Arhiva | 11:58 am

SLUGA SADICA ,GAULEITERUL NAZI AL BRUXELLES-ULUI,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS SAU UMILINTA MAXIMA PENTRU ROMANIA!

21 mart.

De la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis ne-a anunțat cu zâmbetul pe buze că, după ce a negociat de a rupt, România a mai obținut un loc de parlamentar. Este un rezultat bun, ne-a garantat președintele României. În realitate, așa cum voi demonstra, umilința pentru România este maximă. Iar Iohannis a lăsat din nou steagul jos în fața mai marilor Europei.

Prin plecarea Marii Britanii din UE, cunoscutul Brexit, urmează ca 30 de locuri de parlamentar din cele 74 pe care le deține Londra să se redistribuie statelor rămase. În mod normal, această redistribuire urmează să se facă în baza principiului adoptat inițial al repartizării proporționale degresive. Iată însă că nu se întâmpă așa. Iar statistica nu minte.

Cum se poate traduce rezultatul negocierii lui Klaus Iohannis, la capătul căreia România primește doar un loc suplimentar de parlamentar? Pentru a afla răspunsul, să vedem cum stăm cu artimetica. Olanda are o populație de doar 17 milioane de locuitori. În timp ce României i se suplimentează numărul de parlamentari cu unul singur, Olanda, care face parte din nucleul dur UE, va beneficia de încă trei parlamentari. Irlanda are 4,7 milioane de locuitori, în schimb a beneficiat de două locuri de parlamentar. Suntem puși în rând cu state cu populație mult mai mică, cum sunt Estonia, Croația, Slovacia, Austria, Danemarca sau Suedia. Singurul stat din Uniunea Europeană care a fost și mai umilit decât România este Polonia, cu 38 de milioane de locuitori, care primește tot un singur loc dintre cele 30 redistribuite.

În felul acesta, după ce va reuși să-și treacă prin vot proiectul, în urma unor așa-zise negocieri asemănătoare cu cea făcută cu Klaus Iohannis, Germania obține pentru nucleul dur al Uniunii Europene o majoritate certă în Parlament, în ciuda faptului că acest nucleu dur nu reprezintă majoritatea populației UE. Situația este cu atât mai gravă cu cât, prin diverse mijloace, atunci când se supun la vot decizii politice mai delicate, Germania reușește să obțină și votul unor parlamentari din celelalte tabere, cărora, prin intermediul mecanismelor europene, le-a oferit în prealabil funcții sau alte tipuri de avantaje, tocmai pentru a le cumpăra bunăvoința.

Una este să admiți că ți s-a pus pumnul în gură și să recunoști acest lucru, așa cum face de pildă Polonia, și cu totul altceva este ca, după ce ai înghițit până la ultima picătură umilința, tu, ca șef al unui stat suveran, să afirmi bățos că te-ai dus la Comisia Europeană pentru a negocia în avantajul statului pe care-l reprezinți și că acolo ai ajuns la un ”compromis convenabil”. L-am auzit cu satisfacție pe ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, făcând zilele trecute o declarație comună cu omologul său polonez. În sensul că este inadmisibilă intenția de a corela distribuirea fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene către statele membre în funcție de modul în care birocrații de la Bruxelles apreciază că, într-o țară sau alta, sunt respectate principiile statului de drept. Șefii diplomației de la București și de la Varșovia au declarat pe bun dreptate că aceste fonduri de coeziune nu sunt o pomană sau un premiu pe care Uniunea Europeană îl acordă cui vrea și când vrea. Ele țin de însăși esența și rațiunea de a fi a Uniunii Europene, care cel puțin declarativ, își propune să contribuie financiar la ridicarea nivelului unor state considerate a fi la periferia comunității. Pentru că singura rațiune a existenței Uniunii Europene este solidaritatea. Iar solidaritatea se materializează prin creșterea nivelului statelor mai puțin dezvoltate. În baza contribuției statelor mai dezvoltate. Acestea din urmă beneficiind în schimb de o piață mai mare de desfacere a produselor lor, de un supliment de forță de muncă din ce în ce mai calificată, dar și de acces la resursele noilor membri UE.

A condiționa alocarea acestor fonduri de statul de drept presupune introducere în ecuație, cu rea intenție, a unei variabile. Și asta pentru că statul de drept este definit în atât de multe feluri încât fiecare dintre cei care invocă acest argument poate veni cu o formulă proprie de natură să-l pună la colț pe un interlocutor, care are mai puține voturi proprii în Parlamentul European și infinit mai puține voturi ”asociate”, adică deturnate de la parlamentari  care au uitat care este țara care i-a trimis acolo. România, Polonia, celelalte state ale Uniunii Europeană în noua formulă cunoscută sub numele de Visegrad 8, ar trebui ca acum, cu ocazia repartizării unor locuri de parlamentari pierdute de Marea Britanie, să se mobilizeze pentru a obține în beneficiul țărilor central și est-europene și în detrimentul nucleului dur UE cât mai multe locuri în vitorul Parlament European. Pentru că numai astfel își vor putea apăra cu adevărat interesele. Și numai pe această cale, în loc să fie invocat conceptul mult prea elastic al statului de drept, în viitor, în Uniunea Europeană se va putea opera cu un alt concept, mult mai clar, al forței dreptului în raport cu dreptul forței.

În acest context, cred că cinstit din partea președintelui României este fie să revină asupra declarației făcute de la Bruxelles și să recunoască că acolo i s-a băgat pumnul în gură și i s-a impus un singur loc de parlamentar, în ciuda principiului proporționalității, fie, din respect față de poporul român, să rupă negocierea pe care a făcut-o și pentru care nu a avut niciun fel de mandat din partea Parlamentului de la București și să reia negocierile pentru a obține în final două sau trei locuri de parlamentar. Cu atât mai mult cu cât chiar și atunci când România a intrat în Uniunea Europeană ea a fost silită să accepte un număr mai mic de parlamentari decât i-ar fi revenit dacă ar fi fost corect luat în calcul numărul de cetățeni.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog

JURNALISTUL MIHAI GADEA:OFERTA EXPLOZIVA DE CUMPARARE A ANTENEI 3!

21 mart.

Jurnalistul Mihai Gâdea a dezvăluit, marți seară, că i s-a prezentat o ofertă de cumpărare a televiziunii unde este realizator, Antena 3.

Gâdea povestește cum, imediat după arestarea lui Dan Voiculescu, se afla într-o țară străină, când a fost sunat de un important om de afaceri de acolo, care ”vorbea românește foarte bine”, deși avea o altă naționalitate. Omul de presă s-a întâlnit cu respectivul afacerist la un hotel, unde i s-a prezentat o ofertă de cumpărare a postului Antena 3, conform Antena3.ro.

„Fac o dezvăluire. După ce s-a întâmplat nenoricirea, primesc o invitație într-o altă țară. A fost un eveniment foarte important. Cum eram în țara respectivă, pe stradă, sună telefonul. Mă uit, număr necunoscut, dar din țara respectivă. Am zis să răspund, că poate s-a întâmplat ceva. Mi-a zis că este un foarte mare investitor de acolo și a adăugat: ‘m-aș bucura să ne vedem câteva minute’. Am spus că da și mi-a zis că mă așteaptă la hotel. M-am dus. Era o persoană foarte importantă cu încă doi înși. Mi-a spus: Înțeleg că sunt niște probleme deosebite la trustul de presă unde sunteți dumneavoastră, iar noi vrem să venim cu o propunere financiară foarte tare, dacă cumva ați vrea să vindeți. Știm că nu sunteți dumneavoastră dețineți acolo, dar dacă vreți să vindeți, noi suntem interesați. Știți ce a fost cel mai tare? Că domnul din țara aceea, cu nume din țara respectivă, vorbea românește foarte bine. Și acesta era un plan, nu? Sau sunt eu într-o altă lume? Nu sunt! Și toate aceste lucruri ies la iveală rând pe rând”, a spus Mihai Gâdea.

FOSTUL DEPUTAT SEBI GHITA: PROCURORII SUPRAEVALUEAZA PREJUDICIILE!

21 mart.

Fostul parlamentar Sebastian Ghiţă a declarat, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, că procurorii DNA au falsificat probe în dosarul care-l vizează şi că şefa DNA minte atunci când spune că au fost recuperate prejudicii semnificative în cauzele penale.

 

„Au pus la Voiculescu 60 de milioane prejudiciu să nu poată ieşi din închisoare 10 ani. Legea e forţată tare şi spune să plăteşti prejudiciul şi abia după aia să ieşi din închisoare. Procurorii nu mai au minte, noimă, măsură. (…) Sunt singurul om din lume cu un sechestru nelimitat, cu 20 de milioane cauţiune. Sunt în top trei în lume”, a spus fostul deputat, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei.

Acesta a mai spus că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, minte atunci când vorbeşte despre recuperarea prejudiciilor în cauzele penale.

„E o minciună, ne minte pe toţi. Ei supraevaluează aceste prejudicii. Mie mi-au cerut… dacă vindeam tot Ploieştiul nu strângeam banii pentru prejudiciu. Să se dea mare la bilanţuri. (…) Zice Codruţa: Am sechestrat un miliard de euro”. A sechestrat pe naiba. Cât de furios şi indignat sunt, sunt extrem de blând. Ce au făcut cu mine, falsificând probe… mai rău puteau să mă împuşte. E o crimă să falsifici probe, să păcăleşti judecătorii”, a mai spus Sebastian Ghiţă.

Sebastian Ghiţă a fost văzut ultima oară în noaptea dinspre 19 spre 20 decembrie 2016, când pleca de la un eveniment organizat de SRI. Acolo a participat în calitatea sa de membru al comisiei parlamentare de control, moment în care poliţiştii care îl filau, la cererea procurorilor, l-au pierdut. Ghiţă a fost prins în Belgrad, pe 13 aprilie 2017, în timp ce se plimba pe o stradă, împreună cu fratele său. La legitimare, Ghiţă a prezentat un act de identitate şi un permis sloven, în timp ce fratele său le-a dat poliţiştilor actele reale.

Până acum, statul român nu a finalizat demersurile pentru extrădarea sa, ministrul Justiţiei precizând marţi că va avea o întrevedere cu omologul său din Serbia, unul dintre subiectele care vor fi abordate fiind ”inevitabil” legat de Sebastian Ghiţă.

Sebastian Ghiţă: Pe Voiculescu l-au ars. Băsescu a spus doar că nu s-a opus

Fostul parlamentar Sebastian Ghiţă a declarat, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, că Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în urma unui plan pus la punct de Laura Codruţa Kovesi şi Florian Coldea, lucru pe care îl ştie de la fostul preşedinte Traian Băsescu.

Întrebat dacă îşi menţine declaraţia potrivit căreia a aflat de la Traian Băsescu despre cazul Voiculescu, Sebastian Ghiţă a afirmat ” aşa mi-a spus mie fostul preşedinte Traian Băsescu. Aşa i-a spus şi Elenei Udrea şi lui Dan Andronic, şi a spus acest lucru de mai multe ori, de faţă cu toţi şi pe rând şi împreună. Şi explicaţia dânsului este că oricât de mult ne-am război între noi, din respect faţă de România, faţă de instituţia preşedintelui, faţă de relaţia cu celelalte instituţii din România, îl face, ca fost preşedinte, să îndure problemele cu familia, cu arestările, cu denunţătorul fostul soţ al fiicei, cu tot felul de lucruri în unele zone forţate, şi să nu folosească acele înregistrări. Cu care ce ar putea să facă? Să îl trimită pe Coldea la pensie? E la pensie. Să prezinte nenumăratele vizite ale lui Kovesi la dânsul în birou? A spus-o de sute de ori şi toţi ştim că se întâmplau”.

Ghiţă spune însă că Traian Băsescu a „mers cu valul”, permiţând condamnarea lui Dan Voiculescu.

„Şi de aceea Traian Băsescu spune: „Eu doar că nu m-am opus, pentru că Kovesi cu Coldea au venit şi mi-au spus gata, îl luăm cu fulgi cu tot, schimbăm judecătoarele”. Şi chiar întreba „Domnul Ghiţă, şi eu ce era să fac? Să spun nu domn’e, opriţivă, nu e bine, daţi presa peste cap”. Mai era şi o chestiune personală contra trustului. Mi-a spus că s-a şi gândit că poate e toxică aşa o putere mare mediatică în societate, îi deranja şi pe cei din ambasade, şi atunci Traian Băsescu spune că a mers cu valul şi că nu s-a opus, chiar dacă ar fi trebuit să treacă peste orice chestiune personală. În calitate de preşedinte al României nu poţi lăsa procuratura să ia jurnaliştii din sedii, să le închidă gura, să îi lase fără bani, să îi aresteze; că atunci nu mai eşti preşedinte şi aia nu mai e ţară. (…) L-au ars ca pe şoareci, cum zice Portocală”, a declarat Sebastian Ghiţă , pentru Evenimentul Zilei.

Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), prejudiciul fiind stabilit la 60 de milioane de euro.

Sebastian Ghiţă: Urdăreanu a fost trimis să-l provoace pe Ludovic Orban

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a spus că omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ar fi fost trimis de procurori să îl provoace pe liderul PNL Ludovic Orban să accepte bani pentru campania electorală în cursa pentru funcţia de primar general, în condiţiile în care Nicuşor Dan era favoritul.

„Nicuşor Dan era favoritul, şi atunci PNL… Săracii mai aveau niţel să le ia DNA galbenul din steag. L-au pus pe Buşoi, a avut dosar la DNA în două zile. A fost funny operaţiunea. După aia Marian Munteanu s-a autodeclarat securist dintr-o dată. Nu mai ştiu cine a fost al treilea. Pe Orban l-au convins cu Urdăreanu; să vă uitaţi în acel dosar. Acel Urdăreanu a fost trimis să îl provoace pe Ludovic Orban. Dintr-o listă de denunţători… Pe cine dăm afară? Pe Orban. „Nea Tibi vino încoace. Ştii câte probleme ai, arest la domiciliu… fă şi tu un denunţ lui Ghiţă, un denunţ lui Orban”. Şi dă-i cu provocarea, ceea ce e ilegal SRI nu şi-ar permite niciodată să facă aşa ceva”, a spus Sebastian Ghiţă, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei.

Instanţa supremă l-a achitat definitiv, la începutul lunii martie, pe preşedintele PNL, Ludovic Orban, în dosarul în care este acuzat că a cerut, în 2016, unui afacerist 50.000 de euro, pentru campania electorală pentru primăria Capitalei.

Totodată, fostul deputat a mai spus că Florian Coldea, fostul adjunct al Serviciului Român de Informaţii, i-ar fi cerut să îl denunţe pe fostul premier Victor Ponta, însă Ghiţă l-a refuzat.

„Şi atunci, sigur că, nefiind chiar naiv, în Comisia lui Coldea, altora le-am spus că nu e ok ce se petrece acolo, că falsifică probe (la DNA Ploieşti, n.r.). Şi a ieşit şi un mic conflict cu reproşuri, cu presiuni. Să se ducă Ponta să îşi dea demisia, să se ducă să se înţeleagă cu Iohannis. Eu i-am spus, domnul Coldea, sau Florine, dacă tu crezi că ne-au crescut copiii împreună – şi ai mei, şi ai tăi şi-ai lui Ponta – şi tu crezi că eşti un mare jucător sau ţi se pare că în felul ăsta tu poţi să îmi zici mie toarnă-l pe Ponta că tu scapi şi te pui bine cu preşedintele, şi înţelege că Ponta trebuie să plece, te înşeli amarnic. Înseamnă că nu mă cunoşti deloc. Tu poţi să îmi ceri mie multe lucruri. Şi poate că am făcut de-a lungul vieţii multe lucruri împreună, dar sigur nu poţi să mă laşi să mă duc acasă, să mă uit la băieţii mei care au stat bot în bot cu Irina a lui Ponta opt ani şi eu să îi torn tatăl şi să le fac rău. Eu asta nu pot. Şi pentru ce? Pentru o joacă politică? Ce nu vă ajunge? Ce lume nu vă mai încape? Ce bani, ce puteri? Ca să justifice ca să mă omor eu pe mine ca om”, a mai explicat Sebastian Ghiţă.

PLENUL CAMEREI DEPUTATILOR A ADOPTAT,MARTI,LEGILE JUSTITIEI,REEXAMINATE IN PARLAMENT CA URMARE A DECIZIILOR CCR!

21 mart.

Update Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, legile justiţiei, reexaminate în Parlament ca urmare a Deciziilor CCR.

 Imagine similară

Modificările la Legea 304/2004 au fost adoptate cu 182 de voturi „pentru”, 91 „împotrivă” şi o abţinere. }n cazul Legii 303/2004 votul a fost: 190 „pentru”, 98 „împotrivă” şi două abţineri, iar în cazul Legii 317/2004 – 189 de voturi „pentru”, 101 „împotrivă” şi două abţineri.

Legile merg acum la Senat, care este for decizional.

Preşedintele Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, Florin Iordache, a afirmat că modificările aduse pun în acord prevederile acestor acte normative cu deciziile Curţii Constituţionale.
Opoziţia a criticat însă modul rapid de adoptare a celor trei legi, procedura, precum şi modificările făcute.

„PNL va contesta la CCR această manieră prin care dumneavoastră votaţi, prin majoritatea pe care o aveţi, Legile Justiţiei. Legea care scoate preşedintele din procedura de numire a magistraţilor, prin care scoateţi la pensie 2.500 de magistraţi şi salvaţi dosare”, a anunţat liderul grupului liberal, Raluca Turcan.

USR a protestat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea legilor justiţiei, purtând tricouri inscripţionate cu mesajul „#Fără Penali”.

DECIZIA CSAT PRIVIND ARHIVA SIPA!

21 mart.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis în ședința de marți ca toate înscrisurile aflate în arhiva Consiliului, în legătură cu Direcția Generală de Protecție şi Anticorupție (DGPA), să fie puse la dispoziția comisiei parlamentare de anchetă.

Imagini pentru IOHANNIS,CSAT,POZE

„Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței CSAT l-a reprezentat solicitarea Președintelui Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului de a se clarifica aspecte care țin de desființarea Direcției Generale de Protecție şi Anticorupție (DGPA). Membrii Consiliului au decis să pună la dispoziția Comisiei toate documentele şi înscrisurile aflate în arhiva CSAT în legătură cu această instituție”, se arată în comunicatul de presă transmis de Administrația Prezidențială.

În rândul obiectivelor Comisiei SIPA se numără: „stabilirea rolului activ al ministerului de resort la adoptarea HG 127/2006 precum şi ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni, prevăzut de HG 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desfiinţare prevăzute în art. 3 şi 4 şi de ce nu s-a emis o nouă Hotărâre pentru prelungirea termenului”, identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condiţiilor legale (…), precum şi la solicitarea cui au accesat arhiva, verificarea autenticităţii informaţiilor cuprinse în raportul 096/17-04.2008 şi împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare.

Un alt obiectiv asumat de comisie este identificarea persoanelor care în luna ianuarie 2005 au sustras din arhiva SIPA registrul de intrări-ieşiri, documente secrete şi strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conţinutul foarte succint, de unde proveneau şi beneficiarii informaţiilor.

KOVESI AUDIATA MIERCURI LA CSM:AUDIEREA IN FATA SECTIEI DE PROCURORI A CSM AMANATA PE 9 MAI!

21 mart.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și adjunctul său, Marius Iacob, au ajuns, miercuri, la sediul CSM,  pentru audieri  în cadrul sesizării Inspecției Judiciare, după ce inspectorii au constatat abateri disciplinare.

Update: Audierea lui Kovesi la Secția pentru procurori a CSM, amânată pentru 9 mai

„Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri de administrare de probe, cereri în apărare. Este o procedura în curs.O să ne facem apărările, o să vedem decizia. Fiind o procedură nepublică nu pot să fac alte comentarii”, a declarat Laura Codruța Kovesi

Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului șef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

„Procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit „față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor”.

O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul șef, în care, spun inspectorii, „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat”.

De asemenea, Inspecția Judiciară susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, „care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie și prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.

În ceea ce îl privește pe adjunctul DNA, procurorul Marius Iacob, acesta ar fi săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de articolul care reglementează „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa..” „constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală”.

PRESEDINTELE PSD LIVIU DRAGNEA AUDIAT LA ICCJ!

21 mart.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a ajuns, miercuri, la instanța supremă, unde va fi audiat în calitate de inculpat în dosarul în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals intelectual în legătură cu angajarea fictivă la DGASPC Teleorman

La intrare în sediul instanței supreme, Liviu Dragnea a fost întâmpinat de câțiva protestatari #Rezist.

De asemenea, la ÎCCJ au fost mobilizați mai mulți jandarmi.

Potrivit procurorilor, „în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.

Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal. Şi fost soţie a liderului PSD este judecată în această cauză.

În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că “în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.

%d blogeri au apreciat asta: