Na-ți-o frîntă, că ți-am dres-o! Dezinvoltul nostru președinte, mulțumit și hiper-mulțumit de prestația DNA-ului (în ciuda nenumăratelor aiureli și abuzuri vizibile pe scena publică, mai ales în încălecarea cu forța a unor politicieni), s-a trezit în fața unei situații complicate. Conform deciziei Curții Constituționale a României, lucrurile au ajuns în fața unui conflict constituțional între ministrul Justiției și președinte, care pe baza unor păreri de tramvaist a spus că n-are nici un motiv de demitere a procurorului-șef DNA.
Iaca, nu-i ca la Primăria Sibiului și nici ca în scandările rezistacilor din Piața Victoriei!
După decizia judecătorilor de la CCR, Laura Codruța Kovesi, abia revenită de la o defilare pe la microfonul Organizației Națiunilor Unite, este în situația de a fi demisă. Nu după gălăgia Pieței, nici după sfaturile diplomaților americani și europeni, ci după litera Constituției României.
Iată scurta veste de la CCR, cea care a șocat miercuri toată suflarea Binomului și a susținătorilor: „Am admis, cu majoritate de voturi, și am stabilit că există un conflict între ministrul Justiției și președinte datorat refuzului președintelui de a da curs propunerii ministrului Justiției“ (Valer Dorneanu).
Pe Internet, demonstranții din Piața Victoriei fierb și cheamă la proteste, la revoluție, deși declarația ministrului Justiției ar trebui trecută prin capacitatea lor de analiză, nu prin pompele de adrenalină.
„Decizia CCR valorifică principiul constituțional potrivit căruia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Președintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiției, care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituțional, cât și la nivel infraconstituțional.“ (Tudorel Toader, ministrul Justiției)
Dacă tabăra #rezist, sau Binomul, sau președintele (penibil mulțumit de prestația DNA) ar citi declarația profesorului Ioan Vida, unul dintre cei care au participat la redactarea Constituției (ea nefiind redactată doar de „părintele“ Antonie Iorgovan), s-ar dumiri și s-ar mai calma: „Atunci când s-a făcut Constituția asta, din care eu am scris o parte bună, s-au stabilit competenţele legate. Aceste competenţe legate înseamnă atunci când un ministru propune ceva, iar președintele nu face decât să confirme, să îi dea putere acelei decizii.
În România nu s-a înțeles că în Constituția noastră există competenţe legate“ (prof. Ioan Vida).
Am reprodus citatele din cei doi profesori pentru a-i invita la calm pe unii cititori mai aprinși de politică. Campania împotriva CCR, începută deja cu luni în urmă (presupun că și pentru a influența decizia de miercuri), este o escaladare a comportamentului democratic. Și a celor din stradă, și a celor care îi instigă la asta în mod direct sau mai pe ocolite. Principalul lor argument este că odată cu debarcarea Laurei Codruța Kovesi marea anticorupție din România va înceta. Probabil că, după mintea unora din PSD, chiar asta ar și urma. Numai că nu se poate. Unii chiar nu înțeleg că România nu-și poate permite stoparea anticorupției, după cum nu mai poate continua să se facă singură de rîs și să își toarne singură găleți cu lături în toate reuniunile internaționale. În rest, tărăboiul cu „vai, anticorupția“ nu-i decît un slogan care pare a fi de nedemontat.
De ce s-a aventurat Klaus Iohannis în apărarea prostească a șefei DNA, cînd dovezile abuzurilor au depășit cu mult o anume rată? Nu rămîne decît o explicație banală! Că șefa DNA executa ordinele președintelui sau că aceasta știa despre campaniile sale.
Că s-ar putea să avem parte de o stopare a anticorupției ca instrument de luptă politică este cu totul altceva!
Președintele Noului PDL, Ludovic Orban, a spus, miercuri, după ce Curtea Constituţională a României a decis că există un conflict constituţional între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, că este o „decizie care îmbracă caracterul unei lovituri de stat”, completând că CCR nu poate impune președintelui să facă ceva.
„Îmbracă caracterul unei lovituri de stat. Curtea Constituțională nu are calitatea să impună decizii președintelui României. Președintele este omul cel mai legitim care beneficiază din votul a jumătate plus unu a cetățenilor României cu drept de vot și care nu poate fi determinat să ia o decizie împotriva voinței oamenilor care i-au acordat mandatul. Nu poate o Curte Constituțională, în care membrii sunt numiți de Parlament pe un mandat limitat, încălcând Consituția să îl oblige pe președinte să facă ceva”, a declarat președintele Noului PDL Ludovic Orban pentru Cotidianul.md.
Amintim că, Curtea Constituţională din România a decis că există un conflict instituţional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv şi Preşedinţie, ca urmare a faptului că preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA.
Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, că există un conflict între preşedinte şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, din cauza refuzului şefului statului de a o revoca din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi. Ulterior, Curtea Constituţională i-a cerut preşedintelui, într-un comunicat, să emită decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.
CCR a respins în urmă cu puțin timp sesizarea președintelui Klaus Iohannis legată de înființarea la PICCJ a secției speciale care să ancheteze magistrați, întrucât șeful statului nu s-a încadrat în termenul legal de sesizare a Curții Constituționale, informează Antena 3.
———————-
Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri obiecția formulată de președintele României, Klaus Iohannis, privind Legea 304/2004.
Judecătorii CCR trebuie să se pronunțe cu privire la obiecția de neconstituționalitate a legii privind organizarea judiciară, dar și a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Iohannis afirmă că limitarea numărului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează, conform News.ro.
Anunțul sesizării a fost făcut chiar de șeful statului, la începutul lunii mai.
Eugen Nicolicea a precizat, la Palatul Parlamentului, că așteaptă motivarea CCR, care va da și soluția pe această speță, subliniind că deciziile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea.
Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
„CCR nu constată doar existența unui conflict, ci dă și soluția de rezolvare a acestuia. De la obligația de a emite decretul de revocare, până la refacerea motivării, știți că dânsul (c.n. Klaus Iohannis) a avut o motivare bazată pe oportunitate, ceea ce nu era de acceptat. Părerile noastre nu contează, contează ce va scrie CCR la final negru pe alb. (…) Decizia CCR poate să cuprindă de la măsura cea mai drastică până la cea mai puțin dur[. (…) Atunci când va fi emisă decizia, atunci va fi obligatoriu pentru toată lumea, nu mai contează ce părere avem noi. Deciziile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea, pentru toată lumea înseamnă și pentru dl președinte”, a spus Nicolicea.
„Iohannis trebuia suspendat!”, a mai spus deputatul PSD.
UPDATE. Aproximativ 1.000 de oameni au fost la protestul din Piața Victoriei.
Incidente, în aceste momente, în Piața Victoriei! Mai mulți protestatari au început să se îmbrâncească cu forțele de ordine. ”Nu scăpați!”, scandează protestatarii aflați la gardul Palatului Victoria. Totul a debutat după ce mai mulți manifestanți au rupt-o la fugă pe stradă, pentru a bloca traficul. În acel moment, jandarmii au intervenit și au încercat să debaraseze artera rutieră, potrivit informațiilor știripesurse.ro.
Protestatarii s-au pus pe jos, pe carosabil, iar numărul celor care au pătruns în stradă a crescut, astfel că traficul a fost blocat. Jandarmii și protestatarii s-au îmbrâncit reciproc, iar unii dintre cei care au fost violenți au fost ridicați și duși la dube.
Grupul ”Corupția ucide” a anunțat pe Facebook un protest, miercuri seară, după ce Curtea Constituţională a României a admis sesizarea lui Tudorel Toader legată de șefa DNA.
CCR a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind existența un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
În urma acestei decizii, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, va fi revocată din funcție.
Deputatul PSD Florin Iordache a declarat că decizia prin care CCR a decis asupra existenţei unui conflict între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, din cauza refuzului şefului statului de a o revoca pe şefa DNA, poate fi rezumată la trei cuvinte: „Codruţa go home”.
„Deci după decizia de astăzi sunt trei cuvinte: «Codruţa go home». Normal că aşteptăm motivarea şi în urma motivării, din ce am văzut şi eu, preşedintele este obligat să o revoce. Tocmai aceasta este ideea, că procurorii sunt, potrivit Constituţiei, în acea coordonare la Ministerul Justiţiei, Ministerul Justiţiei a făcut acea constatare şi de aici mai departe e un aviz consultativ de la secţia de procurori şi preşedintele trebuie să semneze decretul”, a afirmat miercuri preşedintele Comisiei speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, citat de mediafax.ro.
Iordache despre o acţiune de suspendare din funcţie a preşedintelui
Întrebat de dacă poate fi vorba despre o acţiune de suspendare din funcţie a preşedintelui, în cazul în care Klaus Iohannis refuză să o revoce pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, Iordache a răspuns: „Nu. Preşedintele respectă deciziile Curţii Constitionale.”
Curtea Constituţională arată, în comunicatul oficial privind decizia de existenţă a conflictului instituţional între preşedinte şi ministrul Justiţiei, că şeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
Ce a stabilit CCR
Reamintim că CCR a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, consideră că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar fi trebuit să demisioneze după decizia CCR în cazul său, ceea ce l-ar scuti pe preşedintele Klaus Iohannis „de a rămâne într-o postură foarte complicată”.
„Cel mai normal ar fi fost ca după această decizie şefa DNA să demisioneze. Aşa cred eu că ar fi fost normal. Îl scuteşte şi pe preşedinte de a rămâne într-o postură foarte complicată”, a afirmat Tăriceanu miercuri seară la România TV.
Întrebat de ce crede că nu a demisionat încă şefa DNA, Tăriceanu a răspuns: „Crede că are sprijin extern. Pentru mulţi dintre cei care ocupă funcţii se pare că mai puţin contează opinia cetăţenilor români, contează mai mult sprijinul extern. Bănuiesc. Poate greşesc, nu ştiu”. Tăriceanu a apreciat totodată că Iohannis ar fi trebuit să îşi lase „o marjă de rezervă” atunci când s-a referit la Laura Codruţa Kovesi.
„Dacă aş fi fost în locul preşedintelui, mi-aş fi lăsat o marjă de rezervă, pentru că lucrurile deja se prezentau prost din punct de vedere al analizei pe care a făcut-o ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în momentul în care a formulat cererea de revocare. Protocoalele secrete, care reprezintă un act foarte grav de atentat la independenţa Justiţiei, au apărut după ce ministrul a trimis cererea de revocare către preşedinte. Cred că preşedintele nu poate să asiste impasibil la încălcările Constituţiei, la legiferarea pe lângă lege, pe lângă Constituţie. (…) Eu cred că preşedintele a făcut o greşeală politică. Nu e treaba mea ce va hotărî mai departe, cum va hotărî. Eu v-am spus care e punctul meu de vedere şi cred că astăzi decizia Curţii nu trebuie sub nicio formă considerată ca surprinzătoare, pentru că vine în continuarea deciziei anterioare în care vorbea despre rolul preşedintelui în privinţa numirii procurorilor, un rol care este acela de a da legalitate deciziei pe care o ia împreună ministrul Justiţiei şi cu CSM”, a spus Tăriceanu.
În opinia acestuia, „Ambasada SUA nu are ce să spună pe aceste subiecte (…); nu are nimic a face Ambasada SUA cu aceste chestiuni”.
CCR a întors Justiţia la nivelul anilor 2004 şi a anulat 14 ani de progres în procesul de consolidare a independenţei acesteia, a declarat miercuri senatorul Traian Băsescu, preşedinte al PMP, referindu-se la decizia Curţii în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.
„Dragnea şi Tăriceanu au reuşit implementarea visului USL: ‘Nu avem Puterea, până nu avem Justiţia’. Curtea Constituţională a adoptat, în conflictul Kovesi – Tudorel Toader, o decizie de rară ticăloşie. Practic, de azi, procurorii marilor parchete sunt subordonaţi guvernului politic, prin ministrul Justiţiei. CCR a întors Justiţia la nivelul anilor 2004, când deciziile cu privire la soarta dosarelor penale se luau în sediul PSD, de doamna Stănoiu, alături de Adrian Năstase, Victor Viorel Ponta, Mike Şpagă, Marian Oprişan şi mulţi alţi politicieni socialişti. Practic, CCR a anulat 14 ani de progres în procesul de consolidare a independenţei Justiţiei”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.
Ce a constatat Curtea Constituțională
Liderul PMP a arătat că el nu susţine că, în independenţa ei, „Justiţia nu a făcut abuzuri, nu a hărţuit şi condamnat oameni nevinovaţi”, dar „acestea trebuie corectate prin legi, prin implementarea deciziilor CCR şi a directivelor UE în legislaţie sau prin acţiuni ale CSM şi ale Inspecţiei Judiciare, dar în niciun caz prin punerea parchetelor sub control politic”, potrivit agerpres.ro.
Curtea Constituţională a României a constatat că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare, se arată într-un comunicat al CCR.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi, la CSM, că nu există decizie a CCR care să nu producă efecte şi să nu fie respectată, menţionând însă că se aşteaptă considerentele care au stat la baza hotărârii Curţii privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi.
„Nu există decizie a Curții Constituționale care să nu producă efecte juridice, după cum nu există decizie a Curții Constituționale care să nu fie respectată de orice persoană fizică, orice persoană juridică, orice autoritate. Noi avem doar comunicatul. Așteptăm considerentele, momentul, publicării deciziei în Monitorul Oficial și atunci sigur ca putem sa facem mai multe aprecieri. În momentul acesta, în limitele comunicatului cred ca trebuie sa rămânem în rezerva, iar fiecare sa și îndeplinească obligațiile legale”, a declarat ministrul Justiţiei.
Curtea Constituțională a precizat, în comunicatul oficial în care a statuat existența unui conflictului instituțional între președinte și ministrul Justiției, că Iohannis „urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruța Kovesi”.
CCR a dat un comunicat oficial în legătură cu decizia de azi, decizie prin care a admis sesizarea Guvernului privind soarta lui Kovesi. Mai exact, Curtea Constituțională a anunțat faptul că ”președintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”.
Decizia din 30 mai 2018 a CCR a tranșat conflictul dinte Guvern și Președinție privind revocarea șefei DNA. Rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe și care va fi reacția președintelui.
UPDATE. 16.55. Redăm integral comunicatul CCR:
COMUNICAT DE PRESĂ privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului
În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie. Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia.
stfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.
Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur.
Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].
În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.
Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.
Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.
Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.
Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională. De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:
Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituţionale
UPDATE 16.10 – Votul judecătorilor în cazul conflictului legate de Kovesi: 6 la 3; Lidia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea – opinie separată
UPDATE 15:24 – Judecătorii CCR au stabilit, în dispozitivul deciziei prin care au constatat conflict între puteri, că preşedintele urmează să emită decretul de revocare a şefei DNA, au precizat pentru AGERPRES, surse judiciare. Potrivit acestora, calea de urmat pentru ieşirea din conflict este emiterea decretului de către şeful statului.
UPDATE14.00: Curtea Constituțională a decis că există un conflict instituțional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv și Președinție, ca urmare a faptului că președintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA.
Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, că există un conflict între președinte și ministrul Justiției, Tudorel Toader, din cauza refuzului șefului statului de a o revoca din funcție pe Laura Codruța Kovesi
„Faptul că preşedintele României nu are drept de veto. Dacă preşedintele îşi exercită pe nelegalitatea procedurii, atunci cere ministrului să reevalueze cererea să îndeplinească condiţiile legale. Acum nu se pune problema nelegalităţii că preşedintele nu a invocat aşa ceva, ci oportunitatea politică prin declaraţiile verbale. În opinia noastră preşedintele României, abordând astfel procedura de revocare a inteles să blocheze procedura de revocare.În opinia noastră, preşedintele României, abordând procedura de revocare, a înţeles pur şi simplu să blocheze procedura de revocare. A oferit un raspuns politic, de oportunitate.
Însă, acceptarea acestei oportunităţi ar însemna să consacrăm inversul a ceea ce se scrie în Constituţie. În opinia noastră, rolul preşedintelului în procedura de numire şi de revocare nu poate fi şi nu este una politică. Refuzul, prin considerentele arătate, încalcă rolul constituţional al ministrului justiţiei şi independenţa procurorilor”, a declarat Tudorel Toader, la Curtea Constituţională, potrivit mediafax.ro.
Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a declarat, că nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.
Toader a cerut revocarea șefei DNA
Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.
Timp de 80 de minute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reţinând în sarcina Laurei Codruţa Kovesi 20 de „acte şi fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.
„Nicio zi fara inventii” pare sa fie noul logo al Comisiei Europene. Jean-Claude Juncker, presedintele ei, a gandit ca e momentul ca UE sa ajunga la rezultate maxime cu mai putine eforturi financiare. Motiv pentru care a propus un buget care prevede posibilitatea suspendarii, reducerii sau restrictionarii accesului la finantarea din partea UE in mod proportional cu natura, gravitatea si amploarea deficientelor care afecteaza statul de drept.
…La noi, sasu’ este terminat politic… si intern si international… mai putin filonul saxon, nimeni nu-l baga in seama… este nimeni… iar saxonii europeni, cu ceea ce fac si incearca sa impuna in aceste zile, nu fac decit sa impinga toata aceasta sandrama europeana in abisul desfiintarii… implacabil… aroganta si suficienta lor birocratica si genetica ii impiedica sa vada realitatea… sasu tot iese, chiar acum o va face, si se agita, crezindu-se vehement si impunator… este ridicol si stupid… sint sigur 100% ca undeva se stie deja cui ii va preda cheile… ca el nu are buton de predat… sau poate da, la buda…duca-se… si el si UE… Ce risipa de vorbe pentru a masca, de fapt, ca statul de drept trebuie sa fie asa cum vrea UE, nu dupa cum il vedem noi. Valabil si pentru altii, care bat cu pumnul in masa.
Politica asta prosteasca, a ciocului mic, nu poate decat sa-l avantajeze pe Iohannis. Pe de-o parte, pentru ca isi poate manifesta plenar supusenia fata de stapani. Iar pe de alta, pentru ca, in tara, ii va ridica mingea la fileu sa-si faca mendrele.
Domnia legii calare pe libertatile cetateanului
Pentru Iohannis, jocul este insa destul de alunecos. In primul rand pentru ca nu stie cu adevarat ce este statul de drept, altfel decat il definiste el in discursurile lui lipsite de substanta. Este greu sa ii explici ca intr-un stat de drept se pune accent pe domnia legii si pe libertati individuale. Dar si mai greu este sa il convingi ca Romania se confrunta cu domnia legii asupra libertatilor individuale. Vrand-nevrand, ajungi tot la subiectul Justitie, unde Iohannis crede ca poate face excelenta doar cu experienta unui primar de provincie. De ce nu l-as vedea pe cetateanul presedinte jucand la doua capete? Romania este stat de drept, va trambita el pe toate drumurile europene care duc in batatura lui Juncker. Are tot interesul sa fie baiat cuminte si silitor cand UE bate din pinteni. Viitorul lui depinde de asta. Iar in tara va aplica politica pe invers, sustinand ca Romania are derapaje mari de la statul de drept.
Justitia, culcat si botul pe labe!
De ce ar face asta? Nu ma opreste nimeni sa cred ca nu se va da in laturi sa invoce suspendarea sau restrictionarea accesului la fondurile UE, numai cu scopul de a aduce Justitia unde vrea el. Un fel de Justitie ca si guvernul lui. Care sa stea drepti, culcat sau cu botul pe labe, dupa cum dicteaza el sau UE. O Justitie care, asa cum arata acum, pe buna dreptate, nu are nicio legatura cu statul de drept. Nu stiu cum vede Iohannis statul de drept, atat timp cat nici in clipa de fata nu are o pozitie transanta fata de protocoalele incheiate de SRI cu institutii care acopera o plaja larga din Justitie. Ba n-a auzit de ele, ba nu l-au interesat, ba nu comenteaza discutiile din spatiul public. Nu-l intereseaza ca o Justitie facuta dupa urerche sau la ordin e o vulnerabilitate. Si ce daca e? Si apoi, de ce sa-l intereseze? Interesul lui este sa nu se ajunga la protejata lui si a UE, nimic altceva. Despre care stat de drept vorbeste el cu Juncker, cand acesta ori nu stie nimic din justitia subterana practicata in Romania, ori stie doar banalitati plimbate pe sub nas, intre doua guri zdravene de coniac? Si intr-un caz, si in celalalt, Iohannis nu face altceva decat sa-l traga in piept pe Juncker.
Mai rau ca betiva satului
Contrele lui actuale fata de legile Justitiei fac parte dintr-un joc al amanarilor la nesfarsit. Are un meci de rezolvat cu PSD, care nu i-a cazut bine la lingurica de cand a castigat alegerile. Treba lui, dar de ce pe spatele unei natiuni care doar si-a manifestat optiunea politica? Cand un presedinte se razboieste cu propriul popor tot stat de drept se numeste? Cand un presedinte trimite semnale catre judecatorii Curtii Constitutionale cum sa traga de timp, tot stat de drept se numeste? Care? Ala in care Justitia e mai tavalita decat betiva satului pe sub garduri? Imi pare rau, dar in conditiile astea lui Iohannis cred ca i-ar fi cu mult mai usor sa defineasca statul de drept prin insasi definitia, ca la scoala ajutatoare: statul de drept este atunci cand! Atunci cand ce? Atunci cand! Si gata, ca deja e prea mult.
Dezvăluiri ale unui think-tank american: Soroș a investit aproape 150.000 de dolari pentru a influența alegerile prezidențiale din 2014, „ținute ostatice de un Procuror Autocratic”.
Fundația pentru o Societate Deschisă Europa (FSDE) a vărsat aproape 150.000 de dolari în campanii menite să influențeze alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2014, scrie hink-thank-ul american „The Capital Research Group”, în cel mai recent articol despre influența lui George Soroș în afacerile din România. Acesta este al nouălea articol din Seria „Soroș în România”, despre care ActiveNews a relatat deja.
Astfel, americanii scriu că filiala din România a FSDE a primit 91.500 de dolari pentru o campanie împotriva „hate-speech-ului” și, mai important, una pentru mobilizarea românilor care locuiesc în străinătate.
„(FSDE) a donat 91 500 de dolari în contul Fundației pentru O Societate Deschisă România pentru o campanie împotriva „hate-speech”-ului, atât la alegerile europarlamentare cât și pentru alegerile prezidențiale din Noiembrie. Aceeași fundație a mai primit 41 250 de euro pentru a mobiliza românii care trăiesc în străinătate cu scopul de a dilua importanța votului autohtonilor din țările respective”, scrie jurnalistul Jacob Grandstaff în articolul său.
Societatea Academică Română, ONG condus de Alina Mungiu și Activewatch, ONG-ul condus de Mircea Toma, au fost principalii vectori care s-au ocupat de campania împotriva „discursului instigator la ură” din România anilor 2014-2015.
Autorul vastului documentar despre Soroș notează că ONG-urile din orbita magnatului american au tratat Direcția Națională Anticorupție ca pe propriul partid politic, deoarece nu exista o asemenea grupare până la apariția formațiunii Monicăi Macovei.
„Alegerile prezidențiale din România anului 2014 prezentau o imagine destul de sumbră pentru sorosiștii români, așa cum îi numesc detractorii miliardarului. ONG-urile fondate de Soroș au tratat Direcția Națională Anticorupție ca pe propriul partid politic, pentru că lipsea o facțiune clară, cu ideologie pro-societatea deschisă pentru a o susține”, notează autorul, care sub titlul : „Alegerile prezidențiale din România, ținute ostatice de un Procuror Autocratic”.
Jacob Grandstaff descrie plastic lupta anticorupție din România și efectele ei: „Efectele DNA-ului asupra corupției din România sunt similare cu punerea unui furtun pe fața unui copil de cinci ani, a cărui mânecă i-a luat foc. Jetul a stins flăcările, dar a orbit complet copilul în timpul ăsta”.
Acesta continuă afirmând că Laura Codruța Koveși i-a tratat pe liderii UE și pe reprezentații SUA ca pe supervizorii săi.
„În schimb, ei au făcut-o de neatins și au recompensat-o la nivel internațional”, continuă autorul.
Odată ce Monica Macovei și-a anunțat candidatura la președinție, filială locală a Fundației Societății Deschise a început s-o susțină, dar pentru că nu o putea face legal, a folosit fondurile primite pentru a-i ataca pe contracandidații fostei procuroare.
În final, autorul concluzionează că principalii beneficiari ai crizei de la alegerile prezidențiale au fost instituțiile de forță, care ar fi primit astfel, credit din partea populației, autorul argumentând cu un citat din Dan Tăpălagă, fost bursier Freedom House, în acest sens.
Editura Humanitas, condusă de Gabriel Liiceanu – cel cu ”Slujirea” – pregătește lansarea unei cărți eveniment, cîntarea Laurei Kovesi și a activității DNA din ultimii ani, lucrarea urmînd să vadă lumina tiparului cel mai probabil anul viitor, cînd actuala șefă a anticorupției își va încheia, teoretic cel puțin, ultimul mandat.
Dezvăluirea e făcută chiar de autoarea cărții, Ioana Burtea, în finalul unui mega-articol dedicat Laurei Kovesi pe siteul decatorevista.ro, aceasta anunțînd că documentarea, începută deja și programată pentru tot acest an, e finanțată printr-o bursă Balkan Fellowship for Journalistic Excellence.
Tema principală ar fi, potrivit autoarei, următoarea întrebare: ”care va fi moștenirea Laurei Codruța Kövesi în lupta anticorupție și ce urmează pentru DNA după ce își încheie mandatul în 2019?”.
Burtea mai scrie că ”În afară de interviurile mele, în documentare am mai folosit rapoartele de activitate ale DNA, precum și rapoartele MCV ale Comisiei Europene, studii Eurobarometru, materiale din presa străină despre DNA și Kövesi, cam toate interviurile de arhivă cu șefa DNA din presa autohtonă, plus sute de articole despre ea. Mi-am petrecut alarmant de mult timp pe grupuri de Facebook și pe conversații Reddit pro și anti-DNA, colectând meme-uri, gif-uri și indignări. Am urmărit înregistrări video ale discursurilor lui Kövesi și am fost pe teren la cât mai multe evenimente din ultimele șase luni implicând activitatea DNA sau a șefei sale”.
”Am fost și la Mediaș, locul în care a copilărit Kövesi, unde am încercat să găsesc oameni care au cunoscut-o sau care i-au cunoscut familia. Nu am căutat scandaluri îngropate din tinerețe și nu am vrut să încalc dreptul la viață privată al familiei sale, motiv pentru care nici nu i-am contactat. Am vrut să înțeleg mai bine ce fel de start în viață și ce fel de personalitate au dus la persoana pe care o știm astăzi, cei mai mulți dintre noi doar de la televizor.” mai scrie hagiografa.
Premierul tehnocrat desemnat de președintele Italiei este aproape de a renunța la mandatul primit. Carlo Cottarelli, fost înalt funcționar FMI, are șanse minime de a fi învestit de parlament, scrie presa italiană. Nu doar partidele populiste Liga și Miscarea de 5 Stele, a căror propunere pentru formarea guvernului a fost refuzată de președintele Sergio Mattarella, își doresc cât mai repede organizarea anticipatelor, ci și Partidul Democrat, proeuropean, care conduce guvernul interimar.
Premierul desemnat nu a reușit să prezinte o listă completă a miniștrilor săi și, potrivit unor surse citate de Reuters, a cerut un răgaz pentru a-și completa echipa tehnocrată, însa aceleași surse arată că nu va renunța la mandat la întâlnirea decisivă de miercuri cu președintele. Jurnaliștii italieni consideră însă că alegerile anticipate ar putea avea loc pe 29 iulie sau pe 5 august.
”Piețele îi vor învăța pe italieni cum să voteze”
În acest context dificil, comisarul european pentru Buget, Gunther Oettinger, a fost pus de șeful său Jean-Claude Juncker să își ceară scuze pentru o declarație care poate da mari bătăi de cap partidelor proeuropene din Italia. Oettinger a făcut următoare remarcă în timpul unui interviu pentru Deutsche Welle: ”Piețele îi vor face pe italieni să nu mai voteze cu populiștii”, sugerând că vor urma unele dintre cele mai grave consecințe financiare pentru o țară care va avea un guvern antisistem și eurosceptic. ”Cuvintele lui sunt de o gravitate fără precedent și sunt dovada manipulărilor clare la care a fost supusă democrația italiană în ultimele zile”, a spus di Maio. ”Nu mai au nicio rușine la Bruxelles. Acest comisar, germanul Gunther Oettinger, spune că piețele îi vor învăța pe italieni să voteze cu cine trebuie”, a scris pe Twitter Salvini.
Votați până când câștigă cine trebuie
Nici președintele Consiliului European, Donald Tusk, nu a fost blând cu germanul. ”Apelul meu către instituțiile europene este vă rog să respectați alegătorii: suntem aici în slujba lor, nu pentru a le da lecții”. Președintele Comisiei Europene a transmis prin purtătorul de cuvânt că ”doar italienii pot decide viitorul țării lor, nimeni altcineva”. După ce comisarul Oettinger, care patronează de ani buni Forumul European de la Lech, comparat cu un mini-Davos sau mini-Bilderberg, a fost pus la punct de fațadă de șefii săi de la Bruxelles, se pare că italienii vor avea libertatea democratică de a vota până când va câștiga cine trebuie.
Sondaje dezastruoase pentru proeuropeni
Este de înțeles de ce această agitație la Bruxelles și de ce partidele populiste își doresc anticipate. Sondajele sunt dezastruoase pentru forțele proeuropene, în timp ce Liga a explodat comparativ cu procentul obținut la alegerile de pe 4 martie (24% față de 17%), iar Mișcarea de 5 Stele rămâne în continuare cel mai popular partid, cu un procent stabil, la circa 32%. Electoratul nu a penalizat stângăciile liderilor Luigi di Maio și Matteo Salvini din procesul de formare a coaliției, în schimb a penalizat mișcările partidelor tradiționale și ale președintelui de a bloca ajungerea la putere a partidelor antisistem.
Euro, o ”cușcă germană”
Impasul a plecat de la propunerea populiștilor pentru portofoliul Economiei – Paolo Savona, 81 de ani, fost ministru al Industriei și un eurosceptic notoriu. Pentru el euro este o ”cușcă germană” și ”trebuie să ne pregătim un plan B pentru a ieși din euro, cealaltă alternativă fiind să sfârșim ca Grecia”. Președintele Mattarella, ales de fostul parlament dominat de Partidul Democrat, de centru-stânga, proeuropean, a refuzat numirea lui Savona, de teama organizării unui referendum pentru ieșirea din euro, fapt stipulat și în programul coalitiei populiste. ”În Italia avem o problemă cu democrația. În țara aceasta poți fi condamnat pentru infracțiuni, pentru fraudă fiscală, poți fi sub investigație pentru corupție și poti fi, cu toate astea, ministru. Însă dacă critici Europa, nu poți fi ministru al Economiei în Italia”, a spus di Maio. ”Nu poate fi format un guvern fără acordul Berlinului, Parisului sau Bruxellesului. E o nebunie. Vreau ca Italia să redevină o țară liberă”, a spus Salvini.
Urmărind scena politică îmi e din ce în ce mai clar că lupta care se dă este una pe viaţă şi pe moarte. Dintre toate năzbâtiile războiului politic de la noi, poate că cea mai flagrantă este reşaparea lui Ponta şi împingerea acestui pion inept din nou în linia întâi a luptei pentru scindarea PSD. Paralel, pe „culoarele justiţiei”, se fac presiuni pentru condamnarea forţată a lui Dragnea şi, astfel, pentru uşurarea muncii imberbului. Cam acestea sunt piesele jocului pus în scenă la momentul actual. Mai e însă ceva ce trebuie cunoscut?
S-o luăm cu începutul. Mai ţineţi minte cum ,a fost inventat Ponta? Probabil sunt unii care-au uitat episodul „micul Titulescu”. Şi, chiar şi pentru cei care încă îşi aduc aminte de urcarea precipitată pe scenă a lui Ponta la începutul anilor 2000, începuturile personajului sunt învăluite în negură. Când Adrian Năstase l-a luat pe micul Titulescu sub aripa-i protectoare, acesta deja era în apogeul carierei de procuror. E greu de crezut că un tânăr pârlit, rozând cazuri de genul „furtul unei biciclete” sau „bătrână lăsată de jefuitor fără plasa cu pâine” ajunge vârf de lance într-o bătălie atât de importantă precum cea pe care-o ducea Năstase atunci când se afla la butoane.
Pentru cei care nu-şi amintesc, o să refac succint tabloul de atunci. PSD-ul se întorcea la guvernare după un dezastru al coaliţiei de dreapta care distrusese economia şi vânduse sau trecuse pe lista de vânzare cam tot ceea ce mişca prin ţară. În aproximativ doi ani Năstase a reuşit să stabilizeze situaţia, însă, creşterea economică venea la pachet cu un război surd între generaţiile de politicieni ai partidului. Pe de-o parte urla garnitura îmbătrânită a baronilor locali şi a influencerilor de la centru avându-l ca lider spiritual pe nea Nelu şi coordonat fizic de trinomul Cozmâncă-Talpeş-Stănoiu. Pe partea cealaltă era garnitura lui Năstase care-şi dorea puterea absolută în partid, împinsă în faţă controlul aproape absolut al executivului. În acest context încep acuzaţiile de corupţie, scandalurile mai mult sau mai puţin inventate, transformarea ţânţarului în armăsar şi toate celelalte „efecte speciale” ale luptei media. Sfătuit de nişte „oameni de bine” care-au tot făcut cărţile, Năstase promovează un pachet de legi anticorupţie care vin împreună cu o garnitură proaspătă de lideri tineri precum Ponta, Corlăţean sau Cristian Diaconescu. Apariţia lor bruscă în prim-plan şi impunerea în vârful luptei politice n-aveau cum să se petreacă fără un stagiu la „să trăiţi!”. Fără să vrea – sau poate cu bună ştiinţă, dar cu o tonă de naivitate – Năstase deschidea un nou capitol al luptei politice: impunerea garniturii acoperite. La fel de meteoric a apărut – dacă mai ţineţi minte – şi tânărul Cozmin Guşă.
Urmărind evoluţia „tinerelor speranţe” ale PSD-ului de atunci ne putem face limpede o imagine clară asupra originilor lor reale. Chiar dacă primul trădător de la PSD a fost unul din garda veche a lui nea Nelu – Talpeş – ceea ce-a urmat a fost demn de râsu’-plânsu’. S-a instrumentat cu succes o lovitură de palat împotriva aripii Iliescu, finalizată cu impunerea lui Geoană – alt acoperit – la şefia PSD. Din acest moment PSD devine jucăria preferată a serviciilor având clar trasat rolul de berbece principal în controlul taberei acoperite de la putere, gruparea băsescu. Tot ceea ce se-ntâmplă după circul din 2005 nu reprezintă nimic altceva decât o falsă luptă menită a-i păcăli pe fraieri. De altfel asta se vede limpede urmărind evoluţia „tinerelor specranţe” ale lui Năstase. Diaconescu e primul care trece „din raţiuni naţionale, desigur” în tabăra băsescu, dezertând împreună cu o importantă garnitură acoperită reprezentată de izmana interesului naţional, Gabriel Oprea. Guşă deraiază pe axa Cluj-Bucureşti în diverse combinaţii, apogeul atingându-l în momentul în care preia Realitatea TV, staţie devenită unealtă esenţială a propagandei securistice autohtone.
După marea înscenare de la alegerile în urma cărora băsescu s-a întronizat a doua oară, garnitura de la vârful PSD s-a schimbat, locul lui Geoană fiind luat de cel care-l trădase, eternul şi fascinantul „mic Titulescu”. Mai ţineţi minte declaraţia conform căreia „maşinăria lor de vot a mers mai bine decât a noastră”? Aia a fost cuiul în cosciugul carierei politice a lui Geoană. Şi de-acolo a început mărirea lui Ponta. Cocoţat în funcţia de preşedinte a jucat impecabil rolul de opozant al lui băsescu, având grijă ca, de fiecare dată când coarda se întindea prea tare, să pună capăt confruntării printr-un blat inexplicabil. Cel mai pregnant exemplu a fost cel al referendumului pentru demiterea lui băsescu, acolo unde, în ciuda scorului de peste 90% în favoarea demiterii, s-a pus batista pe ţambal, lăsându-l pe beţivul de la Cotroceni să facă în continuare jocurile statului din umbră.
Desfiinţarea USL, împingerea PNL-ului în braţele mult hulitului PDL şi continua destabilizare a PSD prin asmuţirea căţelei de la DNA împotriva tuturor liderilor care nu prea răspundeau comenzilor „din spate” sunt elementele vizibile cu ochiul liber ale mandatului lui Ponta la vârful partidului. Faptul că Ponta a fost un soldat cuviincios şi ascultător, transpare limpede în acţiunea lui penibilă de a face loc „guvernului meu” la primele lătrături ale haitei de strânsură de după fenomenul „Colectiv”. Şi mai limpede s-a văzut acest lucru în episodul tragicomic Grindeanu, atunci când n-a avut nici cea mai mică ruşine în a ieşi în mod penibil la lumină pentru a forţa o ruptură în PSD. Orice individ dotat cu o brumă de raţiune şi ruşine ar înţelege că a lupta pentru o cauză vădit nedreaptă şi, în plus, pierdută din start, n-are nimic eroic în ea, ci e un semn de prostie. Soldatul credincios însă nu precupeţeşte niciun efort pentru a-i arăta adevăratului său stăpân slugoşenia care-i este solicitată.
Uitaţi-vă la Ponta şi aveţi imaginea perfectă a ticălosului telecomandat. Execută fix ceea ce i se cere, nu-şi pune nicio întrebare, n-are nicio ruşine. Acum i s-a cerut să spargă PSD-ul, execută fără crâcnire. E acelaşi proiect pus în practică încă de când era preşedinte al PSD şi l-a trimis pe Diaconu să facă un partid chipurile naţionalist – Partidul România Unită – cu banii lui Ghiţă. Proiectul de-atunci şi cel de-acum sunt în esenţă identice: tentativa de spargere a PSD în două, după modelul FSN-FDSN, adică aripa tânără şi progresistă vs. aripa bătrână şi reacţionară. Nu i-a ieşit atunci, puţin probabil să-i iasă acum cu tentativa Pro România.
Probabil vă întrebaţi de ce obsesia aceasta a acoperiţilor pentru crearea de partide naţionaliste. Sper că nu vă duceţi după fentă şi consideraţi că ăştia au de-a face, chiar şi tangenţial, cu naţionalismul. E fix frecţie la un picior de lemn, adică o chestiune pe care-au întrezărit-o gradaţii ca fiind o oportunitate. În condiţiile în care toate partidele noastre nu fac decât să vândă ţara, e clar că orice mişcare clamând interesul naţional poate atrage atenţia votanţilor. Numai că naţionalismul promovat de aceşti viermi ai politicii autohtone nu-i unul real, ci unul de cazarmă, de genul „Să trăiţi, am înţeles! Interesul naţional cere să le dăm ţara!”. În esenţă la asta se reduce naţionalismul lor, la o ascultare oarbă a ordinelor „şăfului” din spatele unei butaforii ieftine, o strategie de doi bani prin care se speră păcălirea proştii.
Din păcate suntem definitiv intraţi într-o decadenţă absolută. Ăştia-s oamenii care ies în faţă şi, dacă vreţi o opinie personală, principalii vinovaţi suntem noi. Atâta vreme cât civismul în ţara asta e o iluzie întreţinută de teleghidaţii diverselor interese, n-are niciun sens să ne mirăm că cei care-s la butoane trag fiecare în direcţia repartizată. Care direcţie n-are cum să fie cea spre care speră telespectatorul sau internautul, ci cea a stăpânilor din spatele marionetelor jalnice cu care ne otrăvim viaţa zi de zi.
Dans un entretien au « Monde », Michel Forst juge la situation française « préoccupante », tout en déplorant que « des groupes ultraviolents (...) contribuent à discréditer la cause des militants de l’environnement. »
Petreceri exclusiviste, dansatori, acrobați și activități din universul magic UNTOLD vor putea fi experimentate și în acest an chiar în inima festivalului, în hotelul tematic Radisson Blu. Între 3 și 6 august, fanii care se vor caza aici se vor bucura atât de show-urile și magia din festival, cât și de evenimentele private și surprizele pregătite în hotelul […]
Aproximativ 30% din teritoriul ucrainean este contaminat cu explozibili şi mine, a declarat joi ministrul adjunct de Interne de la Kiev, Bogdan Drapyatyi, care a anunţat totodată că guvernul lucrează la crearea unui centru specializat de găsire şi dezactivare a minelor.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, medic primar hematolog și directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni din București, a declarat joi că unii pacienţi cu mielom sunt diagnosticaţi tardiv, iar alţii deloc, adăugând că există „inechitate” în ceea ce priveşte accesul la diagnostic şi tratam […]
Die Polizei hat deutlich mehr Kinder und Jugendliche als Tatverdächtige ermittelt. Um welche Delikte es geht – und was zu den Hintergründen bekannt ist.
Über dem US-Bundesstaat Kentucky sind zwei Militärhubschrauber zusammengeprallt und abgestürzt. Die »Washington Post« berichtet von neun Todesopfern, bei dem Einsatz handelte es sich um eine Übung.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente