Arhiva | 11:39 am

SULTANUL JUNCKER,BOIERUL JOHANNIS SI IOBAGUL DRAGNEA!

8 feb.

Juncker n-are atâta putere personală încât să anuleze veto-ul Olandei pe chestiunea admiterii României în spaţiul Schengen. Dar nici Olanda nu respectă Tratatul constituţional al UE când pune condiţii politice în problema aceasta. Olanda joacă la şantaj, doar-doar i-om vinde portul Constanţa. Toţi ceilalţi membri UE ştiu ce joc face Olanda şi o lasă să îl facă pentru că din România nu s-a ridicat nici o voce care să apere demnitatea noastră. Nici Băsescu n-a făcut mai mult decât să mârâie fără vlagă. Cât despre Iohannis, nici pâs n-a zis!

Juncker şi-a permis să ameninţe România având în stânga sa un pămpălău din România: ”Dacă legile justiţiei vor rămâne cum le-a votat Parlamentul, atunci discuţia despre spaţiul Schengen se va pune în alţi termeni”. Adică next level: nici nu veţi fi primiţi în Schengen, nici nu veţi prinde vagonul de clasa întâi în următorul tren UE. Pămpălăul de Iohannis mai că nu se bucura. E clar: legile din România trebuie să rămână aşa cum le votează ambasadorii UE – aşa e într-o democraţie de colonie –, cât despre vagonul de clasa a doua, al nostru e, orice am face! N-are Juncker fund de pupat cât să convingem noi Olanda că merităm un loc la clasa întâi. Dacă vindem portul Constanţa cui trebuie, nu mai contează fundul lui Juncker. Deodată, vom avea cea mai frumoasă independenţă a Justiţiei în ţară.

Cinismul liderilor UE nu are nici o perdea. E făţiş. Iar lipsa de demnitate a reprezentanţilor noştri le pică mănuşă. Suntem atât de slugoi în obedienţa noastră de pămpălăi încât cerem singuri să ne fie ridicat dreptul de vot.

Eu, unul, n-am mai văzut până acum un reprezentant al ţării mele care să rămână fără nicio reacţie când România este ameninţată de un înalt oficial aflat la un metru distanţă de demnitarul care mă reprezintă. Nu ar fi mai înţelept să emigrez în Olanda?

PSD-ADE s-a garnisit, acum, cu cinci miniştri de externe: premierul, doi vicepremieri, meleşcanul de serviciu şi Dragnea însuşi. Care Dragnea, aflat mai la vale, ce a zis? Foarte bine, foarte bine, Juncker a vrut să spună că legile justiţiei nu vor rămâne cum le-a votat Parlamentul, ci aşa cum le-a coafat Curtea Constituţionnală…

Bravos, raţiune! Nu era – sugerează Dragnea – un afront la adresa suveranităţii noastre în materie de Justiţie, căci, deşi în Tratatul UE nu scrie nimic despre MCV-uri, am cedat de bună voie această suveranitate în 2007, prin înalta înţelepciune a agentului sorosist Monica Macovei, mămuca celui care a cerut ridicarea dreptului nostru de vot în cadrul UE. În diplomaţia sa de slujnică la boier, nea Dragnea este precum euro-deputatul Cristian Preda, ăla care ne vrea fără de vot la Bruxelles.

KLAUS,WERNER,CARMEN,JOHANNIS….MAI E CINEVA ACASA?

8 feb.

carmen iohannis klaus iohannis vacanta

Bun, e clar: nu mai avem nici președinte! Oricum tăcea mai tot timpul… Adică… nah, nici nu a mai ieșit la proteste cum o făcea anul trecut pe vremea asta, nici nu a mai mers neinvitat în ședința de Guvern să intre peste ăia și să le spună că are încredere în ei…

Iar acum, ce să vezi, a numit-o pe doamna propusă de Dragnea! Da, a fost de acord să fie prim-ministru, deși clar nu o voia nici el, fapt care repede i-a făcut pe cârcotași să spună că i-ar fi frică să nu-l suspende Dragnea.

Că dacă aveam un președinte curajos… Dar Klaus a fost curajos anul trecut când a mers în Parlament, la ședința de Guvern, când a ieșit în Piață alături de protestatari, când a ieșit public să apere instituțiile statului? Daaa, atunci Klaus era curajos! Și toți cârcotașii îl lăudau de dimineața până seara.

La mai puțin de un an, când Klaus o numește pe doamna de la PSD pentru a salva România de încă o criză politică care de data aceasta, după altele trei-patru în mai puțin de doi ani, ne-ar fi putut fi fatală, nu mai este Klaus un președinte curajos?!

Pentru toți deontologii, toți liberalii, toți tefeleii, propun un exercițiu de imaginație, un răspuns la întrebarea: cine este Klaus Iohannis?

V-ați imaginat ce ar fi însemnat pentru România, nu pentru Iohannis, o suspendare? Dragnea și Tăriceanu ar fi decapat, că tot e un termen la modă, toate instituțiile statului în 3 zile. Ar fi trecut legile justiției cu viteza luminii prin acel Parlament putred, iar Tăriceanu ca președinte interimar ar fi promulgat totul ! Vă imaginați, stimate doamne și domni deontologi? A, sigur, străzile ar fi fost pline de protestatari, pentru că da, Iohannis are milioane de susținători care da, ar fi ieșit. Așa, și? Asta ați fi vrut? Proteste, gaze lacrimogene, haos și revoluție? Și apoi, o lună de pregătire minimum pentru referendum, apoi organizarea votului, o uriașă criză politică, un euro la 7 lei, șubrezirea celor câteva avantaje care ne-au mai rămas din statutul de membru UE, toate astea în anul centenarului României și preluării președinției UE. Îl vedeți pe președintele Iohannis riscând toate astea ca să îl aplaude niște domni cu batistuță la televizor și ca să își asigure, provocând o criză politică, cel de-al doilea mandat?

Dar… nah, a zis că mai dă o șansă PSD-ului, nu l-a mai certat pe Dragnea așa tare… a supărat până și PNL-ul care era pregătit perfect să guverneze cu Orban… a supărat și USR-ul…

Da’, e fricos… și vorbește și rar. Nu? Sau nu asta spuneați toți cei care pana mai ieri strigați ca apărați dreptatea, statul, Romania… ?

ZI TENSIONATA PENTRU DARIUS VALCOV LA ICCJ!

8 feb.

Imagini pentru DARIUS VALCOV,POZE

 

Darius Vâlcov va avea parte de o zi plină de tensiuni, întrucât magistraţii instanţei supreme ar putea lua o decizie în dosarul în care fostul primar al Slatinei este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate.

Mai precis, decizia instanței era așteptată încă de pe 23 ianuarie, însă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au amânat pronunțarea pentru joi, 8 ianuarie, când actualul consilier în aparatul de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă va afla ce au hotărât magistrații, după cum relatează News.ro.

Darius Vâlcov a fostr trimis în judecată în mai 2015, după ce a fost arestat preventiv, la domiciliu, din 26 martie 2015 şi până în 2 aprilie 2015, când a fost arestat preventiv. În 23 iunie 2015, fostul edil a fost eliberat din arest.

VICEPREMIERUL PAUL STANESCU JOI LA ICCJ!

8 feb.

Imagine similară

 

Direcția Națională Anticorupție cere redeschiderea dosarului vicepremierului Paul Stănescu, după cum relatează postul Digi24.

————-

Vicepremierul Paul Stănescu s-a prezentat, joi, la Instanța Supremă pentru a afla dacă i se redeschide dosarul penal.

Amintim că vicepremierul a precizat în repetate rânduri că demisionează din Executiv dacă va avea calitatea de inculpat în dosarul deschis de DNA.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat la sfârșitul lunii ianuarie discutarea cererii DNA de confirmare a redeschiderii urmăririi penale într-un dosar în care este vizat şi vicepremierul Paul Stănescu.

Motivul a fost că persoanele implicate în dosar nu au avut avocat. Potrivit unor surse judiciare, dosarul a pornit de la o sesizare a Curţii de Conturi şi are ca obiect deturnare de fonduri de la Consiliul Judeţean Olt, în legătură cu finanţarea unei echipe de fotbal.

Cererea de redeschidere a dosarului lui Paul Stănescu a fost înregistrată pe data de 17 ianuarie 2018, la doar două zile după demisia premierului Mihai Tudose. Alături de Stănescu, intimaţi în dosar sunt Marian Belu Briceag, Florin Cotoşman şi Remus Manolache.

PLANUL NEANUNTAT AL LUI MARTIN SCHULTZ!

8 feb.

Liderul Partidului Social Democrat german (SPD), Martin Schulz, va demisiona de la conducerea formaţiunii, urmând să fie înlocuit de Andrea Nahles, şefa grupului social-democrat din Bundestag, au declarat miercuri surse din cadrul partidului, citate de Dpa, potrivit Agerpres.

Martin Schulz va prelua postul de ministru de externe în guvernul pe care SPD îl va forma împreună cu conservatorii cancelarului Angela Merkel, în urma acordului convenit miercuri după negocieri maraton.

Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, exclusese anterior posibilitatea de a accepta un post într-un nou cabinet Merkel.

Numeroşi social-democraţi au exprimat rezerve faţă de perspectiva unei noi „mari coaliţii” cu Merkel, după ce anterioara s-a dovedit foarte costisitoare electoral.

SPD a beneficiat de o creştere în sondaje imediat după desemnarea lui Martin Schulz, în ianuarie 2017, la şefia partidului şi drept contracandidat al Angelei Merkel în alegerile din septembrie, încheiate însă cu cel mai slab rezultat electoral postbelic pentru această formaţiune.

Pentru Angela Merkel, obţinerea sprijinului SPD era singura şansă realistă de a-şi asigura un al patrulea mandat, după ce a eşuat în formarea unei coaliţii alternative cu liberalii (FDP) şi cu Verzii.

DER SPIEGEL:”MAREA COALITIE” PENTRU GUVERNUL MARII INCERTITUDINI!

8 feb.

Alegerile din Germania au produs îngrijorări cu privire la evoluţia politică a ţării după retragerea Angelei Merkel

La 136 de zile de la alegerile generale, negocierile pentru formarea guvernului de la Berlin s-au încheiat. Va fi însă nu doar un guvern nu de „mare coaliție“ între creștin-democrați și social-democrați, ci și un guvern al marii incertitudini.

Tortul puterii a fost împărțit între Uniunea Creștin Democrată (CDU) a Angelei Merkel, aliații bavarezi din Uniunea Creștin Socială (CSU) și Partidul Social Democrat (SPD) condus de Martin Schulz. Surprinzătoare este trecerea în portofoliul stângii a Ministerului de Finanțe, condus până acum de „părintele austerității“, conservatorul Wolfgang Schaeuble. La fel ca în ultimele două mari coaliții cu Angela Merkel, SPD va gestiona politica externă și va avea portofoliul vicecancelarului, alături de Justiție, Muncă și Mediu. Fostul premier al Bavariei, creștin-socialul Horst Seehofer, un politician care se opune acum primirii imigranților, va fi cel mai probabil ministru de Interne. Partidul Angelei Merkel va avea portofoliile Apărării, Economiei, Sănătății, Agriculturii și Educației.

Votul partidului vs votul țării

Nimic nu este însă sigur. Conferința specială a SPD din luna ianuarie a fost de acord cu aceste negocieri formale, însă rezultatul va fi supus votului tuturor celor peste 400.000 de membri ai partidului, pe 3 martie. Asta nu este democrație, spune pentru Handelsblatt politoloaga Christine Landfried. „Un vot al membrilor de partid poate părea democratic, îns[ într-o democrație parlamentarii nu pot fi constrânși de votul membrilor de partid când aleg guvernul.“ Curtea Constituțională de la Karlsruhe studiază acum legalitatea votului anunțat de SPD. Miza este mare, pentru că puternica organizație de tineret a SPD se opune coaliției cu Merkel, iar precedentul de la congresul din ianuarie, când doar 56% dintre delegați au dat undă verde coaliției, nu este încurajator.

Liderii sunt rupți de germani

Această presiune a electoratului și a membrilor de partid a făcut ca negocierile să fie extrem de dificile. Cărui fapt se datorează eșecul inițial al formării unui guvern cu liberalii și ecologiștii și apoi încetineala și ezitările din negocierile cu SPD? Angelei Merkel, răspunde Der Spiegel, în timp ce Die Welt consideră ca este vorba despre partidul Alternativa pentru Germania, primii extremiști ajunși în Bundestag după Războiul Mondial și, mai mult, extremiști care devin principala forță de opoziție.

Liderii partidelor tradiționale au fost bulversați de votul slab primit la ultimele alegeri și de ascensiunea extremiștilor. Dacă până acum prosperitatea, locurile de muncă și sanatatea erau dezideratele electoratului, acum, politicienii par să nu mai știe ce își doresc germanii. Temători, nesiguri, speriați de posibilele atacuri din partea AfD chiar în timpul negocierilor și dorind să demonstreze electoratului că sunt responsabili, politicienii SPD și CDU au intrat până în cele mai mici detalii în negocieri. Dacă această teamă față de AfD și electorat va persista, eficiența și viitorul guvernării vor fi incerte.

Copilul urât al Angelei Merkel

Der Spiegel consideră însă că AfD nu este altceva decât „copilul urât“ al lui Mutti Merkel, rodul declarațiilor sale că nu „nu este alternativă“ pentru salvarea euro decât marile împrumuturi germane și apoi rodul deciziei sale de deschidere a porților Germaniei către imigranți. „Cancelarul Konrad Adenauer a ancorat țara în Vest, Willy Brandt a deschis-o către Est, Helmut Kohl a reunificat-o și a pus bazele monedei euro, dar niciunul dintre acești cancelari nu a schimbat Germania mai mult decât MerkelMerkel“, susține Der Spiegel. Merkel a transformat CDU într-un partid personal, i-a contorsionat doctrina conservatoare pentru a „fura“ voturile stângii și ale ecologiștilor, a guvernat în mari coaliții stânga-dreapta spre confuzia alegătorilor, iar în acest fel a lăsat democrația fără sufletul ei – disputele politice care nasc idei pozitive pentru țară. În plus, rivalii politici din SPD, liberalii, Partidul Stângii și ecologiștii nu mai par capabili să vină cu idei noi în alegeri, pentru că întregul lor discurs se centrează pe opoziția față de personalitatea autoritară a Angelei Merkel.

Când Merkel nu va mai fi

Germania va avea un nou guvern Merkel, Europa va avea un nou tandem funcțional franco-german, însă germanii sunt preocupați de ce se va întâmpla după epoca Merkel. „Trei bărbați au încercat să o îndepărteze pe Merkel de la Cancelarie și toți au eșuat din cauza incapacității de a explica cu sunt mai buni decât ea. Toți au părut niște băieți care locuiesc cu părinții și sunt fericiți că Mutti are grijă de toate. Acum, SPD poate aștepta doar ca Merkel să se retragă. Însă poate ar fi mai bine să se gândească încotro trebuie să meargă țara când Merkel nu va mai fi“, scrie Der Spiegel.

CINE ESTE PENALA SI TURNATOAREA VERA JUOROVA DE CETATENIE CEHA,COMISAR EUROPEAN PENTRU JUSTITIE L-A CARE S-AU PLANS PENALII CEAUSISTI CRISTIAN PREDA SI MONICA MACOVEI!

8 feb.

 

Comisarul european pentru justiţie, Věra Jourová, care a participat la dezbaterea politică despre Justiția din România miercuri în Parlamentul European, a fost arestată pentru corupție, soțul a părăsit-o, iar fiica sa a ajuns într-un spital de psihiatrie.

În urmă cu 12 ani a fost arestată pe aeroportul din Praga de binomul ceh, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Bielorusia, în fața camerelor de luat vederi, pentru corupție.

Jourova a fost acuzată că a primit 2 milioane de EURO de la un primar din Moravia de Sud pentru alocarea de fonduri pentru reconstrucția castelului Budisov. Era atunci ministru adjunct pentru dezvoltare regională în guvernul ceh.

A stat în arest preventiv timp de 33 de zile dar după doi ani a fost achitată și a primit despăgubiri de la statul ceh de 100.000 de EURO.Când a ieșit din arestul preventiv soțul o părăsise, iar fiica sa avusese ocădere nervoasă și era internată într-un spital de psihiatrie.

A încercat să se angajaze dar nu a putut așa că și-a făcut o firmă de consultanță pentru fonduri europene lucrând pe fostul spațiu sovietic, România, Serbia, Macedonia și Muntenegru.

Comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, a avut una din cele mai dure poziții împotriva modificărilor din justiție din România.
În timpul dezbaterii intitulată „Amenințări la adresa statului de drept prin reforma sistemului justiției din România”, care a avut loc în PE, Vera Jourova a criticat în termeni duri modificările aduse la legea justiției.
Din rândul europarlamentarilor români, cele mai dure cuvinte cu privire la situația din România au venit de la Traian Ungureanu, Cristi Preda și Monica Macovei.
Însă paradoxul face ca Vera Jourova, comisarul european pentru justiție în Comisia condusă de Jean Claude Juncker, să fie o persoană care și-a clădit cariera pe lupta împotriva abuzurilor.
Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține, relata ziarul Financial Times.
În urmă cu 12 ani, ea a fost arestată pe aeroportul din Praga, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Belarus, în fața camerelor de luat vederi, pentru corupție.  Jourova era acuzată atunci că a primit 2 milioane de EURO de la un primar din Moravia de Sud pentru alocarea de fonduri necesare reconstrucției castelului Budisov. Jourova era atunci ministru adjunct pentru dezvoltare regională în guvernul ceh, potrivit flux24.ro.
A stat în arest preventiv timp de 33 de zile, dar după doi ani a fost achitată și a primit despăgubiri de la statul ceh de 100.000 de EURO. Când a ieșit din arestul preventiv soțul o părăsise, iar fiica sa a suferit o cădere nervoasă, fiind internată într-un spital de psihiatrie
În 2014, înainte de a prelua portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.
%d blogeri au apreciat asta: