașii horei care le strângea mâinile cândva; Moș Ion Roată nu mai umblă prin târguri, fiindcă niciun domnitor nu mai coboară, nici măcar nedeghizat, să surprindă cu adevărat realitatea.

Despre timpurile noastre, dar mai ales despre valorile acestui neam, vorbesc de multe ori persoanele care nu-l cunosc, dar mai ales care nu-i înțeleg pe deplin spiritul, așa cum despre justiție strigă, cu o aparentă îngrijorare, mulți dintre aceia care nu vor să accepte normalitatea, într-un stat de drept, adevărat.

Care să fie oare mobilul dezinformărilor care nu mai contenesc, în ultimul timp, în ceea ce privește așteptata reformă a legilor justiției? Ascult, în fiecare zi, cu o nedisimulată uimire, ,,teoriile” și ,,argumentele” care vin să ne zugrăvească ,,răul” ce se va pogorî peste acest popor fiindcă îndrăznește să spere că nu va mai avea niciodată judecători, ,,parteneri de nădejde” ai cuiva, judecători despre care să nu mai poată mărturisi nimeni, nici chiar cel mai important om în stat, că ar fi ,,ai săi”, că în orice sală de judecată egalitatea de șanse între acuzare și apărare va deveni sfântă, precum Biblia, că, într-un viitor nu prea îndepărtat, vor exista toate garanțiile ca independența justiției, la nivel reprezentativ, să fie asigurată numai de aceia care beneficiază pe deplin de prerogativele de independență.

Cine este în zilele acestea la capătul lucrurilor pline de neadevăr, rostite fără nicio rezervă, care împânzesc majoritatea canalelor de comunicare, încercând să îngenuncheze o societate încă visătoare, care îndrăznește să mai creadă că poate să stea la masă cu Marile Puteri, așa cum se întâmpla altădată, în vremurile pentru care termenul ,,democrație” nu era deloc consacrat!?

De dragul istoriei, ce poartă pe umerii ei sufletul poporului român, puternic încercat de veacuri și mai grele, unul dintre judecătorii acestei țări, asemeni majorității celorlalți, la ceas aniversar, îndrăznește să mai spere în viitor. Pentru sacrificiul celor care nu mai sunt printre noi, dar mai ales pentru identitatea și onoarea ce trebuie să ne caracterizeze, în timpurile de față și în cele care vor urma, nădăjduiesc că lecțiile pentru care am pătimit nu au fost în zadar, iar jertfele înaintașilor au avut un rost.

Judecător Gabriela Baltag

MINISTRUL JUSTITIEI,TUDOREL TOADER: DANEMARCA PREFERA CRITICI LA ADRESA ROMANIEI!

25 ian.

Ministrul Justiţiţiei, Tudorel Toader, susţine că în cadrul Consiliului JAI îl va întreba pe omologul său din Danemarca de ce autorităţile din această ţară preferă să critice România şi nu adresează o cerere privind garanţia în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie din ţara noastră.

„Citesc faptul că Lars Lokke Rasmussen, premierul Danemarcei, a cerut astăzi, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, accelerarea procedurilor pentru extrădarea infractorilor străini și un sistem mai dur pentru sancționarea țărilor care nu respectă standardele în domeniul drepturilor omului. Reamintesc că instanța supremă din Danemarca a decis în 2017 că patru cetățeni români, acuzați de trafic de persoane, nu pot fi extrădați deoarece condițiile din penitenciarele din România le-ar încălca drepturile. În 2017 am avut trei întrevederi cu ministrul justiției din Danemarca, două întrevederi cu ambasadorul Danemarcei la București, iar două delegații parlamentare din Danemarca au vizitat România, pe aceeași temă ! De fiecare dată am convenit asupra faptului că le vom oferi garanții scrise pentru detenția în condiții corespunzătoare, urmând să ne adreseze o solicitare scrisă în acest sens ! Mă întreb oare de ce autoritățile din Danemarca preferă atitudinile critice la adresa României, în loc sa ne adreseze solicitarea în scris, astfel cum am tot convenit ? Mâine la Sofia, în cadrul Consiliului JAI, îi voi adresa aceeași întrebare, ministrului justiției din Danemarca”, a scris Tudorel Toader pe Facebook, miercuri seara.

Reacţia vine  după ce premierul Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a cerut, la Consiliul Europei, accelerarea procedurilor pentru extrădarea infractorilor străini şi un sistem pentru sancţionarea ţărilor care nu respectă standardele din penitenciare, în contextul blocării extrădării unor cetăţeni români.

Curtea Supremă de Justiţie din Danemarca a decis în 2017 că patru cetăţeni români acuzaţi de autorităţile române de trafic de persoane nu pot fi extrădaţi deoarece condiţiile din penitenciarele din România le-ar încălca drepturile.

În acest context, Lars Lokke Rasmussen, premierul Danemarcei, a cerut miercuri, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, accelerarea procedurilor pentru extrădarea infractorilor străini şi un sistem mai dur pentru sancţionarea ţărilor care nu respectă standardele în domeniul drepturilor omului.

„Pur şi simplu nu este corect ca state precum Danemarca să ajungă să găzduiască infractori străini din cauza condiţiilor proaste din penitenciarele ţărilor de origine”, a afirmat Lars Lokke Rasmussen la Strasbourg, potrivit site-ului agenţiei Reuters.

„Avem nevoie de un sistem care să fie mai dur cu ţările care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în domeniul drepturilor omului. În acelaşi timp, avem nevoie de un sistem care să nu exercite interferenţe prea mari asupra ţărilor care tratează cu seriozitate drepturile omului”, a spus Rasmussen.

ICCJ JUDECA CEREREA DNA DE REDESCHIDERE A UNUI DOSAR NUP DE ACUM 8 ANI AL VICEPPEMIERULUI DAN STANESCU!

25 ian.

Instanţa supremă judecă, joi, cererea DNA de redeschidere a unui dosar pe numele vicepremierului Paul Stănescu, care vizează fapte din 2010, cauza fiind anchetată anterior de DNA Craiova și închisă în 2013. Primul termen va avea loc pe data de 25 ianuarie

Potrivit site-ului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în data de 25 ianuarie urmează să aibă loc primul termen, după ce procurorii au cerut redeschiderea unui dosar ce îl vizează pe Paul Stănescu. Cauza a fost înregistrată la instanța supremă în 17 ianuarie 2018.

În dosar mai sunt vizate și alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoșman (fost șef în cadrul Gărzii de Mediu ) și Remulus Manolache.

Ar fi vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era președinte al Consiliului Județean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanțare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituția publică a susținut financiar echipa de fotbal.

Cercetările au fost demarate în urma unui raport al Curții de Conturi pe anul 2010, fiind vorba despre o finanțare nerambursabilă de peste două milioane de lei.

În 2013, dosarul a fost închis de DNA Craiova.

Paul Stănescu a condus Consiliul Județean Olt între anii 2008 și 2016.

MAFIA DE LA COMISIA EUROPEANA ,AVERTIZARI IN CAZUL LEGILOR JUSTITIEI,INTRUCAT JEAN CLAUDE SI MAFIOTII AU LUAT UNA IN BARBA DE LA POLONIA!

25 ian.

Jean-Claude Juncker

Comisia Europeană se declară miercuri „îngrijorată” în legătură cu evoluţiile recente din România privind independența sistemului judiciar, cerând Parlamentului de la Bucureşti „să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat”, referire la legile justiției.

Forul european avertizează că va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora.

Apelul și avertismentul către Parlamentul României este făcut de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans, care au semnat o declarație comună în acest sens, publicată pe site-ul Comisiei.

Iată declarația celor doi oficiali europeni:

„Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017.

Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.

Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”.

%d blogeri au apreciat asta: