Arhiva | 12:10 pm

JOHANNIS SI GEORGE MAIOR ACUZATI GRAV:FAC PARTE DIN STATUL PARALEL,TREBUIAU SACRIFICATE PERSOANE SPRE BINELE LOR,SPRE A-I SALVA!

7 mart.

Johannis,George Maior, acuzati grav: „Dosare făcute, persoane sacrificate pentru a-i salva”

George Maior

„Am făcut parte din acel stat paralel, trebuiau sacrificate persoane spre binele altora”.

BUCUREȘTI, 5 mart — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Declarație uluitoare a unuia dintre oamenii de bază ai sistemului creat de Traian Băsescu, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu.

„Da, cred că am făcut parte din acel stat paralel”, a afirmat Georgescu, recunoscând astfel existența „statului paralel”. Dar, continuă Georgescu, „„eu am făcut totul din bună credinţă”.

Eu am fost, să zicem un exponent al statului paralel, consideră Georgescu.

„Timp de 9 ani am stat la masă cu aceste persoane şi brusc am devenit un biet penal — trebuiau sacrificate persoane spre binele altora”.

Care sunt „aceste persoane” la care se referă fiul fostului șef al penitenciarului Codlea? O spune chiar el.

„Nu eram nimic greşit că mă întâlneam cu directorul SRI şi nu puteam pune la îndoială ce-mi spunea cel mai înalt om al statului”, recunoaște deschis Georgescu implicarea acestor personaje.

Care au fost efectele activității acestui „stat paralel”? În cuvinte simple și concise, praful și pulberea!

„Gândiţi-vă că instituţiile, clasa politică sunt praf”, recunoaște Georgescu. „Nu se mai pot face construcţii, nu se mai poate lucra la proiecte — se rezolvă dispute personale prin instituţii”.

Cum lucra sistemul din care făcea el parte? Acum spune că „lucrurile nu mai pot continua aşa”. Atunci însă…

„Sesizările se făceau şi în interiorul partidelor — îşi făceau unii altora dosare”, dezvăluie fostul șef al ANI. „E impropriu să spui că Horia Georgescu a nenorocit ceva sau pe cineva„, se apără omul care recunoaște existența „statului paralel”.

În spectaculosul său interviu oferit B1 Tv, Georgescu păstrează pentru final bomba — au fost sacrificate mai multe persoane — „unii trebuiau să devină ţapi ispăşitori”, pentru a fi salvate altele.

„Dacă stau zece persoane la o masă şi unul rămâne în picioare, lucrurile sunt foarte clare”, a spus Georgescu, care a precizat: „Nu mă refer la doamna Kovesi, ci la domnul Maior. Trebuiau sacrificate persoane spre binele altora”.

O acuzație gravă pentru actualul ambasador în SUA — despre care, cu siguranță, același „partener strategic” știe multe, poate chiar totul.

Read more: https://ro.sputnik.md/analytics/20180305/17680777/maior-acuzat-dosare-facute-salvare.html

Reclame

TERORISM JUDICIAR: DNA INTERVINE LA RUPERE IN PROCESUL CIVIL DINTRE PERSOANA FIZICA,CETATEANCA LAURA KOVESI SI JURNALISTII ANTENA 3,IN CARE SEFA DNA VREA 1 MILION DE LEI !PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS TACE IN LOC SA O DEMITA IMEDIAT!

7 mart.

Imagini pentru IOHANNIS,KOVESI,ANTENA 3,POZE

Printr-o adresa din ianuarie 2018 din dosarul 853/P/2016, procurorii DNA Marius Bulancea si Mihaela Beldie-Canela au cerut copia integrala a dosarului civil. Razvan Savaliuc a cerut instantei sa trimita adrese la DNA pentru a se afla daca judecatorii fac obiectul dosarului penal: “Am impresia ca mai avem putin si mascatii DNA vor navali in sala” (Document).

Absolut incredibil! Directia Nationala Anticoruptie intervine brutal in dosarul 6043/3/2015 aflat pe rolul Curtii de Apel Ploiesti, in care are calitatea de parata alaturi de Laura Codruta Kovesi, dosar in care sefa DNA are si calitatea de reclamanta care pretinde daune de 1 milion de lei de la Antena 3 si jurnalisti Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si Razvan Savaliuc.

Printr-o adresa din 5 ianuarie 2018, emisa in dosarul penal 853/P/2016, adresa semnata de seful Sectiei a II-a Marius Bulancea si procuroarea Mihaela Beldie-Canela (care instrumenteaza alaturi de Alexandra Lancranjan, zisa Veverita, dosarele presedintelui PSD Liviu Dragnea) s-a cerut Curtii ca: “In interesul solutionarii dosarului penal cu numarul 853/P/2016, in conformitate cu art. 170 Cod.pr.pen. Va rugam sa ne inaintati in fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul toate documentele din dosarul 6043/3/2015 in care a fost emisa sentinta civila nr. 1243 din data de 16.10.2015 de catre Tribunalul Bucuresti– (vezi facsimil)

Pentru cine nu stie, sentinta civila a TMB nr. 1243 din 16.10.2015 este cea prin care jurnalistii Antena 3 au fost obligati la fond la plata unor daune morale imense, absolut nejustificate, de 250.000 lei (circa 60.000 euro) catre Laura Kovesi, cele mai mari daune date vreodata in Romania intr-un dosar de presa, pe simple opinii si intrebari puse in niste emisiuni de televiziune.

De asemenea, semnatarul adresei, procurorul sef sectie Marius Bulancea este cunoscut ca un bun prieten in viata privata cu Laura Kovesi, alaturi de care au fost surprinsi intr-un concediu, in vizite la manastiri, la locasuri de rugaciune, insotiti si de Valentin Horia Selaru, actual judecator al ICCJ (fost consilier al lui Kovesi) – vezi foto

Consideram adresa DNA ca un factor de presiune, de intimidare a judecatorilor CA Ploiesti Marilena Panait si Valentina Gheorghe, care solutioneaza in prezent apelul in acest dosar, care a fost stramutat de doua ori, de la CA Bucuresti, la CA Pitesti si la CA Ploiesti. Fiecare stramutare din cele doua incuviintate de Inalta Curte au survenit dupa ce s-a facut dovada banuielii legitime ca judecatorii cauzei au fost influentati de forte necunoscute sa respinga toate probele propuse in aparare de jurnalisti pentru a ramane in pronuntare cu orice pret. Deosebit de important, fiecare stramutare a fost admisa dupa ce CA Bucuresti si CA Pitesti au ramas in pronuntare dupa ce au respins absolut toate probele propuse in apel.

Apare absolut inacceptabil ca DNA – care este parat in cererea reconventionala a lui Razvan Savaliuc, alaturi de parata Laura Kovesi – sa instrumenteze un dosar penal legat de dosarul civil in care este parte, fara ca nimeni sa stie la cine si la ce se refera aceasta ancheta.

Fata de aceasta situatie, constatata marti 6 martie 2018 la orele 9.00 cand Razvan Savaliuc a studiat dosarul la bara, jurnalistul a solicitat instantei de judecata sa faca adrese catre DNA pentru ca acest parchet sa comunice obiectul dosarului 853/P/2016, daca s-a inceput urmarirea penala in caz si impotriva cui, pentru a se afla daca nu cumva chiar judecatorii Marilena Panait si Valentina Gheorghe pot face obiectul acestui dosar penal, situatie care i-ar face incompatibili in a mai solutiona cauza.

Incredibil, presedinta de complet Marilena Panait a refuzat sa faca adresele cerute, parand foarte speriata, situatie fata de care Razvan Savaliuc a formulat cerere de recuzare pe motiv de incompatibilitate absoluta legata de imprejurarea ca exista elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea instantei. Cererea de recuzare urmeaza a fi motivata si depusa in termen de 3 zile.

Jurnalistul Razvan Savaliuc a subliniat in cadrul pledoariei sale: “Am impresia ca mai avem putin si mascatii DNA vor navali in sala de judecata” si a solicitat instantei sa nu se lase intimidata de asemenea practici si sa isi respecte juramantul depus la investirea in functie.

Fata de incidentul aparitiei la dosar a adresei DNA, care desi are calitatea de parata, s-a apucat sa faca dosare penale necunoscute ca obiect pe marginea procesului civil in care Laura Kovesi vrea sa se imbogateasca pe spatele jurnalistilor Antena 3, Razvan Savaliuc a solicitat eliberarea de copii dupa adresele DNA aparute la dosar. Reactia presedintei Marilena Panait a fost una extrem de suspecta, aceasta afirmand ca nu stie la care acte se refera exact jurnalistul. Si l-a indrumat pe jurnalist sa obtina actele de la arhiva instantei cand va ajunge dosarul acolo.

De altfel, pe tot timpul termenului de marti 6 martie 2018, Curtea de Apel Ploiesti a calcat sistematic in picioare apararea jurnalistilor Antena 3, refuzand sa admita orice proba la dosar, refuzand sa dea curs la doua cereri de repunere a cauzei pe rol, refuzand sa primeasca o cerere de interventie principala, refuzand sa faca adrese la DNA pentru clarificarea dosarului penal cladit de DNA pe marginea dosarului in care e parata.

Practic, in acest dosar, jurnalistilor nu li s-a admis in tot apelul nicio proba, iar judecatoarele Marilena Panait si Valentina Gheorghe au incalcat flagrant principiul continuitatii si al nemijlocirii, refuzand sa administreze probe si sa repuna cauza pe rol, potrivit art. 214 cod procedura civila.

Opinia noastra e ca din tot comportamentul judecatoarelor a reiesit ca acestea se aflau sub o stare de imensa presiune, intrucat nici macar nu au lasat partile sa dea citire cererilor ridicate, pe care le-au respins din start pe banda rulanta, scopul lor fiind de a ramane in pronuntare cu orice pret, ceea ce au reusit si decis pentru data de 20 martie 2018.

Lumeajustitiei.ro cere ministrului Justitiei si CSM sa faca lumina de urgenta in acest caz in care exista banuiala legitima ca DNA influenteaza pe fata verdictul in acest dosar civil in care dreptul la aparare si la un proces echitabil al jurnalistilor Antena 3 a fost grav incalcat.

Exista banuiala legitima ca DNA incearca astfel sa bage frica in judecatori, drept pentru care solicitam ministrului Justitiei Tudorel Toader sa isi exercite autoritatea conferita de Constitutie si sa verifice cum este posibil ca parata DNA sa deschida un dosar penal pe marginea dosarului civil in care este judecata, si sa trimita adrese la dosar in acest sens care sunt de natura a revolta orice observator de buna credinta.

Apare de asemenea de necrezut faptul ca adresa procurorului sef sectie Bulancea a fost trimisa initial la Curtea de Apel Pitesti (de unde dosarul a fost stramutat la CA Ploiesti inceputul anului 2017). E neverosimil ca Bulancea nu stia ca dosarul sefei sale si a institutiei la care e angajat (si care a primit citatii termen de termen) se afla la Ploiesti, dupa ce toata lumea a vazut-o la televizor pe Kovesi in mai multe randuri la Curtea de Apel Ploiesti, unde a ramas antologic raspunsul ei catre jurnalisti ca se afla intr-o zona privata – pe trotuar. Mai degraba credem ca s-a dorit cu orice pret ca adresele DNA sa ajunga la dosarul de la Ploiesti, dar sa para ca au ajuns dintr-o “eroare” din motive lesne de inteles.

Vedeti mai jos imaginile cu sefa DNA Laura Kovesi la biserica, impreuna cu procurorul DNA Marius Bulancea si fostul ei consilier Horia Valentin Selaru, facut peste noapte judecator la ICCJ:

MONICA NICULESCU O VA INTALNI PE SORANA CARSTEA!

7 mart.

Monica Niculescu (71 WTA), jucătoare venită din calificări, o va întâlni în turul inaugural pe conaţionala Sorana Cîrstea (35 WTA), acceptată direct pe tabloul principal al turneului Premier Mandatory de la Indian Wells.

Monica Niculescu a acces pe tabloul principal de la Indian Wells după o victorie clară, scor 6-0, 6-4 cu Roberta Vinci (Italia, 147 WTA), fiind distribuită într-un meci cu Sorana Cîrstea. Jucătoarea din Târgovişte aştepta o adversară din calificări, iar sorţii i-au scos-o în cale pe colega din naţionala de Fed Cup.

Niculescu şi Cîrstea se vor duela pentru a 9-a oară în carieră, istoria meciurilor directe fiind de partea Monicăi, scor 5-3! Prima partidă dintre cele două a avut loc în urmă cu 14 ani, la un turneu ITF din Iaşi, iar Niculescu a câştigat cu 6-1, 7-6 în sferturile de finală.

Eleva lui Călin Ciorbagiu a mai învins-o pe Sorana în calificări la Zurich 2008, scor 6-4, 6-4, în primul tur la Moscova 2009, scor 3-0 (abandon), în calificări la Montreal 2010, scor 6-3, 6-3, şi în turul I la Indian Wells 2017, scor 4-6, 6-3, 6-1.

În ultimul meci dintre Moni şi Sori s-a impus însă Cîrstea, 6-4, 1-0 (abandon) în turul I la Nurnberg 2017, iar sportiva din Târgovişte a mai trecut de Niculescu în semifinalele turneului ITF de la Bucureşti 2006, scor 3-6, 6-4, 7-5, şi în prima manşă de la Hertogenbosch 2009, scor 5-7, 6-3, 6-3.

Partida 100% românească va avea loc joi seară, iar câştigătoarea ar putea juca împotriva lui Venus Williams (SUA, favorită 8) în faza următoare. Pe tabloul principal al turneului de peste 8 milioane de dolari vor mai evolua Simona Halep, Mihaela Buzărnescu şi Irina Begu.

DANIEL HORODNICEANU ,SEFUL DIICOT ,INTR-UN DOSAR PENAL AL DNA!

7 mart.

Update Numele lui Daniel Horodniceanu, procurorul șef al DIICOT, apare într-un dosar care ar fi fost clasat de DNA în 2017.

Este vorba de o anchetă in rem pentru abuz în serviciu, vizând perioada în care Daniel Horodniceanu era șef la DIICOT Iași, cu privire la modul în care s-au luat mai multe decizii în dosarul în care a fost cercetat omul de afaceri Gruia Stoica. DNA a precizat pentru Digi24 că actualul șef al DIICOT nu era vizat, ci că au fost investigate faptele.

Horodniceanu a spus marți că a cerut detalii cu privire la acest dosar.

„Am făcut o solicitare de studiu a dosarului și după ce o să mă lămuresc eu, o să lămuresc și pe altcineva. Era normal să fiu anunțat”, a declarat Daniel Horodniceanu.

MEVLUT CAVUSOGLU,MINISTRUL DE EXTERNE AL TURCIEI CRITICA GERMANIA!

7 mart.

Mevlut Cavusoglu, ministrul de Externe al Turciei, a criticat, marți, Germania pe motiv că aceasta a devenit un adăpost pentru militanții kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și pentru cei ai grupării FETO condusă de clericul musulman Fethullah Gulen, relatează Dpa International.

Declarațiile oficialului turc au fost făcute în contextul în care acesta efectuează o vizită oficială în Germnia.

Cavusoglu le-a transmis oficialilor de la Berlin că Turcia se așteaptă ca ”Germania să fie mai vigilentă față de acești infractori”, din moment ce PKK este considerată organizație teroristă atât de Turcia, SUA sau Uniunea Europeană.

De asemenea, ministrul turc de Externe a precizat că peste 400 de membri ai grupării FETO au primit azil în Germania.

SILVIO BERLUSCONI ,DESPRE FORMAREA VIITORULUI GUVERN AL ITALIEI!

7 mart.

 Coaliţia de centru-dreapta trebuie să primească sarcina formării viitorului guvern al Italiei, afirmă Silvio Berlusconi, liderul formaţiunii Forza Italia, după rezultatul neconcludent al scrutinului parlamentar, informează cotidianul La Repubblica.

Silvio Berlusconi l-a felicitat pe Matteo Salvini, liderul partidului radical Liga Nordului, care, în mod neaşteptat, a obţinut un scor mai mare decât formaţiunea Forza Italia, cu care alcătuieşte o coaliţie.

„Sunt fericit pentru Matteo Salvini şi pentru Liga Nordului. Partidul meu, Forza Italia, a contribuit în mod determinant la obţinerea victoriei alianţei de centru-dreapta; rezultatul ar fi fost diferit dacă nu aş fi fost împiedicat să candidez cu drepturi depline”, a declarat Silvio Berlusconi.

Fostul premier italian a subliniat că alianţa de centru-dreapta formată din Liga Nordului, Forza Italia şi Fraţii Italiei trebuie să primească sarcina formării guvernului.

„Eu rămân liderul partidul Forza Italia, coordonatorul forţelor politice de centru-dreapta şi garantul acestei coaliţii. Noi trebuie să primim mandatul pentru formarea guvernului”, a insistat fostul premier italian.

Potrivit rezultatelor parţiale, partidul populist antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S) a obţinut 32,7% în urma scrutinului parlamentar desfăşurat duminică în Italia. Pe locul doi se situează Partidul Democrat (PD, centru-stânga), cu 18,7%. Formaţiunea de extremă-dreapta Liga Nordului, condusă de Matteo Salvini, a obţinut 17,4%, iar Forza Italia (FI, centru-dreapta), partidul lui Silvio Berlusconi, 14%. Partidul naţionalist-conservator Fraţii Italiei (FdI), condus de Giorgia Meloni, a primit 4,3% din voturi, partidul Liber şi Egali (LeU) 3,4%, formaţiunea +Europa 2,5%, Noi cu Italia 1,3%, iar Mişcarea Civică Populară 1%.

Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, a semnalat că este dispus să accepte funcţia de premier al Italiei în cazul victoriei coaliţiei conduse de Silvio Berlusconi în scrutinul parlamentar. În vârstă de 81 de ani, Silvio Berlusconi nu poate deţine din nou, deocamdată, funcţia de premier al Italiei deoarece are o condamnare prin care i se interzice acest lucru. Înaintea scrutinului, Silvio Berlusconi declara că în cel mult un an este dispus să devină din nou prim-ministru, în contextul expirării condamnării prin care i se interzice să deţină funcţii publice.

NICI SF.LAZAR ,NICI SF.AUGUSTIN:CINE CONDUCE REPUBLICA PROCURORILOR?!

7 mart.

Augustin Lazăr va prezenta astăzi al doilea bilanț al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) de când a fost înscăunat procuror general al României. Lazăr este al 11-lea procuror general al României din perioada postdecembristă, fiind numit în fruntea Ministerului Public pe 28 aprilie 2016.

 

După învestire, Lazăr a făcut echipă în fruntea Parchetului General cu Laura Oprean, în funcția de prim-adjunct, și cu Bogdan Licu, în funcția de adjunct. Adjuncți de drept ai procurorului general sunt procurorii-șefi ai DNA și DIICOT, Laura Codruța Kovesi, respectiv Daniel Horodniceanu. Un membru important al echipei lui Lazăr este procurorul-șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din PÎCCJ, Romulus Varga, numit în această funcție în ianuarie 2017. Corespunde oare această echipă exigențelor și imperativelor actuale?

Toți procurorii generali, numiți pe filieră politică

În opinia mea, bazată inclusiv pe pregătirea juridică și experiența de procuror, singurii procurori generali ai României care au avut calificarea și autoritatea profesională necesare pentru această funcție au fost, după 1989, Gheorghe Robu (ianuarie-decembrie 1990) și Nicolae Cochinescu (1996-1997) (foto), care au deținut această funcție doar în jur de un an. Fostul președinte Ion Iliescu și PDSR, antecesorul PSD, au preferat în perioada 1990-1996 doi procurori generali modești profesional și aserviți politic, respectiv pe generalul Mihail Ulpiu Popa Cherecheanu (1990-1993), fost baschetbalist la Steaua și în echipa națională, care a deținut anterior funcția de șef al Secției Parchetelor Militare, și pe Vasile Manea Drăgulin (1993-1996), care a fost anterior șef de direcție în Parchetul General. În 1997, fostul președinte Emil Constantinescu l-a numit procuror general pe consilierul său Sorin Moisescu (fiul fostului patriarh ortodox Iustin Moisescu), cu care se afla în relații de prietenie și pe care l-a promovat anul următor în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. În 1998 au fost numiți în funcțiile de procuror general și procuror general adjunct doi procurori timișoreni, Mircea Criste și Mircea Zărie, pe filieră politică PNL, respectiv la impulsul fostei deputate liberale de Timiș Mona Muscă și cu concursul fostului ministru de justiție Valeriu Stoica, amândoi apropiați ai președintelui Constantinescu. După ce PSD a recâștigat președinția și guvernarea României în 2000, a fost numit procuror general Joița Tănase, un avocat obscur, fost coleg de facultate și apropiat al ex-premierului social-democrat Adrian Năstase, care n-a activat nicicând ca procuror sau judecător în cariera sa juridică. În 2003 a fost numit procuror general al PÎCCJ generalul Ilie Botoș, anterior procuror-șef al Parchetului Militar Teritorial Cluj și procuror-șef adjunct al Parchetului Național Anticorupție, care a fost „selectat“ datorită prieteniei sale cu generalul Gabriel Oprea, pe atunci omul de casă al lui Adrian Năstase. Botoș a impresionat mai mult prin faptul că a făcut un stagiu de pregătire de luptă corp la corp la Fort Bragg în SUA, unde se află sediul trupelor Delta Force.

În toamna anului 2006, ex-președintele Traian Băsescu a numit-o procuror general al României, la vârsta de 33 de ani, pe Laura Codruța Kovesi, care activase anterior la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, unde deținea de câteva luni funcția de șef al biroului local al DIICOT. Kovesi nu se remarcase prin ceva deosebit pe linie profesională, fiind selectată și susținută pe filieră politică PDL, respectiv de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care se afla în relații de prietenie cu tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, pe atunci prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș, președintele PDL, Emil Boc, care i-a fost coleg de facultate, și șefa de cabinet a ministrului de Justiție Monica Macovei, judecătoarea Monica Niculescu, care i-a fost colegă și prietenă bună în facultate. Fostul președinte Băsescu a reînvestit-o procuror general pe Kovesi în 2009, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. În 2013, în urma unui troc politic realizat între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, după traficul de influență exercitat de generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, fostul consilier prezidențial și ministru PDL Elena Udrea și fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, în funcția de procuror general a fost numit Tiberiu Nițu, fost coleg de facultate și amic cu Ponta, iar Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror-șef al DNA. Din datele prezentate rezultă că toți procurorii generali ai României din perioada postdecembristă au fost numiți pe filieră politică, în baza unor relații apropiate cu mai-marii zilei (unul a fost prieten cu Constantinescu, altul cu Năstase, altul cu Oprea, altul cu Blaga și Boc, altul cu Ponta).

Lazăr, suspectat că ar fi fost școlit și la Academia PCR

Nici actualul procuror general al României, Augustin Lazăr, nu este mai sfânt sub aspectul promovării pe conexiuni și amiciții personale și conexiuni politice. Lazăr a fost numit în funcție în 2016 de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului de Justiție Raluca Prună, cunoscută ca fostă consilieră și discipolă înfocată a predecesoarei sale Monica Macovei. Procurorul general face astăzi mare caz de independența procurorilor față de factorul politic, dar toată cariera sa s-a bazat pe conexiuni politice și aservire politică și relații de amiciție la nivel înalt. Originar din localitatea Rădești (denumită anterior Tâmpahaza) din județul Alba, Augustin Lazăr a absolvit în 1981 Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, unde a fost coleg de an și prieten bun cu Mircea Criste, devenit procuror general în 1998. Foști colegi de facultate spun că a fost un student bun, din categoria tocilari, și că s-a remarcat pe linia Uniunii Asociației Studenților Comuniști din România. După absolvire a luat repartiție de avocat, dar în 1982 a fost angajat la Procuratura Locală Alba Iulia, unde și-a făcut stagiatura, iar din 1984 până în 1990 a activat ca procuror criminalist.

A fost aservit regimului comunist, vehiculându-se că ar fi fost selectat și ar fi urmat cursuri postuniversitare la Academia PCR „Ștefan Gheorghiu“, unde erau îndoctrinate cadrele de conducere în funcție sau vizate pentru funcții de conducere, în cadrul Centrului de Perfecționare a Cadrelor de Conducere (faimosul CEPECA). Potrivit unor surse din Parchet, la ora actuală ar mai deține funcții în parchetele din România doi procurori îndoctrinați la Academia PCR, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Aurel Mascaș, și procurorul general al PÎCCJ, Augustin Lazăr. Nu am reușit să obținem încă o confirmare oficială, dar așteptăm să ne lămurească actualul procuror general dacă a cochetat cu cea mai înaltă școală comunistă. Probabil că de acolo i se trage deprinderea de a vorbi mult, fără să spună nimic.

Promovat la Parchetul General de colegul și amicul Mircea Criste

Din 1990 până în 1998, Augustin Lazăr a activat ca procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, dar nu se știe ­vreun dosar sonor pe care să-l fi soluționat în această perioadă. Soarta i-a zâmbit în 1998, când colegul și amicul său din facultate Mircea Criste a fost numit procuror general al României. Acesta a promovat la Parchetul General mai mulți colegi de facultate sau procurori de la parchetele din județul Timiș. Printre promovați s-a numărat și Augustin Lazăr, care a fost numit în septembrie 1998 ­procuror-șef al Secției Anticorupție, Urmărire ­Penală și Criminalistică, devenită cea mai importantă secție din PÎCCJ, un fel de embrion al PNA și DNA de mai târziu.

Secția Anticorupție condusă de Lazăr a instrumentat în perioada respectivă, cu mult tam-tam, mai multe dosare cu motivație politică, în care au fost vizați îndeosebi politicieni PDSR considerați adversari ai puterii instalate după 1996 și apropiați ai acestora. O țintă importantă a subalternilor lui Lazăr a fost ultimul președinte al Bancorex, Răzvan Temeșan, considerat un apropiat al fostului președinte Ion Iliescu și al fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc. Temeșan a fost arestat de două ori în 1999 și în cazul său s-a realizat, se pare, prima defilare ultramediatizată cu cătușe. Dosarele lui Temeșan au fost instrumentate însă superficial, acesta fiind absolvit ulterior de toate acuzațiile aduse de procurorii lui Lazăr. Într-un dosar având ca obiect acordarea unor credite bancare neperformante de către Bancorex, a fost achitat. În alt dosar, care a avut ca obiect finanțarea albumului „Eterna și fascinanta Românie“, instanța a dispus restituirea acestuia la PÎCCJ, unde a fost închis după câțiva ani. Cert este că prima campanie anticorupție declanșată în România, sub auspiciile Secției Anticorupție conduse de Augustin Lazăr, s-a dovedit una publicitară, constituind un eșec aproape total. Astfel că Lazăr nu se poate erija într-un deschizător de drumuri în lupta anticorupție de pe meleagurile mioritice.

Comisarul şef Traian Berbeceanu, fost şef al BCCOA Alba Iulia

Protector al interlopilor periculoși

Augustin Lazăr a deținut această funcție până în februarie 2001, când a plecat de la Parchetul General în urma revenirii la putere a PSD. Timp de aproape 12 ani, respectiv între 1 martie 2001 şi 31 decembrie 2012, a lâncezit în funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Între 2012 şi 2016 a deținut funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, din care a fost promovat procuror general al României. Lazăr s-a aflat, așadar, vreme de 15 ani în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Singurele dosare de anvergură cu care s-a lăudat pentru această perioadă sunt legate de infracțiuni împotriva patrimoniului național, respectiv dosarul brățărilor dacice și dosarul tablelor de legi de la Troesmis. Numele său nu este legat de niciun dosar mare de evaziune fiscală, deși în 2003 și-a luat doctoratul în drept cu teza „Investigarea infracțiunilor în mediul afacerilor“ (care n-a fost analizată până acum de experți în plagiat).

Au apărut însă suspiciuni că Lazăr ar fi favorizat afaceriști controversați și interlopi periculoși din aria sa de activitate. Comisarul-șef Traian Berbeceanu, fost șef al ­BCCOA Alba Iulia, a declarat recent în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție că Augustin Lazăr i-ar fi solicitat, în perioada în care s-a aflat în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, să nu-l cerceteze, pentru a fi folosit ca martor, pe unul dintre cei mai periculoși interlopi din zonă, Cristian Litera, protejându-l astfel, în condițiile în care acesta era suspectat de implicare în activități de tip raket. Bodyguard al controversatului om de afaceri Alin Simota din Petroșani, fost consilier județean și vicepreședinte al PNL Hunedoara, cunoscut ca patron al clubului de fotbal Jiul Petroșani și supranumit „baronul Văii Jiului“, Cristian Litera a fost condamnat ulterior, respectiv în 2013, de către Tribunalul Hunedoara la 10 ani de închisoare cu executare, pentru grave și multiple înșelăciuni. Tot în 2013, Alin Simota și Cristian Litera au fost arestați, la cererea DIICOT Alba Iulia, pentru infracțiuni de violență, șantaj, cămătărie, înșelăciune și trafic de persoane. Se pare că procurorul Lazăr nu și-a arătat vitejia și cu interlopii periculoși.

S-a cunoscut cu tatăl lui Kovesi și cu primarul Iohannis

În aria de competență a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-au aflat și se află județele Alba, Hunedoara și Sibiu. Ca atare, tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, care a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș în perioada 1980-2010, s-a aflat în subordinea lui Augustin Lazăr timp de vreo zece ani, respectiv până la pensionare, în 2010. Lazăr și Lascu s-au întâlnit la ședințele, inclusiv de bilanț, organizate la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia sau cu ocazia deplasărilor efectuate la parchetele arondate. De asemenea, în funcțiile deținute la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Lazăr a auzit de plângerile formulate și de dosarele înregistrate la adresa primarului municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, care a deținut această demnitate în perioada 2000-2014. Lazăr a fost procuror general adjunct la Alba Iulia în perioada în care la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a fost înregistrat dosarul nr. 609/P/2007 privind pe Klaus Iohannis, soția sa, Carmen Iohannis, și soacra sa, Georgeta Lăzurcă, care a fost transmis ulterior la DIICOT, de unde a fost declinat la DNA pe 25 februarie 2009, iar până în prezent nu se știe soluția emisă în cauză. În anii 2000-2015 era oarecum de notorietate că la instanțele și parchetele din Alba Iulia pot fi obținute soluții mai favorabile.

Procurorul general Lazăr nu a lămurit până acum opinia publică cu privire la dosarul pe care îl avea înregistrat la DNA în momentul învestirii sale în fruntea Ministerului Public. Conform unor informații publicate în presă, în toamna anului 2015, la Serviciul Teritorial Alba Iulia al DNA a fost înregistrată o sesizare formulată împotriva sa de un procuror din subordine, prin care era acuzat de fapte de corupție comise în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În primăvara anului 2016, sesizarea a fost înaintată la structura centrală a DNA, unde a fost înregistrat dosar penal. Având indicii temeinice, procurorul de caz ar fi solicitat și obținut interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Lazăr, operațiunea de monitorizare fiind realizată de Direcția Județeană Hunedoara a SRI, unde era șef un apropiat al generalului Florian Coldea. Potrivit informațiilor de presă, procurorul de caz ar fi intenționat să-l trimită pe Lazăr în judecată pentru că s-ar fi confirmat implicarea sa într-un act de corupție. Conducerea DNA a decis însă ca dosarul să fie repartizat unui alt procuror, care l-a clasat după învestirea lui Lazăr în funcția de procuror general al PÎCCJ. Nici Lazăr, nici DNA și nici CSM nu au lămurit situația acestui dosar până în prezent.

Domnișoara Oprean a avut doi bărbați puternici în spate

Și prim-adjunctul procurorului general al României, Laura Oprean, are legături cu Alba și ­Sibiu și și-a construit cariera pe prietenii și conexiuni politice. Laura Oprean s-a născut la Sebeș, județul Alba, a absolvit Liceul Sanitar din Sibiu și apoi Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca în 1997. În perioada 1998-2000 a fost procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, după care a activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (2000-2003), Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (2003-2006), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (15.02.2006 – 14.08.2006) și Serviciul Teritorial Cluj al DNA (15.08.2006 – 31.12.2007).

Începând din 2008, respectiv după zece ani de activitate ca procuror, Laura Oprean a avut o carieră fulminantă. De obicei, se spune că în spatele unui politician puternic se află întotdeauna o femeie puternică. În spatele Laurei Oprean s-au aflat însă doi bărbați puternici și apropiați, cu care s-a intersectat profesional la Cluj: Daniel Morar, procuror-șef al DNA în perioada 2005-2012, și Florin Maghiar, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj (2008-2014). Daniel Morar a promovat-o în 2008, la vârsta de 33 de ani, procuror-şef al Serviciului Teritorial Cluj a DNA, iar după un an a numit-o procuror-șef adjunct al structurii centrale a DNA, deși nu se remarcase până atunci cu mari dosare de corupție sau de altă natură. Este de observat că procurorii-șefi Morar și Maghiar au plimbat-o în diverse structuri de parchet și pe diverse funcții pentru a i se crea un CV și un piedestal corespunzător pentru funcții mai mari la București. Domnișoara Oprean a fost adjunct al lui Morar din martie 2009 până în octombrie 2012, când același Daniel Morar, care devenise procuror general interimar al PÎCCJ, a numit-o prin ordin procuror-șef interimar al DNA, funcție pe care a exercitat-o până în martie 2013, înainte de a fi numită pe post Laura Codruța Kovesi. Ulterior s-a întors la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, unde a fost numită în funcția de procuror general pe 15 martie 2014, cu sprijinul apropiatului său predecesor Florin Maghiar. Pe 16 mai 2016 a fost numită prim-adjunct al procurorului general al PÎCCJ de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului de Justiție Raluca Prună. Laura Oprean a fost acuzată atunci de presă că ar fi obținut grad de procuror la PÎCCJ fără examen, dar nu a răspuns la această acuzație.

Daniel Morar a fost numit procuror şef al DNA de către Traian Băsescu

Simpatii și favoritisme portocalii

Și Daniel Morar și Florin Maghiar au avut puternice conexiuni politice cu PDL. Morar a fost numit procuror-șef al DNA de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului de Justiție Monica Macovei. Maghiar este cumnat cu fostul deputat, actualmente europarlamentar, Daniel Buda, principalul locotenent clujean al lui Emil Boc, care a deținut funcția de președinte al PDL Cluj, iar după fuziune deține funcția de președinte al PNL Cluj. Și Laura Oprean a simpatizat cu PDL, o dovadă în acest sens fiind faptul că, în perioada în care a fost adjuncta lui Morar, ar fi obligat să demisioneze doi procurori de la DNA Târgu Mureș, care au trimis în judecată apropiați ai primarului PDL Dorin Florea.

Nu este sigurul motiv pentru care Laura Oprean a fost acuzată de apropiere sau favorizare a PDL. A fost acuzată de presă că l-ar fi scăpat, cu o soluție de scoatere de sub urmărire penală, pe controversatul om de afaceri Arpad Paszkani, fost patron al CFR Cluj, cunoscut ca sponsor al fostului premier Emil Boc și al fostului președinte Traian Băsescu (care a intervenit în favoarea sa, atenționând la un bilanț al PÎCCJ că a primit un memoriu de la „un cetățean onest din Cluj“, pe care l-a transmis procurorului general Laura Codruța Kovesi). Paszkani a fost anchetat într-un dosar care viza modul în care firma Polus, pe care o reprezenta, a achiziționat de la o societate de stat (Agroindustriala SA), la un preț de 90 de ori mai mic decât prețul pieței, un teren de 34 hectare, pe care a fost construit mallul Polus Center. A fost acuzată de deputatul USR Emanoil Ungureanu că ar fi clasat o plângere pe care ar fi formulat-o în 2013, în legătură cu traficul de organe pentru transplant, împotriva medicului clujean Mihai Lucan, fost consilier pe probleme medicale al ex-premierului Emil Boc și apropiat al fostului său șef Florin Maghiar, care a fost arestat recent într-un dosar instrumentat de DIICOT București. Parlamentarul clujean a calificat acest dosar ca „unul dintre cele mai importante cazuri de mușamalizare de după 1990“, arătând că procurorul de caz nu i-a audiat nici măcar pe martorii propuși în plângere. Nu este lipsit de importanță faptul că Laura Oprean a deținut funcția de procuror-șef adjunct al DNA în perioada în care s-a aflat la această instituție dosarul declinat de la Sibiu în care au fost cercetați Iohannis, soția și soacra sa.

Plagiatorul Licu, amicul SRI

În luna mai 2016 a mai fost numit adjunct al procurorului general Lazăr procurorul Bogdan Licu, licențiat al Facultății de Drept al controversatei Universități „Spiru Haret“. Acesta a deținut anterior funcția de prim-adjunct al procurorului general Tiberiu Nițu din 2013 până la demisia acestuia, în februarie 2016, când a devenit pentru câteva luni procuror general interimar. Bogdan Licu a fost și membru al Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2006-2013. Licu este cunoscut drept un apropiat al SRI. Soția sa este angajată psiholog la SRI și conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“. Bogdan Licu a absolvit Colegiul Național de Informații în 2004 și a obținut doctoratul în științe militare și de informații la Academia Națională de Informații în 2011, cu o teză de doctorat realizată sub coordonarea generalului Gabriel Oprea („Corupția, risc major la adresa siguranței naționale“).

Actualul adjunct al procurorului general al României a fost acuzat de dublu plagiat în ultimii ani. Prima dată a fost acuzat în aprilie 2013, înainte de a fi numit prim-adjunct al procurorului general Nițu, că a plagiat în proiectul său de management pasaje din proiectul judecătorului Iulian Dragomir de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2015 a fost acuzat că lucrarea sa de doctorat constituie un plagiat masiv, îndeosebi dintr-o carte a judecătorului Vasilică Cristi Danileț, fost coleg în CSM. În plin scandal, procurorul Bogdan Licu a anunțat că renunță la titlul de doctor în drept.

Bogdan Licu este și un om foarte bogat, ridicând semne mari de întrebare modul în care a dobândit o casă de 300 mp, trei apartamente, o garsonieră, mai multe terenuri, conturi în valută și autoturisme de lux. Licu și soția sa câștigă peste 36.000 euro pe an doar din chirii. Cam multă opulență pentru un magistrat cu funcția sa. Și la CSM și la Parchetul General, Licu a fost perceput drept un apropiat al Binomului SRI – DNA.

Playboy-ul Romică

Al șaselea element de bază al Parchetului General este procurorul-șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, Romulus Varga, zis Romică. Originar din Satu Mare, a absolvit în 1999 Facultatea de Drept a Universității Tibiscus din Timișoara, o universitate obscură în peisajul universitar românesc. În perioada 2000-2003 a activat ca procuror în Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei, iar din 2003 până în 2006 a lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare. În 2006 a câștigat concursul pentru funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, dar nu a exercitat această funcție decât un an, fiind înlocuit în 2007, în urma unui control al Inspecției Judiciare din CSM, care i-a găsit 66 de dosare în fișet, din care unele erau înregistrate în 2004. Nota de control a definit profesionalismul lui Romulus Varga astfel: „În ceea ce privește activitatea de execuție, în anul 2007, din cele opt controale realizate la parchetele din țară de Inspecția Judiciară, deficiențe grave au fost constatate doar în activitatea prim-procurorului Varga Romulus Dan și, respectiv, a unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița“. Ulterior, Romulus Varga a fost detașat doi ani la Ministerul Justiției, iar în 2009 a fost promovat tam-nesam la Parchetul General, fără să fi activat niciodată la un parchet de tribunal sau de curte de apel. Varga a obținut însă gradele de procuror pentru aceste parchete, lăudându-se că le-ar fi sedus cu frumusețea și inteligența sa pe procurorele din comisiile de examinare. În august 2016 a fost delegat procuror-șef adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din PÎCCJ, iar la începutul anului trecut a fost promovat procuror-șef al acestei secții. În 2016 a candidat pentru CSM, dar aici nu a mai avut noroc.

La Satu Mare, procurorul Varga nu s-a remarcat prin soluționarea unor dosare mai de anvergură. Foști colegi și șefi de-ai săi îl descriu drept un personaj arogant și orgolios, care se credea cel mai frumos și cel mai deștept. Aroganța i se trage probabil de la tatăl său, care a fost mulți ani subofițer de miliție la circulație și era cunoscut în Satu Mare pentru superioritatea afișată și conduita deseori abuzivă. În perioada cât a activat la Satu Mare, procurorul Varga s-a remarcat mai mult zburând frecvent deasupra orașului cu un avion de mici dimensiuni sau lansându-se cu parapanta. La București s-a căsătorit cu o prezentatoare de știri de la PRO TV. După ce a ajuns la Parchetul General s-a lăudat în presa sătmăreană că ar fi soluționat dosarele Elodia și Hexi Pharma, care ridică ambele mari semne de întrebare.

Nici Sfântul Lazăr, nici Sfântul Augustin

Prin prisma celor prezentate, procurorul general Augustin Lazăr nu ar trebui să mai măcăne atât despre imixtiunea politicului în justiție și despre independența procurorilor din subordinea sa. Și ar trebui să o lase mai moale cu linia roșie până ce nu ne lămurește cu pregătirea sa roșie. Ar fi mai bine dacă s-ar ocupa de asanarea corpului procurorilor concomitent cu profesionalizarea și responsabilizarea subalternilor săi. Pentru că până acum nu a dovedit că ar fi Sfântul Lazăr sau Sfântul Augustin pentru justiția autohtonă. În calitate de procuror general al României, Augustin Lazăr nu a fost în stare nici să reînvie Parchetul General sau să săvârșească alte minuni sau fapte bune, nici să vină cu concepții noi și să schimbe mentalitățile în cadrul parchetelor din subordine.

Orișicum, în condițiile în care procurorul general Augustin Lazăr a fost îndoctrinat la cea mai înaltă școală comunistă și este șantajabil cu anumite dosare, prim-adjunctul său, Laura Oprean, a avut simpatii portocalii și a condus DNA, iar adjunctul Bogdan Licu este cunoscut drept un apropiat al SRI, actuala echipă din fruntea Parchetului General nu prezintă nicio garanție și nu aduce nicio speranță că va clarifica, sancționa și stopa abuzurile crase ale unor procurori, îndeosebi de la DNA.

%d blogeri au apreciat asta: