Arhiva | 11:04 am

PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS UN VAL DE ATACURI CRITICE LA DRESA SA DE LA BRUXELLES,DUPA DECLARATIA AVUTA IN CADRUL CONFERINTEI DE PRESA DE LA COTROCENI CAND A DEVENI AVOCATUL LUI KOVESI SI A STATULUI PARALEL!

17 feb.

Intervenția publică a penalului Klaus Iohannis a declanșat un val de atacuri de la Bruxelles. Printr-un mesaj postat pe Facebook, europarlamentarul Norica Nicolai îl critică dur pe șeful statului, după declarația avută în cadrul conferinței de presă de la Cotroceni.

 

Nicolai Norica susține că șeful statului nu s-a focusat pe adevăratele probleme din spațiul public  ce meritau a fi dezbătute și că singurul scop pe care l-a avut declarația sa a fost acela de a atăta poporului să s-a întors din vacanță. Mai mult, despre conferința susținută de Iohannis, Norica spune că „ar fi putut foarte bine să nu aibă loc”.

„Conferința de presă susținută ieri de președintele Klaus Iohannis a avut, în opinia mea, un singur scop: să arate poporului că președintele s-a întors din vacanță. Asemenea lui Ludovic al XIV-lea, președintele Iohannis refuză să abordeze adevăratele subicte din spațiul public, alegând să se antepronunțe într-o chestiune în care nu a fost sesizat. Motiv pentru care consider că această intervenție publică ar fi putut foarte bine să nu aibă loc”, a fost mesajul europarlamentarului, pe Facebook.

INCIDENT CU JURNALISTA SORINA MATEI/ PENALUL JOHANNIS ALATURI DE DNA:”NISTE PENALI FAC O INCERCARE DISPERATA!”

17 feb.

Sorina Matei s-a numărat printre jurnaliștii care au participat, joi seara, la declarațiile făcute de președintele Klaus Iohannis la Cotroceni, în plin scandal în justiția din România. Jurnalista i-a adresat lui Iohannis mai multe întrebări, cerându-i, în primul rând să spună cum ar defini, sintagma ”niște penali” pe care Iohannis a folosit-o în declarația făcută, însă i-a comunicat care ar trebui să fie, potrivit Constituției, rolul unui președinte. Mai exact, de mediator!

 Imagini pentru IOHANNIS,SORINA MATEI,POZE

”Cum definiţi această sintagmă de penali?”, l-a întrebat Sorina Matei pe Klaus Iohannis, fiind cea care a deschis lista întrebărilor jurnaliștilor.

Iohannis a refuzat să răspundă, invocând faptul că a explicat deja de prea multe ori. ”Asta cu penalii am explicat-o de suficiente ori. În chestiunea cu medierea, de fiecare dată apare o problemă publică m-am implicat în modul în care am înţeles să fac medierea”, a spus Iohannis.

Sorina Matei și Iohannis, dialog tensionat la Cotroceni

Respectă Iohannis rolul de mediator?

Sorina Matei a revenit cu o altă întrebare, cerându-i lui Iohannis să explice cum își mediază rolul de mediator, rol pe care îl are potrivit Constituției și dacă știe ce se întâmplă la DNA Ploiești.

”Potrivit Art 80, alin 2, din Constitutie, privind rolul preseintelui, trebuie sa va exercitati rolul de mediator. Societatea discuta de cateva saptamani de niste lucruri petrecute in DNA Ploiesti in care atat justitiabilii, cat si procurorii discuta despre niste probe false care ar trebui sa existe in dosare. Ca mediator in societate, considerati ca buna fucntionare a justitiei sta in prezentarea de probe false?”

”O intreb pe doamna consilier Barsan daca mai sunt colegi care nu au pus intrebari”, a conchis jurnalista, dialogul dintre ea și președinte devenind destul de tensionat.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi o declarație de presă. Președintele a atacat dur politicienii, numindu-i niște penali și a apărat-o vehement pe Kovesi și DNA-ul. Totodată, președintele a devoalat și întâlnirea pe care a avut-o chiar astăzi, la Cotroceni, cu premierul Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea. Reamintim că, în ultima perioadă apele din peisajul justiției din România au fost din ce în ce mai tulburi, culminând cu scandalul înregistrărilor de la DNA Ploiești, protagonistul principal fiind procurorul Mircea Negulescu.

 

UPDATE 20:45

Ziarista Sorina Matei s-a înscris din nou la cuvânt, solicitându-i președintelui o poziție în legătură cu acuzațiile la adresa DNA, privind folosirea în anchete a unor probe false, dar Klaus Iohannis a refuzat să îi răspundă.

————————————-

UPDATE 20:38

Chestionat dacă o va revoca pe Codruța Kovesi, Klaus Iohannis a răspuns că momentan nu are motive, dar că nu exclude ipoteza ca ministrul Justiției, Tudorel Toader, să îi prezinte motive întemeiate pentru revocarea procurorului-șef al DNA.

„Asta cu revocarea constat că e o preocupare intensă în spațiul public. Momentan, sincer, nu văd motive de revocare. Dar s-ar putea să existe unele pe care nu le cunosc eu și le știe domnul ministru. Încă o dată vă spun: acum nu cunosc motive de revocare. Cum s-a aflat că nu a existat niciun control la DNA altul decât cel de anul trecut, nu a existat nici măcar o discuție la nivelul conducerii DNA, m-ar surprinde ca așa, peste noapte, să apară motive pentru o ipotetică solicitare de revocare”, a comentat Iohannis.

—————————-

UPDATE 20:36

Confruntat de către jurnalista Sorina Matei cu existența în Constituția României a prezumției de nevinovăție (în contextul discursului prezidențial despre așa-numiții „penali”), Klaus Iohannis a refuzat să își nuanțeze sintagma „niște penali” (să precizeze dacă se referă la persoane urmărite penal, inculpate sau condamnate definitiv).

„Asta cu penalii am explicat-o de suficiente ori. Nu e cazul să revin”, a afirmat Iohannis.

Aceeași Sorina Matei l-a întrebat pe șeful statului cum a mediat în scandalul dintre Laura Kovesi și ceilalți.

„Justiția se înfăptuiește în sala de judecată. În această situație, nu mă văd chemat să mediez între DNA și persoane inculpate. Nici nu e nevoie. În această speță, judecătorii și vor spune cuvântul, după care vom afla concluziile”, a sunat replica politicianului.

—————————

Președintele Klaus Iohannis continuă să fie alături de Direcția Națională Anticorupție, criticându-i vehement joi seară pe cei care au lansat recent atacuri la adresa DNA și a Laurei Codruța Kovesi.

„Avem (oare a câta oară?) un scandal în spațiul public și cred că de data aceasta destul de multă lume se așteaptă să-mi expun opinia. Lucrurile se pot rezuma la puține cuvinte: niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze DNA și conducerea sa. Această încercare este una jalnică și neconvingătoare. Iar opinia mea despre munca DNA o cunoașteți: Direcția Națională Anticorupție și conducerea Direcției Naționale Anticorupție fac o treabă foarte bună, iar acest atac din partea unor penali este de natură să confirme că DNA face o treabă bună”, a afirmat Iohannis.

CUTREMUR DE 7,2 PE SCARA RICHTER IN MEXIC!

17 feb.

Un seism major cu magnitudinea de 7,2 grade a avut loc, vineri, în sud-vestul Mexicului, însă până în acest moment, nu au fost semnalate victime sau pagube semnificative în regiunea afectată, anunţă Institutul american de geofizică (USGS).

Epicentrul cutremurului a fost în zona statului mexican Oaxaca, la o adâncime de 24,7 kilometri.

Seismul a fost resimțit și în capitala Mexicului, Ciudad de Mexico, unde mai multe clădiri înalte s-au clătinat timp de mai mult de un minut.

Seismul s-a produs la ora locală 17.39 (01.39, ora României), la distanță de 54 de kilometri nord-est de localitatea Pinotepa Nacional, 109 kilometri de orașul Oaxaca și 346 de kilometri de Ciudad de Mexico.

Potrivit imaginilor difuzate de televiziuni, mii de persoane au ieșit de teamă pe străzile din mai multe orașe.

Cutremurul s-a produs la mai puțin de șase luni după ce două seisme puternice au provocat decesul a sute de persoane în centrul și sudul Mexicului.

Președintele mexican Enrique Pena Nieto a transmis pe Twitter că au fost activate măsurile în caz de urgență din cauza magnitudinii cutremurului.

Seismul a fost urmat de mai multe replici puternice, inclusiv una de 5,8 grade la aproximativ o oră după cutremur, potrivit USGS.

Centrul de Avertizare pentru Tsunami din Pacific nu a emis nicio alertă de tsunami.

VICEPREMIERUL PAUL STANESCU DESPRE PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS!

17 feb.

Vicepremierul Paul Stănescu a declarat, vineri, la Slatina, referindu-se la afirmaţia preşedintelui Iohannis că „nişte penali vor să discrediteze DNA-ul”, că ar trebui respectată prezumţia de nevinovăţie, iar Laura Codruţa Kovesi ar trebui să demisioneze, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Paul Stănescu a afirmat că, până la 1 aprilie, Directiva Europeană privind prezumţia de nevinovăţie va fi implementată în legislaţia naţională.

„N-aş vrea neapărat să comentez ceea ce a spus domnul preşedinte Iohannis. Va intra imediat în dezbatere acea Directivă Europeană cu prezumţia de nevinovăţie, până la 1 aprilie fiind termenul dat. Nu cred că poţi să acuzi pe cineva că e penal, până în momentul în care n-are o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Aţi văzut atâtea întâmplări cu oameni care au fost arestaţi, reţinuţi, luni de zile, care au fost declaraţi nevinovaţi, până la urmă. Cine mai repară viaţa unui om, după ce se întâmplă aceste lucruri?”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă solicită demisia procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, după scandalul izbucnit la DNA Ploiești, Paul Stănescu a afirmat că aceasta ar trebuie să demisioneze din proprie iniţiativă.

„Eu nu ştiu dacă doamna Kovesi trebuie revocată sau nu, dar atunci când se întâmplă astfel de lucruri într-o instituţie atât de importantă, dumneaei ar trebui să-şi dea demisia, nu să i-o ceară cineva”, a conchis Stănescu.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi seara, că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare e „jalnică şi neconvingătoare” şi îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.

CORPUL DE CONTROL AL MAI,MASURI DISPUSE IN CAZUL POLITISTULUI PEDOFIL!

17 feb.

Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a dispus, în urma verificărilor de la IGPR, dispuse ca urmare a cazului poliţistului acuzat de agresiune sexuală, Eugen Stan, cercetarea disciplinară a 18 angajaţi ai Poliţiei Române, printre care şi fostul inspector general, Bogdan Despescu.

Corpul de Control al MAI a propus declanşarea cercetării prealabile pentru 18 poliţişti:

chestorul şef de poliţie D.B., fost inspector general;
chestorul de poliţie V.M., împuternicit adjunct al inspectorului general;

comisarului şef de poliţie Ş.M., împuternicit în funcţia de director adjunct al D.G.P.M.B.,
comisar şef de poliţie C. A., şeful Sectorului 6 Poliţie;
comisar şef de poliţie P. F. A., şeful Secţiei 22 Poliţie;
comisar şef de poliţie Ş. G., şeful Serviciului de Investigaţii Criminale;
comisar de poliţie A. D., fost şef al Biroului Diverse şi Cooperare Operativă dincadrul Serviciului de Investigaţii Criminale;
subcomisar de poliţie C.I.I., şef Birou Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliţie Rutieră ;
inspector principal de poliţie P.M. din cadrul Biroului Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliţie Rutieră, compartimentul resurse umane;
comisar şef de poliţie T. I., şef Serviciu Resurse Umane;
comisar de poliţie R.M.I., din cadrul Serviciului Resurse Umane;
inspector principal de poliţie B.R. din cadrul Serviciului Resurse Umane;
comisar şef de poliţie S. I. din cadrul Serviciului Dispecerat din D.G.P.M.B;
agent principal de poliţie C. F. din cadrul Secţiei 22 Poliţie 20
agent şef principal de poliţie D. V., şef de schimb în cadrul Secţiei 22 Poliţie;
agent de poliţie P. I. din cadrul Secţiei 22 Poliţie;
agent de poliţie P. I. din cadrul Secţiei 22 Poliţie;
comisar şef de poliţie V. R. E. din cadrul D.G.P.M.B.

În raport se menţionează că şeful lui Eugen Stan, cel care îl folosea ca şofer pe acesta, nu avea dreptul la maşina de serviciu.

„Depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin folosirea agentului şef principal de poliţie Stan Eugen ca şofer, deşi acesta avea alte atribuţii conform fişei postului (atribuţii de agent de poliţie rutieră), iar în calitate de şef serviciu nu avea drept la conducător auto, fapt ce a atras neîndeplinirea, de către agent, a atribuţiilor cuprinse în fişa postului, precum şi unele nemulţumiri în colectiv; depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin programarea agentului şef principal de poliţie Stan Eugen numai în schimburile în care lucra el, trasându-i astfel agentului, cu ştiinţă, atribuţii care nu erau specifice postului ocupat, în scopul de a beneficia
de serviciile de conducător auto”, sunt faptele care i se reţin, în raport, fostului şef al lui Eugen Stan.

De asemenea, documentul arată că Rene Vornicu „nu şi-a îndeplinit atribuţiile/îndatoririle de serviciu prin neimplicarea în identificarea problemelor comportamentale şi nesolicitarea sau nepropunerea, pentru ag.şef pr. Stan Eugen, a unei evaluări psihologice având în vedere apariţia dosarului penal (a unui comportament dezadaptativ)”.

Alţi opt poliţişti vor fi sancţionaţi cu o atenţionare. Raportul va fi transmis procurorilor de la Parchetul General.

Corpul de Control a propus „iniţierea demersurilor, de către DGPMB, pentru crearea unei structuri cu atribuţii vizând cercetarea unor infracţiuni la viaţa sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani”.

„Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea evitării producerii, în viitor, a unor deficienţe de genul celor prezentate, cu ocazia sesizării, efectuării cercetării la faţa locului, conservării locului faptei, în special în ceea ce priveşte infracţiunile la viaţa sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani. Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale/semestriale, pe categorii de infracţiuni şi moduri de operare, la nivelul Serviciului de investigaţii criminale. Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale referitoare la starea disciplinară, precum şi pentru respectarea prevederilor Dispoziţiei I.G.P.R. de linie”, a mai propus Corpul de Control al MAI.

Totodată, potrivit documentului, „conducerea I.G.P.R. va dispune analizarea, la nivelul structurilor de specialitate, a situaţiei operative privind infracţiunile la viaţa sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani, inclusiv în ceea ce priveşte existenţa deficienţelor referitoare la efectuarea cercetării la faţa locului şi va dispune măsurile necesare”, dar şi „măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale referitoare la starea disciplinară, precum şi pentru respectarea prevederilor Dispoziţiei IGPR de linie”.

„Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea elaborării unei proceduri de sistem, în cuprinsul căreia vor fi prevăzute norme care să conducă la evitarea, pe viitor, a neregurilor identificate de Comisia de verificare referitor la aplicarea ordinului de ministru privind raportarea şi monitorizarea evenimentelor şi a aspectelor de interes operativ, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţierea demersurilor pentru modificarea ordinului de ministru privind cercetarea penală a personalului din structurile M.A.I”, se mai arată în document.

Verificările au fost demarate după ce s-a descoperit că principalul suspect într-un caz de agresiune sexuală, în care victimele erau doi minori, era un angajat al Brigăzii Rutiere a Capitalei. Ulterior, acesta a devenit suspect şi în alte cauze mai vechi. Cazul a dus la un scandal în cadrul IGPR, dar şi la neînţelegeri în cadrul PSD; premierul de la acel moment, Mihai Tudose, refuzând schimbarea lui Bogdan Despescu. Şeful IGPR a fost demis după schimbarea lui Mihai Tudose.

MAI: Semnalmentele poliţistului pedofil nu au fost introduse în sistemul informatic al IGPR

Raportul corpului de control al MAI la Poliţia Română în cazul poliţistul acuzat de pedofilie, Eugen Stan, relevă faptul că atunci când a fost identificat ca suspect al agresiunii sexuale din decembrie 2016, semnalmentele sale n-au fost introduse în sistemul electronic de raportare al IGPR.

„Urmare a identificării, în persoana ag. şef pr. Stan Eugen, a autorului faptei sesizate, acesta nu a mai fost amprentat şi fotografiat, astfel că datele şi imaginea acestuia nu au fost introduse în bazele de date”, se arată în raportul corpului de control al Ministerului Afacerilor Interne.

Fişa de eveniment întocmită după agresiunea sexuală comisă în 10 decembrie 2016 a fost transmisă imediat către Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar şeful instituţiei de atunci, Bogdan Despescu a pus rezoluţia „DGPMB rog măsuri…”, se arată în sinteza raportului, aceasta fiind măsura dispusă de Despescu atunci când a luat la cunoştinţă de eveniment.

Ulterior, informare a ajuns la Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei.

Adjunctul Brigăzii Rutiere a dispus Biroului Control intern să fie declanşată urgent cercetarea prealabilă a poliţistului şi suspendarea acesteia până la finalizarea dosarului penal.

Şeful Biroului Control Intern a întocmit o notă – raport privind declanşarea cercetării prealabile pentru comportare necorespunzătoare în serviciu, familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiul instituţiei, se arată în raport.

Pe 29 martie 2017, dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, cu propunere de clasare a cauzei, pe motiv că fapta de agresiune sexuală nu este prevăzută în Codul de procedură penală.

„Având în vedere limitele de competenţă stabilite a actele normative în vigoare, Corpul de Control al Ministrului nu se poate pronunţa cu privire la activităţile desfăşurate de ofiţerii de poliţie judiciară în dosarele penale, competenţa revenind în exclusivitate procurorului de caz. Totuşi, Comisia de verificare, din verificările efectuate în limita competenţelor, a constatat faptul că, în perioada 11.12.2016-07.01.2018, nu au fost efectuate activităţi procedurale în dosarul penal”, notează reprezentanţii MAI în raport.

O altă concluzie a raportului indică faptul că „martorii evenimentului din data de 10.12.2016 au cunoscut, din primul moment, calitatea de poliţist a făptuitorului (Eugen Stan – n.r.), fapt pe care ei l-au semnalat poliţiştilor încă din momentul sesizării infracţiunii”.

Astfel, comisia de verificare a Ministerului Afacerilor Interne apreciază că „propunerea de suspendare a cercetării prealabile nu este fundamentată juridic, ci se bazează pe o interpretare limitativă, subiectivă, a prevederilor legale”.

„O analiză atentă, din partea conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române sau a conducerii Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti ar fi putut conduce la neluarea măsurii de suspendare, efectuarea cercetării prealabile şi dispunerea unei măsuri”, arată raportul.

Referitor la cazul din 5 ianuarie, când Eugen Stan ar fi agresat doi minori în liftul unui bloc, raportul consemnează lipsa de comunicare între poliţiştii sosiţi la faţa locului şi superiorii lor.

„Şeful Biroului de Investigaţii Criminale a dispus ca poliţiştii aflaţi la locul faptei să fie trimişi la alt eveniment. Prin înlocuirea acestora nu a fost conservat locul unde s-a petrecut agresiunea sexuală (liftul blocului – n.r.)”, arată verificările.

„În consecinţă, Comisia de verificare constată o anumită reticenţă iniţială din partea tuturor ofiţerilor cu funcţii de comandă din cadrul subunităţii de poliţie, cu privire la caracterul şi gravitatea faptei sesizate, având în vedere că abia după aproximativ 2 ore de la constatare (după vizualizarea primelor imagini), au fost dispuse măsurile adecvate pentru strângerea materialului probator şi identificarea autorului”, scrie în documentul MAI.

De asemenea, concluziile corpului de control al MAI arată faptul că „potrivit rapoartelor personale ale agenţilor de poliţie din cadrul DGPMB. – Brigada de Poliţie Rutieră”, Eugen Stan era cunoscut ca fiind „şoferul lui şefu”, el desfăşurându-şi activitatea doar alături de superiorul său, „comisarul şef V.R.E. (Vornicu Rene Emanuel – n.r.) sau, când nu era plecat împreună cu acesta, în cadrul secretariatului”.

„Comisia de verificare a constatat faptul că deşi potrivit fişei postului, Stan Eugen avea ca atribuţii principale supravegherea şi 14 asigurarea fluenţei traficului rutier, precum şi constatarea contravenţiilor sau infracţiunilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, totuşi, acesta nu a mai desfăşurat activităţi în stradă, nefiind niciodată nominalizat într-un post anume, menţionându-se doar că desfăşoară activităţi împreună cu şeful de serviciu, cms. şef V.R.E. (Vornicu Rene Emanuel – n.r.)”, potrivit raportului Ministerului de Interne.

Corpul de control al MAI a apreciat că a existat o relaţie profesională apropiată între Eugen Stan şi şeful său nemijlocit şi că a beneficiat de protecţie profesională din partea acestuia.

Totodată, raportul semnalează că Biroul Diverse şi Cooperare Operativă din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, care are în atribuţii „combaterea unor infracţiuni contra persoanei comise cu violenţă” printre care se numără şi „actele sexuale cu minori care au caracter de repetabilitate” nu a efectuat nicio analiză asupra cazului poliţistului Eugen Stan acuzat de fapte de pedofilie.

DATORITA AFACERILOR COMERCIALE ALE GERMANIEI CU REGATUL UNIT AL MARII BRITANII,CANCELARUL ANGELA MERKEL „CURIOASA”DAR NU „FRUSTATA” DE PLANURILE LONDREI!

17 feb.

 Cancelarul german Angela Merkel a declarat că este „curioasă” să afle cum vede Marea Britanie relația cu Uniunea Europeană după ce părăsește Blocul comunitar, adăugând că „nu este frustrată” de acest proces, informează site-ul agenției de știri Dpa.

Cancelarul german a avertizat că „timpul se scurge” pentru ca ambele părți să ajungă la o înțelegere privind condițiile de ieșire ale Marii Britanii din UE.

În cursul unei conferințe de presă, Merkel a fost întrebată de un jurnalist dacă este frustrată de inabilitatea Londrei de a preciza cu exactitate ce dorește de la UE.

„În primul rând, aș vrea să spun că nu sunt frustrată”, a declarat Merkel, adăugând: „În schimb, sunt curioasă să văd cum vede Marea Britanie parteneriatul”, făcând referire la relațiile post-Brexit între UE și Londra.

„În mod evident, nu ne-am schimbat poziția cu privire la ieșirea Marii Britanii. Regretăm, dar dorim să negociem într-un mod care să permită un parteneriat cât mai constructiv posibil”, a adăugat Merkel.

DORIN CHIRTOACA SI-A DAT DEMISIA DIN FUNCTIA DE PRIMAR AL CHISINAULUI!

17 feb.

După ce și-a anunțat demisia din funcția de primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă susține că ar putea candida din nou pentru acest fotoliu, dacă alături de el vor candida șeful statului Igor Dodon și liderul Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc, potrivit cotidianul.md.

„Așteptăm să candideze Dodon și Plahotniuc și cu mare plăcere voi candida și eu. Ei sunt, de fapt, astăzi la Primăria Chișinău. Silvia Radu e nimeni”, a declarat Chirtoacă, fiind întrebat dacă va candida pentru viitoarele alegeri locale.

În context, edilul anticipează că va fi denigrat în continuare și ar putea fi condamnat la închisoare în timpul apropiat.

„Eu oricum voi fi batjocorit, cu sau fără condamnare. Aceasta nu e viață – să stai și să privește poate regimul devine mai blând. Am încercat prin modalități democratice să îmi apăr punctul de vedere, dar se pare că trebuie să trecem la alte modalități. Ei îmi pot fabrica multe dosare. Nu mă mir dacă luni, într-o săptămână sau două aș putea fi condamnat. Nu mă mir dacă nici alegerile nu vor avea loc”, a menționat Dorin Chirtoacă.

Dorin Chirtoacă a fost ales primar de Chișinău în anul 2007, ulterior, a câștigat alte două mandate. În prezent acesta se află în arest la domiciliu, fiind învinuit de trafic de influenţă şi corupere pasivă în dosarul parcărilor cu plată.

TUPEISTA SI CINICA DE ORIGINE ROMANES LAURA CODRUTA KOVESI A MINTIT FARA SA CLIPEASCA IN FATA UNEI INTREGI TARI PARADITE IN CONFERINTA EI DE PRESA ARANJATA!

17 feb.

Conferinţa de presă a Laurei Codruţa Kovesi, prima de cînd deţine cele mai înalte funcţii în Parchet, a fost împănată cu o serie de minciuni evidente, deşi ştia că evenimentul este transmis în direct de toate televiziunile de ştiri! Desigur, cei din propaganda care îi este favorabilă vor susţine contrariul, însă mai jos vă vom prezenta documentele oficiale care arată indubitabil că, la această conferinţă de presă, Laura Codruţa Kovesi a minţit în mai multe rînduri!

1. PROCURORI DIN DNA AU FALSIFICAT PROBE. Chiar de la începutul conferinţei de presă, Laura Codruţa Kovesi a spus: „Eu asta le spun cetățenilor: nu falsificăm probe și respectăm legea”, susţinînd apoi de mai multe ori că transmiterea acestui mesaj este principalul scop al conferinţei:

Ei, bine, la doar cîteva minute de la terminarea conferinţei, „Lumea justiţiei” a publicat un document oficial care arată indubitabil că şefa DNA nu spune adevărul! Este vorba despre o Hotărîre judecătorească dată chiar de judecătorul Horia Şelaru de la ÎCCJ, care a fost asistentul Codruţei Kovesi, motiv pentru care a şi fost făcut peste noapte judecător direct din funcţia de procuror!

Nu se poate spune deci că judecătorul Horia Şelaru ar fi un adversar al Codruţei Kovesi sau DNA, ci din contră, un apropiat al acestora. Sentinţa a fost dată în Dosarul nr. 182/64/2017, avînd pe rol soluţionarea cauzei apelată de CETRAŞ GHEORGHE, în dosarul prinţului Paltin Sturza.

Iată pasajul din această Sentinţă, în care instanţa constată că „proba este reală însă mijlocul de probă, respectiv procesul verbal de transcriere, este falsificat”! Adică, pe înţelesul tuturor, înregistrarea audio dintre două persoane este reală, dar, atunci cînd s-a făcut transcrierea care a fost depusă la dosar ca probă, s-a falsificat conţinutul de către procuror şi ofiţerul judiciar din cadrul DNA:

Drept urmare, pentru aceste falsificări de probe s-au întocmit două dosare penale care îl vizează pe procurorul Iulian Nica de la DNA Braşov, plecat între timp la Parchetul Tribunalului Braşov!

Aşadar, cînd a spus că la DNA nu se falsifică probe, Codruţa Kovesi a spus un neadevăr! Asta nu înseamnă că aşa se procedează mereu la DNA, dar nici că la DNA nu s-au falsificat probe!

2. INSPECŢIA JUDICIARĂ A CONSTATAT CĂ ŞEFA DNA A CRITICAT DECIZIILE CCR. Una dintre întrebările jurnaliştilor a fost directă: „Aveţi obiceiul să criticaţi deciziile CCR. Cum se împacă acest lucru cu poziţia de procuror-şef?” Nici măcar la această întrebare, răspunsul Codruţei Kovesi nu a fost sincer, deşi a vrut să pară tranşant: „Nu am criticat deciziile CCR, am prezentat efectele lor, le-am respectat intotdeauna”. Dar, pentru a nu fi şi noi acuzaţi de trunchiere, „editare” sau scoatere din context, iată întreg pasajul din conferinţă referitor la această întrebare, după care publicăm un pasaj din raportul Inspecţiei judiciare care subliniază atitudinea şefei DNA faţă de deciziile CCR după Ordonanţa 13:

Din păcate, şi în acest caz trebuie să constatăm că Laura Codruţa Kovesi a mizat pe lipsa de memorie a celor care i-au pus întrebările şi a populaţiei. În realitate există un document al Inspecţiei judiare, proba, cum îi place şefei DNA să ceară, care demonstrează contrariul. Iată fragmentul din Decizia Inspecţiei judiciare referitoare exact la atitudinea sa faţă de deciziile CCR:

Deci, chiar Inspecţia judiciară, singura instituţie care poate ancheta oficial activitatea magistraţilor, a constatat în această decizie că Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorilor din DNA mesajul de „nerecunoaştere a caracterului definitiv şi general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”!

Referirea se face la acea înregistrare, în care Kovesi s-a adresat procurorilor, cînd l-a atacat direct pe fostul şef al DNA, Daniel Morar, care este acum judecător la CCR. Să revedem ce spunea Kovesi la acea şedinţă cu procurorii: „După decizia CCR mi-aş fi dorit să ieşim cu un dosar cu un ministru, să presăm, sau măcar pe un dosar important. Ne e teama că CCR a zis că am derapat! Îşi bat alţii joc de munca noastră, noi să stăm doar să încasăm. Nu degeaba tot zic că e important să ieşim. (..) Noi, de la începutul anului ne-am luat-o în freză şi cu OUG 13 şi oamenii ne-au apărat… Am auzit comentarii pe dosarul OUG 13. Eu mi-am asumat acest dosar. Mi-am asumat acest dosar cu Surugiu şi Uncheşelu. (..) Chiar să zică CCR că am derapat o să iau 4 dosare, mă duc la Morar şi îi spun „spălă-te cu ele pe cap.

Chiar să fi uitat Kovesi propriile sale cuvinte? Aceste înregistrări, pe baza cărora Inspecţia judiciară a tras concluzia că şefa DNA a transmis procurorilor din subordine mesajul de nerecunoaştere a Deciziilor CCR, nu ţin de statistică şi nici referirile la Daniel Morar în calitate de judecător CCR, aşa cum sugera Kovesi în conferinţă!

3. EXPERTIZA A CONSTATAT, DIN CONTRĂ, CĂ ÎN ÎNREGISTRAREA CU KOVESI NU S-AU FĂCUT JUXTAPUNERI. Cea mai spectaculoasă minciună a Laurei Codruţa Kovesi din conferinţa sa de presă este însă aceea referitoare la înregistrările din şedinţa cu procurorii DNA, cunoscută ca fiind „caseta cu decaparea”. Kovesi a spus din nou că Inspecţia judiciară ar fi constatat că acele afirmaţii, pe care le-am auzit cu toţii în înregistrarea făcută chiar de procurorii prezenţi la acea şedinţă, nu le-ar fi făcut. Din contră, aşa cum veţi vedea chiar în documentul oficial reprodus mai jos, Inspecţia judiciară spune exact contrariul, că a făcut acele afirmaţii!

Ignorînd faptul că există documente oficiale, Kovesi a spus că există o expertiză ce demonstrează că în celebra înregistrare s-ar fi făcut juxtapuneri de texte. Şi în această privinţă, Inspecţia judiciară, citînd chiar expertiza despre care vorbeşte Kovesi, spune exact contrariul, adică: nu s-au făcut juxtapuneri sau colări de texte!

Iată, însă, pentru stabilirea adevărului, chiar documentul care o contrazice pe Laura Codruţa Kovesi: raportul Inspecţiei judiciare (publicat acum ceva timp de „luju.ro”) invocat de şefa DNA, din care vă prezentăm ce se scrie la filele 36-37:

Nu există, deci, nici un dubiu: Laura Codruţa Kovesi nu a spus adevărul cînd s-a referit la acea înregistrare din şedinţa cu procurorii! Inspecţia judiciară scrie foarte clar: „din analiza materialului probabtor, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în cadrul şedinţei de lucru din data de 30.03.2017, procurorul şef al DNA a făcut afirmaţii de natură a aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei!

De asemenea, referitor la expertiza tehnică, acelaşi raport al Inspecţiei judiciare a constatat: „Cît priveşte alterarea conţinutului lor, invocată în apărare de persoana cercetată [Laura Codruţa Kovesi, n.n.], aceasta nu a fost confirmată în maniera juxtapunerii sau colării de către constatarea tehnico-ştiinţifică sau de expertiza criminalistică, motiv pentru care apărarea va fi înlăturată ca nesusţinută de probe”!

Deci, nimic mai clar: Laura Codruţa Kovesi a minţit opinia publică şi în această privinţă, în ciuda evidenţei, adică ignorînd tocmai conţinutul real al documnetlor pe care chiar dînsa le-a invocat: expertiza tehnico-ştiinţifică şi raportul Inspecţiei judiciare!

Pentru a lămuri pe deplin acest subiect, precizăm că noţiunea de „editare”, invocată de Kovesi, nu înseamnă „falisificarea sau juxtapunerea” înregistrării, ci decuparea dintr-o înregistrare mai lungă a fragmentelor semnificative sau suprapunerea transliterării. Kovesi a spus în conferinţă că ar fi o redare greşită a unui cuvînt, ca text scris! În acest fel, fără să-şi dea seama, Kovesi deja a recunoscut că înregistrarea este reală, nu construită artificial cu un soft aiuristic. S-a greşit la transcriere? Foarte bine, dar, în loc să nege autenticitatea înregistrării, ar fi trebuit să ne spună tuturor care ar fi fost transcrierea corectă a cuvîntului!

Acestea sînt cele mai grozave minciuni proferate de Codruţa Kovesi în conferinţa de presă de la sediul DNA, cele pentru care există documente care o contrazic în mod flagrant. Dar există şi alte neadevăruri pe care le-a susţinut şefa DNA:

– 4. Că nu are pîrghii pentru a-l suspenda pe Lucian Onea, şeful DNA Ploieşti, deşi a făcut acest lucru chiar în cazul procurorului Portocală, căruia, cum singură a recunoscut, i-a cerut să plece din DNA, iar acesta s-a conformat şi şi-a prezentat demisia! Lui Onea, însă, Kovesi i-a cerut doar explicaţii scrise, fără să-l întrebe măcar ce căuta Negulescu să-l ancheteze pe Vlad Cosma într-un dosar instrumentat de DNA, deşi nu era atunci procuror în cadrul instituţiei, ci la un alt parchet! O spune chiar Kovesi în conferinţă: „Procurorul Negulescu nu a lucrat în această speţă în care martorul a avut identitatea protejată”.

– 5. Şi în conferinţa de presă a repetat ceea ce scrisese în Comunicatul DNA: persoana care ar fi şantajat procurorii, acel Răzvan Alexe, ar fi un apropiat al familiei Cosma. În realitate, Răzvan Alexe este denunţător în dosarul lui Mircea Cosma, aflat în înţelegere cu DNA pentru a i se reduce pedeapsa! Kovesi nu a explicat nici măcar acest lucru elementar: dacă la ora 11.00 Vlad Cosma depusese deja plîngere împotriva procurorilor, ce rost avea „şantajul” înregistrat la ora 15.00, într-o parcare, cu acel Răzvan Alexe?

– 6. Întrebată de legalitatea înregistrării cu acest Răzvan Alexe, şefa DNA nu a vrut să precizeze dacă a fost cerută sau nu autorizarea unui judecător, din moment ce această înregistrare este probă în dosarul aşa-zisului şantaj.

Indiferent ce semnale a primit Laura Codruţa Kovesi din partea propagandei care o susţine necondiţionat, şefa DNA trebuie să reţină că toate aceste minciuni sau omisiuni din conferinţa de presă rămîn ca dovadă a nesincerităţii sale în faţa opiniei publice.

NOVA MILLER – SUPERNOVA!

17 feb.

MARSHMELLO & ANNE-MARIE – FRIENDS!

17 feb.

PALOMA FAITH – ‘TIL I’M DONE!

17 feb.

SKINDRED – MACHINE!

17 feb.

APOCALYPTICA – BATTERY!

17 feb.

ANIMAL DRIVE – HAD ENOUGH!

17 feb.

PREMIERUL VIORICA DANCILA NU-L DEMITE PE DARIUS VALCOV!

17 feb.

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, luni, la sediul central al PSD, că nu-l demite pe consilierul de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului, Darius Vâlcov, pentru că nu a abandonat niciodată un membru al echipei sale care trece printr-un moment dificil.

„Nu am abandonat niciodată un membru al echipei mele care trece printr-un moment dificil. Când vom avea o hotărâre definitivă, abordarea mea probabil va fi alta. Eu cred că fiecare dintre cetăţenii acestei ţări au dreptul la prezumţia de nevinovăţie până la o hotărâre definitivă şi cred că acest lucru ar trebui să se aplice pentru fiecare român, indiferent de locul unde se află. Eu voi merge pe acest lucru”, a declarat prim-ministrul.

Dăncilă a precizat că a votat o directivă europeană care susţine prezumţia de nevinovăţie până la decizia finală și nu poate să nege ceva ce a votat.

„Abordarea mea va fi alta, când va fi hotărârea definitivă”, a explicat șefa Guvernului.

Joia trecută, Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani. Decizia nu este definitivă.

%d blogeri au apreciat: