Deputaţii au respins, miercuri, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea ANI, prin care interdicţiile aplicate parlamentarilor între 2007 – 2013, aflaţi în conflict de interes, încetează de drept.
Preşedintele României a transmis Camerei Deputaţilor o cerere de reexaminare prin care a solicitat reanalizarea legii transmise la promulgare, “sub aspectul oportunităţii acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, potrivit cererii de reexaminare.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a formulat, marţi, un raport de respingere privind solicitările formulate de Preşedintele României în cererea de reexaminare întrucât acestea sunt contrare prevederilor pct.37 din Decizia Curţii Constituţionale nr.619/2016, conform cărora “În perioada 2007-2013”, “instituţia extrapenală a conflictului de interese nu se aplică în privinţa deputaţilor şi senatorilor, “abia din 2013 apare un caz de conflict de interese expres prevăzut, precum şi obligaţia deputaţilor şi senatorilor de a respecta “legislaţia în materie privind conflictul de interese”.
Potrivit proiectului, „interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 – 2013 în temeiul articolului 25 pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a Legii 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”.
Raportul privind respingerea cererii de reexaminare a fost votat cu 172 de voturi „pentru” şi 85 „împotrivă”.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că a rămas nedumerit când a aflat că Ionuț Mișa a fost numit șef al ANAF, dar speră ca acesta să își facă treaba.
„Am rămas puțin nedumerit când am aflat, în rest sper să își facă treaba”, a declarat președintele Klaus Iohannis, legat de numirea lui Ionuț Mișa la ANAF.
Întrebat dacă Mișa va putea rezolva problema colectării, președintele a răspuns: „vom vedea în timp relativ scurt”.
Decizia privind numirea fostului ministru de Finanțe Ionuț Mișa în funcția de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, semnată de premierul Viorica Dăncilă, a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.
Ionuț Mișa a fost ministru al Finanțelor înaintea lui Eugen Teodoriovici, iar la schimbarea din ianuarie 2018, Mișa a declarat: „Un mandat greu cu foarte multe provocări, cu multe măsuri din programul de guvernare de realizat. Bănuiesc că ați văzut situația centralizată. E ministerul care a realizat cele mai multe măsuri din programul de guvernare”.
Ionuț Mișa este considerat a fi artizanul Revoluției Fiscale, anterior numirii sale ca ministru de Finanțe, în 2017, ocupând funcția de director al Direcției Marii Contribuabili din cadrul ANAF.
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu critică desemnarea fostului prim-adjunct al SRI Florian Coldea ca și colaborator al Universităţii de Vest din Timişoara.
Tăriceanu a lansat un atac la adresa lui Coldea şi a deputatului PNL Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara,
„Profesional, ce să-i înveţe pe studenţi? Cum funcţionează statul paralel? Moral, dacă le inoculăm tinerilor astfel de idei, e păcat să pervertim generaţii de studenţi”, a spus Tăriceanu.
„Ar fi fost bine ca persoanele din conducerea universităţii să mediteze la o astfel de colaborare şi să nu ofere studenţilor astfel de exemple. Domnul Coldea a fost forţat să plece ca să nu se ajungă la un scandal public şi altii văd că îl premiază”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.
SRI a publicat vineri protocolul încheiat în 2009 între instituție și Parchetul General.
Protocolul poartă semnătura fostului prim-adjunct al SRI Florian Coldea, iar din partea Parchetului este semnat de Tiberiu Nițu, fost prim-adjunct al procurorului general. Documentul este aprobat de Laura Codruța Kovesi în calitate de procuror general și de George Maior ca director al SRI.
Șeful DNA Ploiești, Lucian Onea, este cercetat de Inspecția Judiciară în alte două lucrări disciplinare. Astfel, inspectorii au dispus declanșarea altor două cercetări disciplinare faţă de procurorii de la DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Alfred Savu, dar şi faţă de fostul procuror Mircea Negulescu, în urma înregistrărilor apărute cu aceștia, existând în prezent trei astfel de acțiuni față de magistrați.
„Apariția acestor înregistrări (cele prezentate de Vlad Cosma – n.r.) are, fără doar și poate, un efect negativ la nivelul încrederii în justiție. Așa cum am și anunțat săptămâna trecută, în una dintre lucrări se începuse deja cercetarea disciplinară și pot să vă spun că, de atunci, în alte două lucrări s-a demarat această procedură. Acest lucru înseamnă că inspectorii judiciari au identificat indicii cu privire la săvârșirea unor abateri disciplinare, însă nu înseamnă că s-a stabilit vreo vinovăție în sarcina vreunui procuror”, a declarat pentru Mediafax, inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, Gheorghe Stan.
Este vorba despre procurori de la DNA Ploiești, între care Lucian Onea, Alfred Savu, dar și fostul magistrat Mircea Negulescu. Precizarea vine după ce, săptămâna trecută, oficiali ai Inspecției Judiciare anunțau declanșarea primei cercetări disciplinare față de aceștia. Cercetarea inspectorilor a fost declanșată după ce mai multe persoane au declarat că li s-au cerut declaraţii false, unii dintre ei prezentând înregistrări cu magistraţii de la Ploieşti.
Ce zice Inspecția Judiciară despre procuroarea lui Dragnea
Inspecţia Judiciară a finalizat totodată verificarea privind participarea procurorului DNA Alexandra Lăncrănjan la o reuniune cu caracter politic, concluzia inspectorului de caz fiind acea că nu există abatere disciplinară. Inspectorul-şef al instituţiei a avut însă o opinie diferită.
„A existat o diferență de opinie între inspectorul de caz și inspectorul-șef care, potrivit legii, este chemat să avizeze lucrarea. Inspectorul de caz a apreciat că nu există indicii cu privire la existența unei abateri disciplinare, reținând, printre altele, că doamna procuror Lăncrănjan nu a participat la această conferință în calitate de procuror al DNA. Dimpotrivă, inspectorul-șef a apreciat că aceste indicii există, explicând pe larg, în nota pe care a atașat-o la rezoluție, punctul său de vedere. Puțini știu însă că inspectorul-șef, la momentul actual, conform legii, nu are posibilitatea să desființeze rezoluțiile de clasare date de către inspectorul judiciar în faza verificărilor prealabile. (…) Concluzia e că nu există vreo abatere disciplinară care i se poate imputa doamnei procuror”, a declarat, pentru agenţia de presă, Gheorghe Stan, inspectorul-șef adjunct al Inspecției Judiciare.
Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora procuroarea Alexandra Lăncrănjan, cea care îl anchetează pe liderul PSD, Liviu Dragnea, ar fi participat la o reuniune cu caracter politic.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituţională în cazul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
„Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite (…) s-a întrunit pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la cererea Secției Penale a instanței supreme. Din totalul de 111 judecatori în funcție, au fost prezenți 74 de judecători. În urma dezbaterilor, deliberând, Secțiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”, precizează ÎCCJ.
Decizia a fost luată după ce luni plenul Senatului a aprobat, în calitate de for decizional, modificarea celor trei legi ale Justiției – 303/2004 privind Statutul procurorilor şi judecătorilor, 304/2004 privind organizarea judiciară și 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.
Nuclearelectrica a anunțat vineri că Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost reconectată la Sistemul Energetic Național (SEN), dând noi explicații despre deconectarea de joi.
„Unitatea 2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 29 martie 2018 ca urmare a declanșării sistemului de protecție al întrerupătorului generatorului turbinei (așadar aferent sistemului electric de proces), din partea clasică, nu cea nucleară a centralei. Reamintim că nu există o legătură cauzală între reducerea de putere a Unității 2 din data de 25 martie 2018 și deconectarea automată a reactorului din data de 29 martie 2018. Deconectarea automată a reactorului de la SEN este prevăzută și realizată prin sisteme de protecție prevăzute în proiect în anumite situații, așadar reprezintă un comportament conservativ, procedurat fără impact asupra securității nucleare”, arată compania într-un comunicat transmis vineri.
Potrivit Nuclearelectrica, „deconectarea automată a reactorului de la SEN și lucrările de remediere nu au avut impact advers asupra personalului, populației și mediului înconjurător, fiind realizate cu respectarea normelor de securitate nucleară și procedurilor aplicabile”.
Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) l-a ales pe Narcis Neaga în funcţia de director general al CNIR, au declarat, vineri, pentru Agerpres, surse din domeniul transporturilor.
„Consiliul de Administraţie al CNIR s-a întrunit şi l-a ales pe Narcis Neaga în funcţia de director general”, au spus sursele.
Narcis Neaga a fost director general al Companiei Naţionale de Administrare a Drumurilor Naţionale din România (CNADNR), care a fost reorganizată în 2016, sub Guvernul tehnocrat, şi redenumită Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a fost înfiinţată Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), o companie distinctă ce se ocupă de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier.
Cauza de bază a accidentului de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din 1986, a fost o deficiență de proiectare a sistemului de oprire care, în condițiile efectuării unui experiment nefericit, a introdus o creștere necontrolată a reactivității urmată de topirea zonei active și inițierea accidentului atât de mediatizat. Așa ceva nu se poate întâmpla la Centrale Nucleară de la Cernavodă. În cazul reactorului RBMK, tipul existent la Cernobîl, sistemul de oprire și sistemul de control nu erau independente, existând așadar posibilitatea că sisteme cheie de securitate să fie ignorate și operate prin ajustări manuale ale sistemului de control. În cazul reactoarelor de tip CANDU, ca în cazul celor unităților de la Cernavodă, cele două sisteme sunt independente, acționând în mod automat la ieșirea din parametrii normali de operare. Reactorul de la Cernobîl nu avea anvelopa de protecție, iar factorul cheie în eliberarea majoră de radioactivitate în mediu a fost energia rezultată din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare și reținere a produșilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face față unui accident sever iar moderatorul utilizat este apă grea. Acestea sunt explicațiile pe care le dau reprezentanții Forumul Atomic Român – ROMATOM, după o serie de avarii care au avut loc în ultimul an și trei luni la Cernavodă, fenomene care au dus ori la oprirea unităților fie la scăderea puterii. Din ianuarie 2017 și până azi au avut loc zece opriri neplanificate însă oficialii Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor nucleare de la Cernavodă, spun că nu există nicio problemă din punct de vedere tehnic și al securității nucleare.
Diferențe între CANDU și RBMK
Reactorul CANDU, de producție canadiană, este total diferit față de reactorul RBMK, care este rusesc. Reactorul RBMK al centralei de la Cernobîl, moderat cu grafit și răcit cu apă ușoară, nu avea anvelopa de protecție, prezentând deficiențe de proiectare la singurul sistem de oprire cu bare mecanice. Reactorul CANDU dispune de două sisteme speciale de oprire rapidă, distincte că principiu și separate fizic, cu viteză de reacție mult mai mare (2 secunde) ca la reactorul de tip RBMK (10 secunde), un sistem special de securitate de evacuare a căldurii reziduale după un accident de pierdere a răcirii normale a reactorului și un sistem de anvelopare și reținere a produselor radioactive.• CANDU nu are grafit că moderator (aprinderea grafitului a fost una din cauzele catastrofei de la Cernobîl), în schimb folosește apă grea ca moderator și agent de răcire. Cantitatea mare de apă prezentă asigură întârzierea topirii miezului și deci mai mult timp pentru intervenție. La reactorul RBMK nu există o separare a circuitului de răcire a zonei active a reactorului (circuitul primar) de circuitul de abur (circuitul secundar). La reactorul CANDU există o separare fizică între aceste două circuite prin intermediul generatorilor de abur, circuitul primar fiind amplasat împreună cu reactorul în interiorul anvelopei de protecție.
Opririle planificate
Opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: (i) deconectări automate ale reactorului că urmare a intervenției sistemelor de oprire rapidă sau (îi) opriri controlate că urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depasesesc condițiile standard și (iii) opriri controlate, preventive, datorate necesității efectuării unor lucrări de remediere sau de mentenanță corectivă. Deciziile de oprire controlată se iau în conformitate cu normele și procedurile de securitate nucleară aplicabile în astfel de situații. Reducerea de putere poate apărea tot din necesitatea efectuării unor lucrări de remediere, însă reactorul rămâne în permanentă conectat la rețea cu totalitatea funcțiilor de securitate nucleară asigurate, spun cei de la ROMATOM. Ca și practică la nivel internațional în industrie, se estimează anual un număr de ore de opriri neplanificate care sunt bugetate în vederea echilibrării producției și onorarii contractelor de livrare a energiei electrice fiind specifice oricărui tip de reactor și, la nivel internațional, sunt anunțate în aceeași manieră în care procedează Nuclearelectrica. Deși au fost două opriri neplanificate și o reducere de putere într-o perioada foarte scurtă de timp, ceea ce generează o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securității nucleare, riscului pentru personal, populație și mediul înconjurător, aceste evenimente nu au un impact negativ asupra categoriilor menționate mai sus, afirmă cei de la ROMATOM. Pe 25 martie, Unitatea 1 a fost oprita controlat, decizie determinată de apariția unui defect la unul dintre sistemele de proces ale centralei, iar acționarea în conformitate cu proiectul centralei a condus la necesitatea opririi controlate. Tot atunci, puterea Unității 2 a fost redusă la 55% (aproximativ 300 MW), măsură luată ca urmare a necesității înlocuirii unei piese (rulment) la motorul unei pompe de condensare, din partea clasică a centralei. Reducerea de putere până la 55% a fost necesară in vederea opririi echipamentului pentru reparații. În dimineața de joi, 29 martie 2018, centrala nucleară de la Cernavodă a funcționat doar cu unul din cele două reactoare pentru că Unitatea 2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național ca urmare a apariției unei disfuncționalități la un sistem electric de proces, partea clasică, nu cea nucleară a centralei.
Fără riscuri
Opririle neplanificate nu pot fi încadrate pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scăzut) se referă exclusiv la deviații, opririle de la CNE Cernavodă nefăcând parte din aceste categorii.
ROMATOM susține că orice asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă și cauzele accidentului de la Cernobîl este imposibil de susținut prin argumente tehnice și de operare, Romatom recomandând prudență și o documentare riguroasă în tratarea acestor subiecte în spațiul public. “Nuclearelectrica acționează în strictă conformitate cu procedurile de securitate nucleară și sunt convins că aceste opriri, deși fără impact major de securitate nucleară, sunt analizate pentru a se asigura că astfel de evenimente să nu se mai repete. În industria nucleară se învață continuu din experiență, iar odată investigate cauzele, se iau toate măsurile pentru evitarea reaparitiei acestora. Trebuie înțeles că aceste opriri nu sunt un risc asupra securitățîi nucleare, nu reprezintă incidente sau accidente, ele fiind sunt pur și simplu evenimente tehnice care necesită oprirea reactorului”, a declarat Teodor Chirică, Președinte Onorific al ROMATOM.
Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, cu o densitate scăzută a populaţiei, la circa 130 km nord de Kiev şi aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compusă din patru reactoare nucleare de tip RBMK-1000, capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.
Vineri și sâmbătă are loc prima ediție a DEZBATERILOR DE LA SINAIA, cu tema„Statul de drept. Premise, condiții, funcționare”, ce se desfășoară la inițiativa Fundației Alexandrion.
Sunt supuse dezbaterilor subiecte precum Statul de drept; Economia postausteritate; Educația modernității târzii; Reorganizarea Uniunii Europene, Evoluția globalizării; Viitorul energiilor; Descoperirea științifică; Creația culturală și altele.
Participă profesori de drept cu renume internațional, reprezentanți ai sistemului juridic din țară și alte țări europene, parlamentari, istorici, sociologi, psihologi și exponenți ai administrației, vieții culturale și mass-media.
Conceptul „Dezbaterile de la Sinaia” s-a născut din nevoia publicului din România de a beneficia de concluziile unor întâlniri fructuoase, organizate cu specialiști de marcă, profesioniști în diverse domenii și personalități culturale de certă notorietate. Misiunea acestora este a oferi răspunsuri la întrebări-cheie din societate.
Fundația Alexandrion întâmpină această cerință prin intermediul unei noi inițiative de responsabilitate socială corporativă. Scopul dezbaterilor îl constituie realizarea pe termen lung a unei platforme de comunicare între profesioniști, factori decidenți și public, atât la nivel național, cât și internațional.
Intenția organizatorilor este de a stabiliza la Sinaia un sistem de dezbateri de anvergură națională și internațională. Dezbaterile de la Sinaia se organizează în ediții, două într-un an, în lunile martie și septembrie.
Programul desfășurării ediției inaugurale a Dezbaterilor de la Sinaia (30-31 martie 2018):
Deschiderea (orele 9): Președintele Fundației Alexandrion, Nawah Salameh;Directorul publicației“Cotidianul”, Cornel Nistorescu; prof.dr. Andrei Marga
Runda I-a: Premisele statului de drept
Moderator: prof.dr. Ioan Muraru (București)
Speakeri: prof.dr.Ladislau Gyemant (Cluj-Napoca); prof.dr.Ioan Scurtu (București); Tudorel Toader, ministrul Justiției; prof. dr. Armando Marques-Guedes (președintele Institutului Diplomatic, Lisabona, profesor Nova University Lisabona); Mona Pivniceru (fost ministru al Justiției); Norica Nicolai, europarlamentar; prof.dr. Ludvik Toplak (fost președinte al parlamentului, președintele Alma Mater Europaea, Slovenia); Ilie Șerbănescu (fost ministru al Reformei); deputat Marton Arpad Francisc; prof. dr.Alexandru Athanasiu (fost ministru al Muncii și al Educației); prof.dr.Ioan Horga (Oradea); prof.dr.Eusebiu Panaite (Iași); Marian Enache (judecător CCR)
Intervenienți: liber
Participanți: liber
Concluzii din partea moderatorului.
Runda II: Condițiile statului de drept
Moderator: prof.dr.Corneliu Bârsan (București).
Speakeri: Valer Dorneanu, președintele curții Constituționale; prof.dr.Stefan Deaconu (București); prof.dr. Rodica Stănoiu (fost ministru al justiției); prof.dr.Marius Bălan (Iași); prof.dr. Jurij Toplak (Maribor); ziarist Adina Anghelescu – Stancu; prof.dr. Pierre Henri Chalvidan (Paris); Constantin Boștină (director general, Economistul); Victor Ciorbea, avocat al poporului; prof.dr.Radu Motica (Timișoara); Ion Ghișe, fost primar al Brașovului; deputat Csoma Botond; Dan Claudiu Dănișor (Craiova); deputat Ambruș Izabella; prof.dr. Dan C.Voinea (București); Florin Iordache (fost ministru al Justiției); ziarist Andi Topală; ziarist Răzvan Savaliuc; prof.dr.Moise Bojincă (Târgu Jiu); prof.dr. Valentin Constantin (Arad); prof.dr.Ioana Costea (Iași); Șerban Nicolae, senator; prof.dr.Emilian Ciongaru (București)
Intervenienți: liber
Participanți: liber
Concluzii din partea moderatorului
Runda III: Funcționarea statului de drept
Moderatori: Dana Gârbovan, președinte UNJR, și Andreea Ciucă, președinte ANM
Speakeri: prof.dr.Ioan Vida, fost președinte al Curții Constituționale; prof.dr.Mircea Criste, fost procuror general al României; senator Tanczos Barna; dr. Slawomir Sierakowski (Varșovia); prof.dr. Gheorghe Piperea (București); senator Daniel Zamfir; prof.dr.Cristian Clipa (Timișoara); Steluța Cătăniciu, deputat; avocat Gyorgy Frunda; ziarist Ion Spânu; ziarist Val Vâlcu; ziarist Bogdan Chirieac; ziarist Sorin Roșca Stănescu; ziarist Oana Stancu; Dan Constantin, director de publicație; avocat Victor Friedman-Niculescu (București); prof.dr.Raluca Bercea (Timișoara); avocat Mircea Arman, director de revistă de cultură (Cluj-Napoca); Ciprian Demeter, președinte patronat (Arad); prof.dr.Ionuț F.Popa (Cluj-Napoca); prof.dr.Gheorghe Gârleșteanu (Craiova).
Intervenienți: liber
Participanți: liber
Concluzii din partea moderatorului
Foto: Ferdinand I al României, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 24 august 1865, Sigmaringen- d. 20 iulie 1927, Sinaia -Castelul Peleş), a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Se împlinesc astăzi, 28 martie, 95 de ani de când regele Ferdinand I promulga Constituţia României de după Primul Război Mondial, votată în Parlament la 26 martie 1923 şi apreciată la vremea sa a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa.
Marea Unire din 1918 a dat naştere României Mari, iar statul naţional unitar român avea nevoie de o nouă Constituţie.
Drept urmare, prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat şi s-au anunţat alegeri pentru Adunarea Naţională Constituantă.
Noua constituţie a fost votată de majorităţile liberale din cele două Camere şi la 29 martie 1923 Legea fundamentală a fost publicată în MonitorulOficial.
Veaceslav Molotov (Viaceslav Mihailovici Skriabin), Comisarul poporului la Externe al URSS
La 29 martie 1940, cu trei luni înaintea ultimatului din 26 iunie 1940 adresat de URSS guvernului român – ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov (Viaceslav Mihailovici Skriabin) ţine un important discurs în faţa Sovietului Suprem, privind pretenţiile URSS, acum aliata Germaniei, faţă de România.
Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunţate), spunea că aceasta se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei unire cu România nu a fost niciodată recunoscută de URSS.
Discursul a rămas inedit şi vom vedea de ce. Iata pasajul cu privire la Basarabia:
‘’Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, România esre cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datorează existenţei unei…
La 26 aprilie/8 mai 1828 a inceput razboiul ruso-turc. Trupele ruse au trecut graniţa Prutului la 25 aprilie/7 mai 1828 şi au cucerit Braila, Varna şi Sumla. Pornind din Rahova şi Nicopole turcii au intreprins incursiuni in Oltenia.
Sub presiunea celorlalte puteri europene, între cele doua puteri beligerante a fost încheiată Pacea de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), foarte favorabilă Rusiei, care devenea oficial putere protectoare a celor două principate române.
Arcul de Triumf ridicat la St.Petersburg prin care se comemora victoria Imperiului Rus în Războiul Ruso-Turc din 1828-1829
Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) a diminuat considerabil controlul otoman asupra principatelor, dar a oficializat în schimb protectoratul Rusiei asupra Moldovei şi Ţării Româneşti, care va deveni pentru următoarele trei decenii principala putere care va decide în Principate.
In articolul V din tratatul de pace se prevedea că Principatele Române ca urmare a capitulaţiilor, erau plasate sub suzeranitatea Porţii…
Zaporojia- teritoriu de etnogeneza a poporului român
Teritoriul Vozia e azi cunoscută ca Transnistria; i se mai spunea şi „satele hăneşti”, pentru că după secolul XV se împărţise autoritatea asupra ţinutului între Moldova şi Hanatul Crimeii.
Partea de sud a ţinutului chiar a făcut parte din Hanatul tătar, sub numele de Edisan. Numele ţinutului este legat de Cetatea Vozia, cunoscută astăzi sub numele de Oceacov.
În secolul XVII domnitorii Moldovei erau şi stăpânitori ai Zaporojiei.
Locuitorii Zaporojiei din acea vreme erau numiţi de polonezi şi daci sau moldoveni sau moldovlahi. Se considerau fraţi cu moldovenii, numeau Moldova „Ţara” şi nobleţea era dată de înrudirea sau nu cu boierii moldoveni.
Au fost deznaţionalizaţi începând cu sfârşitul sec. XVIII de către cotropitorii ruşi şi propagandiştii chieveni. Ucraina era pe atunci un ţinut în jurul Chievului (Kiev).
Teritoriu aflat între Bug şi Marea Azov, de la vest la est şi între Peninsula…
Comitetul Național de Coordonare a Inițiativei Cetățenești pentru revizuirea Constituției în vederea definirii căsătoriei drept uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie a emis un comunicat de presă, ca răspuns la evenimentele din ultimele zile din Parlamentul României și la declarațiile recente ale Președintelui.
Membrii Comitetului Național de Coordonare a Inițiativei Cetățenești consideră că Președintele României face tot posibilul să blocheze organizarea referendumului pentru familie. Aceștia consideră că asumarea de către Klaus Iohannis a unei poziții împotriva referendumului este antidemocratică. „După aproape trei ani în care milioane de români au așteptat minima dovadă că în România funcționează un stat de drept condus după principii democratice, inițiativa nu a ajuns să fie concretizată într-un referendum, cu motivarea că legea-cadru de organizare a acestuia trebuie ea însăși modificată. Procedura de modificare a legii-cadru s-a derulat cu amânări succesive, în ultimele 8 luni, din cauza a două sesizări formulate de către același partid politic, cea de…
Le secteur psychiatrique estime que 10 % des malades ont été perdus de vue pendant le confinement et voit affluer de nouveaux patients sans antécédents.
Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro, a anunţat Banca Centrală Europeană (BCE), în ceea ce ar urma să fie prima expansiune a zonei euro de după 2015.
Senatorul republican Mitt Romney, unul dintre foarte puţinii membri ai partidului prezidenţial care îl critică deschis pe Donald Trump, a denunţat dur sâmbătă decizia liderului de la Casa Albă de a-i comuta pedeapsa cu închisoarea a prietenului său Roger Stone, care scapă astfel de detenţie, relatează Agerpres.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a sugerat că ar putea bloca adoptarea unei decizii la nivelul Uniunii Europene privind bugetul multianual şi fondul de redresare post-pandemie dacă sunt impuse condiţii referitoare la situaţia statului de drept şi la modul de utilizare a fondurilor.Citește și: UE va condiţiona alocarea fondurilor UE de situaţia statului de d […]
Formaţia Hermannstadt a învins, sâmbătă, pe teren propriu, cu scorul de 2-1 (1-0), echipa FC Voluntari, într-un meci din etapa a noua a play-out-ului Ligii I.
Im Topspiel der englischen Premier League verlor Chelsea deutlich in Sheffield. Verpassen die Blues doch noch die Champions League, liegt das an ihrer kuriosen Bilanz gegen Teams mit dem Namenszusatz "United".
Ein Rabbiner ist am Donnerstag von vier Männern nach Verlassen einer Straßenbahn verfolgt worden, sie hätten sich wiederholt abfällig über den Staat Israel geäußert. Die Fahndung verlief zunächst erfolglos.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Comentarii recente