SUBTILITATILE UNOR SCRUTINE PRE PUTIN INTELESE LA BUCURESTI!,ROMANIA A FOST CEDATA RUSIEI!

31 mart.

Anul 2018 este unul tumultuos pentru Republica Moldova. Decisiv pentru viitorul acestui stat, după cum spun politicienii din toate taberele politice de la Chișinău, fie că sunt la guvernare, în opoziție sau adepții președintelui Igor Dodon, care nu pot fi plasați în niciuna din cele două tabere.

Asta, pentru că, la sfârșitul anului, cel mai probabil în luna decembrie, vor avea loc alegeri parlamentare. Unele care se anunță a fi cele mai aprige, dar și inegale și nedemocratice, din scurta istorie a Republicii Moldova.

Potrivit Indexului Global al Democrației pentru anul 2017, Republica Moldova a retrogradat în premieră la statutul de stat cu regim hibrid de guvernare, după ce în ultimii ani se menținea la titulatura de democrație defectuoasă. În Europa, situații mai proaste la acest capitol mai pot fi regăsite doar în Ucraina, Rusia și Belarus.

Moldova a ajuns aici în special din cauza felului în care a guvernat în ultimii ani Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, omul care a ajuns să dețină puterea absolută în țară în perioada guvernării așa-numit proeuropene, instalată în 2009, după plecarea regimului comunist al lui Vladimir Voronin.

Partidul Democrat are astăzi oficial 42 de deputați în parlamentul de la Chișinău. Neoficial, iar asta s-a demonstrat prin votul în legislativ al unor proiecte importante pentru PD, Plahotniuc poate miza pe cel puțin 65 de deputați din cei 101, câți cuprinde parlamentul moldovean. O situație de-a dreptul bizară la prima vedere, în condițiile în care, în cadrul alegerilor parlamentare din 2014, PD a obținut doar 15% din voturi, adică 19 deputați.

De atunci, prin diferite forme, PD și-a cooptat deputați de la toate partidele din Parlament. A distrus PLDM-ul lui Filat, pe care l-a lăsat cu doar 5 deputați din 24, dar și PCRM-ul lui Voronin, rămas cu doar 6 aleși din 21. Nici PSRM-ul lui Dodon sau PL-ul lui Ghimpu, celelalte două partide care au acces în parlament, nu au rămas neatinse, doar că într-o măsură mai mică.

Situația s-a repetat și la nivel local. Astăzi, PD are oficial aproape 700 de primari din Republica Moldova (peste 70%), în condițiile în care la alegerile din 2015 obținuse doar 280 de primării. Totul prin șantaj, mită, amenințări sau mirajul resursei administrative. Primarii sau deputații care au refuzat să adere la PDM sunt târâți astăzi prin săli de judecată sau denigrați la holdingul media al aceluiași Plahotniuc, care se întinde pe cel puțin 80% din spațiul audiovizual din Moldova.

Chiar și în aceste condiții, Partidul Democrat, dar în special liderul formațiunii, Vladimir Plahotniuc, nu este deloc văzut cu ochi buni de către cetățeni. PD-ul se află la limita accederii în Parlament în puținele sondaje independente care mai apar la Chișinău și îi este acordat un maximum de 11-12% în cele realizate chiar la comanda sa. Plahotniuc stă chiar și mai prost, nivelul său de neîncredere situându-se în jurul a 90%.

Din această cauză PD-ul a și modificat sistemul electoral vechi, proporțional, cu unul mixt, în care 50% din deputați urmează să fie aleși pe circumscripții, iar cealaltă jumătate pe liste. În condițiile unui stat profund sărăcit, părăsit de tineri și intelectualitate, votul pe circumscripții poate propulsa în parlament pe oricine care dispune de suficienți bani, mass-media și resurse administrative pentru a obține câteva mii de voturi, suficient pentru a fi ales.

Alegerile din Chișinău ar putea strica din calculele lui Plahotniuc

Alegerile parlamentare nu sunt însă unicele care se vor desfășura în acest an în Republica Moldova. Pe 20 mai vor avea loc și alegeri locale anticipate în câteva localități, printre care și Chișinău și Bălți, cele mai mari orașe ale țării.

În ambele orașe alegerile au căzut pe nepusă masă pentru guvernare, după ce primarii de acolo, Dorin Chirtoacă și Renato Usatîi, au demisionat după lungi peripluri prin tribunale și ample campanii de denigrare în mass-media controlate de Plahotniuc.

Altădată ambii în relații mai bune cu Plahotniuc, astăzi Chirtoacă se află sub control judiciar, în timp ce Usatîi este refugiat la Moscova de mai bine de un an de zile.

Atât Usatîi, cât și Chirtoacă au spus că demisionează pentru a da o nouă șansă orașelor lor, care au ajuns deja sub controlul PD-ului. Situația e în special valabilă la Chișinău, unde funcția de primar interimar este ocupată de Silvia Radu. Ea a fost numită, potrivit Partidului Liberal, din care face parte Dorin Chirtoacă, dar și a unor experți independenți, ilegal în funcție, în condițiile în care legea prevede că doar un primar ales poate numi în funcție viceprimari, iar mandatele acestora devin nule după demisia primarului.

Astfel, la Chișinău, pe 20 mai vor avea loc alegerile anticipate pentru funcția de primar al capitalei. Unele care la prima vedere ar părea nu foarte importante, în condițiile în care mandatul primarului ales va expira doar peste un an, când este data alegerilor ordinare.

Contextul politic actual din Republica Moldova face însă ca scrutinul local din Chișinău să fie extrem de important, în special în vederea alegerilor parlamentare. Capitala Republicii Moldova înglobează cam 30% din populația țării și în jur de 70% din PIB. Populația tânără și intelectualitatea sunt concentrate în mare parte în capitală, iar direcția țării este dată clar de aici.

În aceste condiții, victoria unui reprezentat al opoziției proeuropene în capitală ar da un elan extraordinar unui electorat de dreapta tot mai dezamăgit de felul în care decurg lucrurile în Moldova, dar ar și revitaliza partidele de pe acest eșichier, parcă încă amorțite după înfrângerea din prezidențiale, fără prea multe resurse umane sau financiare la dispoziție și destul de neorganizate.

Aici trebuie să mai spunem că, în istoria sa, Chișinăul a avut întotdeauna doar primari de centru-dreapta, chiar și în perioada comunistă, când partidul lui Voronin se bucura de încrederea a 50% din populație.

Pe de altă parte, Partidul Democrat stă extrem de prost în capitală. În 2011, candidatul formațiunii lui Plahotniuc a obținut doar 2,5% din voturi, iar în 2015 chiar mai puțin – 2,17%. De fiecare dată PD a înaintat candidați două doamne care se aflau în funcții de miniștri, având parte de campanii electorale extrem de active. Imaginea toxică pe care o are însă Plahotniuc în special în Chișinău s-a răsfrânt și asupra candidaților acestui partid.

Astfel, PD-ul deja a ieșit public și a anunțat prin vocea lui Plahotniuc că nu va avea un candidat la aceste alegeri și că va susține un „exponent al forțelor de dreapta“, pentru a „nu permite socialiștilor“ să câștige capitala. Mesajul seamănă izbitor cu cel de la prezidențiale, când Plahotniuc l-a retras din cursă pe Marian Lupu în săptămâna dinaintea alegerilor, anunțând că o va susține pe Maia Sandu, dar de fapt asigurându-i victoria prorusului Igor Dodon.

Analiștii de la Chișinău sunt de părere că scenariul PD-ului este de a o susține pe Silvia Radu, pe care a și instalat-o în funcția de primar interimar. Dar Radu trebuia să fie prezentată electoratului precum un candidat independent, pentru că, deja cum s-a dovedit, orice asociere cu PD-ul îi poate fi fatală. Radu deocamdată nu a anunțat dacă va candida sau nu pe 20 mai, dar este intens promovată de presa controlată de Plahotniuc

De cealaltă parte, opoziția antioligarhică de la Chișinău se coalizează în jurul lui Andrei Năstase, președintele Platformei Demnitate și Adevăr și cea mai stridentă voce împotriva actualului regim. Năstase a fost înaintat de către partidul pe care îl conduce, dar se va bucura și de susținerea PAS-ului Maiei Sandu, în condițiile în care cele două partide vor merge și în cadrul alegerilor parlamentare în cadrul unui bloc electoral. Năstase, un cunoscut avocat de la Chișinău, a fost liderul protestelor antiguvernamentale din 2015. El, la rândul său, și-a retras candidatura în cadrul alegerilor prezidențiale în favoarea Maiei Sandu.

Calculele electorale arată că Năstase, susținut de PAS, dar și alte partide proeuropene, poate ajunge în turul 2 al alegerilor, acolo unde se va confrunta cel mai probabil cu Ion Ceban, înaintat de către Partidul Socialiștilor al președintelui Igor Dodon.

O victorie a lui Năstase ar răsturna retorica puterii, care încearcă prin orice modalități să demonstreze că populația nu și-ar dori o schimbare de guvern la toamnă și că partidele proeuropene de opoziție nu s-ar bucura de foarte multă încredere în societate. Dar ar fi și o lovitură extraordinară adusă lui Plahotniuc, care și-ar vedea principalul rival de pe scena politică în funcția de primar al capitalei – una dintre funcțiile politice cheie în Republica Moldova.

Astfel, împotriva lui Năstase, care a fost încă de la apariția sa pe scena publică principala țintă a denigrării din partea mediei lui Plahotniuc, deja a început un nou tir de atacuri, precum că nu ar fi cel mai potrivit candidat al dreptei și că șansele sale la victorie ar fi mici.

În spatele cortinei stau însă cu totul alte interese: un tur doi în care Plahotniuc să-i aibă pe Silvia Radu și Ion Ceban, iar cine va câștiga nici nu mai contează, întrucât ambii sunt bine controlați de cel supranumit „Păpușarul de la Chișinău“.

Reclame

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: