Arhiva |

AL DOILEA DESTEPT AL NATIEI,COZMIN GUSA ,ZIS SI CONSULTANT POLITIC IL AMENINTA PE GAULEITERUL NAZI KLAUS JOHANNIS CU UN AVERTISMENT DIN PARTEA STATULUI PARALEL PE CARE IL PATRONEAZA!DAR KLAUS UM AMSCRIS INTR-UN ARTICOL NU VA MAI CANDIDA LA PREZIDENTIALELE DIN 2019!

12 feb.

Consultantul politic, Cozmin Gușă, spune că  jocul pentru alegerile prezidențiale din 2019 se va face începând cu luna iulie a acestui an, care este de părere că președintele Klaus Iohannis este depășit în momentul de față de un alt posibil candidat, primarul Capitalei, Gabriela Firea.
 Al doilea destept al natiei, zis si consultant politic (oare cine il consulta? doar o parte a presei militarizate?), mai bine s-ar dedica iarasi cu vechea sa ocupatie, sa indoaie sarmele de la Campia Turzii (oare mai exista fabrica de sarme?) decat de debiteze ineptii. Pacat ca nu se abtine, la fel cu primul destept care a predat stafeta de la Evz celui de-al treilea plasat.
 Aceasta analiza, facuta vezi Doamne in ,,textura inteligenta a statului roman,, adica la Securitate, e un avertisment- ori revii si joci cu noi (cu Securitatea, cu hashtag rezist, cu DNA, cu toata gasca de securisti care fac doar rau), ori te lepadam de la san si sprijinim posibil alt candidat (poate Kovesi…). Mie mi se pare ca gasca asta securista, are o colosala problema- simte ca nu mai are stapan, iar stapanul actual (Johannis) s-a cam plictisit de ei sau (mai rau) vrea sa iasa de sub dominatia lor !! Ei ce talpi mai ling ?? Ca asta fac de o viata. La ei (la securisti), existenta e simpla: ei sprijina un sef (sau viitor sef) sa castige alegerile si sa se mentina la putere (daca e cazul, for ever, ca asa stiu din comunism), seful ii tine in functii si merge banu (lipiti ca sugativele de conducta bugetara( salarii, masini, benezina, casa, masa, concedii, doctor, bani la presa aservita,totul) iar ei fac toate nemerniciile dictate de sef (inclusiv crime, daca e ordin). Dar daca nu le ordona nimeni nimic, sau chiar ii pune pe liber, ei ce dracu fac ? Ca nu stiu sa faca nimic in piata libera…
„Astăzi singurul lucru care mai animă viața din partide este legat de felul în care s-ar putea schimba politica românească dupa alegerile prezidențiale. Europarlamentarele sunt doar un test, este un activism păgubos, cu oameni care vorbesc mult la televizor și încearcă să mai ia un mandat. Va fi doar un test, să ne amintim de campania pentru EBA, pentru a se vedea cum se mișcă electoratul. În europarlamentare se calibrează unele lucruri, nu va fi o competiție reală. Partidele se concentrează pentru prezidențiale”, a explicat Cozmin Gușă într-o intervenție telefonică la „Realitatea Românească”.

Președintele în funcție pare că nu se concentrează încă pentru alegerile de anul viitor, consideră Gușă, însă „discuțiile din textura mai inteligentă a statului român” au început să se focalizeze asupra prezidențialelor.

„Klaus Iohannis poate e îngrijorat într-un fel. Azi are al doilea scor, primul scor îl are Firea, unul dintre posibilii candidați. Teoretic, Iohannis ar putea să stea confortabil numai că ce e azi nu e mâine. Iohannis se află într-o triplă menghină”, spune consultantul politic. Acesta a detaliat elementele care au un impact asupra performanței lui Iohannis în cursa pentru prezidențiale:

1. PNL-ul nu este foarte decis și conturat în acest moment în a avea o relație cu Iohannis, nici președintele nu pare să dorească asta. Această ambiguitate îl aduce într-o poziție ușor ciudată în relația cu liberalii, situație gravă pentru că PNL-ul are o rețea similară cu PSD în alegeri, mai ales după fuziunea cu PDL;

2. Miscarea „Rezist”, foarte legată de Iohannis până acum, s-a disipat din siajul președintelui după momentul Dăncilă. Cei care sunt foarte bine conectați la această zonă spun că a fost un „adevărat tsunami”. S-a pierdut mult din suportul pentru Iohannis, nu știm dacă ireversibil;

3. Realizările concrete ale președintelui, planurile pe care le-a avut și le-a dus la anumite trepte de realizare: fie acestea nu există, fie nu au fost comunicate bine.

„Din aceste trei unghiuri, poziția lui Iohannis este instabilă. Ce este azi nu e mâine. Vestea bună pentru Iohannis: are timp. Dacă se hotărăște să candideze, are timp. De ce? Jocul pentru alegerile prezidențiale se va face efectiv din iulie 2019. În 2018, niciun partid nu va lua decizii despre posibilele candidaturi. De la începutul anului viitor, vom avea președinția Uniunii Europene, prin Iohannis, și din nou toată lumea se va abține, în speranța că va mai exista ce să coordonam. Rămân, deci, doar câteva luni pentru jocul prezidențial, din iulie 2019 până în toamnă”, consideră consultantul politic.

PARADEALA LUI PORTOCALA SI ONEA!

12 feb.

Antena 3 a prezentat duminică seara noi înregistrări care ar arăta, o dată în plus, cum ar fi făcut dosarele celebrul procuror Mircea Negulescu, dar și șeful DNA Ploiești Lucian Onea.  Cel care a oferit înregistrările cu Negulescu este fostul deputat PSD Vlad Cosma, care acuză că Negulescu și Onea au încercat inventeze dosare în baza unor probe fabricate, în cauza fiind vorba despre Sebastian Ghiță. Fostul deputat s-a înregistrat, spune povestea și apoi difuzează înregistrările pe care le face.

„Mă numesc Vlad Cosma și am fost ales în 2012 deputat în Parlamentul României de către cetățenii județului Prahova. Doresc să vă vorbesc de lucruri foarte grave. Multe persoane au prezentat în 2017 dovezi despre modalitatea abuzivă de lucru a procurorului Portocală. Au urmat dezvăluirile făcute de sora mea cu privire la obsesia sentimentală a lui Portocală față de ea. Eu am să prezint latura infracțională și grupul infracțional din care face parte. Mai fac parte Onea Lucian, celebrul procuror Mircea Negulescu (Portocală),polițiștii Mihai Iordache și Florea Gabriela. Scopul era să inventeze dosare în baza unor probe fabricate a unor importanți oameni politici și de afaceri pentru a obține notorietate, avansări în funcții și salarii mărite la sfârșit de an. În aceeași modalitate a fost promovat Mircea Negulescu de la Parchetul Curții de Apel Prahova la DNA Ploiești și Onea Lucian în cadrul Colegiului de Conducere al DNA București”, se arată în înregistrare.

„Mi-a spus că are o hârtie cu scrisul lui Sebastian Ghiță. După ce îmi arată hârtia îi spun că nu cunosc scrisul. Mi-a spus că dacă vreau ca pentru mine și sora mea să se termine aceste probleme trebuie să îl ajut. Reia seria de amenințări la adresa mea. Îmi solicită să inventez niște tabele cu simpatizanți PSD din Republica Moldova. Văzând că nu pot ieși din această încurcătură, accept propunerea celor doi procurori. Îmi spun că dacă nu vreau să depun eu hârtia, trebuie să solicit o întâlnire și să-l înregistrez”.

Înregistrare 1: (transcriere Antena 3)

procuror M. Negulescu: Eu mâine fac discuţia, mă duc cu Lucică (n.r – Lucian Onea, şef DNA Ploieşti) la Bucureşti. Facem discuţia, da?

V. Cosma (Vlad Cosma – nr.): Da.

procuror M. Negulescu: Îi spun ce am, cum am, bang bang, da?

V. Cosma: Nu-i spune de mine…. nu-i spune de mine.

procuror M. Negulescu: Cum?

V. Cosma: La Bucureşti.

procuror M. Negulescu: Păi, AIA nu ştie de tine, ştie de tata Biticu …

Iordache: Cum să nu spună, băi?

procuror M. Negulescu: Cum să nu-i spun, mă, mânca-ţi-aş gura ta?

Iordache: E foarte bine să spună de tine.

V. Cosma: Ştiu eu dacă e bine….poate nu îi convine.

procuror M. Negulescu: Ce ne facem, mă…le spală creierul, să moară mama!

Iordache: Da!

procuror M. Negulescu: Bă, tu nu înţelegi că toată lumea e PA? Că puterea mea nu stă în funcţie, ci stă pe butoane…când am eu mâna de fac.. (bate în masă)?

V. Cosma: Deci, tu ..am înţeles .O arunci pe Lucică, aştepţi să vezi dacă îl extrage şi după aia te apuci şi tu.

procuror M. Negulescu: Nu vreau să aibă reprezentarea că eu am fost la capătul …

V. Cosma: Păi, oricum o are.

procuror M. Negulescu: Că ce?

V. Cosma: Că tu eşti.

procuror M. Negulescu: Că eu sunt? De ce? Ai vorbit cu el acum şi ţi-a lăsat..

V. Cosma: Nu, dar vede toată lumea.

procuror M. Negulescu: Adică ce vede toată lumea? Că nu înţeleg. Cine vede?

V. Cosma: Că întrebi, că…Toader…că Bădescu…că na..

procuror M. Negulescu: Toader e daună totală.

V. Cosma: Păi vede că-l chemi….mna.

procuror M. Negulescu: Păi nu l-am chemat, îl ard aşa din zbor. Toader a fost aşa…un fetiş. (n.r – Toader a fost arestat de Negulescu)

V. Cosma: Da, dar vede că tu…

procuror M. Negulescu: Şi cine să-l ia pe Toader? Îl iau eu.

V. Cosma: Păi nu-l lua nimeni până acum. Dintr-o dată, l-a luat cineva pe Toader.

procuror M. Negulescu: Asta e…ce? L-am luat pe el? L-am luat pe Toader.

V. Cosma: Mda.

procuror M. Negulescu: Ştie că, dacă intru pe la el, i-am dat-o la temelie. Vreau să-l paradesc, dar nu cu mâna mea.

V. Cosma: Vrei să vezi dacă au aştia forţă ( n.r – DNA Ploieşti )

procuror M. Negulescu: Nu, vreau să-l paradesc cu mâna altcuiva pentru că aşa s-a stabilit. Da? Ca să nu ies eu în faţă.

V. Cosma: Şi dacă ieşeai tu.. ce?

procuror M. Negulescu: Nu ştiu care au fost…

V. Cosma: Şi l-au găsit pe Lucică, ă?

procuror M. Negulescu: Lucică…el a zis: “Hai, frate, să paradim!”..Hai! Dacă vrei tu!

V. Cosma: Ce justiţie..

M. Negulescu: Deci, eu vreau să-ţi spun ceva.. hai, pe bune acum! Tu ştii foarte bine cât de apreciat este…el e deputat, nu? La Camera Deputaţilor. Fac pariu cu tine că i se ridică imunitatea cu 80%?

V. Cosma: Da’ după aia nu îi aprobă la tribunal.

procuror M. Negulescu: Aoleu! Aoleu! La care tribunal?

V. Cosma: La Înalta Curte.

procuror M. Negulescu:  La Înalta Curte? Aoleu! Îl luăm din toate părţile, îl ardem ca pe şoareci. Dacă asta vrea (n.r – Onea Lucian Sef Dna ), 2 săptămâni i-a dat, atât. În 2 săptămâni începe Jihadu’. Ce vrei mai mult de atât? Da’ Jihadu’ pe faţă.

V. Cosma: Îi face şi lui cum îi faci tu.

procuror M. Negulescu: Aoleu! Cred că ajunge ca Udrea. Îi ridică imunitatea la 3 zile, îi mai ceri o ridicare, mai ceri o ridicare.

Iordache: Şi, crede-ne, că omul…

procuror M. Negulescu: E daună totală..

Iordache: Nu cred că e în postura să ..

procuror M. Negulescu: Nu pune nimeni frână, îţi spun eu.

Iordache: Ha..

procuror M. Negulescu: Păi, ce să fac dacă am început să fac probe? Astea sunt pe faţă, nu sunt pe spate. Nu sunt la vrăjeala, la informativ .. la alea, la haules. Vine un moment pentru toate, da? Şi el, de miercurea trecută, e un mort viu. Şi nu ştie..

V. Cosma: Mă rog, na…tu o ţii pe a ta, eu pe a mea, vedem la urmă cine a avut dreptate.

procuror M. Negulescu: Păi, o să vezi că eu am dreptate. Dacă eu am dreptate, îmi faci un 19? Îmi dai mie un 19 aşa…poate am nevoie vreodată. Ce dracu’! Tu crezi că …da’ ştii că ăla de la GFR vrea să facă denunţ..

V. Cosma: Pe cine?

procuror M. Negulescu:  Pe un ministru. Dă-mi şi mie numărul lui Nichita (n.r – avocat Gruia Stoica ), băga-mi-aş p**a! M-a luat după stradă, că vrea să vină ala de la GFR, Gruia Stoica, să facă un denunţ.

Iordache: 0788…

procuror M. Negulescu: Stai puţin aşa…0788

Iordache: 500

procuror M. Negulescu: 500.

Iordache: ***

procuror M. Negulescu: *** .(apelează) Nu răspunde ăsta.

V. Cosma: Păi, poate nu ştie cine eşti, dă-i şi tu un mesaj.

Iordache: Îl sun eu?

procuror M. Negulescu: Da.

Iordache: Cât aveţi pe ăla, 0744?

procuror M. Negulescu: Da.

Iordache: Nu răspunde. A închis. Îmi dă că nu e disponibil.

procuror M. Negulescu: Cu câ**tul ăla de telefon care îl ai tu ..

Iordache: De bugetar..

procuror M. Negulescu: Nu, l-a închis, e corect. O fi în vreo şedinţă.

Iordache: Are copil mic.

procuror M. Negulescu: Dacă are copil mic, ce? Nu poţi să vorbeşti?

Iordache: Probabil îl spală pe ăla mic la c*r…nu ştiu..

procuror M. Negulescu: Deci e lumea bine…

Înregistrare 2:

procuror M. Negulescu: Lasă-mă să-ţi explic! Ai cuvântul…dacă tu ai încredere, vreau să mă duc cu ele la Kovesi să i le arăt.

V. Cosma: Merg cu tine de mână.

procuror M. Negulescu: Băi, omule, vreau să-i arăt…să-i arăt schema şi că nu vorbesc prostii.

Iordache: Dacă nu …

procuror M. Negulescu: Băi, Vlad, ai încredere în mine? Nu-ţi fac nicio combinaţie. Pe ..ai cuvâ.. mă jur pe copilul meu, pe Dragoş, că nu-ţi fac absolut nicio combinaţie. Da’ nu vreau să mă duc în pa mea şi vreau să : Uite, bă, mânca-ţi-aş pia!

Şi să îi explic bang bang bang bang şi gata! Şi i-am dat-o la temelie, m-ai înţeles? Da’ lasă-mă să fac chestia asta. Deci, nu…

V. Cosma: Merg şi eu.

procuror M. Negulescu: N-am cum să te iau la prima discuţie, la a doua te iau fără probleme. Da’ lasă…n-ai încredere, frate? M-am jurat pe copilul meu …cu mâna pe..Doamne!…N-am niciun in….

Băi, fii atent, ai cuvântul meu de om…omule, nu fac combinaţii, da?

Înregistrare 3:

procuror M. Negulescu: El poate…pe mine nu m-au lăsat să îl iau pe evaziune şi pe spălare că era mort demult. (ref. Sebastian Ghiţă)

V. Cosma: De ce nu te-au lăsat?

procuror M. Negulescu: Nu venise vremea atunci, nu ştiu.

V. Cosma: Şi acum? De ce nu te lasă acum pe evaziune

Negulescu: Pentru că nu vreau eu să ies la înaintare. A zis că e mai bine aşa. Pentru căel ştie că eu sunt creierul.

procuror M. Negulescu: Să-l sun pe Lucică, pa mea, îl doare la pă şi p-ăsta, eu muncesc pentru el.

conversaţie telefonică:  Mircea Negulescu – Lucian Onea

procuror M. Negulescu:

Eşti la servici?

Am înţeles.

Hai, sună-mă tu, te rog frumos, da?

Da. Te pup, pa pa.

procuror M. Negulescu către V. Cosma:

A plecat de la serviciu, cred că e într-o discuţie. Tu crezi că fac ceva de capul meu aşa?În viaţa asta? Că ştiu eu, că sunt artizanul şi că ştiu să combin lucrurile e altă treabă,dar asta nu înseamna că .. hă!

Stai puţin.

conversaţie telefonică:  Mircea Negulescu – Lucian Onea

procuror M. Negulescu:

Salut! Ce faci?

Eşti la servici?

Aha! Te iau pe ălălaltu’, ai 3G să pot să vorbesc pe ălălaltu’?

Mamă…îţi scriu de-mi vine boala pe cap, că am multe de…da?

Hai că încerc eu să te sun acuma, da?

V. Cosma: Pe ce îl suni?

procuror M. Negulescu: Pe Whatsapp.

conversaţie telefonică:  Mircea Negulescu – Lucian Onea

procuror M. Negulescu:

Salut!

Hai că-ncerc să-ţi scriu ca să nu mai…da?

O face undercover.

Îţi scriu acuma, da?

Ok…hai..

procuror M. Negulescu: Stai să îi zic.

Mircea Negulescu îi scrie pe Whatsapp lui Lucian Onea

procuror M. Negulescu:

Singura condiţie este să mergem la “doamna K” , după care……..ca să fie sigură….

procuror M. Negulescu către V. Cosma: A zis ok. Vezi, nu?

Citeşte dacă vrei, ca să nu zici că mânânc câ**t.

V. Cosma: Da, dă-mi să îi scriu şi eu ceva.

procuror M. Negulescu ((tasteaza): Sunt cu V….Da.

procuror M. Negulescu: Ne vedem mâine să vorbim.

procuror M. Negulescu: Ok. Uite, a zis ok. Ce p**a mea vrei mai mult?

Înregistrare 4:

procuror M. Negulescu: Lucică (Onea Lucian, şef DNA Ploieşti)…deci, s-a dus la Bucureşti, doamna a fost foarte încântat, da? Şi aşteaptă cu mare satisfacţie chestia asta.

V. Cosma: Da, mă, ştiu. O să-mi zici de…

M. Negulescu: Deci, dacă tu o faci aşa cum îţi spun eu, p-ăsta chiar vrea să-l ia (ref. Sebastian Ghiţă). Da? Şi-l ia bine de tot, da?

procuror M. Negulescu: Ascultă-mă, el oricum e dauna totală (ref. Sebastian Ghiţă). Noi vrem să îi luam inclusiv banii, da? Tot ce are. Deci, îi luăm tot, da? Problema e să avem scânteia, să declanşăm scânteia. Bă, deci, eu vreau…deci, ascultă-mă..

V. Cosma: La 5 o tai că vine şi Andreea.(n.r – Andreea Cosma)

procuror M. Negulescu: Unde vine?

V. Cosma: În Ploieşti.

procuror M. Negulescu: Ştiu că vine.

V. Cosma: Tu răspunzi.

procuror M. Negulescu:  Ah?

V. Cosma: Tu răspunzi, că am mers pe mâna ta.

procuror M. Negulescu: Bă, e nebun ăsta, să moară mama, dacă nu ma ia capu’….Doamne…

Iordache: Are dreptate.

Înregistrare 5:

V. Cosma: Ok.

procuror M. Negulescu: Da? Astea toate.

V. Cosma: Da.

procuror M. Negulescu: Fac manevra la Bucureşti. Aia de la Bucureşti îi dau lu..

V. Cosma: Cui vreţi voi.

procuror M. Negulescu: Îi dau lui Lucică.

V. Cosma: Da, păi asta zic.

procuror M. Negulescu: Facem regia împreună.

V. Cosma: Păi, asta zic.

procuror M. Negulescu: Şi după ce i-a dat de la Bucureşti ăla, ăsta face…îl verificăm pe ăsta. Stai aşa puţin.

V. Cosma: Da.

procuror M. Negulescu: Aaa, dă-mi încoa’ o hârtie..…

Negulescu notează pe foaie

procuror M. Negulescu: Alin Petran …27, 113, 322

conversaţie telefonică:  Mircea Negulescu – Dragoş

procuror M. Negulescu:  Dragoş, din punct de vedere tehnic te întreb, ipotetic, eu am un număr de telefon, vreau să ştiu dacă este activ şi dacă persoana care deţine numărul ăsta de telefon este în ţară.

procuror M. Negulescu: Ok, pe provizoriu sau pe ….nu?

M. Negulescu: Ok, bine…mersi mult.

procuror M. Negulescu: Da, trebuie să-l marcăm, da, am înţeles. Ok, bine.

procuror M. Negulescu: Gata..bine, te pupă tata!

procuror M. Negulescu: Bine, te pup, pa pa.

procuror M. Negulescu: Nu, de ce ? Nu, tătuţu, nu, nu, nu, lasă că facem în altă…am întrebat că voiam să ştiu care e procedeul ca să nu greşesc, da?

procuror M. Negulescu: Bine, Dragos, te pup, să traiesti!

procuror M. Negulescu: Îl ia la interceptare în 24 de ore, îl marchează şi-mi spune dacăe activ şi dacă e gagiu în ţară, p**a mea şi am terminat.

procuror M. Negulescu: De astea sunt toţi foarte interesaţi.

M. Negulescu:  Dacă eu ..eu am vorbit aşa…ştie doamna.. aia (ref. Laura Codruţa Kovesi), Lucică (ref. Lucian Onea, şef DNA Ploieşti ) şi eu. Şi omul ăsta (n.r – Iordache), atât…

procuror M. Negulescu:  Eu aş fi vrut…tu ai alea la tine? Nu, hai să facem…Eu m-am gândit aşa: dacă o punem  într-un plic…

V. Cosma: Ok

procuror M. Negulescu: Şi o trimite un anonim.

V. Cosma: Unde?

procuror M. Negulescu: Aa…la DNA. Cu un scris pe calculator.

V. Cosma: Pe foi?

procuror M. Negulescu:  Pe ce vrei tu, pe foi, pe stick, p**a mea, mi se rupe, din care sărezulte că este scrisul ăla…Sebastian Ghiţă….şi că în perioada aşa….

Că nu, astea ….vom face la fel.

V. Cosma: Bine, cum îi zice lui Lucică?

procuror M. Negulescu: Să ajungă acolo.

V. Cosma: Vine aşa.

procuror M. Negulescu: O anonimă.

V. Cosma:…Un om pe stradă şi hop ..fix …

procuror M. Negulescu: O anonimă, da..

Iordache : Un cetăţean care e indignat

procuror M. Negulescu:  Mai sunt şi alte lucruri care duc la asta, nu eşti numai tu pe strada asta.

Înregistrare 6:

V. Cosma: E ok?

procuror-şef Lucian Onea: Da, e în regulă.

V. Cosma: Se vede …?

procuror-şef Lucian Onea: E în regulă, nu, nu se vede. D-aia îmi trebuie şi plicul.

V. Cosma: A trimis şi plicul.

procuror-şef Lucian Onea: Ok, e în regulă.

V. Cosma:  V-am zis ..

procuror-şef Lucian Onea: E în regulă, e super bine.

V. Cosma: Da?

procuror-şef Lucian Onea: Da. Am găsit, e ok. Bun, şi o să fac în aşa fel să zică că, m-am gândit eu, chestia cu Alba cu asta……..  e prea din zona aia şi o să fac cu zona Iasi, cu zona Moldovei.

procuror-şef Lucian Onea: Ca şi cum martorul ăla audiat e identificat în zona respectivă.

V. Cosma: Şi denunţul unde s-a depus?

procuror-şef Lucian Onea: Eu nu am denunţ la dosar, nu. La mine apare o declaraţie de martor, cu care l-am identificat eu undeva. E clar?

procuror-şef Lucian Onea: Nu e, discutăm, dacă e vreo problemă, o discutăm, da?

V. Cosma: Nu, atâta voiam să vad că a ajuns materialul, plicul l-a trimis.

procuror-şef Lucian Onea: E foarte bine aşa.

V. Cosma: E pe foi…..mă chemaţi şi-mi spuneţi: asta se vede bine, asta nu.

procuror-şef Lucian Onea: Da,da, da. Mie îmi trebuie pentru o constatare, să fac o constatare că e scrisul lui. Asta e toată treaba. Dar eu zic că dacă copia e bună, nu e. Aia se vede neagră (ref. cea venita prin fax). Se vede…nu e nicio problemă. E in regulă.

Înregistrare 7:

V. Cosma: E aglomeraţie…..proaspete şi calde. (ref: tabele modificate fără dată)
procuror-şef Lucian Onea: Aşa.
V. Cosma: Şi toate celelalte …
procuror-şef Lucian Onea: Aşa..
V. Cosma: Fără dată, fără nimic.
procuror-şef Lucian Onea: Aşa.
V. Cosma: E ok?
procuror-şef Lucian Onea: E bine.
V. Cosma: Plicul nu vi-l las.
procuror-şef Lucian Onea: Nu, am plicul…. ( ref: cel sosit prin poştă)
V. Cosma: Da, nu, zic plicul ăsta.
procuror-şef Lucian Onea: Nu, e ok. Gata! E în regulă.
V. Cosma: Aşa, vă întreabă Mircea ..i-aţi aprobat aia?
procuror-şef Lucian Onea: Îi dau astăzi, îi dau voie să plece. N-am apucat să fac, când pleacă el?
V. Cosma: Da, mulţumim. Vineri.
procuror-şef Lucian Onea: Pleacă vineri, azi suntem …marţi.
V. Cosma: Marti.
procuror-şef Lucian Onea: Deci, îi dau voie să plece, poate să organizeze tot.
V. Cosma: Bine.
procuror-şef Lucian Onea: Nu ştiu dacă am timp să fac astăzi, dacă fac azi sau mâine. Îi dau voie să plece.
V. Cosma: Am înţeles, nu e problemă, dacă avem acord verbal ..
procuror-şef Lucian Onea: Nu e problemă. Deci, asta este.

INSPECTIA JUDICIARA SI CSM S-AU SESIZAT IN MAREA PARADEALA DEZLANTUITA DE DNA!

12 feb.

Update Conducerea Inspecţiei Judiciare a anunţat, luni, că a decis sesizarea din oficiu în cazul înregistrărilor prezentate, duminică seară, de fostul deputat Vlad Cosma.

„Conducerea Inspecţiei Judiciare a analizat informaţiile apărute în spaţiul public în seara zilei de 11 februarie 2018 şi a decis sesizarea din oficiu. Inspectorii judiciari urmează să efectueze verificări prealabile pentru a stabili dacă există indicii privind săvârşirea vreunei abateri disciplinare”, a precizat Inspecţia Judiciară.

Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare (IJ) au menționat că s-au sesizat referitor la înregistrările prezentate duminică seară de fostul deputat Vlad Cosma, în cazul procuroarei Mihaielei Iorga existând deja o sesizare.

La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat luni că preşedintele intituţiei, judecătoarea Simona Camelia Marcu, va cere Inspecţiei Judiciare să facă verificări.

„Ca urmare a informaţiilor lansate în spaţiul public la data de 11 februarie 2018, prin intermediul posturilor de televiziune Antena 3, în cadrul emisiunii “Sinteza zilei”, respectiv România TV, în cadru emisiunii „Ediţie de seară”, doamna judecător Simona Camelia Marcu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, va solicita Inspecţiei Judiciare efectuarea de verificări în temeiul dispoziţiilor Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, anunţă CSM.

„EU NOAPTEA NU AM SOMN”VARIANTA PLESOIANU SI UDREA!

12 feb.

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu și-a pierdut „somnul” după înregistrările difuzate de Antena 3 cu fostul procuror „Portocală”, exprimându-și speranța că nici ministrul Justiției Tudorel Toader „nu doarme”. Parlamentarul PSD a postat un mesaj duminică noapte pe Facebook în care afirmă că Tudorel Toader ar fi trebuit să aibă deja o reacție, iar revocarea „ființei Kovesi”  „trebuie cerută azi!”.

„Sper că nu dormiți în noaptea asta, domnule ministru Tudorel Toader! Eu, unul, NU dorm!

Până la această oră, ar fi trebuit deja să aveți o reacție! România noastră a fost într-un asemenea hal distrusă de gașca asta de sufrageriști-securiști încât nu mai putem accepta ezitările sau SOMNUL nimănui. Cine e în stare să fie BĂRBAT DE STAT – să rămână. Cine nu – să lase locul liber!

NU se mai poate așa! Revocarea acestui personaj odios trebuie cerută azi! Orice zi în care amânați solicitarea revocării ființei Kovesi e o zi în care participați la distrugerea acestei țări!”, a scris Pleșoianu pe contul său de pe rețeaua socială.

Deputatul PSD a atașat totodată mesajului său o captură de pe site-ul Antenei 3.

O reacție pe această temă a avut și fosta deputată Elena Udrea, care vorbește pe Facebook despre „o noapte de coșmar”.

„O noapte de coșmar, s-ar putea zice, după ce am vazut înregistrările cu procurori de la Antena 3. Așa ar spune orice om normal, obișnuit cu regulile democrației, statului de drept, justiție legală, respectarea legilor etc.
Eu spun doar bravo celor care și-au prezervat dovezi ale abuzurilor făcute de Kovesi și procurorii ei și de reprezentanții statului paralel.
Acum agenții de propagandă nu vor putea manipula iar spunând că dezvăluirile sunt minciuni ale infractorilor și că nu sunt probe.
Mai rămâne să vedem ce se întâmplă de mâine (luni – nr.), ce consecințe legale vor fi, dacă cei implicați vor răspunde în sfârșit.
P.S. Oare domnul Dragoș din interceptări, cel care se pune pe urmărit ilegal un telefon, la cererea lui Negulescu, fără mandat de la judecător, o fi cel care îi dă informatii lui Orcan despre unde s-ar afla telefonul meu?”, a scris Udrea duminică noapte pe contul său de pe rețeaua socială.

DUEL MONICA NICULESCU CONTRA MARIEI SARAPOVA LA TURNEUL WTA DOHA!

12 feb.

Update Jucătoarea româncă de tenis Monica Niculescu (99 WTA)  o va întâlni pe rusoaica Maria Şarapova, beneficiară a unui wild-card, în primul tur al turneului WTA de la Doha.

Niculescu s-a calificat pe tabloul principal al turneului, după ce a învins-o în două seturi, scor 6-4, 6-1, pe germanca Andrea Petkovic, locul 98 WTA.

A fost prima victorie a Monicăi în fața germancei din patru întâlniri. La Doha vor juca și Irina Begu, Mihaela Buzărnescu, Simona Halep și Sorana Cîrstea, numărul 2 mondial urmând să intre în competiție direct în turul 2.

Halep o va întâlni pe învingătoarea dintre rusoaica Ekaterina Makarova şi chinezoaica Shuai Zhang.

Irina Begu se va duela, în primul tur, cu australianca Samantha Stosur, locul 39 WTA, iar Mihaela Buzărnescu o va întâlni, tot în primul tur, pe ucraineanca Lesia Tsurenko, locul 40 WTA.

Sorana Cîrstea va juca împotriva sportivei din Grecia Maria Sakkari, locul 62 WTA.

Turneul WTA de la Doha se desfășoară în perioada 12-17 februarie.

MARIOS COPIL INVINS!

12 feb.

Jucătorul român de tenis Marius Copil a fost învins în prima finală a carierei sale, cea de la Sofia, în care s-a calificat sâmbătă.

Copil a fost învins în ultimul act al competiției din Bulgaria de bosniacul Mirza Basic, locul 129 mondial, venit din calificări, scor 6-7, 7-6, 4-6.

Românul a pierdut după un meci echilibrat, care a durat două ore şi 19 minute.

„E primul meu discurs după o finală ATP. Mulţumesc în primul rând antrenorului meu, alături de care am început această aventură acum 2 ani, tot aici, dar cu 200 de locuri mai jos în clasament”, a declarat românul după meci.

Copil şi-a felicitat adversarul, pe care îl cunoaşte de mult timp şi care a reuşit să obţină primul titlu al carierei, la capătul unui turneu pe care l-a început în calificări.

„Felicitări lui Mirza. Ne cunoaştem de când aveam 8-9 ani. A avut 10 zile grozave, pentru că el a jucat şi calificări. Sper că îşi va aminti mereu această finală”, a spus Marius Copil.

Câştigătorul turneului va primi 250 de puncte ATP şi 89.435 de euro, iar Marius Copil – 150 de puncte ATP şi 47.105 euro.

Mirza Basic l-a eliminat, sâmbătă seara, pe elveţianul Stan Wawrinka, favorit principal şi locul 15 ATP, în semifinalele turneului de la Sofia, scor 7-6(6), 6-4.

ROMANIA A INVINS CANADA!

12 feb.

România a învins Canada, duminică, în primul tur al Grupei Mondiale II a Fed Cup și s-a calificat în barajul pentru Grupa I Mondială.

Irina Begu a adus punctul decisiv printr-o victorie clară în meciul cu Katherine Sebov (319 WTA), 6-2, 6-4.

Ana Bogdan și Raluca Olaru au pierdut în schimb duelul la dublu cu Carol Zhao și Gabriela Dabrowski. Scor final: România – Canada 3 – 1.

Jucătoarele şi antrenorii din echipa de Fed Cup au încins hora bucuriei după victoria Irinei.


„Câte hore ale României vom vedea în acest sezon de Fed Cup? Sper să mai vedem măcar o horă una anul acesta şi sper ca anul viitor să fim în Grupa Mondială 1”, a declarat Irina Begu după meci.

„A fost o atmosferă extraordinară. Am avut mari emoţii şi mă bucur că am reuşit să câştig ambele partide. Oamenii de la Cluj sunt extraordinari condiţiile extraordinare, vă felicit pentru această sală extraordinară. Ne-aţi primit cu căldură şi asta contează cel mai mult”, a mai spus jucătoarea româncă după partida câștigată.

În partida cu Irina Begu, Sebov a înlocuit-o pe Carol Zhao în ultimul moment.

Carol Zhao este reprezentanta Canadei pe care a învins-o sâmbătă Sorana Cîrstea, scor 6-2, 6-2.

Rezultatele înregistrate sâmbătă şi duminică:

Meciul I: Sorana Cîrstea – Carol Zhao 6-2, 6-2
Meciul II: Irina Begu – Bianca Andreescu 6-3, 6-7(4), 6-2
Meciul III: Irina Begu – Katherine Sebov 6-2, 6-4

Meciul IV: Gabriela Dabrowski/Carol Zhao – Ana Bogdan/Raluca Olaru 4-6, 6-1, 10-6

SIMONA HALEP A FACUT ANUNTUL!

12 feb.

Simona Halep a confirmat că a intrat în marea familie Nike, alături de alți mari tenismeni, unul dintre ei fiind chiar Roger Federer, dar și de Serena Williams și Maria Sharapova.

Sportiva a postat în această dimineață un mesaj pe Twitter din care se înțelege clar că a semnat un contract de sponsorizare cu Nike: „Just Do It. I just did it“

Conform presei americane, ea va câștiga în jur de 1,7 milioane de dolari pe o perioadă de patru ani. Evident, la asta se adaugă bonusuri de performanță și multe participări la acțiuni promoționale care vor întări puterea brand-ului Simona Halep. Ea va fi astfel coechipieră cu Roger Federer, idolul ei, dar și cu Serena Williams sau Maria Sharapova, rivalele ei.

CUM SE JOACA DESEMNAREA PREMIERULUI .ACUZATII EXPLOZIVE IMPOTRIVA LUI KOVESI!

12 feb.

Șefa DNA este acuzată că a „decapat” din nou la premieri. Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a afirmat duminică seară la Antena 3 că Laura Codruța Kovesi a chemat-o, la un moment dat, ca să o întrebe dacă nu ar putea să „iasă” cu un dosar al unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier. Potrivit procuroarei, Kovesi s-ar fi temut că acesta, ajuns premier, o numește pe judecătoarea Dana Gîrbovan ministru al Justiției, ceea ce ar fi reprezentat „un dezastru” pentru DNA.

La discuție ar fi fost prezent și un procuror.

„A existat un moment care m-a marcat. Trebuia desemnat la un moment dat premierul României. Era vehiculat numele unui fost ministru. Exista în lucru la mine un dosar cu acest fost ministru. Nu voi da nume pentru că nu vreau să spună cineva că am stricat o anchetă. Am fost chemată și întrebată dacă am putea să ieșim cât mai repede cu acel dosar. Explicația a fost de genul că dacă acest domn va ajunge premier, doamna Dana Gîrbovan (președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România -n.r.) va fi ministru al Justiției, ceea ce va însemna un dezastru pentru noi”, a declarat  Iorga.

Procuroarea a precizat că a răspuns atunci că acest lucru nu este posibil pentru că dispunerea continuării urmăririi penale ar fi însemnat o cerere adresată Parlamentului, deci nu se putea trece la o altă etapă și, în acel moment, nu existau probe suficiente la dosar.

La același post TV, Iorga Moraru a relatat cum ar fi fost amenințată de către Elena Rădescu, inspectoarea care a condus echipa de control la DNA.

Principalele declarații ale procuroarei:

“A fost o evoluție în timp ca să devin din erou un personaj negativ. Între mandatul lui Morar și cel al lui Kovesi e o diferență ușoară. În perioada lui Morar, acțiunile au fost asumate de șef, Kovesi nu și le-a asumat. Pentru prima dată, am simțit ce înseamnă să existe o presiune pe dosare.

Unul dintre mesajele lui Kovesi, după ce am fost revocată, a fost să merg din nou în fața televiziunilor, așa cum am mai făcut. Atunci mi-am dat seama că episoadele din trecut nu vor fi uitate niciodată.

Acțiunile de dezinformare, cel puțin în dosarul Microsoft, m-au convins să vin să dau interviul. Aș vrea să încep de la comunicat. În comunicatul DNA-ului, care este unic de acest gen, nu s-au mai prezentat soluțiile din dosar, faptele nu sunt prescrise. Mi se pare că nu este corect să te ascunzi în spatele unei posibile prescripții când, de fapt, se încearcă să se ascundă incompetența.

Dosarul Microsoft a fost înregistrat în mai 2013 ca urmare a unei sesizări de la Corpul de Control al primului ministru. Exista o plângere a firmei Fujitsu către proprii angajați din 2010, aceștia fiind acuzați că redistribuiau banii către alte firme, iar autoritățile din Austria au cercetat dosarul, care au și luat măsuri asiguratorii față de averile tuturor celor implicați în dosar, inclusiv Dinu Pescariu.

În 2014 a apărut interesul doamnei Kovesi față de acest dosar. La scurt timp, doamna Kovesi m-a anunțat că este posibil să mai avem un colaborator. Era vorba de Dinu Pescariu. Am înțeles că a fost în audiență la doamna procuror șef. Știu că doamna Kovesi nu primește în audiență. Am avut o întâlnire cu Dinu Pescariu, am vorbit pe ce fapte poate fi pedepsit sau nu și am vorbit despre dosar. După discuție, am simțit că domnul Pescariu nu a auzit ce își dorea, probabil se aștepta la imunitate.

Implicarea doamnei Kovesi – a fost implicată direct în dosar în continuare, nu doar ca supervizor, dar era un dosar complex, nu te întâlnești zi de zi cu acest dosar. Mi s-a părut normal să am parte de susținere din partea șefului, să își asume acest dosar. Acum nu mi se pare normal să fie scos un singur vinovat.

Doamna procuror-șef nu analiza probele, ea dorea doar ca acest dosar să fie trimis cât mai repede în instanță. Ea dorea doar să se stabilească un prejudiciu, să aibă un rezultat. S-au creat foarte multe așteptări, a fost dosarul secolului, dar s-a ajuns la clasare.

E posibil ca după administrarea probelor să se facă trimiterea în judecată, dar e posibil și să nu se fi ajuns aici. Această tehnică, pe care o consider o manipulare, a afectat instituția și dosarele penale.

Doamna Kovesi ține la imagine, asta e clar. M-a chemat la ea și mi s-a spus că este scandal în spitale și e bine să ieșim cu un dosar pe sănătate. Mediatizarea excesivă a dus la deteriorarea dosarelor și a instituției.

Nu poți să ieși să spui că este de vină instanța într-un dosar, este nedrept să spui că organele statului te-au sesizat prea târziu. Nu există asta în condițiile în care Ministerul Public a fost beneficiarul acestor licențe. Este lipsă de responsabilitate de la un capăt la celălalt.

Presiunile față de mine au fost rare, dar a existat un moment care m-a șocat. La un moment dat trebuia desemnat premierul României, exista un dosar la mine cu acest fost ministru și am fost întrebată dacă putem să ieșim cât mai repede cu acel dosar. Explicația a fost că doamna Gâborvan va fi ministru al Justiției și va fi dezastru pentru noi. Eram șocată, am spus că acest lucru e imposibil. Nu se putea trece la o altă etapă, nu existau nici probe suficiente la acel moment​.

Au existat presiuni pe dosare când era nevoie de măsuri preventive, cum a fost cazul Udrea. Nu am înțeles niciodată acest motiv. Au mai fost presiuni, dar nu pot să discut acum.

Elena Rădescu, doamna de la Inspecția Judiciară, a fost cea care m-a amenințat. Doamna inspector a avut grijă să mă întrebe de mai multe ori de ce vreau să fac dragoste cu forța cu DNA. Am primit mai multe mesaje prin care am fost avertizată să nu mă lupt cu sistemul. Mi s-a spus de mai multe ori acest cuvânt, sistemul.

Mi s-a lăsat să înțeleg că nu doamna Kovesi ia aceste decizii, este nevinovată, altcineva dictează aceste acțiuni. Asta mi-a lăsat de înțeles doamna Rădescu, că doamna Kovesi este un executant. Doamna Rădescu mi-a transmis și să am grijă și că trebuie să mă gândesc că am un copil de crescut. În biroul dânsei, la Inspecția Judiciară, mi-a transmis acest lucru. Am făcut o plângere împotriva acestei doamne și o voi completa și cu aceste aspecte.

Doamna Kovesi mi-a adresat prima jignire spunându-mi că sunt perversă. Acest cuvânt a fost folosit.  Am simțit-o ca pe o jignire și a fost singura dată când am ieșit plîngînd din biroul unui șef. Discutăm, în mod cert, despre încălcarea legii.

Dosarul ALRO s-a clasat după ce am fost dată afară din DNA. Nu se apropria termenul de prescripție, nu înțeleg de ce a fost clasat”.

12 februarie 1814 – Primele proteste ale boierilor moldoveni din Basarabia țaristă împotriva politicii ocupanţilor ruşi. VIDEO

12 feb.

CER SI PAMANT ROMANESC

Prin semnarea la 16/28 mai 1812 a Păcii de la Bucureşti, Tratatul incheiat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, prevedea printre altele (avea 16 articole publice şi 2 articole secrete), cedarea către Rusia a teritoriului dintre Nistru şi Prut, aparţinând Principatului Moldovei şi cetăţile Chilia, Ismail, Cetatea Albă, Tighina şi Hotin, cu o populaţie totală de 520.000 de locuitori.

Suprafaţa totală a Basarabiei este de 45.629,9 km pătraţi, iar in momentul anexării din 1812, populaţia sa era aproape în întregime românească, românii alcatuind, conform unui recensamânt din 1810, 95% din populaţia regiunii, fiind majoritari şi în raialele turceşti Hotin, Chilia, Tighina şi Cetatea Albă.

Stemă Basarabiei ţariste autonome, 1826-1878
Harta şi Stema Basarabiei ţariste 1826-1878

La 12 februarie 1814 apar primele proteste ale boierilor moldoveni din Basarabia țaristă împotriva politicii împăratului Rus în noua provincie anexată. 

Nobilimea basarabeană îi solicita ţarului rus: „Dă-ne buna vieţuire, dăruieşte-ne nestricare obiceiurilor şi a pravililor, miluieşte-ne cu…

Vezi articolul original 1.963 de cuvinte mai mult

VIA NEROMANTATA A LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ!

12 feb.

Imagini pentru GHEORGHIU DEJ POZE

Nascut la 8 noiembrie 1901 într-o familie de muncitori din Bârlad, absolvent a patru clase primare şi trei industriale, Gheorghiu-Dej a lucrat ca ucenic pe la diverse locuri de muncă, angajându-se în cele din urmă electrician la Atelierele C.F.R. din Galaţi.

Atras de idealurile miscarii muncitoreşti, s-a implicat in acţiunile revendicative ale  sindicalistilor galăţeni. Acuzat de „agitaţie comunistă”, la 15 august 1931 a fost mutat disciplinar la Atelierele C.F.R. din oraşul Dej, adăugându-şi ulterior ca apelativ numele acestui oraş.

Ulterior, a fost  trimis la Atelierele C.F.R. Griviţa din Bucureşti.

S-a înscris în Partidul Comunist din România  în anul 1930, iar in 1933 a fost condamnat la 12 ani de închisoare  în urma rolului pe care l-a jucat în organizarea  grevei  de la Atelierele Griviţa.

In 1936 este membru al Comitetului Central al PCR, devenind liderul facţiunii din inchisori a partidului

(termenul face distincția dintre comuniștii încarcerați în țară și cei aflați în exil în Uniunea Sovietică – facțiunea moscovită). Este mai apoi transferat în lagărul de la Targu Jiu, unde a fost inchis în aceiasi celula cu Nicolae Ceauşescu, devenind mentorul politic al acestuia. 

Și-a consolidat autoritatea în interiorul organizației de partid a închisorilor cu ajutorul unui grup de agenți sovietici închiși în România: Pintilie Bodnarenko-Pantiușa, Serghei Nikonov – Nicolau, Petea Gonciaruk, Vasile Bucikov, Mișa Posteuca etc

Evadează din lagăr în 1944 iar în 1945 este ales secretar general al PCR, dar nu a reuşit să preia controlul total  asupra partidului comunist, decât după ce în 1952  a eliminat din partid membrii facţiunii moscovite, conduse de Ana Pauker.

A fost Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 18 martie 1965.

Moare în data de 19 martie 1965 în Bucuresti din cauza unui cancer  la ficat.

 

Activitatea politica

Influenţa stalinistă s-a manifestat in România în special prin Gheorghiu-Dej. La nivel politic, toate iniţiativele româneşti trebuiau sa aiba aprobarea lui Stalin. Gheorghiu-Dej a manevrat de aşa natură tendinţele antisemite ale liderului de la Kremlin din ultima parte a vieţii sale, pentru a obţine permisiunea de epurare din partid a liderilor de origine evreiască. Deasemenea, până la moartea lui Stalin, Gheorghiu-Dej nu a schimbat linia de represiune politica dictată de la Moscova, represiune care viza intreaga societate românească.

Regimul Dej a cunoscut trei etape principale ale luptei in interiorul partidului comunist aflat la conducerea ţării, trei ocazii pe care le-a folosit, dupa modelul stalinist, pentru impunerea echipei sale fidele şi pentru eliminarea (epurarea) adversarilor reali sau potenţiali.

Prima etapa a epurarilor intrepinse de Dej a inceput in 1945, prin lichidarea (asasinarea) grăbita a lui Stefan Foris, fost conducator al partidului comunist in timpul razboiului, si a culminat cu arestarea, in 1948, a liderului de partid Lucretiu Patrăşcanu, un comunist cu o buna pregătire intelectuală si foarte ambitios, in care Dej vedea un adversar politic personal.

Temându-se ca Hrusciov (noul lider de la după moartea lui Stalin) va dori inlocuirea sa cu Lucretiu Pătrăşcanu, Dej a decis în 1954 lichidarea fizică a acestui adversar al său, în urma unui proces regizat în culise.

A doua etapa a epurărilor intrepinse la varful propriului partid i-a avut drept ţinte principale pe Ana Pauker si pe colaboratorii acesteia, Vasile Luca si Teohari Georgescu, care făceau parte din gruparea moscovită.

 In 1952, având consimţământul lui Stalin, gruparea lui Dej a pornit ofensiva deschisă împotriva gruparii Anei Pauker, acuzând-o de „politică de stânga”, „impaciuitorism” etc.

Ultima etapa a epurarii interne a avut loc in iunie 1957, an in care Dej a anihilat, din punct de vedere politic, alti doi lideri de partid susceptibili de a-i deveni adversari: Iosif Chisinevschi şi Miron Constantinescu.

Dej a legat de numele adversarilor săi inlaturaţi toate abuzurile, eşecurile si nerealizarile regimului; in locul celor epuraţi, si-a numit oameni fideli, din propria sa echipă.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost direct implicat în aplicarea terorii comuniste în România.

Prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale din 14 ianuarie 1950 au fost legalizate lagărele de muncă, cunoscute inițial ca „Unități de Muncă”.

Scopul acestora era „reeducarea elementelor ostile față de Republica Populară Română și pentru pregătirea și integrarea acestor elemente în viața socială a unei democrații populare în plină construcție a socialismului” (art. 1 al Decretului nr. 6). Persoanele pasibile de a fi internate în lagăre erau definite într-un ordin al lui Gheorghe Pintilie, șeful Securității, emis la 3 aprilie 1950.

Erau incluși „toți cei care lansează sau răspândesc zvonuri alarmiste, tendențioase sau ostile, sau ascultă sau răspândesc propaganda nerușinată a posturilor de radio imperialiste; toți cei care defăimează Partidul Muncitoresc Român sau pe conducătorii săi, sau Uniunea Sovietică și conducătorii ei; toți acei cetățeni români care au frecventat sau frecventează bibliotecile și ambasadele puterilor capitaliste în România”. 

În primăvara anului 1950, în perioada ruperii de facto a relațiilor cu țările occidentale, regimul comunist a început să-i aresteze pe cei care frecventau institutele și bibliotecile occidentale. Mulți studenți au fost arestați, între care a fost și Șerban Papacostea, reținut pentru că a frecventat biblioteca franceză din București.

A fost deținut la lagărul de muncă de la Capul Midia (este de menționat că după 1990, Papacostea a fost directorul Institutului de Istorie „N. Iorga” din București, între 1990 și 2001, precum și membru al Academiei Române).

La 22 august 1952, Consiliul de Miniștri a adoptat rezoluția 1554 prin care lagărele erau desemnate „colonii de muncă”.

Documentul a fost semnat de Gheorghiu-Dej, în calitate de președinte al Consiliului. Rezoluția introducea pedeapsa domiciliului forțat, sau exilul intern, pentru cei care nu fuseseră „reeducați” în închisoare sau în lagărele de muncă.

Erau incluși aici foști moșieri, bancheri și comercianți angrosiști, rudele apropiate de sex feminin ale celor care părăsiseră țara înainte de 1944 (legionarii). Erau excluși de la aceste prevederi artiștii, sculptorii, compozitorii și academicienii „care lucrează cinstit și sunt utili societății”.

Atitudinea politica a lui Gheorghiu-Dej a fost ambivalenta. Dacă în 1954 el hotăra eliberarea a numeroşi prizonieri politici, ăn acelasi an Securitatea organiza un nou val de arestari ale oponentilor regimului si de noi epurari.

Mulţi dintre supravietuitorii acestui nou val de arestari au fost eliberati abia în 1964, când Dej mai era incă in fruntea partidului si statului.

Influența politică sovietică din timpul lui Stalin   s-a materializat prin crearea companiilor mixte Sovrom,instrumente de jefuire a poporului român  prin care economia română, pusă la remorca celei sovietice  a fost transformată după modelul economiei planificate centralizate a URSS. Dintre acestea, cele mai importante pentru Uniunea Sovietică au fost Sovrompetrol și Sovromtransport, care au intrat în funcțiune imediat.

Ultimul sovrom, „Sovromcuarțitul”a fost revândut de sovietici românilor abia în anul 1956, punându-se astfel capăt unei forme de exploatare economică directă de către ocupantul rus.

La nivel politic, toate inițiativele românești trebuiau să aibă aprobarea lui Iosif Stalin.

Gheorghiu-Dej a manevrat de așa natură tendințele antisemite ale liderului de la Kremlin din ultima parte a vieții sale, pentru a obține permisiunea de epurare din partid a liderilor de origine evreiască, acuzați de „cosmopolitism”.

În această acțiune, Gheorghiu-Dej s-a bazat pe Departamentul Securității Statului, creat cu sprijinul sovietic.

Mișcarea lui politică s-a înscris în cadrul mai general al epurărilor Proceselor de la Praga și al Complotului doctorilor de la Kremlin. Gheorghe Gheorghiu-Dej nu poate totuși să fie considerat un antisemit.

Deși cei mai mulți politicieni epurați erau evrei (în frunte cu Ana Pauker), în tabăra proprie se aflau în egală măsură evrei, așa cum a fost Gheorghe Gaston Marin. Gheorghiu-Dej a țintit în principal creșterea gradului de control asupra partidului și s-a folosit de naționalism și antisemitism pentru a câștiga simpatia populară.

În 1958,  Dej convinge guvernul sovietic sa retraga ultimele trupe ale armatei roşii de pe teritoriul României.

Dupa aceasta victorie politica incurajeaza sentimentele antisovietice, vorbind despre Basarabia romaneasca, in ultimii ani de viaţă fiind publicate texteale  lui Karl Marx, cenzurate pâna atunci, deoarece vorbeau despre imperialismul ţarist şi ocuparea samavolnică a teritoriilor româneşti de către Imperiul Rus.

In data de 19 martie 1965, Gheorghe Gheorghiu-Dej moare de cancer la ficat, existând teorii conform cărora a fost iradiat intentionat în timpul ultimei sale vizite la Moscova, din cauza politicii tot mai independente pe care o imprimase Partidului Muncitoresc Român al cărui conducător era.

Ion Mihai Pacepa aducea un argument in favoarea teoriei iradierii lui Dej, reproducand afirmatiile lui Nicolae Ceausescu, care il informase despre cei „zece lideri internationali pe care Kremlinul i-a ucis sau a incercat sa-i ucidă”. Gheorghiu-Dej ar fi fost unul dintre ei.

Fruntaşul comunist Gheorghe Apostol afirma ca Dej l-ar fi numit pe el succesor la conducerea partidului, însă Ion Gheorghe Maurer a manevrat lucrurile de aşa manieră încât sa fie ales conducător al  partidului Nicolae Ceausescu,(unul dintre protejații liderului decedat și un personaj de prim-plan în partid).

Probabil cea mai reprezentativă acţiune  politică a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost aceea de  indepărtare a României de modelul de conducere sovietic.

In 1958, dupa moartea lui Stalin, Dej a introdus un nou mod de guvernare, un comunism de tip naţional, eliberat de influenţa URSS.

Declaraţia  PMR din aprilie 1964 a statuat independenţa partidului comunist român  fata de Moscova, asigurând şi o anumita susţinere a populaţiei faţă de liderii partidului.

Gheorghiu-Dej a avut curajul sa infrunte Moscova, deşi URSS-ul se autoerijase până la acel moment drept „farul calauzitor al organizatiilor comuniste din toata lumea”.

Istoricul Florian Banu, membru al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, spune că „Dej a sustinut egalitatea intre toate partidele comuniste. Declaratia din aprilie 1964 incununa o cale lunga de desovietizare a Romaniei. Primele decizii au fost luate inca din 1959. Astfel, limba rusă nu mai era obligatorie, străzile, stadioanele şi localitatile reveneau la denumiri româneşti, iar din conducerea PCR fusesera inlăturati oamenii Moscovei”.

Viaţa culturală şi educaţia s-au liberalizat, dar nu total, în România. Legăturile culturale şi ştiinţifice cu ţările din Occident, practic rupte după 1948, sunt reluate si ajung la un nivel modest, dar promiţător.

Dej reia şi legatura cu Iugoslavia, al carei lider comunist, Iosip Broz Tito, fusese un adversar redutabil al lui Stalin.

Totuşi, este de reţinut faptul că, din punct de vedere politic, partidul unic si-a mentinut neştirbit controlul intern asupra societăţii şi nu a cedat nici unul din prerogativele sale dictatoriale.

Deasemenea s-a creat o legatura intre SUA si România, presedintele Lyndon B. Johnson spunând despre România ca este o ţară comunistă prietenoasă.

John McGhee, diplomat reprezentant al Marii Britanii la Bucuresti, trimitea pe 8 iunie 1964 un document către toate ambasadele Regatului Unit din tarile comuniste în care era scris:

„Comunicatul emis pe 2 iunie, dupa intalnirile bilaterale dintre Romania si SUA la Washington, a contribuit la crearea unei atmosfere emotionante, mulţumind si insufleţind deopotriva inaltele cercuri oficiale, cât si oamenii de pe strada”.

„Conducatorii români cauta o intensificare pe toate fronturile a relatiilor cu Vestul, dar aceasta este o diferenta de grad, nu de gen, consecventa cu progresul in aceeasi directie de-a lungul ultimilor trei ani, si nu implica in niciun fel abandonarea pozitiei lor – comunistii convinsi aplica politici comuniste – adica sunt nerabdători sa promoveze interesele româneşti prin menţinerea şi lărgirea unor relaţii de prietenie de toate felurile cu toate celelalte state: Uniunea Sovietică, SUA, China comunistă, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Africa si ţările asiatice.”

Intre 1950 si mijlocul anilor ’60 România a devenit prima ţară din blocul comunist care a facut comerţ independent cu vestul. Succesul eforturilor de a extinde relatiile eterne romane a fost evident la inmormantarea lui Gheorghiu-Dej, unde au participat 33 de delagaţii straine, inclusiv una trimisa din Franţa de catre Charles de Gaulle. 

Politica lui de interacţiune economica cu vestul a pregatit terenul pentru succesorul lui, Nicolae Ceausescu.

  Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost un lider comunist reprezentativ pentru Romania. Modul sau de conducere difera de cel al celorlalti lideri comunisti, fiind primul care crează legături economice libere cu statele occidentale si cu SUA, refuza tipul de conducere din URSS, facând din România o tara comunistă ceva mai liberala ca restul, fapt despre care se spune ca i-ar fi adus si moartea.

Dej este considerat  artizanul industrializarii României şi cel care a făcut posibilă detaşarea ţării de sub dominaţia de tip imperialist a URSS. Tot el i-a fost mentor politic celui care avea să fie ultimul preşedinte comunist din Romania, Ceausescu, răsturnat de la putere de masele răsculate în decembrie 1989.

După moarte, trupul îmbălsămat al lui Gheorghiu-Dej a fost depus într-un mausoleu din Parcul Libertății din București, fiind  exhumat după revolta anticomunistă din 1990 și reînmormântat în cimitirul Bellu (Șerban-Vodă).

 

 

 

Bibliografie

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Gheorghiu-Dej

 

Manual „O istorie a comunismului din Romania (autori Mihai Stamate, Raluca Grosescu, Dorin Dobrincu, Andrei Muraru, Liviu Plesa, Sorin Andreescu)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Gheorghiu-Dej

http://stiri.zoot.ro/Gheorghiu-Dej-Adio-Moscova,210583.html

http://istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_10/studii/9%20elis_plesa.pdf

http://www.util21.ro/util21/presedinti-Romania-istoric.htm

MARSHMELLO ft.DUA LIPA – HOLLOW!

12 feb.

ACE OF BASE – CRUELSUMMER!

12 feb.

C GIRLS – CALL THE POLICE!

12 feb.

ANDRE RIEU – TALES FROM THE VIENNA WOODS!

12 feb.

%d blogeri au apreciat: