„ATENTAT CHINEZ”LA HEGEMONIA USA!

15 apr.

Foto Saul Loeb/Pool Photo via AP, File)

Printre spaimele atentatelor teroriste, atacurile cu arme chimice, tentativele de asasinare ale spionilor ruși și războaiele din Orientul Mijlociu, mai puțin vizibilul război comercial dintre SUA și China schimbă fundamental fața lumii.

Președintele Donald Trump a impus taxe vamale de 50 de miliarde de dolari pentru a reduce deficitul comercial cu China, iar Beijingul a răspuns impunând propriile tarife pentru produsele „Made in US“. Într-un discurs susţinut în cadrul Forumului Boao pentru Asia, un Davos asiatic, preşedintele chinez Xi Jinping a avertizat asupra unei „mentalităţi a Războiului Rece“, dar a promis să deschidă părţi ale economiei ţării. „În lumea de astăzi, tendinţa de pace şi de cooperare avansează, iar mentalitatea Războiului Rece ca joc cu sumă nulă este un mod de abordare depăşit“, a spus Xi Jingping.

Atac la dolar

Ultimele evoluții ale negocierilor comerciale China-SUA infirmă însă afirmațiile lui Xi Jinping. Negocierile începute în spatele ușilor închise între vicepremierul Chinei și Reprezentantul SUA pentru Comerț s-au blocat din cauza refuzului Chinei de a opri politica de subvenționare a ramurilor industriale de vârf (așa-zisa strategie „Made in China 2025“). Președintele Trump a sugerat chiar că va impune tarife de încă 100 de miliarde de dolari pentru produsele chinezești. Liderii de la Washington știu că deschiderea promisă de China, una dintre cele mai protecționiste puteri economice, a avut drept scop nu permiterea accesului companiilor occidentale pe propria piața, ci facilitarea extinderii Noului Drum al Mătăsii, menit să transforme China în cea mai mare putere economică a lumii. În plus, China își propune să atenteze la principalele surse ale puterii americane – dolarul ca principală monedă a tranzacțiilor și rezervă valutară mondială și controlul rutelor comerciale mondiale. În urma cu două săptămâni, China a anunțat un program pilot pentru plata în yuani a importurilor de petrol. Unii analiști se așteaptă ca lansarea oficială a contractelor la termen în yuani să creeze un al treilea reper mondial pentru prețul petrolului, după prețul de la Londra (Brent) și din Texas (WTI). Apoi, China a lansat în 2013 proiectul Noului Drum al Mătăsii.

Originile războiului comercial

Conflictul economic sino-american actual își are originile în ultima parte a Războiului Rece, când Statele Unite au încercat o apropiere pentru a controla Uniunea Sovietică, o strategie pusă la cale de fostul secretar de Stat Henry Kissinger. Apropierea a fost însă întreruptă de evenimentele din 1989 din Piața Tiananmen, interpretate de nu puțini analiști drept o tentativă a ceea ce ulterior avea să fie numit „revoluție colorată“. În anii 1990, administrația Clinton, la fel cum avea să facă ulterior și administrația Obama, a încercat să recâștige prin investiții americane în China încrederea și acceptul Bejiingului pentru o ordine mondială americană. Strategia părea câștigătoare pentru ambele părți, urmând să modernizeze China și să-i îmbogățească apoi pe investitorii vestici. Este tocmai strategia condamnată acum de Donald Trump, pentru că a însemnat ruinarea industriei americane, creșterea deficitului comercial și pierderea drepturilor de proprietate intelectuală.

Înapoi la perioada pre-Tiananmen?

Cu o creștere economică uriașă, China a adoptat strategia unei mari puteri și a respins ofertele administrației Obama de creare a unui parteneriat global G-2 (China-SUA). În 2013, prin lansarea proiectului Noului Drum al Mătăsii de circa 3.000 de miliarde de dolari și prin crearea Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, prin atragerea tuturor marilor puteri economice occidentale (cu excepția SUA), Beijingul a semnalat clar că se desprinde total de viziunea americană. În plus, urmările politice ale Pieței Tiananmen – conducerea colectivă și limitarea mandatelor prezidențiale – au fost șterse cu buretele de președintele Xi Jinping, care poate rămâne acum lider pe viață.

Rocada China-SUA 

Alegerea lui Donald Trump la Casa Albă a dus la o schimbare de roluri între China și SUA, scrie analistul rus Andrew Korybko. Logica protecționism contra globalizare nu s-a schimbat, însă acum președintele Chinei se vrea purtătorul stindardului globalizării, în timp ce președintele SUA îmbrățișează protecționismul adoptat în trecut de China. Xi Jinping a fost vedeta taberei proglobalizare la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2017, însă a absentat în anul ce a urmat. Asta pentru că avea lucruri mai importante de făcut acasă, scria revista Forbes, acolo unde, pe modelul brevetat deja de puterile vestice, Xi pune la punct strategii de influență și lobby prin miliardele Noului Drum al Mătăsii și prin Institutele Confuscius pe care le vrea deschise pretutindeni în lume.

Noua mișcare de nealiniere

Ca și în precedentul Război Rece, pe lângă taberele pro și contra globalizare, ale neoliberalismului și  „capitalismului de stat“, își face apariția și o „mișcare de nealiniere“, care refuză îmbrățișarea totală a unui model politico-economic, preferând adaptarea ambelor orientări la realitățile geopolitice. În lumea occidentală asemenea tactică este sinonimă cu erezia, după cum se vede din reacția UE și a Germaniei la tentativele de apropiere de China ale statelor est-europene. În Africa, frontul este însă în plină fierbere. 44 de țări membre ale Uniunii Africane au pus recent bazele Zonei Continentale de Liber Schimb, pe lângă existentele formule de integrare și mai avansate, precum Comunitatea Africii de Est sau Comunitatea Economica a Statelor Vest Africane. Este doar una dintre zonele în care China și Vestul, în frunte cu SUA, luptă pentru dominație, iar modelul hibrid propus de Beijing are mai mult succes. Mizele sunt uriașe, dacă e sa ne gândim doar că populația Africii este de 1,25 de miliarde de locuitori și se estimează dublarea ei până în 2050 sau că unul din factorii care a dus la prăbușirea regimului lui Muammar Gaddafi a fost inițiativa sa de a crea o monedă și o bancă centrală care sa elimine francul vest-african influențat din Europa.

Aplicată conștiincios în ultimele decenii, urmărind creșterea profitului corporațiilor americane, apropierea SUA-China își arată acum cealaltă față, iar administrația Trump nu poate decât să recitească cele spuse în 1972 de Henry Kissinger președintelui Richard Nixon: „Peste 20 de ani, succesorul dumneavoastră, dacă va fi la fel de înțelept, se va îndrepta către o apropiere de ruși, împotriva chinezilor. Trebuie să influențăm echilibrul puterilor cu sânge rece. Acum avem nevoie de chinezi pentru a-i disciplina pe ruși. În viitor va fi invers“.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: