Arhiva | 12:09 pm

DE CE NU A CANDIDAT AMICUL SI DISCIPOLUL LUI BASESCU, PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS LA ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN 2009!

20 mart.

Toată opinia publică din România ştie că ideea ca Iohannis să candideze pentru preşedinţie i-a venit lui Crin Antonescu, în toamna anului 2014. Fals! Prima propunere s-a făcut în anul 2007, cînd se decisese ca Iohannis să candideze la alegerile din 2009 ca independent! În 2009 însă, Codruţa Kovesi i-a arătat că era „penal“ în două dosare şi astfel, Iohannis s-a retras. Exact din acest motiv Traian Băsescu a refuzat, în acelaşi an, să-l desemneze ca prim-ministru din partea PNL şi PSD!

Pentru că a fost ascultător şi nu şi-a mai depus candidatura, pe 24.09.2009 DNA l-a scos de sub urmărirea penală doar pentru o parte din dosarele penale, trimiţînd restul la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia, unde procuror general adjunct era tocmai Augustin Lazăr, actualul procuror general al României.

„Clubul Economic German“ l-a propus în 2007 pe Iohannis să fie candidat la Preşedinţie în 2009

Informaţia despre candidatura din 2009 a lui Klaus Iohannis la funcţia de preşedinte al României îi aparţine jurnalistului de investigaţie Marius Albin Marinescu, redactor şef al revistei „Justiţiarul“ din Sibiu, cel căruia i se datorează cea mai mare parte a documentelor din „Dosarul caselor lui Iohannis“. Iată ce scria acesta încă din octombrie anul trecut:

„Intenţia primarului sibian de a candida la preşedinţia României nu a fost din anul 2014 și nici din 2013 când l-a adus Crin Antonescu – la ordin! – în PNL, ea este mai veche, fiind lansată din vara anului 2007, la întâlnirea CLUBULUI ECONOMIC GERMAN din Transilvania (alcătuit din oameni de afaceri germani, austrieci, luxemburghezi și olandezi, majoritatea dintre ei masoni), care a avut loc în comuna Biertan din judeţul Sibiu. Atunci s-a stabilit ca primarul sibian să participe ca independent la alegerile din 2009 cu sloganul electoral: „Pentru ca România să arate ca Sibiul!“. Însă Traian Băsescu, informat fiind de SRI-ul care juca la două capete, le-a tăiat nemţilor entuziasmul, fluturând cele două dosare penale ale lui Iohannis de la DNA, unul cu cele două case furate de familia Iohannis prin uz de fals și celălalt cu mafia retrocedărilor imobiliare de la Sibiu, condusă de primarul Iohannis! Amenințat cu pușcăria, primarul sibian a cedat șantajului și a renunțat la depunerea candidaturii. După ce s-a închis lista candidaturilor la alegerile prezidențiale din anul 2009, hopa și procurorul Țuluș și amanta lui de atunci, procuror Claudia Roșu (subalterna devenită ulterior soție), cu NUP-urile lor salvatoare din data de 24 octombrie 2009! Conform facsimil 5, data de 24.09.2009 a Ordonanței nr. 270/P/2009 este relevantă, nu data de 12 mai 2010, când au comunicat această soluție cei doi procurori amorezi, după o jumătate de an de la data emiterii respectivei Ordonanțe! Struțo-cămila ulterioară, cu Iohannis propus premier de Antonescu în campania electorală din anul 2009, nu l-a mai deranjat pe Băsescu fiindcă știa că pericolul trecuse.

Este de mirare că această informaţie teribilă a trecut neobservată în toată presa, deşi ea limpezeşte multe lucruri tulburi din acea perioadă şi chiar de mai tîrziu! Cu atît mai mult, cu cît documentele din dosarele penale ale lui Klaus Iohannis confirmă la virgulă ceea ce scria jurnalistul Marius Albin Marinescu!

O explicaţie a faptului că informaţia a fost ignorată de presă ar putea fi aceea că mulţi s-au gîndit că o discuţie într-o comună nu ar avea relevanţă. Însă comuna Biertan nu este o comună oarecare, ci este simbolul comunităţii de saşi din România! Biertan este una dintre primele așezări germane de sași, fiind consemnată în „Diploma Andreeană“ (Andreaneum) din 1224, dată de regele Andrei al II-lea al Ungariei (1175-1235).

Contactat de noi, jurnalistul Marius Albin Marinescu ne-a declarat că poate proba informaţia cu mărturia unuia dintre participanţi, a cărui identitate, din motive lesne de înţeles n-o divulgăm.

Un lucru cert însă sporeşte credibilitatea informaţiei. În anul 2007, Sibiul era „Capitala europeană a culturii“, eveniment care a adus acest oraş în atenţia întregii Europe prin numeroasele manifestări culturale desfăşurate acolo. Primar al Sibiului era în anul 2007 chiar Klaus Iohannis, care reprezenta FDGR. Cu alte cuvinte, anul 2007 a însemnat un moment de maximă vizibilitate pentru comunitatea de etnici germani din România prin faptul că Iohannis era primarul „Capitalei europene a culturii“, adică al Sibiului!

Dar, cea mai mare credibilitate a informaţiei o dă însuşi faptul că, dacă Iohannis n-a putut să candideze în 2009, a făcut-o în 2014, mulţi crezînd şi azi că propunerea lui Crin Antonescu a venit din senin sau că a fost un simplu moft al său.

Traian Băsescu era de acord în 2007 ca Iohannis să fie succesorul său în 2009

Analiza acestei propuneri din anul 2007, adică a candidaturii lui Iohannis la alegerile prezidenţiale din 2009, nu poate ignora, desigur, articolele din presa de atunci, căci acolo se păstrează încă urmele acestui scenariu!

Poate nu vă vine să credeţi, dar în anul 2007 însuşi Traian Băsescu susţinea ideea candidaturii lui Klaus Iohannis la alegerile din 2009! Să nu uităm că anul 2007 este anul în care Traian Băsescu a fost suspendat pentru prima oară şi puţini credeau că va obţine şi al doilea mandat de preşedinte! Aşa se explică faptul că la foarte puţin timp după ce „Grupul economic german“ lansase ideea candidaturii lui Iohannis pentru Cotroceni, chiar Traian Băsescu a preluat această variantă, aşa cum citim într-un  articol din „Cancan“ din 31.07.2007, ilustrat cu fotografia în care Băsescu şi Iohannis se aflau la o plimbare prin Sibiu, alături de soţiile lor.

În 2007, cînd Băsescu supravieţuise suspendării, vedea candidatura lui Iohannis din 2009 ca variantă pentru păstrarea puterii de către PDL, chiar dacă el n-ar mai fi intrat în cursa pentru preşedinţie, avîndu-l la Cotroceni pe cel propus chiar de el!

Numai că, în 2009, în viziunea lui Traian Băsescu, nu mai era actual planul din 2007, însă pentru că Iohannis credea că lucrurile erau deja stabilite şi voia să intre în cursa electorală, a intrat în joc Laura Codruţa Kovesi, care era Procuror general al României şi, aşa cum arată documentele, a reuşit să-l convingă pe Iohannis să stea deoparte cu dosarele penale! Supărat din cauza acestei schimbări, Klaus Iohannis a acceptat chiar în acel an 2009 să fie nominalizat de PNL şi PSD pentru funcţia de prim-ministru, însă Traian Băsescu i-a întors spatele şi l-a refuzat întrucît această propunere nu mai era a PDL, ci a adversarilor săi!

„Dosarul penal“ al lui Iohannis a bătut „Dosarul candidaturii“ Preşedinţie

Însă cele mai importante piese în „dosarul candidaturii“ lui Klaus Iohannis la prezidenţialele din 2009 le reprezintă documentele oficiale din „dosarul penal“ al lui Klaus Iohannis. O analiză a documentelor pe care le-am publicat şi noi de mai multe ori, arată că toate informaţiile despre dosarele penale ale lui Klaus Iohannis datează tocmai din anul 2009! Atît în Adresa semnată de Daniel Horodniceanu ca şef de secţie la DIICOT, cît şi în Adresa semnată de Doru Ţuluş şi soţia sa Claudia Mihaela Roşu ca procurori DNA.

Observăm deci că dosarele penale deschise pe numele lui Klaus Iohannis în anii 2006 şi 2007, ultimul în care chiar jurnalistul Marius Albin Marinescu a fost audiat ca reclamant, au căpătat brusc o atenţie specială chiar în anul 2009, mai exact în 24 septembrie 2009, cînd, prin Ordonanţa 270, DNA îl scoate pe Iohannis de sub urmărirea penală pentru o parte din acuzaţii şi trimite dosarul disjuns la Parchetul din Alba Iulia!

Deci, numai cu o lună înaintea începerii campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale! Este clar că Iohannis a înţeles mesajul şi nu şi-a mai depus candidatura pentru alegerile din acel an. De altfel, dacă ne amintim că Traian Băsescu a cîştigat acele alegeri doar cu cîteva zeci de mii de voturi venite din străinătate, pierzînd alegerile din România, este clar că o eventuală intrare în cursă a lui Iohannis i-ar fi încurcat cumva socotelile.

Să nu uităm că exact în legătură cu acele alegeri din 2009 s-a format şi acea comisie parlamentară de anchetă privind prezenţa în sufrageria lui Gabriel Oprea a şefilor SRI, George Maior şi Florian Coldea, precum şi a şefilor din Parchetul general, Codruţa Kovesi şi Marius Iacob!

Pentru a deveni Preşedintele României, Klaus a trebuit să aibă răbdare încă cinci ani, adică după expirarea celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu. În acest fel, şi „Grupul Ecnomic German“ primea satisfacţie, căci propunerea lor din 2007 a devenit realitate în 2014!

Concluzia este una simplă: statul de drept, în care alegerile se desfăşoară după reguli democratice este doar o iluzie. Jocurile sînt făcute din timp de către alte structuri, iar noi sîntem puşi în situaţia de a alege doar dintre cei stabiliţi în altă parte şi ne sînt propuşi ca „adversari“.

O dovedesc şi dezvăluirile lui Liviu Dragnea din aceste zile, confirmate pe de o parte de Crin Antonescu şi infirmate pe de alta de Victor Ponta, din care aflăm cum şeful SRI îi da premierului desemnat lista cu guvernul pe care trebuia să-l propună în Parlament.

Acesta este statul paralel: oamenii politici aflaţi în concubinaj cu serviciile secrete, instituţiile de forţă ale statului, sub pălăria marilor puteri ale lumii! Adică, toţi, ce s-o mai dăm după cireş! Restul, vorba lui Cornel Nistorescu, „poveşti despre poveşti“!

TURNATORUL PORUMBACU’,CHUCKY ANTONOV ,SCUZE ANTONESCU CRIN PREZENT LA ZIUA LUI GEORGE MAIOR LA VILA K2!

20 mart.

Fostul președinte al ANI, Horia Georgescu, a susținut luni că fostul lider PNL, Crin Antonescu, a fost prezent la vila K2, la aniversarea fostului director al SRI, George Maior, însă nu a stat mai mult de 20 de minute, întrucât „nu i-a plăcut atmosfera”.

„Domnul Crin Antonescu – îmi aduc aminte că a fost la un astfel de eveniment. Mi se pare că a fost la ziua lui George Maior, dacă nu mă înșel. A fost extrem de… a stat 20 de minute și a plecat. Nu i-a plăcut, nu cred că se simțea în largul lui. Gândiți-vă că acolo erau toți șefii de instituții importante. Cred nu i-a plăcut atmosfera, așa l-am simțit eu. (…) Nu mai știu dacă a venit însoțit de cineva. Evenimentul acesta a avut loc la celebra vilă K2, pe bulevardul Primăverii. Acolo aveau loc aceste evenimente, unde am fost și eu prezent de mai multe ori. (…) Cred că acum este de notorietate că a fost și dumneaei la aceste evenimente (Laura Codruța Kovesi, n.r.) Nu vedeam nimic în neregulă în aceste întâlniri. Până la urmă, era un mijloc de a socializa mai multe categorii profesionale – fie că vorbim despre judecători, procurori, șefi de instituții, politicieni”, a declarat Horia Georgescu, la TVR1.

DUMITRU ILIESCU,FOSTUL SEF AL SPP:INITIEREA PROTOCOALELOR SRI+DNA, OPERA CIA!

20 mart.

Dumitru Iliescu, fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, acuză pe Facebook faptul că protocoalele au fost încheiate de SRI la iniţiativa CIA, care a corupt conducerea instituţiei, reuşind în acest fel să conducă din sediile instituţiilor de forţă.

 Imagini pentru DUMITRU ILIESCU,IOHANNIS,POZE

„Se implinesc 4 ani de cand am furnizat, unei structuri cu atributii in domeniul sigurantei nationale, informatii relevante referitoare la implicarea agentilor CIA in actiunile derulate de catre binomul SRI-DNA impotriva oamenilor politici, oamenilor de afaceri, ziaristilor, magistratilor si specialistilor in diverse domenii de activitate, considerati incomozi sau perceputi cu un anumit grad de ostilitate fata de interesele americane si vest-europene, fata de marile companii din aceste state. Va puneti, firesc, intrebarea: cine a initiat elaborarea celor 67 de protocoale (dupa unii 65, 66 dupa altii)? Putini cunosc insa faptul ca initierea acestor protocoale a fost opera CIA. Nu direct, ci prin intermediul conducerii SRI! Agentii CIA au reusit, relativ destul de repede, sa corupa si sa fidelizeze conducerea acestei structuri de informatii, atat de necesara statului roman, si sa determine devierea activitatii acesteia spre actiuni menite sa sustina si sa faciliteze promovarea si protejarea intereselor americane in aceasta zona geo-strategica”, scrie Dumitru Iliescu, fost şef SPP, pe pagina de Facebook.

Acesta spune că CIA a susşinut SRI în a determina CSAT de necesitatea transferării, în zona ameninţîrilor de siguranţă naţională, a faptelor de corupţie.

„Dupa adoptarea Hotararii CSAT, care incununa cu succes demersul initiat tot de CIA, agentii acesteia au trecut la faza urmatoare si anume solicitarea, adresata domnilor Maior si Coldea, de a initia protocoalele despre care am facut vorbire mai sus. Acum intelegeti de ce aceste protocoale, inclusiv cel cu PICCJ, au fost initiate de catre SRI si nu de catre Ministerul Public. Interesul de a controla zonele de referinta: politica, economica, juridica, informationala, militara – si, nu in ultimul rand, mass-media – era al americanilor si partenerilor vest-europeni, iar SRI era cel mai important instrument pe care il aveau pentru realizarea acestor interese. Prin initierea si semnarea acestor protocoale de catre SRI cu cei ce prezentau interes pentru reprezentantii Unchiului Sam se realiza participarea nemijlocita a ofiterilor serviciului la elaborarea actelor si deciziilor care se luau in zona respectiva”, mai scrie fostul şef SPP.

Dumitru Iliescu spune că a vorbit despre acest subiect şi la audierea din Comisia SRI.

„Vreau sa precizez faptul ca stabilirea tintelor, a persoanelor care urmau sa intre in vizorul DNA, se facea de foarte multe ori de catre reprezentantii CIA la Bucuresti, cu care Maior, Coldea si Kovesi se intalneau foarte des. Eram la curent cu aceste aspecte, cu ceea ce stabileau vis-a-vis de oamenii politici sau oamenii de afaceri, si de fiecare data am transmis informatiile respective catre o structura cu atributii in domeniul sigurantei nationale, care sa-i informeze pe cei abilitati sa ia masurile necesare, inclusiv pe Presedintele Romaniei. Toate faptele lor, care exced cadrului legal, sunt grave, dar cel mai grav mi s-a parut ca CIA avea agenti la vedere, care functionau chiar in sediile institutiilor de forta! Asa a functionat Statul Paralel: sub coordonarea nemijlocita a partenerului nostru strategic!”, mai spune Iliescu.

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, că va cere verificări din partea Comisiei de Control SRI, după ce au apărut informaţii că în sediul DNA au fost prezenţi ofiţeri ai serviciilor străine.

„Oamenii ăştia ne sfidează. (…) Au servit interesele lor şi pe ale altora. Există informaţii că ofiţeri ai serviciilor străine au fost prezenţi în sediul central al DNA şi voi cere ca în comisia de control SRI să vedem dacă ei sunt la curent cu aceste persoane, daca informaţiile se confirmă sau nu se confirmă”, a spus Tăriceanu, la România Tv.

ACTIUNILE FACEBOOK,IN SCADERE!

20 mart.

Acțiunile Facebook sunt în scădere cu peste 6% la bursa de pe  Wall Street. Este una dintre consecințele dezvăluirilor privind folosirea de către compania britanică Cambridge Analytica a datelor personale a milioane de utilizatori ai rețelei sociale în scop electoral. Tot ca urmare a acestor informații, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut o investigație în cazul reţelei Facebook.

Compania Cambrigde Analytica ar fi utilizat în mod ilegal profilurile Facebook a mai multor utilizatori, în scopul de a ajuta la influenţarea rezultatelor alegerilor din SUA 2016 şi ale referendumului privind Brexit.

Antonio Tajani a declarat că aceste acuzaţii arată o „încălcare inacceptabilă a drepturilor de confidenţialitate ale cetăţenilor”, iar „Parlamentul European va investiga şi va trage platformele digitale la răspundere”.  Instituţia aşteaptă mai multe date privind dezvăluirile, iar dacă acestea vor fi demonstrate, atunci reţelele de socializare ar putea reprezenta „o ameninţare la adresa democraţiei”.

Preşedintele Parlamentului European a mai informat că va prezenta această problemă în cadrul unei reuniuni a celor mai importante personalităţi din Parlamentul European. Forul nu poate cita reprezentanţii companiilor Facebook şi Cambridge Analytica şi nu îi poate forţa pe aceştia să depună mărturii, însă poate exercita presiune politică.

Parlamentul ar putea lucra la o rezoluţie prin care ar cere Comisiei Europene să ia în considerare opţiuni legislative şi ar putea crea un consiliu de anchetă. Astfel, deputaţii europeni vor obţine mai mult timp în care ar putea să pună presiune pe aceste companii.

Documente obţinute de publicaţia Observer şi confirmate de Facebook relevă că, până la sfârşitul anului 2015, compania Cambridge Analytica colecta date online la un nivel fără precedent. Facebook nu avertizase încă utilizatorii şi luase doar măsuri limitate pentru securizarea datelor a peste 50 de milioane de persoane.

Firma Cambridge Analytica este investigată în Marea Britanie de Parlament şi de autorităţile de reglementare sub acuzaţia unor activităţi ilegale în campania privind referendumul pe tema apartenenţei ţării la Uniunea Europeană.

LAZARICA DESPRE DESECRETIZAREA PROTOCOALELOR!

20 mart.

Foto Agerpres

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, la CSM, că desecretizarea protocoalelor este o decizie importantă care presupune o analiză temeinică. Precizarea, după ce ministrul Justiţiei a cerut desecretizarea acordurilor încheiate de parchete cu SRI.

„Este o decizie importantă desecretizarea şi ea se va lua de îndată ce se va încheia operaţiunea de analiza temeinică în această problemă. Ca orice altă decizie, Ministerul Public face mai întâi o analiză de legalitate, apoi luăm măsura. Dicutăm de principiu, facem o analiză pentru a vedea dacă există condiţiile legii pentru aceasta”, a declarat Augustin Lazăr.

SRI şi-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza protocolul încheiat în 2009 cu Parchetul General.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis, luni, către Parchetul General, o cerere de desecretizare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informaţii, precum şi informaţii despre existenţa acestora.

„În data de 19 martie 2018, ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel TOADER, a solicitat domnului Augustin LAZĂR, Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prerogativelor constituționale și a competențelor legale, comunicarea următoarelor aspecte:
•dacă și câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe de o parte și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte;
•data încheierii și semnatarii respectivelor protocoale;
•demararea procedurii legale de desecretizare a conținutului acestora”, transmite Ministerul Justiţiei printr-un comunicat de presă.

Vineri, Președinția a transmis că CSAT nu a impus încheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor instituții, motiv pentru care responsabilitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului Suprem sau a președintelui. Sursa citată precizează că, în ceea ce privește declasificarea, aceasta se face prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

Ulterior, premierul Viorică Dăncilă a anunţat că solicită desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului, având în vedere interesul public, precum și poziția oficială exprimată de Administrația Prezidențială.

CRISTINA TARCEA,PRESEDINTA ICCJ VREA DESECRETIZAREA PROTOCOALELOR SI CERE REZULTATE DE LA COMISIA DE ANCHETA SIPA!

20 mart.

Preşedintele ÎCCJ a spus, marţi, în plenul CSM, că ar trebui lămurite mai multe aspecte cu privire la activitatea sistemului judiciar, printre care existenţa ofiţerilor acoperiţi, protocoalele cu SRI şi arhiva SIPA, propunând ca CSM să facă mai multe solicitări în acest sens.

Cristina Tarcea susţine că, referitor la protocoalele din justiţie cu SRI, CSM ar putea cere desecretizarea şi să ia măsuri în consecinţă.

„Există constituită în Parlament, comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI în care s-ar fi dat anumite date și informații privind existența protocoalelor și relațiilor procurorilor, judecătorilor, magistraților cu case conspirative. Dacă există aceste informații, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora și să fie transmise CSM pentru a dispune în consecință. Dacă informațiile difuzate în spațiul public sunt real, urmează să luăm măsurile care se impun, sancționarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligația noastră legală de apărare a independenței justiției. Cu privire la protocoale, în afară de aceste informații pe care le putem solicita de la această comisie specială, cred că mai există structuri și membrii ai corpului magistraților, există și instrumente specifice pe care le putem folosi pentru a clarifica această problemă”, a declarat Cristina Tarcea la CSM.

Preşedintele instanţei supreme a precizat că este importantă legalitatea acestor documente, aspecte care ar putea fi verificate de Inspecţia Judiciară, fără a fi desecretizate.

Pe mine, la această oră, nu ma interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine e au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat și le-au semnat și dacă au fost sau nu innoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare față de desecretizare, ar putea fi soluționate de Inspecția Judiciară. Din câte știu eu, în cadrul Inspecției Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informații clasificate și popt rezolva aceste probleme. Din câte știu eu, protocolul este un acord de voință și până nu când nu știm ce acorduri de voință și de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur și simplu ideea desecretizării în spațiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este și de datoria noastră să solicităm instituțiilor noastre desecretizarea.

Tarcea a precizat că ar trebui lămurită şi problema arhivei SIPA, cerând şi rezultate de la comisia parlamentară constituită în acest sens, dar şi informaţii Ministerului Justiţiei.

„SIPA este un subiect a apărut, a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să ni se comunice dacă această Comisie a acţioat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin Hotărârea de Guvern. Cu privire al acelaşi subiect, din câte ştiu a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară, comisie de anchetă privind arhiva SIPA a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului. Eu cred că este cazul ca aceste informaţii aflate în posesia comisiei acesteia să fie transmise CSM pentru a lua măsurile care se impun. Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret”, a completat preşedintele ÎCCJ.

Cristina Tarcea a precizat că ar trebui ca CSM să solicite CSAT verificarea declaraţiilor magistraţilor cu privire la colaborarea cu serviciile de informaţii.

„Tema ofiţerilor acoperiţi. (…) cred că trebuie să o rezolvăm. Şi această temă poate fi rezolvată foarte simplu. Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea cestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani, din păcate nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred ă ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete”, a spus magistratul în plenul CSM.

PRESEDINTELE ALDE CALIN POPESCU TARICEANU CONTESTA IN INSTANTA INTERCEPTARILE!

20 mart.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a înaintat instanţei supreme o solicitare prin care contesta supravgherea tehnică. Ar fi vorba despre mandatul de interceptare emis în dosarul Microsoft, despre care a vorbit fostul ofiţeri SRI Daniel Dragomir

Solicitarea a avut termen marţi, la ÎCCJ, însă termenul a fost amânat pentru 3 aprilie.

Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, spunea, la sfârşitul anului, că a existat un mandat de ascultare/urmărire din partea SRI pentru 80 de persoane din conducerea statului, ţinta fiind Călin Popescu Tăriceanu, într-un dosar deschis în 2013 şi din care s-a desprins ulterior cauza Microsoft.

Mandatul a fost acordat pentru perioada 4 iulie 2014 – 6 noiembrie 2014, acesta încheindu-se la 4 zile după primul tur de scrutin al prezidențialelor din 2014.

Fostul ofiţer SRI susţine că mandatul a fost dat într-un dosar deschis în 2013, în baza unei sesizări a Guvenului Ponta, şi se referă la fapte din anii 2000.

Din acest dosar, s-a desprins ulterior dosarul Microsoft, potrivit lui Dragomir.

%d blogeri au apreciat asta: