28 aprilie 1502: Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare, denumit și „Cronica moldo–germană”

29 apr.

CER SI PAMANT ROMANESC

Imagini pentru „Cronica moldo–germană”

 „Nu este în Europa o literatură mai zbuciumată în dezvoltare și mai năpăstuită în soarta ei decât
literatura românească.

Nu știu să mai fie multe popoare care să-și fi pierdut atâtea monumente de cultură ale trecutului său de cum am pierdut noi”, scria academicianul istoric literar  N. Cartojan. Această soartă a avut-o și cea mai veche cronică a Moldovei – Cronica lui Ștefan cel Mare (numită așa convențional, ea fiind scrisă pe vremea lui Ștefan-vodă).

Se consideră că versiunea cea mai apropiată de prototip este Letopisețul anonim (cu titlul Letopisețul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Țara Moldovei), cunoscut o vreme şi sub titlul dat de I. Bogdan de Letopisețul de la Bistrița, pe care cercetătorul l-a descoperit la Biblioteca Clubului Bulgar din Tulcea.

Originalul cronicii nu s-a păstrat, în schimb există mai multe versiuni (interne și externe) care au ajuns până în zilele noastre și  în baza cărora, poate fi reconstituit conținutul…

Vezi articolul original 614 cuvinte mai mult

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: