Arhiva | 10:36 am

DOSARUL PENAL AL CORUPTULUI CARE UCIDE KLAUS WERNER JOHANNIS ADVOCATUL STATULUI PARALEL A FOST TRIMIS DE DNA LA PARCHETUL GENERAL CONDUS DE LAZARICA”!

14 mart.

Soarta dosarului penal deschis pe numele lui Klaus Iohannis începe să fie descifrată, mai ales după apariţia documentului de mai jos, emis chiar de DNA, care reprezintă o dezvăluire excepţională: acest dosar penal al lui Iohannis a fost trimis după anul 2009 de către DNA la Parchetul de pe lîngă CA Alba Iulia, condus pe atunci de Augustin Lazăr, actualul procuror general al României!

Această situaţie explică ascensiunea total surprinzătoare a lui Augustin Lazăr pînă la cea mai înaltă funcţie pe care o poate deţine un procuror, în care a fost numit chiar de Klaus Iohannis, clientul său din acel dosar penal! Nu trebuie uitată nici relaţia de prietenie pe care o are Augustin Lazăr cu familia Laurei Codruţa Kovesi, care i-a fost şi şefă şi subalternă şi care în 2009 era procurorul general al României.

Documentul pe care vi-l prezentăm mai jos este o adresă de răspuns emisă de către DNA la solicitarea profesorului Toma Bălăşoiu, care, în urma articolului nostru „Laura Codruța Kovesi l-a făcut «penal» pe Iohannis încă din anul 2008“, a sesizat Ministerul Public, CSM, Inspecţia Judiciară, DNA, asociaţiile magistraţilor, Parlamentul, cerînd să i se spună dacă cele relatate de noi sînt adevărate şi ce măsuri au fost dispuse în acel dosar penal deschis pe numele lui Klaus Iohannis!

Spre surprinderea noastră, unele dintre aceste instituţii i-au răspuns profesorului în timp rezonabil, cu mult înaintea termenului prevăzut de lege, lucru demn de semnalat. Să vedem, aşadar, mai întîi acest document excepţional, provenit de la DNA:

De ce ni se pare colosal acest document emis de DNA-ul condus de Codruţa Kovesi? În primul rînd, pentru că se confirmă încă o dată faptul că Iohannis este subiectul unui dosar penal! Nu este vorba deci despre un dosar in rem, adică în care se anchetează fapta, ci despre un dosar în care Klaus Iohannis, alături de familia sa, este subiect activ. Cu alte cuvinte, că este şi dumnealui „penal“, ca să-i cităm expresia preferată! Acest lucru a fost clar încă din adresa DIICOT trimisă postului România TV, sub semnătura şefului instituţiei, procurorul-şef Daniel Horodniceanu, pe care Cotidianul a publicat-o de curînd.

Aşadar, în adresa DNA, chiar instituţia condusă de Codruţa Kovesi îl contrazice pe preşedintele Iohannis, care a declarat în repetate rînduri că nu a avut niciodată un dosar penal deschis pe numele lui! Lucrurile acestea s-au mai spus în spaţiul public atunci cînd şi noi am publicat adrese anterioare celei venite acum de la DNA despre dosarul penal în care a fost anchetat Iohannis. Iată, de pildă, adresa comunicată de DIICOT, semnată tot de procurorul Daniel Horodniceanu, şeful DIICOT, dar din anul 2009.

Încă de atunci se spusese clar că în acel dosar s-au efectuat acte de urmărire penală privind săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215, al. 1, 2, 3 şi 5 din Codul penal şi art. 248 şi 248, indice 1, din Codul penal, de către mai multe persoane, între care este nominalizat şi Iohannis Klaus Werner. Mulţi însă au crezut că dacă acest răspuns a venit în 2009, probabil că a şi fost soluţionat cu NUP, din moment ce Iohannis a ajuns preşedinte!

Şi asta, deşi un an mai tîrziu, adică în 2010, o altă adresă, de data aceasta de la DNA, sub semnăturile procurorului Doru Ţuluş şi soţiei sale, Claudia Mihaela Roşu, confirma că în acest dosar s-a dat NUP doar pentru o parte dintre acuzaţii, însă pentru altele s-au dispus disjungerea şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia.

Reamintim că în anii 2009 şi 2010 Klaus Iohannis era primarul municipiului Sibiu, fiind nominalizat chiar în 2009 pentru postul de prim-ministru din partea PNL şi PSD, după căderea guvernului Boc.

Din păcate, întreaga investigaţie de presă s-a oprit o vreme la consemnarea din adresele amintite! Dar doar pînă acum cîteva săptămîni, cînd Cotidianul a publicat răspunsul trimis de Daniel Horodniceanu către România TV, care a fost dat pe 28.08.2015, cînd Klaus Iohannis era deja preşedinte! Deci subiectul părea încă de strictă actualitate.

Unul dintre cititorii noştri, profesorul Toma Bălăşoiu, reprezentantul acţionarilor BIR, a avut însă o idee formidabilă: a trimis articolul nostru la mai multe instituţii, între care CSM şi Inspecţia Judiciară. Noua conducere a CSM merită toată consideraţia, pentru că imediat i-a răspuns lui Toma Bălăşoiu, comunicîndu-i că a trimis sesizarea sa către DNA, urmînd ca această instituţie să-i comunice răspunsul! Lucru care s-a şi întîmplat, DNA răspunzînd prompt de data aceasta, la indicaţia CSM, prin adresa de mai sus trimisă profesorului.

O singură instituţie nu a dat un răspuns la întrebările profesorului Toma Bălăşoiu: Ministerul Public, adică Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Augustin Lazăr, deşi a fost sesizat şi acesta pe 25 februarie 2018! Şi nu întîmplător!

Explicaţia este una simplă, dar care poate arunca în aer scaunul lui Augustin Lazăr! Din adresele publicate de noi, am reţinut că „dosarul penal“ al lui Klaus Iohannis a ajuns la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia, deşi din această corespondenţă rezultă că este vorba despre mai multe dosare care au fost disjunse şi împrăştiate la diferite instituţii ale Ministerului Public:

– iniţial s-a vorbit despre două dosare: 270/P/2006 şi 5/P/2007 (v. adresa DNA semnată de Doru Ţuluş) deschise de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Sibiu;

– din adresa DIICOT din 2009 se vorbeşte despre dosarul 609/P/2007 deschis de acelaşi Parchet de pe lîngă Tribunalul Sibiu;

– în  toate aceste dosare s-a ajuns la declinarea competenţei către DIICOT, iar DIICOT şi-a declinat competenţa în favoarea DNA, dar şi DNA şi-a declinat competenţa către Curtea de Apel Alba Iulia!

Singura informaţie certă din toate adresele de mai sus este că, după anul 2009, „dosarul penal“ al lui Klaus Iohannis a ajuns spre soluţionare la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia. În acea perioadă, Augustin Lazăr a fost mai întîi procuror general adjunct şi apoi procuror general al Curţii de Apel Alba Iulia, iar Laura Codruţa Kovesi era procuror general al României!

Odată ajuns la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia, pe dosarul lui Klaus Iohannis s-a aşternut liniştea, nici o altă informaţie nemaifiind transmisă în spaţiul public. „Cineva“ însă ştia de existenţa acestor dosare şi, aşa cum ştim din practicile serviciilor secrete, devoalate în cărţi de foşti lucrători în acele instituţii, o „problemă“ a cuiva poate deveni, la momentul potrivit, o pîrghie de comandă a persoanei respective! De aceea, deseori, sînt promovate în funcţii foarte mari astfel de persoane care pot fi controlate apoi tocmai cu „problema“ lor din trecut!

Pentru a înţelege şi mai bine importanţa acestor adrese de la DIICOT şi DNA, să recapitulăm cîteva date semnificative:

– după 2009, dosarul penal al lui Iohannis a ajuns la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia, condus de Augustin Lazăr, ca procuror general şi procuror general adjunct;

– din 28 aprilie 2016, Augustin Lazăr a devenit procuror general al României, fiind numit de preşedintele Klaus Iohannis;

– în 2009, procuror general al României era Laura Codruţa Kovesi, care, din 2013, a devenit şefa DNA, obţinînd al doilea mandat în 2016 chiar din mîna lui Klaus Iohannis.

Oare chiar întîmplător, astăzi, exact acest trio – Klaus Iohannis, Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr – luptă din răsputeri, pe aceeaşi baricadă, atît împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, cît şi împotriva Parlamentului atunci cînd este vorba fie despre revocarea şefei DNA, fie despre legile justiţiei?

Din ceea ce se vede deja, relaţiile anterioare dintre cei trei, directe sau indirecte, au dus la situaţia lor de astăzi, cînd deţin funcţiile-cheie din sistemul judiciar. Liantul principal este, fără îndoială, acest „dosar penal al lui Klaus Iohannis“, manevrat extrem de spectaculos şi eficient de forţele nevăzute care apar de fiecare dată acolo unde şi cînd trebuie!

Altfel, cum ar îndrăzni Augustin Lazăr şi Codruţa Kovesi să se contreze cu şeful lor maxim pe linie ierarhică, ministrul Justiţiei, sub a cărui autoritate îşi desfăşoară activitatea, dacă nu s-ar simţi protejaţi de preşedintele ţării, care, pentru a-i apăra, riscă să spună public de mai multe ori acea aberaţie, cum că autoritatea ministrului Justiţiei nu înseamnă subordonare!

Da, chiar aici s-a ajuns: Augustin Lazăr şi Laura Codruţa Kovesi sînt astăzi apăraţi, protejaţi şi avansaţi de către Klaus Werner Iohannis, clientul lor din dosarul sau dosarele penale deschise cîndva de procurorii din Sibiu în vremea cînd actualul şef al statului era primar acolo şi lua case cu nemiluita, pe baza unor acte falsificate!

BLEJNAR UN STALP DE FINANTARE AL REGIMULUI STATULUI MAFIOT BASESCU ACHITAT IN DOSARUL MOTORINA!,DAR UNDE ESTE CODRUT MARTA?!

14 mart.

Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, trimis în judecată alături de alte persoane pentru constituire sau sprijinire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul „Motorina”, a fost achitat de Tribunalul Brașov. Sentința nu este definitivă.

Judecătoarea Cristina Ciolacu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Braşov, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Tribunalul Brașov a dispus, în cazul lui Sorin Blejnar, achitare.

Sentința nu este definitivă.

„S-a pronunțat soluția în dosarul respectiv. S-a dispus soluție de achitare în baza articolului 16, litera C Cod Procedura Penală. Nu este definitivă”, a spus Ciolacu.

În septembrie 2012, fostul şef al ANAF Sorin Blejnar şi alţi 16 inculpaţi au fost trimişi în judecată de DIICOT Braşov pentru constituire sau sprijinire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul „Motorina”. Printre cele 16 inculpaţi persoane fizice se numără doi şefi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Braşov, Claudiu Monea şi Dorel Ciobanu, dar şi fostul deputat braşovean Vasile Bran.

În acest dosar procurorii DIICOT Braşov începuseră, în august 2012, urmărirea penală şi împotriva lui Codruţ Marta, fostul consilier al lui Blejnar, care nu se află însă printre inculpaţi.

„În fapt, se reţine că, în perioada martie – iulie 2010, inculpaţii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel şi Cuccina Salvatore au constituit un grup infracţional organizaţ cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni români, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu produse energetice – combustibili”, arătau procurorii DIICOT Braşov.

Potrivit acestora, membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.

Gruparea infracţională achiziţiona motorina în regim suspensiv de la plata accizelor, declarând că aceasta va fi livrată intracomunitar în Polonia. În realitate, motorina era revândută prin staţiile de distribuţie de carburanţi sau direct utilizatorilor finali, spun procurorii DIICOT.

Grupul infracţional ar fi fost sprijinit de factori de decizie de la ANAF sau Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov, care fie au făcut controale formale, fie au împiedicat verificările firmelor implicate.

În decembrie 2012, după mai multe amânări şi fără a începe judecarea pe fond, Tribunalul Braşov a retrimis DIICOT Braşov dosarul „Motorina”, pentru refacerea urmăririi penale.

În motivarea sentinţei Tribunalului Braşov se preciza că lui Blejnar i-a fost încălcat dreptul la apărare. „Instanţa constată că dreptul la apărare al inculpatului Blejnar Sorin a fost încălcat prin aceea că ordonanţa de începere a urmăririi penale şi însuşi rechizitoriul prin care se pune în mişcare acţiunea penală nu descriu faptele pentru care Blejnar Sorin este trimis în judecată”, se menţiona în motivarea Tribunalului.

Procurorii DIICOT au făcut recurs la decizia Tribunalului, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Braşov, care a decis, în aprilie 2013, că Tribunalul Braşov poate să înceapă să judece pe fond dosarul „Motorina”, nemaifiind necesară trimiterea acestuia la DIICOT pentru refacerea urmăririi penale.

SIMO HALEP S-A CALIFICAT IN SFERTURILE DE FINALA ALE OPENULUI WTA INDIAN WELLS!

14 mart.

Simona Halep s-a calificat, marţi, în sferturile de finală ale turneului de la Indian Wells, după ce a învins-o, cu scorul de 7-5, 6-1, pe jucătoarea chineză Qiang Wang, locul 55 WTA.

Halep a obţinut calificarea în sferturi la capătul unui meci care a durat o oră şi 17 minute și în care nu a jucat la adevărata capacitate în primul set, românca greșind mult (19 erori neforţate, faţă de 18 Wang). Halep l-a chemat pe Daren Cahill, iar acesta şi-a calmat eleva, care a câştigat apoi partida, fără probleme, cu setul doi.

„Ne-am antrenat împreună în urmă cu câteva zile şi am pierdut contra ei, dar eram pregătită. Ştiam că nu trebuie să greşesc prea mult şi mi-a ieşit. Trofeul era foarte greu, dar întotdeauna este o plăcere să joc aici, publicul e minunat. Sper ca în turul următor să joc mai bine”, a spus, la finalul partidei, Halep.

În sferturi, Halep o întâlneşte pe croata Petra Martic, numărul 51 mondial, care a trecut de cehoaica Marketa Vondrousova, locul 54 WTA, scor 6-3, 7-6 (4).

Va fi cea de-a treia întâlnire dintre Simona Halep şi Petra Martic, scorul meciurilor directe de până acum fiind egal. Croata a câştigat în 2011, la Copenhaga, primul meci dintre cele două, cu 6-3, 5-7, 7-5, iar Halep s-a impus în 2015, la Guangzhou, 6-4, 6-2.

Monica Niculescu, eliminată

Perechea Monica Niculescu/Andrea Sestini Hlavackova (România/Cehia), cap de serie numărul 5, a fost eliminată, marţi, în sferturile de finală ale probei de dublu din cadrul turneului Premier Mandatory de la Indian Wells, dotat cu premii în valoare totală de 8,6 milioane de dolari.

Niculescu şi Hlavackova au pierdut, cu scorul de 6-4, 6-3, împotriva cuplului Timea Babos/Kristina Mladenovic (Ungaria/Franţa), cap de serie numărul 4, la capătul unui meci care a durat o oră şi 18 minute.

CARO WOZNIACKI A FOST ELIMINATA,SIMONA HALEP RAMANE PE LOCUL 1 IN CLASAMENTUL WTA!

14 mart.

Jucătoarea daneză Caroline Wozniacki, locul doi mondial, a fost eliminată marți în optimile de finală ale turneului de la Indian Wells, fiind învinsă în două seturi, 6-4, 7-5 de rusoaica Daria Kasatkina (19 WTA).

Odată cu această înfrângere, Wozniacki pierde șansa de a o detrona pe Simona Halep de pe locul 1. Wozniacki era singura adversară care îi ameninţa poziţia de lider lui Halep, daneza fiind nevoită să câştige titlul în această săptămână pentru a o detrona pe Simona.

Jucătoarea româncă va conduce detaşat clasamentul. Halep a acumulat deja 8.115 puncte, distanțându-se de daneză la 685 de puncte.

Simona Halep s-a calificat marți seară în sferturile acestei competiții și va juca miercuri seară, după ora 22:00, pentru un loc în semifinale cu croata Petra Martic (51 WTA).

Rezultate optimi de finală:

Simona Halep – Qiang Wang  7-5, 6-1
Petra Martic  – Marketa Vondrousova 6-3, 7-6 (7/4)
Naomi Osaka – Maria Sakkari  6-1, 5-7, 6-1
Karolina Pliskova – Amanda Anisimova 6-1, 7-6 (7/2)
Daria Kasatkina – Caroline Wozniacki 6-4,7-5
Carla Suarez Navarro – Danielle Collins 6-2, 6-4
Venus Williams – Anastasija Sevastova 7-6 (8/6), 6-4
Angelique Kerber  – Caroline Garcia 6-1, 6-1

COMISIA IORDACHE SE INTOARCE!

14 mart.

Comisia specială pentru legile Justiţiei îşi reia activitatea miercuri pe modificările aduse acestor legi după ce au fost contestate la Curtea Constituţională, iar unele prevederi au fost declarat neconstituționale.

Şedinţa comisiei este programată să înceapă la ora 15,00.

Comisia condusă de Florin Iordache urmează să facă şi o serie de modificări la Codul penal şi Codul de procedură penală.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, declara sâmbătă că legile Justiţiei şi modificările aduse Codurilor penale vor fi adoptate până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

„Până la finalul sesiunii, legile Justiţiei să fie adoptate şi au fost adoptate, dar asta nu înseamnă că s-au făcut sub presiune şi la legile Justiţiei articolele declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională vor fi modificate în raport cu ceea ce a decis CCR. Iar la Codurile penale, la fel, cu dezbateri largi, sper cu aceeaşi implicare, pentru care le mulţumim şi CSM, şi asociaţiilor de magistraţi şi cu o comunicare mult mai bună şi directă cu Consiliul Europei, cu Comisia Europeană”, a spus Dragnea.

DEZVALUIRILE LUI DRAGNEA SI PONTA DESPRE CUMETRIILE LOR CU MAIOR SI COLDEA!

14 mart.

Liderul PSD Liviu Dragnea și fostul premier Victor Ponta au ridicat marți seară perdeaua de pe câteva episoade care i-au avut ca protagoniști pe foștii șefi ai SRI, George Maior și Florian Coldea, și pe ei înșiși, în timpul guvernării USL.

Dragnea și Ponta s-au turnat reciproc, fiecare la televiziuni separate, liderul PSD avându-l ca țintă principală a dezvăluirilor pe George Maior, iar Ponta – pe Dragnea însuși.

Tonul l-a dat Liviu Dragnea la Antena 3.

Dragnea a povestit că Victor Ponta i-a „dat de înţeles” că a stabilit împreună cu George Maior componenţa primului guvernul USL în anul 2012.

„Sâmbătă jucam tenis şi m-a sunat Crin Antonescu. Mi-a zis: «Domnule, aseară nu s-a putut face guvernul că era oboseală, dar dimineaţă Victor mi-a arătat lista guvernului. A făcut-o cu tine?» Zic: «Nu, n-a făcut-o cu mine, eu am plecat acasă ca tine». Mi-a zis Crin: «Te-am sunat să-ţi zic pentru că nu mi se pare corect». Ponta mi-a dat de înţeles că a făcut Guvernul cu George Maior şi cu alţii. I-am zis atunci că nu are rost să mai fac parte din proiectul ăsta şi o să stau în banca mea”, a afirmat Liviu Dragnea.

Potrivit lui Dragnea, Ioan Rus a fost preferat de SRI pentru Ministerul de Interne în detrimentul lui.

„Pe drum (la o întorcere de pe Valea Prahovei – nr.) îmi tot spunea (Ponta – nr.) şi nici nu cred că se simţea foarte confortabil, încerca să-mi explice, dar nu-mi spunea până la capăt şi la un moment mi-a spus: «uite îl sun pe George şi ti-l dau la telefon». Mi l-a dat la telefon pe George Maior. Mi-a spus Maior: «Guvernul nu e o chestiune aşa simplă, trebuie să aibă totuşi o anumită anvergură, să fie oameni verificaţi (…) Trebuie să punem nişte oameni care au legătură şi cu anumite instituţii». I-am spus: «George, iartă-mă, nu sunt de acord cu tine. Nu înţeleg (…) de ce noi mergem şi vorbim cu oamenii, ca de fapt să vedem că noi suntem transformaţi în păpuşi». I-am spus şi lui Crin: a fost o impunere a lui Ioan Rus la Interne. A fost o foarte mare nervozitate în rândul liderilor din teritoriu, care s-au strâns la partid să mă susţină. Se stabilise ca eu să fiu ministru de Interne şi ei voiau ca eu să fiu ministru de Interne. (…) Maior mi-a zis să nu fiu în Guvern, să mă ocup de partid. Eu i-am zis lui Ponta: «de când e SRI consultantul PSD?» Acestea sunt întâmplările pe care vreau să le zic la Comisia SRI”, a adăugat Liviu Dragnea.

Un alt episod povestit de liderul PSD a fost desemnarea lui Tiberiu Nițu ca procuror general, a Alinei Bica ca șefă a DIICOT și a Laurei Codruța Kovesi. „La un moment dat (la o ședință USL – nr.) Victor Ponta mi-a arătat o hârtie motolită, astfel încât să vadă ceilalți. Scria Nițu, Bica, Kovesi.  Am întrebat ce e cu asta. Mi-a spus să vorbesc cu doamna Pivniceru. M-a tras deoparte. Și mi-a zis că asta s-a negociat.  Mi s-a spus că s-a negociat cu Maior pentru aceste numiri.  Am sunat-o pe doamna Pivniceru, mi-a zis că ea nu poate face astfel de propuneri și că își dă demisia. Ceea ce, ulterior, a și făcut. Numele au fost date de Maior”, a susținut liderul PSD.

La aceeași televiziune, Dragnea a relatat despre implicarea unui personaj pe care Gabriel Oprea l-a numit inițial „statul de drept”, despre care ulterior a spus că este Florian Coldea,  în desemnarea conducerii PSD, în 2015.

„Domnul Oprea mi-a zis: «am înţeles de la statul de drept că Zgonea trebuie sa fie numărul unu la partid şi tu numărul doi, eu cu tine o să conducem şi Zgonea o să fie aşa». I-am spus: «Gabi, nu ştiu ce ai înţeles tu, dar eu miercuri voi candida şi cred că voi fi ales preşedinte interimar al PSD». «Păi nu se poate, eu nu am înţeles asta». Şi pune mâna pe telefon şi sună la statul de drept. Nu ştiu ce îi spunea cel cu care vorbea, dar el îi spune «Liviu nu ştie nimic din ce mi-aţi spus voi mie, adică el candidează şi zice că va şi câştiga». Eu vin cu el la voi. Şi eu zic: «stai puţin, eu nu merg nicăieri, mi-ai zis că vrei să vorbim, am vorbit, ţi-am zis că o să candidez, cred că o să câştig, nu ştiu ce ai vorbit, cu cine ai vorbit». Mi-a zis că a vorbit cu Coldea la telefon”, a povestit liderul PSD.

Ulterior, la o întâlnire la restaurant, Dragnea ar fi aflat de la Oprea că are undă verde de la servicii:  „Mi-a zis că a vorbit la statul de drept şi «se acceptă ca tu să fii preşedinte interimar şi Zgonea numărului doi». I-am zis: «Nu ştiu ce ai vorbit şi cu cine, nu mai vreau să discutăm subiectul ăsta. Partidul va hotărî miercuri». Asta a fost discuţia despre această speţă ridicată de domnul Oprea în spaţiul public. Habar n-am dacă la celălalt capăt al firului era domnul Coldea. Asta spunea domnul Oprea. Nu cred că minte, e totuşi un ofiţer de onoare”.

Ponta: Dacă Maior și Coldea vorbesc, Dragnea face 150 de ani de pușcărie

Victor Ponta a respins câteva minute mai târziu acuzațiile privind întocmirea listei Guvernului cu Maior, dând la rândul său detalii despre relația lui Dragnea cu Coldea și George Maior. Potrivit lui Ponta, foștii șefi ai SRI au fost acasă la Liviu Dragnea, iar liderul PSD îi făcea cadouri lui Maior.

„Dragnea nu vrea să se afle cum se luptă el cu statul paralel. Cum vedea că mă urc în maşină, venea la mine şi mă întreba: «Te duci la băieţi?» (la SRI – nr.) Şi eu îi ziceam: «Dar, ce treabă ai tu, Liviule?». Nu scăpam de el. Era disperat, să fie acolo, să pună şi el, să mai afle ceva. Dragnea dorea să obţină protecţie de la SRI. Guvernul l-am făcut în casa socrului meu, cu el de faţă. Minte de nici nu respiră la cât minte. Nu ştia cum să îi intre sub piele lui George Maior. Îi ducea cadouri, tot ce credea el că vrea Maior. Mi se pare incredibil ca acum, când era slugă timp de patru ani, acum nu e bun.

Îi era teamă să nu dăm poze cu el când tăia șoriciul și îl dădea lui Kovesi. Eu nu dau poze, noi nu suntem hoți de nivelul Belina. Maior și Coldea au fost acasă la Dragnea, cu mine. S-a milogit de noi. ”Hai, veniți, cu George, cu Florin, că am prins eu pește!”. Era slugă de Teleorman. Maior mi-a zis să nu îl mai iau. ”Bă, nu îl mai suport. Nu îl mai lua!”, îmi zicea Maior. Mie nu îmi place să spăl rufele în public, dar nu mă abțin să spun adevărul despre Dragnea. Dacă dă Ghiță fotografiile, treaba lui, eu nu mă ocup cu așa ceva. Domnul Dragnea fugea cu șoriciul la Kovesi, ea era jenată, fugea ca un chelner. Toată lumea era jenată”, a afirmat Victor Ponta la B1 TV.

Ponta a mai susţinut că Dragnea „nu era aşa apropiat” de Maior, cu care el avea o relaţie mai specială, şi atunci „s-a lipt foarte tare de domnul Coldea”.

”Domnul Maior și domnul Coldea, dacă vor să vorbească, mâine Dragnea face 150 de ani de pușcărie. Dragnea nu știe nimic compromițător despre Maior și Coldea. Absolut nimic. În schimb, ei știu despre Dragnea. Deci cocoșelile astea ale lui sunt la stilul ”hai să negociem”. Și cu Kovesi ați văzut că ba e luptător, ba e prietenos. El e ca la târg așa, la Alexandria, te duci și te tocmești. Nu e chiar așa și de asta i se și înfundă”, a mai spus fostul premier.

A URCAT LA STELE UN GENIU STEPHEN HAWKINS!

14 mart.

Stephen Hawking, unul din cei mai cunoscuți fizicieni și cosmologi contemporani, profesor la Universitatea Cambridge, a decedat la vârsta de 76 de ani, a anunțat familia acestuia, relatează presa internațională.

„Suntem profund întristați de decesul astăzi al iubitului nostru tată”, au transmis Lucy, Robert și Tim, copiii regretatului fizician. „A fost un mare om de știință și un om extraordinar a cărui activitate și moștenire va dăinui timp de mulți ani”, se mai afirmă în comunicatul emis de familia lui Stephen Hawking.

Familia a lăudat „curajul și stăruința” fizicianului, adăugând că „inteligența și umorul” acestuia au inspirat oameni din întreaga lume. Fizicianul britanic era cunoscut pentru munca sa referitoare la găurile negre și relativitate și a scris mai multe cărți de știință, printre care cea mai cunoscută este „O scurtă istorie a timpului“. La vârsta de 22 de ani, lui Hawking i se ma dăduseră numai câțiva ani de trăit după ce a fost diagnosticat cu o formă rară de boală motorie neuronală. Boala l-a țintuit de un scaun cu rotile și nu i-a mai permis să vorbească decât prin intermediul unui sintetizator de voce.

Profesorul Hawking a fost primul care a stabilit teoria cosmologiei ca o combinație între relativitatea și mecanică cuantică.

%d blogeri au apreciat asta: