Arhiva | 11:31 am

M-AM SATURAT DE GERMANIA ,DAR SI DE NEMTII FALSI!

11 mai

Imagini pentru merkel,iohannis,poze

 

Dacă limbricul ăla de la Cluj, pe nume Sabin Gherman, s-a săturat de România, am și eu voie să mă satur de Germania? Mai ales că locuiesc în Sibiu și sunt intoxicat zilnic pe toate canalele locale mass-media, de prin 1999 și până azi, cu Jermănica în sus și Jermănica în jos!  Da’ m-am săturat și de ăia care se dau germani, deși nu sunt.

E unul pe la Sibiu, un bețiv notoriu, care-i mai mult prin pușcărie fiindcă are damblaua să conducă autoturisme beat și fără permis, un impostor care a trecut Festivalul de Jazz Sibiu pe numele lui, ca persoană fizică. Ăsta este impostor pe toată linia! S-a transformat în sas, după 1989, deși el este oltean get-beget. Și-a schimbat și numele prin Monitorul Oficial, astfel că din Constantin Stoiculescu a devenit Hilarius Johannes Konstantin Schmidt! Cred că a fost beat și când și-a ales numele de Schmidt, atât de comun în Germania și pomelnicul de prenume, în frunte cu caraghiosul Hilarius. Chiar că-i hilar! Acest individ nu-i singurul care vrea să pară neamț în România. E plin în politică de cameleoni din aceștia! Astfel, evreul Eduard Hellvig se dă și el etnic german, deși taică-său cică nici nu vorbește altceva decât idiș și ungurește, nu cunoaște nici limba română, darămite germana. Le fel evreica Monica Iacob Ridzi, foarte mândră de originea ei evreiască/khazară – de fapt toți ăștia nu sunt evrei autentici, ci se trag din khazari, numiți și ashkenazi, un popor turcic care a furat religia și identitatea evreilor autentici (sefarzi sau mizrahim, evreii orientali)!  –  pe vremea când era ministru și liberă, după ce a ajuns la pușcărie se milogea de Iohannis să o grațieze susținând că și ea este etnică germană! Acum lumea vorbește de noua stea a poiticii „românești”, Siegfried Mureșan, cică având origini sănătoase, „germane”, care garantează hărnicia și seriozitatea lui. Aiurea!

Cine-i Siegfried Mureșan? De acest individ, deși europarlamentar „român”, nu auzise nimeni, până când l-a propus Traian Băsescu, în urmă cu aproape un an, ca premier din partea PMP, partid de unde tocamai a dezertat zilele trecute (https://www.dcnews.ro/siegfried-muresan-premier-propunerea-lui-traian-basescu_547738.html). Mureșan este un oportunist khazar, cu pseudo-origini germane, botezat Siegfried după numele eroului din poemul „Nibelungenlied” („Cântecul Nibelungilor”). Este robotul perfect, din „generația Macron”, creat în laboratoarele globaliștilor. Mama sa, profesoară de limba germană, a aderat la Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Se pare că părinții s-au și mutat de la Hunedoara, unde a fost născut Siegfried în data de 20 septembrie 1981, la Sibiu, tocmai ca să fie lângă nucleul FDGR și să aranjeze ploile pentru fiul lor devenit tânără speranță politică a globaliștilor.

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/05/siegfried-mure%C8%99an-p%C4%83rin%C8%9Bi.jpg

Siegfried Mureșan, împreună cu părinții, în Piața Mare din Sibiu.

Referitor la numele de familie „Mureșan” și altele aemănătoare. Majoritatea celor cu nume toponimice, mai precis cele clasificate ca regionime, adică nume de familie reprezentând regiuni, localități sau zone geografice delimitate etnic din România, sunt khazari.  Exemplific cu nume de khazari, politicieni cunoscuți: fostul președinte al Camerei Deputaților și ex-viceguvernator BNR, evreu și nepotul cominternistei  Ghizela Vass, numitul Olteanu (Bogdan), fostul ministru de externe și ex-director SIE Ungureanu (Mihai Răzvan), fostul ministru al Agriculturii  Mureșan (Ioan Avram), vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Ardelean (Ben-Oni), cunoscutul activist comunist Dobrogeanu (Constantin Dobrogean-Gherea), bolșevicii Roman (Valter/Walter și fiul Petre, nume luat după localitatea Roman, inițial se numeau Neuländer) și  Tismăneanu (Leonte și fiul Vladimir, nume luat după mănăstirea Tismana, inițial se numeau Tisminețki) sau activistul soroșist, președintele Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) Sibian (Ionuț).  Mai sunt și alții, risipiți, dar la la vârf,  prin toate structurile sociale. E voie să spun adevărul despre ăștia, că sunt evrei sau mă bagă aripa Mossad din SRI la pușcărie? S-a ajuns pur și simplu la terorizarea românilor, prin poliția gândirii numită Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), încât oamenilor le este frică să spună despre cineva că este evreu, ca să nu fie acuzați de antisemitism. Eu cred că cei care gândesc astfel sunt chiar ei antisemiți și comit un act de discriminare, fiindcă a fi evreu nu este ceva rușinos și nici denumirea în sine nu este peiorativă! Adică, dacă le spui celor din Israel că sunt evrei însemană că-i jignești? Nu înteleg de ce își ascund chiar ei identitatea, aici în România, sub nume românești sau pseudo-germane, când ar trebui să fie mândri că fac parte din poporul ales, așa cum este numit în Biblie.

Să revenim  la noua speranță liberală, politicianul de tip nou, fabricat în Germania. Cu sprijin de la organizația etnică Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) – cea care s-a declarat oficial în anul 2007, prin instanța de judecată, succesoarea organizației hitleriste Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien) ca să-i poată revendica imobilele confiscate după desființarea acesteia prin Decretul-lege regal nr. 485 din 7 octombrie 1944 –, tânărul Siegfried Mureșan a obținut, în anul 2006, o bursă în Germania din partea Parlamentului german. Ca fapt divers: pentru fripturiștii care huzuresc pe banii statului german, proveniți din alte țări, este obligatoriu să devină agenți de influență ai BND-ului (serviciile secrete germane). Ulterior, Mureșan a și lucrat în Bundestag, fiind consilier al președintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum. În 2009 s-a mutat la Bruxelles, unde a lucrat în Parlamentul European. În anul 2011 obține postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale al Partidului Popular European (PPE ). Din anul 2014 a rămas la Bruxelles în noua calitate de europarlamentar din partea PMP-ului băsist. Din ianuarie 2015, Siegfried Mureșan este purtătorul de cuvânt al PPE.

Ca toți khazarii din politica internațională, Siegfried Mureșan este un apropiat al tandemului FMI-Banca Mondială, pușculițele de cămătari ale sioniștilor. Acesta a participat, ca reprezentant al Parlamentului European (PE), alături de o delegație a Comisiei pentru afaceri economice și monetare din PE, la Reuniunile anuale ale conducerii Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM) care au avut loc în perioada 6 – 9 octombrie 2016 la Washington D.C., Statele Unite ale Americii.

La începutul lunii februarie 2018, Siegfried Mureșan, venit în vizită la părinți, a participat la protestul intitulat „Vă vedem!” din fața sediului PSD Sibiu. http://www.turnulsfatului.ro/2018/02/03/video-europarlamentarul-siegfried-muresan-la-protestul-vavedemdinsibiu-politicienii-care-nu-se-simt-bine-intre-oameni-au-o-problema/

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/05/muresan-proteste-sibiu.jpg

Siegfried Mureșan, participant la protestele de lângă sediul PSD din Sibiu.

În urmă cu trei zile, în 7 mai, khazarul cel viteaz a dezertat de la PMP și s-a înscris în PNL-ul ticsit de alogeni, la fel ca USR, după care a apărut imediat zvonul că ar fi premierul preferat de Klaus Iohannis. Mi se pare „normal”, fiindcă tânărul alogen Siegfried face parte din generația nouă de roboți europeni, apărută la mult timp după modelul deja ruginit „Werner Roboter Erste Klasse”, din care face parte și klausul.

Copilul minune al sionismului globalizator, Siegfried Mureșan a fost cu oareșce probleme de politică globalistă și pe la Viscri – nu întâmplător a fost ales taman satul prin care bântuie și prințul Charles, altă marionetă a iudeo-masonilor -,  tot acolo a suflat din corn în 13-15 aprilie, ca să-și adune oastea de tefeliști neomarxiști și Dacian Cioloș, și el marionetă a globaliștilor. https://www.facebook.com/dacianciolos/posts/1673888542648424

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/05/ciolo%C8%99-la-viscri.jpg

Cioloșiada de la Viscri. Click pe fotografie pentru mărire!

La Viscri, Siegfried Mureșan s-a întâlnit în 27-29 aprilie, la două săptămâni după întâlnirea globaliștilor cioloșiști tot acolo, cu foștii lui colegi, bursieri ai Parlamentului Germaniei, roboței de fabricație germană. Și Mureșan a fost bursier al parlamentului german. În fotografie se vede și cetățeanul german Emil Hurezeanu, devenit ambasadorul României în… Germania. (Click pe fotografie pentru mărire!) Numai Klaus Werner Iohannis putea să numească un individ cu cetățenie germană ca să reprezinte România în Germania ca ambasador!

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/05/siegfried-mure%C8%99a-viscri-aprilie-2012.jpg

Siegfried Mureșan în mijlocul bursierilor Parlamentului Germaniei la Viscri. În fotografie se vede și Emil Hurezeanu, o apariție „demnă” de un ambasador, în sacou și adidași albaștri… Click pe fotografie pentru mărire!

Iată ce comenta viteazul khazar Siegfried la această fotografie din 29 aprilie, citez integral: „Bursieri ai Parlamentului Germaniei din peste 20 de țări se întâlnesc zilele acestea într-un sat din Transilvania. Zilele acestea mă întâlnesc în satul Viscri din județul Brașov cu foști colegi de la Parlamentul Germaniei. Împreună am învățat, ca stagiari, în urmă cu mai mult de 10 ani, cum se face politică pentru cetățean: ca politician trebuie să răspunzi fiecărei probleme pe care o au cei ce te-au votat; ca cetățean trebuie să îl tragi mereu la răspundere pe cel căruia i-ai dat votul.”

După ce a repetă „zilele acestea” în două propoziții succesive, mai bagă și un cacofonic „CA CEtățean” la desertul din final. Mare ‘telectual Herr Siegfried, zău! Hai shalom!

Iată ce spunea și Ambasada Germaniei despre evenimentul respectiv: „Das Internationale Parlamentsstipendium (IPS) – este cel mai renumit şi mai amplu program de burse din Germania şi permite în fiecare an unor tineri din întreaga lume să facă o practică de trei luni în Bundestag, parlamentul federal german. Week-end-ul trecut 45 de foşti bursieri s-au întâlnit la Viscri. Lor li s-au alăturat şi ambasadorul Germaniei în România, domnul Cord Meier-Klodt şi ambasadorul României în Germania, domnul Emil Hurezeanu. S-a discutat despre legătura strânsă a bursierilor cu Germania şi despre rolul IPS-Alumni la întoarcerea în ţările lor de baştină. Toţi au fost de acord că «Familia IPS» reprezintă şi o parte din Europa trăită!”

Asta-i tare de tot, gura păcătosului adevăr grăiește: „legătura strânsă a bursierilor cu Germania şi despre rolul IPS-Alumni la întoarcerea în ţările lor de baştină”. Atenție, românași naivi!

Pentru cei care nu înțelegeau de ce Iohannis dorea neapărat ca o confruntare electorală cu contracandidatul său, Ponta, să aibă loc la Universitatea de Vest. La fel, pentru cei care nu știau până acum de ce este Pleșu un propagandist ordinar al Germaniei și iohanusului sau ce hram mai poartă cumnatul lui Renato Usatîi, Michael Schmidt, om de afaceri german, prieten și sponsor al lui Iohannis, iată un comentariu la o fotografie, de pe pagina de Facebook a Ambasadei Germaniei: „Protocol de cooperare româno-germană, semnat la Timişoara. Universitatea de Vest din Timișoara şi Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German au semnat un protocol de colaborare, în scopul derulării unor proiecte comune în domeniul educației. Semnarea protocolului a fost marcată printr-o conferință de presă susținută de către Andrei Pleșu şi Michael Schmidt, președintele, respectiv secretarul general al Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, Ralf Krautkrämer, consulul Germaniei la Timișoara şi Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timișoara. Scopul protocolului de cooperare este de a facilita accesul studenţilor UVT la proiecte de studii importante, la programe de internship în Germania ori la firme cu acţionariat german din România, dar şi la seminarii şi întâlniri cu personalităţi din Germania.”

https://i2.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/05/univ-de-vest-germania.jpg

Agenți de influență ai Germaniei.

Ăștia lucrează „pas cu pas” la dezmembrarea României. Nu întâmplător Timișoara a fost preferată să fie capitală culturală europeană, după Sibiu și alte orașe din afara arcului carpatic nu au avut șanse la selecție. Se promovează ideea că fostele regiuni aflate sub stăpânire habsburgică și apoi austro-ungară trebuie să se rupă de România, ca să le meargă bine. La fel, se bate monedă cum că românii ardeleni și bănățeni sunt superiori celorlați români „balcanici”, fiindcă ei au fost „civilizați” de unguri, secui și sași, ceea ce este o mare tâmpenie, românii ardeleni fiind oprimați de alogenii respectivi printru-un act concret – Unio Trium Nationum, dar la proștii cu creierii spălați de sabinighermani și rareșibogdani, având porniri secesioniste imbecile, ține!

https://i1.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2018/05/Eveniment-Aniversar_25-ani-tratat-de-prietenie-intre-Germania-si-Romania.jpg

Aniversarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie Germania-România. Click pe fotografie pentru mărire!

Cei din fotografie sunt membri ai „Forumului de colaborare româno-german”. Toate bune și frumoase, numai că nu văd decât un singur român acolo, trădător și ăla, restul sunt alogeni, apropiați ai lui Iohannis. I-am recunoscut, de la stânga la dreapta pe: Leonard Orban (evreu, acum consilier prezidențial, fost comisar european, fratelele lui Ludovic Orban), Paul-Jürgen Porr (sas, finul lui Klaus Iohannis și înlocuitorul lui la conducerea FDGR), Michael Schmidt (secretarul Forumului, cetățean german, om de afaceri, prietenul și sponsorul lui Iohannis), Astrid Fodor (săsoaică, primărița Sibiului, pusă de Iohannis în locul său), Andrei Pleșu (președintele Forumului, țigan, pseudo-filosof, propagandist filogerman și iohannist), trei persoane pe care nu le cunosc, Bernd Fabritius (sas din Agnita homosexual declarat, emigrant în Germania, revizionist, antiromân, fost parlamentar german, prieten cu Iohannis de când erau amândoi în Agnita), Vasile Dâncu (singurul român identificat de mine în fotografie, coadă de topor, secesionist din Grupul de la Cluj) și ultimul, dar nu cel din urmă, piticul cu ochi de broscoi, singurul în costum deschis la culoare, Aurel Vainer (evreu, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, până la evenimentele din decembrie 1989 susținea că este etnic german). Cum zicea Mihai Eminescu? „Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască, / Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască”.

Iată cum anticipa Mihai Eminescu apariția iohannișilor, koveșoaielor, hellvigilor, arafaților, weberoaielor, seidlerilor, patapievicilor, vainerilor, alistarilor, katzilor, vexlerilor, alexandruflorienilor  și siegfrizilor: „Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus, totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” – 22 martie 1881) Mă înteb cât vor mai accepta românii să fie batjocoriți și călcați în picioare de toți alogenii și românii trădători care au pus stăpânire pe țară?

                                                                                                                           Marius Albin MARINESCU

PS: Ca să înțelegeți cât mai bine că România este condusă de alogeni care doresc dezmembrarea țării, fenomenul propagandei germane sau planurile colonializării cu alte popoare a teritorului României, vă invit să citiți și următoarele materiale:

Klaus Werner Iohannis și dezmembrarea României „pas cu pas”

Noii fanarioți conduc țara, România nu mai aparține românilor!

Klaus Werner Iohannis și Filiera Germană

Saşi corciţi şi români trădători militează pentru dezmembrarea României

Sindromul slugoiului îndobitocit: Hermannstadt în loc de Sibiu

USR și PNL, două partide care sfidează neamul românesc

Planul colonizării României de către evrei nu este de azi sau de ieri…

Deputatul evreu Silviu Vexler vrea românii în pușcării și coreligionarii lui musai eroi în Războiul Întregirii Neamului!

HoloKLAUSUL lui Iohannis!

Domnule Iohannis, de ce vreți să băgați holocaustul pe gâtul românilor? (II)

Domnule Iohannis, de ce vreți să băgați holocaustul pe gâtul românilor?

Nu era suficient „Ținutul secuiesc”, Rareș Bogdan a stabilit în Ardeal și „Țara sașilor”!

Propaganda de la Budapesta despre autonomia săsească din Transilvania

SURSA :http://justitiarul.ro/

KLAUS WERNER JOHANNIS IN PENAL.CE VA FACE DNA?!

11 mai

A doua zi după ce opinia publică din țară și din străintate a aflat cu stupoare că președintele României Klaus Iohannis e condamnat pentru discriminare, Lumea Justiției i-a făcut acestuia o plângere penală. La DNA. Este o adevărată provocare, la care procurorii trebuie să răspundă într-un fel. Dar în ce fel?

Se știe de ce a fost condamnat Klaus Iohannis de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Pentru că a vorbit despre „penali” în cazul unui număr nedefinit, dar în orice caz enorm de persoane, care, în viziunea Constituției și legilor României, dar și în viziunea Directivei Uniunii Europene, se bucură de prezumția de nevinovăție. Mă așteptam să-și ceară scuze după ce o instituție independentă și prestigioasă, cum este CNCD, una dintre instituțiile statului de drept din România, a constatat că a greșit. Nu a făcut-o. Dimpotrivă. A anunțat rituos că va ataca această decizie. O va face la Contenciosul Administrativ. Așa că, pentru moment, nivelul speranței mele a scăzut. Acum mi-aș dori ca cel puțin să nu recidiveze.

Mai delicată este însă situația domnului Klaus Iohannis în ceea ce privește plângerea penală formulată împotriva sa de către redacția Lumea Justiției. În principiu, argumentele din această plângere penală împotriva lui Klaus Iohannis sunt de necombătut. Adică beton. Pentru DNA, această acțiune este o veritabilă provocare. Dacă ignoră plângerea penală, sub orice pretext, DNA va fi acuzată că protejează un prezumtiv infractor. De fapt, cum se va vedea, un prezumtiv grup infracțional. Și că refuză să recupereze în beneficiul statului 640.000 de euro. Cu alte cuvinte, instituția va putea fi acuzată că îl protejează pe președinte în schimbul protecției pe care acesta i-a acordat-o permanent doamnei Laura Codruța Kovesi. Dacă, dimpotrivă, DNA decide să cerceteze această cauză și ajunge la concluzia că domnul Klaus Iohannis este vinovat, această operațiune va fi la fel de dramatică și de spectaculoasă cum este, de pildă, tăierea și înnodarea ombilicului imediat după nașterea unui copil. Ce va face DNA?

Situația este mult mai complexă decât ceea ce am sugerat eu mai sus. În această cauză, Klaus Iohannis nu este singur. Este implicată și soția acestuia. Doamna Carmen Iohannis. Mai este implicat un notar. Dar și domnul Ioan Baștea, care trăiește în Statele Unite și care este într-o relație apropiată cu președintele României. Tocmai de aceea, plângerea penală se referă la abuz în serviciu, fals, spălare de bani și, atenție, grup criminal organizat.

Faptul că plângerea este împotriva mai multor persoane, complică extrem de mult treaba procurorilor. Ei ar fi putut, la limită, să încerce să invoce o așa-zisă imunitate prezidențială. O imunitate care a fost invocată în mod fals și în legătură cu Traian Băsescu, anchetat în dosarul Flota. O imunitate care însă nu există în termeni constituționali. Motiv pentru care, după ce Traian Băsescu nu a mai fost președinte, dosarul respectiv a fost închis, invocându-se prescripția. Dacă ar fi existat imunitate, prescripția ar fi fost întreruptă pe perioada mandatului. De altfel, Constituția este destul de precisă la acest capitol. Președintele are tot atâta imunitate cât are și un parlamentar. Poate fi cercetat, poate fi anchetat, dar nu poate fi arestat și percheziționat. Ei bine, în speța deschisă de Lumea Justiției, chiar dacă ar fi invocată imunitatea de către procurori, ea l-ar putea viza, la limită, doar pe președinte. Nu și pe ceilalți. Nimeni nu ar putea îndrăzni să invoce imunitatea în cazul doamnei Carmen Iohannis, a notarului sau a lui Ioan Baștea.

În a doilea rând, situația este complicată prin faptul că există câteva documente, care se pot constitui în probe de nezdruncinat, imposibil de camuflat sau de ignorat. Denunțul se referă la modul în care familia Klaus Iohannis a dobândit, prin falsificarea unor acte, un imobil în dauna chiriașilor, dar și a Primăriei Sibiu. Primar fiind însuși Klaus Iohannis. În legătură cu acest imobil, care a fost închiriat către Raiffeisen Bank, în final Justiția a stabilit definitiv și irevocabil că actele prezentate pentru dobândirea lui de către soții Iohannis erau false. Mai mult, în sentința civilă se precizează că soții Iohannis cunoșteau acest lucru. Soții Iohannis împreună cu familia Baștea au închiriat parterul imobilului băncii Raiffeisen, primind în schimb, timp de 14 ani, în perioada 2000-2014, în total 640.000 de euro. Familiei Iohannis i-a revenit o jumătate din sumă. Ei bine, și aici există o probă greu de combătut. Și anume declarația lui Klaus Iohannis din campania electorală. Conform căreia aceste sume de bani ar fi fost utilizate pentru achiziționarea altor imobile.

Procurorii au așadar: 1). Sentința civilă, pe care nu o pot ignora; 2). Contractul cu Raiffeisen; 3). Declarația candidatului prezidențial devenit președinte; 4). Circumstanța, care n-ar putea fi decât agravantă, că domnul Klaus Iohannis a jucat la două capete. A obținut casa de la Primărie, primar în funcție fiind.

Și mai există o situație care nu poate fi ignorat nici ea de către procurorii DNA. Domnul Klaus Iohannis nu a restituit nici până azi Primăriei Sibiu cei 320.000 de euro pe care i-a încasat ilegal, invocând faptul că nu i-au fost solicitați. De fapt, pentru a strânge o asemenea sumă de bani, ar trebui să vândă celelalte imobile. Dar și celelalte imobile se află în prezent în litigiu. Se pare că suveica a acționat asemănător și în cazul lor.

Și, în fine, mai rămâne de văzut – și astfel provocarea devine completă – dacă nu care cumva Raiffeisen a închiriat respectivul parter atâția ani, tocmai pentru a-i face un favor primarului Sibiului, devenit ulterior președinte al României.

P.S.: S-ar putea ca domnul Klaus Iohannis să calce într-un fel pe urmele lui Traian Băsescu. Acesta, primar fiind și având o reședință în București și chiar și o proprietate, și-a atribuit în mod ilegal imobilul din Mihăileanu. Pe care l-a păstrat bine-merci. În ciuda faptului că, în calitate de președinte al României, a beneficiat de un palat. Iar, ulterior, a primit până la moarte din partea statului român o nouă reședință de lux. Plus încă un sediu pentru birouri. A rămas bine-merci cu imobilul din Mihăileanu, iar împotrva lui nu a fost întocmit niciodată vreun rechizitoriu.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog

JOHANNIS, BANII INAPOI!

11 mai

Redactia Lumeajustitiei.ro a depus sesizare penala la DNA impotriva sotilor Klaus si Carmen Iohannis, pentru dobandirea frauduloasa a unor imobile in Sibiu, aflate in administrarea Primariei Sibiu, de pe urma carora au bagat in buzunare 320.000 euro, bani necuveniti. Sesizarea a fost inregistrata sub nr. 8948/9 mai 2018. Faptele sesizate: abuz in serviciu, fals, spalare de bani, grup infractional organizat .(Sesizarea)

Redactia Lumeajustitiei.ro a depus miercuri la orele 11.00, la registratura sediului central al DNA din Bucuresti o sesizare penala impotriva Presedintelui Klaus Werner Iohannis, a sotiei sale Carmen Iohannis si a notarului Radu Gabriel Bucsa din Sibiu, in legatura cu manoperele prin care cuplul prezidential a intrat incepand cu 1999 in posesia a doua imobile in centrul Sibiului, la adresele: str. Nicolae Balcescu nr. 29 si str. Gheorghe Magheru nr. 35. Imobilele apartineau statului roman si erau administrate de Primaria Sibiului, care a fost condusa in perioada iulie 2000 – noiembrie 2014 de Klaus Iohannis. De pe urma exploatarii imobilului din str. Nicolae Balcescu nr. 29 (inchiriat Bancii Raiffeisen), sotii Iohannis au obtinut 320.000 euro, pana cand instantele brasovene le-au anulat atat actul de vanzare-cumparare declarandu-i cumparatori care nu pot invoca buna-credinta, precum si actele de mostenire false, care au stat la baza preluarii imobilului din patrimoniul statului. Sesizarea penala depusa la DNA a fost inregistrata sub nr. 8948/09/05.2018 (vezi foto).

Demersul nostru civic urmareste aducerea la bugetul statului a sumei totale de 640.000 euro (320.000 euro luati de sotii Iohannist si alti 320.000 euro luati de Ioan Bastea, pretinsul mostenitor pe care Klaus Iohannis il reprezenta cu procura) suma obtinuta din exploatarea imobilului din str. Nicolae Balcescu 29 prin inchirierea acestuia de catre Raiffeisen Bank vreme de 14 ani. Daca statul ar fi exploatat el insusi imobilul, cei 640.000 euro ar fi fost venit la bugetul de stat. Consideram ca nu este normal sa iti insusesti niste imobile ale statului vreme de 14 ani, iar dupa ce justitia civila constata ca au fost luate prin frauda, sa le dai inapoi, dar sa ramai cu profiturile obtinute din exploatarea lor. Mai ales ca din banii primiti de la Raiffeisen Bank, sotii Iohannis au declarat public ca si-au mai cumparat trei case in sibiu la adreselestr. Somesului nr. 13, str. Magura nr. 9 si str. Magura nr. 11, bagate la inchiriere si care le-au adus alte venituri.

Statul nu face nimic sa-si recupereze uriasul prejudiciu

Nu intelegem de ce, din 2015 si pana in prezent, ANAF nu a procedat la revendicarea sumei de 640.000 euro, prin executari silite si alte procedee legale. Cum nu intelegem de ce DNA nu s-a sesizat inca in acest caz, in care apreciem ca prejudiciul total depaseste 1 milion de euro, intrucat, un alt prejudiciu major este si cel pe care statul l-a suferit prin deposedarea vreme de 14 ani de imobilul din str. Gheorghe Magheru nr. 35 din Sibiu. Aceste ratiuni au stat la baza deciziei noastre de a sesiza DNA, pentru a incerca recuperarea prejudiciului evident adus statului roman prin manopere care in opinia noastra se pot circumscrie infractiunilor de: abuz in serviciu, fals, spalare de bani, grup infractional organizat. Nu dam noi insa verdicte de vinovatie, ci doar sesizam existenta acestor posibile fapte, urmand ca autoritatile abilitate sa se pronunte asupra faptelor semnalate.

Publicam in continuare fragmente relevante din sesizarea penala depusa la DNA:

DENUNT

impotriva numitilor:

Klaus Werner Iohannis

Carmen Georgeta Iohannis

Radu Gabriel Bucsa, notar

precum si impotriva persoanelor care au participat, in orice mod la savarsirea faptelor ce vor fi descrise in continuare

In fapt,

Din datele si informatiile disponibile la aceasta data apreciem ca numitul Klaus Werner Iohannis, impreuna cu sotia acestuia, Carmen Georgeta Iohannis, au savarsit faptele sus-mentionate cu ocazia obtinerii imobilului din str. Nicolae Balcescu, nr. 29, Sibiu si incasarii foloaselor (chirii) pentru acest imobil, chirii cu care si-a achizitionat alte imobile, ce urmeaza a fi confiscate in totalitate, fiind provenite din infractiuni.

In ultimii 14 ani, sotii Iohannis si Ioan Bastea au castigat cate 320.000 euro (640.000 euro in total) din inchirierea acestui spatiu comercial, potrivit contractelor de inchiriere. Astfel, trei din cele sase „case”, cate sunt consemnate, in total, in declaratia de avere a numitului Klaus Werner Iohannis, au fost cumparate cu banii proveniti din inchirierea acestui spatiu comercial, patru din cele sase „case” ale presedintelui Romaniei – cele trei mentionate mai sus si spatiul comercial de sine statator – au o origine juridica considerata de instante ilegala.

Potrivit propriilor declaratii, facute in cadrul unei emisiuni TV (emisiunea “Dupa 20 de ani” – ProTV din 28 octombrie 2014) – cu o parte din chiria obtinuta de la Banca Raiffeisen – familia Iohannis a cumparat, in timp, alte trei proprietati imobiliare – un apartament si doua case. Acesta declara public: “Pentru prima casa pe care am achizitionat-o, diferenta ce n-am obtinut din valoarea locuintei de la bloc, sigur, am muncit foarte mult. Si acolo au fost banii din meditatii, pentru diferenta. Dupa care am avut ocazia sa cumparam o jumatate de casa de la un prieten care mostenise. (…) Dupa ce am reusit sa cumpar acea jumatate de casa, din chiriile adunate deja din doua am avut o situatie foarte buna, am gasit o inchiriere foarte avantajoasa cu plata chiriei in avans si am reusit sa cumpar inca un apartament, care, iarasi, cu chiriile puse una langa alta am reusit pana la urma sa cumpar si ultimele doua casute, ca nu sunt case, cate 60 de metri patrati. Dar am considerat ca este o investitie buna pentru mine si pentru familia mea”.

Asadar, patru din cele sase „case” care figureaza in declaratia de avere a presedintelui Romaniei – pe de o parte, spatiul comercial, iesit, prin frauda, din proprietatea statului si, pe de alta parte, un apartament si doua case, cumparate cu chiriile produse de acest spatiu comercial – sunt rezultatul, direct si indirect, al unei retrocedari pe care justitia a declarat-o, inca din 2005, ca fiind intemeiata pe acte false.

La 25 decembrie 1991, un cetatean, pe nume Nicolae Bastea lasa, prin testament, doua cladiri din centrul Sibiului nepotului sau Ioan Bastea, unei cunostinte, Georgeta Lazurca, si fiicei acesteia Carmen Iohannis. Cand insa Nicolae Bastea testeaza in favoarea acestora, casele nu erau in proprietatea sa, ci ale statului, fiind nationalizate in anii 1960.

Pana la nationalizare, cladirile i-au apartinut lui Eliseu Ghenea, locuitor al comunei Porumbacu de Jos (Judetul Sibiu). Nicolae Bastea sustinea ca l-a mostenit pe Eliseu Ghenea si ca, mostenindu-l, sunt transmise cele doua imobile mai departe, catre Ioan Bastea, Georgeta Lazurca si Carmen Iohannis de coniventa cu acestia.

Lui Ioan Bastea asa-zisul mostenitor ii lasa o cladire intreaga – str. Nicolae Balcescu nr. 29 si doua niveluri din cealalta – str. Gheorghe Magheru nr. 35 (parterul si etajul II). Georgeta Lazurca si Carmen Iohannis primesc etajul intai din cladirea de pe Strada Gheorghe Magheru nr. 35 – nivel la care se gasesc doua apartamente (…) In 1991, ambele imobile se aflau in administrarea Primariei Sibiu, fiind locuite de chiriasi. Nicolae Bastea moare in 1993.

La 21 martie 1997, Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca pornesc la drum pentru fructificarea testamentului din 1991 dau in judecata statul roman, reprezentat de Primaria Sibiu, si cer revocarea nationalizarii caselor, petrecuta in 1962 si in 1964. In justificarea drepturilor lor, cei trei prezinta un testament din 1963 prin care Eliseu Ghenea i-ar fi lasat mostenire lui Nicolae Bastea cele doua imobile din centrul Sibiului.

In continuare, cei trei prezinta testamentul din 1991, prin care Nicolae Bastea le-a lasat lor mostenire cele doua cladiri din Sibiu.

La 15 ianuarie 1998, un expert grafolog analizeaza testamentul din 1963 si stabileste ca nu a fost scris de Eliseu Ghenea, ci doar semnat de acesta, astfel ca valoarea testamentului este nula, iar legitimitatea lui Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca de a-l mosteni pe Nicolae Bastea de la Eliseu Ghenea nu poate fi probate, astfel ca Judecatoria Sibiu respinge actiunea, prin Sentinta civila nr. 276/1998.

Atitudinea celor trei rezulta si din comportamentul acestora: la 7 mai 1998, cei trei fac apel: renunta la utilizarea, in instanta, a testamentului din 1963constatat a fi fals si sustin ca Nicolae Bastea ar fi fost si nepot al lui Eliseu Ghenea, nu doar mostenitor testamentar al acestuia. Pentru a proba legatura de rudenie dintre Eliseu Ghenea si Nicolae Basteacei trei aduc o adeverinta de la Biroul de Stare Civila al Primariei Porumbacu de Jos – comuna in care locuit, pana la moarte, Eliseu Ghenea. Adeverinta este eliberata de secretarul comunei, Liviu Munteanu si este eliberata pentru a fi utilizata in cadrul procesului celor trei, mentionand ca: „Eliseu Ghenea nu a avut alt mostenitor decat pe nepotul lui, Nicolae Bastea”.

Tribunalul Sibiu, fiind indus in eroare, considera ca adeverinta reflecta realitatea si, admitand apelul, retrimite dosarul, spre rejudecare, la Judecatoria Sibiu.(Decizia Tribunalui Sibiu.

Pentru a realiza cat de grosolan era falsul se impune a se mentiona ca, in urma cu doi ani, in 1996, acelasi secretar, Liviu Munteanu, eliberase un act in care spusese ca „singurul mostenitor al lui Eliseu Ghenea a fost varul sau, Gheorghe Posa”.

La 20 iulie 1998, Judecatoria Sibiu considera reala adeverinta emisa de secretarul comunei Porumbacu de Jos si, insusindu-si argumentul potrivit caruia Eliseu Ghenea ar fi fost deposedat pe nedrept de bunuri in timpul comunismului – desi era muncitor, iar decretul de nationalizare nu se referea la bunurile celor din clasa de jos, Judecatoria Sibiu dispune revocarea nationalizarii celor doua case din centrul Sibiului si restituirea lor catre cei trei pretinsi mostenitori, prin sentinta civila nr. 6011/1998.

La 21 aprilie 1999 Primaria Sibiu face apel pentru a desfiinta sentinta civila sus-mentionata si a se constata ca nationalizarea celor doua cladiri este legala, insa Tribunalul Sibiu mentine hotararea instantei de fond, prin Decizia nr. 1681/1998 a Tribunalului Sibiu.

Recursul declarat la Curtea de Apel Alba-Iulia este inregistrat cu doua zile mai tarziu decat termenul legal de declarare, astfel ca este respins ca tardiv.

In legatura cu aceste aspect, se impune efectuarea de cercetari in legatura cu savarsirea infractiunii prevazuta de art. 297 Cod penal, cu folos pentru altul (cei trei reclamanti), fata de toti cei ce aveau atributia exercitarii acestei cai de atac ce au permis numitilor Bastea, Iohannis si Lazurca reusesc sa anuleze nationalizarea celor doua cladiri.

In urma acestor manopere dolosive pentru Stat, mai exact pentru Municipiul Sibiu, proprietatile confiscate de stat, in urma cu trei decenii, se intorc, formal, pe numele lui Eliseu Ghenea (decedat in 1969) si al nevestei sale, Maria Ghenea (decedata in 1962), potrivit deciziei nr. 798/1999 a Curtii de Apel Alba.

Acesta este momentul din care incepe implicarea numitului Klaus Werner Iohannis: se transfera o cota de 50 la suta din cele doua proprietati, cota detinuta de Maria Ghenea, decedata in 1962, pe numele sotului supravietuitor, Eliseu Ghenea, unicul ei mostenitor cunoscut, apoi se transfera cele doua proprietati ajunse astfel pe numele lui Eliseu Ghenea pe numele lui Nicolae Bastea, in baza presupusei relatii de rudenie a acestora, consfintite prin adeverinta emisa de secretarul comunei Porumbacu de Jos. In cele din urma, pentru a exista un suport (…) se transfera bunurile ajunse pe numele lui Nicolae Bastea pe numele lui Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca, in baza testamentului din 1991.

In scopul obtinerii de maxim profit, se trece la procedura anularii contractelor prin care chiriasii din cele doua imobile au cumparat de la Primaria Sibiu, in perioada 1995-1997, apartamentele inchiriate.

A. Prima participatie sub forma complicitatiiin forma continuata, o constituie activitatile prin care, la notariat, cu sprijinul notarului Radu Gabriel Bucsa se perfecteaza actele (…).

Deosebit de importanta este dobandirea a jumatate din imobilul din Sibiu, str. Nicolae Balcescu nr. 29, inscris in Cartea Funciara cu nr. 9331, prin actul de vanzare-cumparare nr. 924 din 1 iunie 1999, incheiat la BNP Bucsa Radu Gabriel intre Ioan Bastea (vanzator) si Klaus Werner Iohannis si Carmen Georgeta Iohannis (cumparatori).

Pretul platit pentru jumatate din imobil a fost unul ridicol de mic – 50 milioane lei (echivalentul a 3200 dolari la data tranzactiei). Ulterior acest act de vanzare-cumparare avea sa fie anulat irevocabil de instanta ca fiind incheiat prin frauda, cunoscandu-se provenienta ilicita a acestuia. La 1 iunie 1999, sotii Iohannis pun mana pe jumatate din imobilul din centrul Sibiului contra sumei modice de 3200 dolari. Asta dupa ce, cu trei saptamani inainte, la 8 mai 1999, Klaus Iohannis a obtinut o procura generala de administrare de la vanzatorul Ioan Bastea, ca in numele lui sa poata sa inchirieze cealalta jumatate de imobil. Practic, Klaus Iohannis a dobandit control absolut pe intregul imobil (…) Procura este autentificata de acelasi notar sibian, numitul Radu Gabriel Bucsa, care, prin modalitatea in care redacteaza atat procura cat si actele de succesiune exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit infractiunea de abuz in serviciu, cu complicitatea numitilor Klaus si Carmen Iohannis.

Prin aceasta procura, Klaus Iohannis, la vremea aceea sef al Inspectoratului scolar din Judetul Sibiu, devine principalul decident al felului in care sunt valorificate cladirile tocmai preluate de la stat.

La 1 iunie 1999, Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca se deplaseaza la notariat ca sa rezolve primii trei pasi, pe care ii au de strabatut, procedural, pentru a intra in posesia mostenirii lui Eliseu Ghenea:

-transferarea cotei de 50 la suta din cele doua cladiri de pe numele Mariei Ghenea pe numele sotului supravietuitor, Eliseu Ghenea;

-transferarea bunurilor de pe numele lui Eliseu Ghenea pe numele lui Nicolae Bastea – in baza relatiei de rudenie dintre ei, consfintite de adeverinta emisa de secretarul comunei Porumbacu de Jos (relatie care de fapt nu exista, ceea ce imprima caracterul fals al actului si conduce la retinerea abuzului in serviciu);

-transferarea bunurilor de pe numele lui Nicolae Bastea pe numele lui Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca – in baza testamentului din 1991, testament de asemenea, fals, avand in vedere lipsa calitatii de mostenitor a testatorului;

Acelasi notar Radu Gabriel Bucsa, care a incheiat procura de administrare a caselor (pe care Bastea i-a dat-o lui Iohannis, pe 8 mai 1999, atasata prezentei), intocmeste un singur certificat de mostenitor prin care sunt parcurse toate etapele descrise mai sus (…)

In aceeasi zi, printr-o incheiere notariala cu numar consecutiv, incheiere redactata tot de Radu Gabriel Bucsa, Klaus Iohannis si sotia sa cumpara de la Ioan Bastea o jumatate din cladirea pe care acesta a mostenit-o de unul singur de la Eliseu Ghenea (Strada Nicolae Balcescu nr. 29), cea cu parter comercial si etaj format din doua apartamente: actul de vanzare-cumparare nr. 924 din 1 iunie 1999, incheiat la BNP Bucsa Radu Gabriel..

Pretul platit este ridicol: 50 de milioane de lei vechi, adica 3.200 de USD, la paritatea leu-dolar din ziua tranzactiei (…) dupa perfectarea acestei tranzactii, toata mostenirea lui Eliseu Ghenea ajunge, in cote egale, pe numele familiilor Bastea si Iohannis. Klaus Iohannis si sotia sa devin in acest fel co-proprietari pe singurul imobil care le putea aduce bani: spatiul comercial de pe Strada Nicoale Balcescu nr. 29. Acest aspect este probat cu un intr-un interviu acordat DIGI 24, in care Klaus Iohannis a rezumat cumpararea unei jumatati din imobilul de pe Strada Nicolae Balcescu nr. 29 in felul urmator: „Am cumparat o jumatate de casa, in conditii foarte avantajoase, de la un prieten care o mostenise”.

B. A doua participare in forma continuata (…) prin introducerea si sustinerea unor actiuni pe rolul instantelor de judecata, care au generat un folos pentru cei trei: Bastea, Carmen Iohannis si Lazurca, suma ce urmeaza a fi actualizata, si un prejudiciu pentru stat de aceeasi valoare. Complicitatea celor trei la savarsirea faptelor fara vinovatie de catre judecatorii investiti cu solutionarea cauzelor in care acestia au avut castig de cauza (data fiind inducerea in eroare a acestora prin inscrisurile false utilizate) rezulta din urmatoarele:

In 1999 unul dintre locatarii cladirii de pe strada Gheorghe Magheru nr. 35, Richard Wagner, ii cheama in judecata pe cei trei: Carmen Iohannis, pe Georgeta Lazurca si pe Ioan Bastea, sustinand ca cel pe care acestia l-au mostenit, Nicolae Bastea, nu a fost, cu adevarat, mostenitor al vechiului proprietar interbelic al celor doua cladiri din centrul Sibiului – Eliseu Ghenea – astfel incat imobilele nu ar fi trebuit sa iasa patrimoniul statului si sa intre in proprietatea lor. Acesta cere anularea certificatului de mostenitor – incheiat pe 1 iunie 1999 – in urma caruia imobilele au fost aduse in proprietatea lui Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca.

La 2 februarie 2000, Liviu Munteanu, secretarul comunei Porumbacu de Jos, emite o alta adeverinta prin care reafirma ca Nicolae Bastea a fost, intr-adevar, nepotul lui Eliseu Ghenea, adeverinta fiind folosita de familiile Iohannis si Bastea, in procesul pe care li l-a deschis Richard Wagner (…).

La 18 Iunie 2000 – Klaus Iohannis devine primar al Sibiului… la 5 octombrie 2000 – Richard Wagner pierde, la Judecatoria Sibiu, procesul intentat impotriva lui Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca si obtine stramutarea judecarii cauzei la instantele din Brasov, prin sentinta civila nr. 5455/2000.

La 12 iunie 2001, proprietarii apartamentelor pe care Klaus Iohannis si sotia lui vor sa ii lase fara locuintele cumparate de la stat – atat cei de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29, cat si cei de pe str. Gheorghe Magheru nr. 35 – fac plangeri penale acuzand faptul ca adeverintele eliberate de secretarul comunei Porumbacu de Jos, care atesta legatura de rudenie Bastea-Ghenea, sunt false si cer anchetarea celor care le-au emis si a celor care au profitat de ele.

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia investigheaza cazul si ajunge la concluzia ca reclamantii au dreptate intrucat Nicolae Bastea nu a fost nepot al lui Eliseu Ghenea – asa cum a afirmat, de doua ori, in scris, secretarul comunei Porumbacu de Jos. Nicolae Bastea era nepot al sotiei lui Eliseu Ghenea, Maria, nascuta Bastea, nu nepot al lui Eliseu, deci doar afin, care nu are drept de mostenire. Intrucat Bastea Maria a murit inainte de Eliseu (1962 fata de 1969), toate bunurile ei au fost mostenite de sot iar ulterior pe Eliseu Ghenea l-a mostenit o sora, iar pe sora, neavand urmasi, a mostenit-o Statul roman.

Parchetul cheama in judecata Primaria Porumbacu de Jos si cere anularea celor doua adeverinte false emise de secretarul Liviu Munteanu. Astfel cum rezulta din Ordonanta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.

La 30 noiembrie 2001, desi cunosteau imprejurarea ca proprietatea lor a fost dobandita prin fals… familiile Iohannis si Bastea incep sa valorifice bunurile obtinute prin astfel de fapte, din care cumpara apoi si celelalte case din Sibiu, aspecte ce intrunesc in opinia noastra elementele constitutive ale infractiunii de spalare de bani.

Klaus Iohannis inchiriaza Bancii Raiffeisen – atat in numele sau, cat si ca mandatar al lui Ioan Bastea – spatiul comercial de la parterul casei de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29.

Banca Raiffeisen ia in folosinta acest spatiu pentru cinci ani si plateste o chirie de 20.000 de USD/an. In momentul semnarii contractului – 30 noiembrie 2001, banca le achita proprietarilor, cu anticipatie, chiria pentru primii trei ani: 60.000 de USD, suma impartita, probabil, de Primarul Sibiului cu Ioan Bastea. Contractul intra in vigoare pe 1 februarie 2002 si expira pe 1 februarie 2007. El lasa libera optiunea modificarii chiriei in limita unei marje de 20 la suta, incepand cu al treilea an de contract (contractul de inchiriere cu Raiffeisen incheiat in 2001, atasat). In acest an, in care primeste aceasta transa de la Raiffeisen, Klaus Iohannis isi extinde proprietatile imobiliare din Sibiu: cumpara un apartament cu sase camere dintr-o vila situata in centrul orasului, pe Strada Somesului nr. 13. Actele intocmite pentru cumpararea acestui apartament sunt redactate de acelasi notar Radu Gabriel Bucsa (…)

In interviul acordat DIGI 24, Iohannis a afirmat ca acest apartament a fost cumparat cu banii obtinuti din inchirierea spatiului comercial de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29.

La 16 aprilie 2002, Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia obtin anularea adeverintelor false emise de Primaria Porumbacu de Jos – cele in care Nicolae Bastea era declarat „nepot” al lui Eliseu Ghenea prin Decizia Tribunalului Sibiu nr. 327/16 aprilie 2002. Autorul celor doua adeverinte false, secretarul Liviu Munteanu, face recurs impotriva acestei sentinte.

La 9 iunie 2003, rejudecand dosarul in care Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia a cerut anularea celor doua adeverinte false emise de secretarul comunei Porumbacu de Jos, Tribunalul Sibiu respinge actiunea procurorilor, cu motivarea ca desi adeverintele pot fi false, nu este de competenta Parchetului sa initieze astfel de actiuni judiciare.

La 15 decembrie 2003, dupa respingerea actiunii civile descrise anterior, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia il trimite in judecata pe Liviu Munteanu, pentru fals, in rechizitoriul in care sunt prezentate capetele de acuzare sustinute impotriva lui Liviu Munteanu, procurorii sustin ca persoanele care i-au solicitat acestuia sa elibereze cele doua adeverinte false ar fi ramas „neidentificate”. Persoanele care au folosit respectivele adeverinte, ca probe in instanta, au fost trei la numar: Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca. Concomitent, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia hotaraste sa disjunga din dosarul penal al secretarului Liviu Muntean faptele care se presupune ca au fost savarsite de ceilalti participanti implicati in aceasta retrocedare ilicita: Ioan Bastea, Carmen Iohannis, Georgeta Lazurca, notarul Radu Gabriel Bucsa, Klaus Iohannis etc.

Culmea coincidentei este ca procurorul care a intocmit acest Rechizitoriu este procurorul Ioan Muresan, cel care a fost trimis in judecata de DNA pentru pretinse fapte de represiune nedreapta(fiind probabil singurul procuror roman trimis in judecata pentru astfel de fapte).

La 6 iunie 2004 Klaus Iohannis este reales primar al Sibiului, cu un scor covarsitor, de 88,7 la suta, desi era, in propria sa acceptiune ”penal”.

La 29 noiembrie 2004 cele doua familii care locuiesc in apartamentele de deasupra spatiului comercial inchiriat bancii Raiffeisen pierd si ele, la Judecatoria Sibiu, procesul in care au cerut anularea certificatului de mostenitor din 1999 si radierea lui Klaus Iohannis, Carmen Iohannis si Ioan Bastea din cartea funciara a imobilului de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29. Urmand exemplul lui Richard Wagner, fac apel si stramuta dosarul in judetul Brasov.

La 1 februarie 2005 Tribunalul Brasov admite apelul declarat de Richard Wagner impotriva sentintei Judecatoriei Sibiu prin Decizia civila a Tribunalului Brasov nr. 33/A/1.02.2005 si dispune anularea certificatului de mostenitor intocmit in 1999 de notarul Radu Gabriel Bucsa. Motivele pentru care certificatul de mosenitor este declarat nul sunt ca Nicolae Bastea nu a fost nepotul lui Eliseu Ghenea, asa cum instantele de judecata au stabilit deja, ci nepotul nevestei acestuia, Maria Ghenea, si, din aceasta pozitie, ar fi putut pretinde cel mult 1/8 din averea ramasa de la Eliseu Ghenea, dar si ca notarul Radu Gabriel Bucsa nu avea competenta teritoriala sa dezbata, in acest certificat de mostenitor, succesiunea unei persoane care decedase in afara judetului Sibiu: Nicolae Bastea, mort la Vistea de Jos (Brasov), cu ultimul domiciliu la Cluj-Napoca.

Or, din aceasta solutie a instantei se desprinde cu prisosinta reaua-credinta cu care au actionat numitii sus-mentionati la savarsirea faptelor.

(…)

La 30 iunie 2005 Curtea de Apel Brasov, prin decizia civila a Curtii de Apel Brasov nr. 310/R/2005, confirma solutia pronuntata la 1 februarie de Tribunalului Brasov, in procesul Wagner versus Iohannis si anuleaza, in mod irevocabil, certificatul de mostenitor din 1999, dispunand si radierea lui Ioan Bastea, Carmen Iohannis si Georgeta Lazurca din cartea funciara a casei de pe str. Gheorghe Magheru nr. 35. La acest moment reaua credinta a celor trei impotriva carora am formulat denunt este mai mult decat evidenta.

La 1 februarie 2006 o noua rata anuala este platita de Raiffeisen in contul lui Klaus Iohannis: 10.000 de USD, potrivit intelegerii din 2001, iar la 29 decembrie 2006 – Klaus Iohannis prelungeste cu 10 ani, din 2007 pana in 2017, atat in numele sau, cat si in numele lui Ioan Bastea, contractul de inchiriere cu banca Raiffeisen.

Pretul anual al chiriei urca de la 20.000 de USD (cat a fost in 2001) la 60.000 de euro, iar familia Iohannis si numitul Bastea incaseaza, cu aceasta ocazie, 180.000 de euro de la Raiffeisen Bank. Suma reprezinta banii cuveniti pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale, iar in contract se precizeaza ca, in cazul in care, in viitor, Iohannis si Bastea vor fi obligati de ANAF sa plateasca TVA pentru aceste venituri, TVA-ul va fi suportat de Raiffeisen Bank, iar actul aditional al contractului precizeaza ca, dupa trei ani, adica din 2010, pretul poate fi modificat cu 20 la suta.

In 2007 Klaus si Carmen Iohannis isi extind proprietatile imobiliare din Sibiu: achizitioneaza alte doua case. Imobilele sunt situate pe str. Magura nr. 9 si pe str. Magura nr. 11. In emisiunea de la DIGI 24, Iohannis afirma ca cele doua case au fost cumparate cu banii obtinuti din inchirierea spatiului comercial de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29, Iohannis numeste cele doua case „casute”. Si aceasta noua achizitie de ”casute” reprezinta un act material al infractiunii de spalare de bani: obtine bunuri din banii proveniti din savarsirea de infractiuni.

La 21 iunie 2007, Liviu Muntean, secretarul comunei Porumbacu de Jos este condamnat de Tribunalul Sibiu la un an de inchisoare cu suspendare, pentru neglijenta in serviciu – in cazul emiterii celor doua adeverinte false.

La 16 iulie 2007 Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu infirma solutia de neincepere a urmaririi penale, data de Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu in dosarul in care sunt cercetati Ioan Bastea, Carmen Iohannis, Georgeta Lazurca, KlausIohannis, Radu Gabriel Bucsa etc, astfel ca parchetul decide sa continue anchetarea celor de mai sus, care devin in acest fel invinuiti (…).

La 11 octombrie 2007, Liviu Muntean, secretarul comunei Porumbacu de Jos reuseste sa scape de pedeapsa simbolica dispusa de Tribunalul Sibiu, fapta constatandu-se a fi prescrisa, fiind una extrem de usoara (neglijenta in serviciu).

La 1 iunie 2008 Klaus Iohannis este reales primar al Sibiului, cu 83,2 la suta din voturi.

In acest timp, prin instante se tergiverseaza solutionarea cauzelor, cu invocarea unor vicii de procedura pentru Ioan Bastea, care ar locui ba in Jacksonville – Florida SUA, ba in Romania, scopul fiind doar acela ca, desi stiau sigur si se stabilise definitiv ca nu sunt proprietari ai bunului, sa incaseze bani din valorificarea imobilului pe care deja nu il mai aveau in patrimoniu, fiind detinut si valorificat fraudulos de cei doi soti (…).

La 1 februarie 2010, cei trei ani acoperiti de plata efectuata in avans de catre Banca Raiffeisen lui Klaus Iohannis si Ioan Bastea s-au scurs. Potrivit contractului, incepand cu februarie 2010, chiria – de 60.000 de euro pe an – poate fi modificata cu un procent de pana la 20 la suta (…)

La 23 aprilie 2010 rejudecand procesul dintre sotii Iohannis, Ioan Bastea si familiile care locuiesc in cele doua apartamente de deasupra spatiului comercial inchiriat bancii Raiffeisen, Tribunalul Brasov reediteaza verdictul din urma cu doi ani si dispune radierea sotilor Iohannis si a lui Bastea din cartea funciara a imobilului de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29 si anuleaza contractul prin care sotii Iohannis au cumparat, la un pret simbolic, o jumatate din cladire de la Ioan Bastea. Sotii Iohannis si Bastea declara, din nou, recurs.

La 1 octombrie 2010 Ioan Bastea moare la Jaksonville, Florida, la varsta de 49 de ani (…).

La 10 iunie 2012 Klaus Iohannis este reales primar al Sibiului, cu 77,9 la suta din voturi. La 26 noiembrie 2013, judecand din nou recursul in dosarul imobilului din str. Nicolae Balcescu nr. 29, Curtea de Apel decide sa retrimita, inca o data, la rejudecare dosarul la Tribunalul Brasov, pentru aceleasi vicii de procedura determinate de nelegala citare (…)

La 16 noiembrie 2014 Klaus Iohannis este ales presedinte al Romaniei (…).

La 18 iunie 2015 procesul declansat la inceputul anului 1999, prin care Carmen Iohannis, Georgeta Lazurca si Ioan Bastea au cerut anularea actelor de proprietate ale mai multor familii din casa de pe str. Gheorghe Magheru nr. 35, care isi cumparasera locuintele de la stat, s-a finalizat. Judecarea cauzei a durat 16 ani. Iohannis si Bastea au pierdut procesul.

Dosarul in care se judeca dreptul lui Klaus Iohannis de a fi coproprietarul spatiului comercial de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29 este finalizat: la 16 mai 2014, Tribunalul Brasov (Dosar 262/62/2014) prin decizie civila definitiva a hotarat:

Constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 924/01.06.1999 de BNP Bucsa Radu Gabriel, incheiat intre paratii Bastea Ioan – decedat, mostenitor fiind Bastea Rodica, in calitate de vanzator, si Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner, in calitate de cumparatori. Dispune rectificarea CF nr. 9331 Sibiu sub nr. top 45/1 in sensul radierii dreptului de proprietate al paratilor Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner inscris sub nr. B9,10 si 11 asupra imobilului de la A+1”.

In motivarea deciziei, Tribunalul Brasov a retinut ca sotii Iohannis au fost cumparatori de rea-credinta:

Cauza ilicita izvorata din fraudarea legii ce a invalidat certificatul de mostenitor se extinde si asupra contractului de vanzare-cumparare subsecvent, tertii – in speta doar paratul Johannis Klaus Werner – nefiind aparati de prezumtia de buna-credinta, fata de amploarea operatiunii ilicite rezultata din hotararile judecatoresti definitive pronuntate, consecintele juridice produse, succesiunea actelor juridice atacate si coparticipantii la intocmirea lor. Actul juridic subsecvent, intemeindu-se pe un act juridic incheiat prin fraudarea legii si fondat pe o cauza ilicita, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei-credinte a tertului, mai ales ca acesta este sotul celeilalte parti contractante care la randul sau a participat la intocmirea actului nul initial. In consecinta, petitul avand ca obiect constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare este intemeiat, urmand a fi admis. Consecinta desfiintarii certificatului de mostenitor nr. 90/1999, prin decizia civila irevocabila mai sus-mentionata, si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 924/1999, prin prezenta decizie, acte juridice inscrise in cartea funciara nr. 9331 Sibiu sub B 9, 10, si 11, o constituie radierea dreptului de proprietate al paratilor Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner din cartea funciara, potrivit art. 34 pct. 1 din D-L nr. 115/1938 preluat de art. 36 pct. 1 din Legea nr. 7/1996.

Decizia definitiva a Tribunalului Brasov a devenit irevocabila prin decizia civila nr. 655/12 noiembrie 2015 a Curtii de Apel Brasov, care a respins recursul sotilor Iohannis cu urmatoarea motivare:

“Chiar daca adeverinta mentionata a fost declarata falsa si anulata dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect cota de ½ din imobilul din Sibiu str. Nicolae Balcescu nr. 29, iar nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 90/1999 s-a declarat tot dupa incheierea actului, cauzele de nulitate absoluta invocate si pentru contractul de vanzare-cumparare trebuie sa existe in momentul incheierii actului, or, instanta de apel a retinut ca nu poate fi considerat valid actul subsecvent certificatului de mostenitor declarat nul, cu atat mai mult cu cat intimatii-parati Bastea Ioan si Johannis Carmen Georgeta, parti in contractul de vanzare-cumparare in calitate de vanzator si cumparator, au figurat si in calitate de beneficiari ai certificatului de mostenitor, neputandu-se retine buna-credinta a sotilor cumparatori.”

(…) in procesul in care familia Iohannis risca sa piarda spatiul comercial de pe urma caruia provin cea mai mare parte a veniturilor ei, Klaus Iohannis a participat, inca de la inceput, in dubla calitate: cea de persoana particulara, interesata sa-si conserve dreptul de proprietate asupra unei jumatati din respectivul imobil, cat si cea de primar al municipiului Sibiu – parte in dosar. Interesele municipiului Sibiu si cele ale persoanei particulare Klaus Iohannis au fost antagonice, putand fi pusa in discutie chiar existenta unui conflict de interese, fapta penala al carei continut insa a fost modificat de Parlament ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale (s-a putea pune inclusiv intrebarea daca nu cumva Curtea Constitutionala a solutionat dosarul pentru a-l favoriza pe Presedintele Romaniei in functie, daca tot este acuzata de acelasi Presedinte ca ar pronunta solutii pro cauza).

Daca persoana particulara Iohannis pierdea spatiul comercial, municipiul Sibiu il castiga revenindu-se la situatia anterioara din 1999, cand imobilul se afla in domeniul public. Or, pe parcursul solutionarii proceselor in care Primaria a fost parte, aceasta a actionat pentru favorizarea celor doi soti Iohannis si a contribuit din plin la tergiversarea judecarii cauzelor, permitandu-le acestora sa incaseze venituri consistente, cu care au produs alte immobile, care au devenit noi surse de venit pentru acestia, desi era clar inca din 1999, data de debut a savarsirii infractiunii de abuz in serviciu si complicitate la aceste abuzive, ca imobilul respectiv NU LI SE CUVENEA, iar banii obtinuti nu puteau intra in patrimonial lor. Un exemplu de favorizare este acela ca, in cadrul procesului cu chiriasii, in cadrul intampinarilor formulate, primarul Iohannis a cerut respingerea actiunii celor doua familii care solicitasera radierea sa din cartea funciara cu privire la imobilul de pe str. Nicolae Balcescu nr. 29. Dincolo de cadrul formal, Klaus Iohannis avea informatia ca retrocedarea celor doua imobile fusese facuta in baza unor adeverinte de stare civila false, informatie pe care nu a valorificat-o in litigiul primariei cu sine-insusi. Acesta cunostea ca Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia – prin procurorul transformat si el in ”penal” de DNA, Ioan Muresan dispusese trimiterea in judecata a autorului actelor false, secretarul Liviu Munteanu. Suplimentar, tot in 2003, acelasi procuror hotarase disjungerea si trimiterea dosarului in privinta faptelor savarsite de membrii familiei Iohannis catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu.

Mai mult, depasirea termenului de declarare a recursului de catre Primaria Municipiului Sibiu este o alta activitate care conduce la concluzia ca cei cu atributii in aceasta materie din cadrul primariei au nesocotit legea pentru a-l ajuta pe Klaus Iohannis.

Astfel cum usor se poate constata din prezentarea faptelor si a probelor atasate (inclusiv declaratii publice de recunoastere ale presedintelui in exercitiu), majoritatea proprietatilor imobiliare detinute de familia Iohannis isi are originea in retrocedare imobiliara intemeiata pe acte false, obtinute prin interventia primarului de la acea data, Klaus Iohannis, care a primit pentru aceste interventii jumatate din drepturile nelegal obtinute, din care a dobandit si alte imobile, prin utilizarea fondurilor provenite din infractiunea initiala. (…)

Cele aratate mai sus, ca situatie de fapt, rezulta din cele prezentate si din actele atasate chiar la o investigatie jurnalistica detaliata efectuata de asociatia Rise Project. Astfel cum rezulta din cuprinsul hotararilor civile atasate la prezenta, imobilul a fost obtinut prin falsificarea certificatului de mostenitor si a adeverintei din care ar fi rezultat in mod nereal calitatea de mostenitor a autorului familiei Iohannis si Bastea. Reaua-credinta a fost retinuta deja in cuprinsul solutiei pronuntate de instantele civile si se bucura de autoritate de lucru judecat, constituind intentie directa pentru toate persoanele la care am facut referire anterior si la alte persoane implicate.

Folosul necuvenit obtinut de cei doi, numitii Klaus Werner Iohannis si Carmen Iohanis il constituie imobilul obtinut pe nedrept precum si chiriile incasate si nerestituite pana in prezent, transformate ulterior in alte imobile, care, la randul lor, au produs alte chiriifapte ce reprezinta in opinia noastra continutul constitutiv al infractiunii de spalare de bani, prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002 si ale carei acte materiale le-am descris in precedent.

Mai mult, refuzul de a restitui catre stat cuantumul total al chiriilor incasate de cei doi de la data la care au devenit proprietari ai imobilului in mod nelegal, prin utilizarea unor inscrisuri false, face ca fapta de abuz in serviciu sa se extinda si cu privire la persoanele din cadrul autoritatilor administrative ale Statului care ar trebui sa recupereze prejudiciul ce a fost cauzat Primariei Sibiu prin lipsa de folosinta asupra imobilului, pe care nu le putem identifica la acest moment si fata de care urmeaza sa extindeti urmarirea penala la momentul identificarii lor. Totodata, mentionam ca, daca s-ar formula actiune doar pe cale civila impotriva celor doi anterior mentionati, prejudiciul cauzat Statului nu ar putea fi recuperat in totalitate deoarece pentru unele sume a intervenit prescriptia dreptului la actiune, imprejurare care justifica pe deplin recuperarea prejudiciului pe calea raspunderii delictualedeoarece raspunderea penala nu este prescrisa la acest moment, fiind vorba de fapte continuate, al caror efect se produce si in prezent.

Or, avand in vedere ca nu exista impedimente la pornirea urmaririi penale fata de Carmen Iohannis, urmarirea poate fi inceputa in personam, iar fata de numitul Klaus Werner Iohannis se impune inceperea urmaririi penale pe fapta (in rem).

In probarea celor sustinute depunem, alaturat, inscrisuri (120 file) din care rezulta existenta faptelor descrise anterior:

-Anexa 1: Contract inchiriere nr. 357/30.11.2001

-Anexa 2: Sentinta civila nr. 276/15.01.1998 Judecatoria Sibiu

-Anexa 3: Adeverinta emisa de Primaria Porumbacu de Jos, jud. Sibiu

-Anexa 4: Sentinta civila nr. 750/07.05.1998 Tribunalul Sibiu

-Anexa 5: Sentinta civila nr. 6011/20.07.1998 Judecatoria Sibiu

-Anexa 6: Decizia civila nr. 798/21.04.1998 Curtea de Apel Alba Iulia

-Anexa 7: Procura generala nr. 364/08.05.1999 BNP Bucsa Radu Gabriel

-Anexa 8: Contract de vanzare-cumparare nr. 924/01.06.1999

-Anexa 9: Sentinata civila nr. 5455/05.10.2000 Judecatoria Sibiu

-Anexa 10: Ordonanta nr. 66/P/12.06.2001 Parchetul de pe langa CA Alba Iulia

-Anexa 11: Decizia civila nr. 327/16.04.2002 Tribunalul Sibiu

-Anexa 12: Rechizitoriu 66/P/2001/15.12.2003 Parchetul de pe langa CA Alba Iulia

-Anexa 13: Sentinta civila nr. 8530/29.11.2004 Judecatoria Sibiu

-Anexa 14: Decizia civila nr. 33/A/01.02.2005 Tribunalul Brasov

-Anexa 15: Decizia civila nr. 310/R/30.06.2005 Curtea de Apel Brasov

-Anexa 16: Act aditional la contractul nr. 357/30.11.2001

-Anexa 17: Decizia penala nr. 163/21.06.2007 Tribunalul Sibiu

-Anexa 18: Decizia civila nr. 354/R/17.12.2008 Curtea de Apel Brasov

-Anexa 19: Decizia civila nr. 114/A/23.04.2010 Tribunalul Brasov

-Anexa 20: Decizia civila nr. 2095/R/26.11.2013 Curtea de Apel Brasov

-Anexa 21: Decizia civila nr. 235/Ap/16.05.2014 Tribunalul Brasov

-Anexa 22: Extras portal Ecris – dosar nr. 16/62/2001

-Anexa 23: Extras portal Ecris – dosar nr. 262/62/2014

-Anexa 24: Articol ancheta Riseproject – ”Mostenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis”

9 mai 2018

Sursa: Lumea Justitiei

SOARTA LAUREI KOVESI SE VA DECIDE PE 30 MAI 2018 LA CCR!

11 mai

Update Soarta Laurei Codruţa Kovesi se va decide pe 30 mai. Curtea Constituţională a decis, joi, să amâne pentru sfârşitul acestei luni, pronunţarea pe sesizarea Cabinetului Dăncilă privind existenţa unui conflict Guvern – Preşedinte ca urmare a respingerii cererii de revocare a şefei DNA Laura Coruţa Kovesi.

Curtea Constituțională a început joi la prânz dezbaterea pe sesizarea Executivului cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președintele României, în urma refuzului lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Kovesi de la conducerea DNA.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mers personal joi la şedinţa CCR pentru a susţine punctul de vedere al Guvernului, în vreme ce președintele a fost reprezentat de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu.

Toader a explicat, în pledoaria sa în fața judecătorilor constituționali, că președintele a invocat „oportunitatea politică” în refuzul de a semna revocarea, iar refuzul este de natură să creeze „un blocaj instituţional”.

„Noi am considerat că refuzul preşedintelui de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a măsurii, este de natură de creeze un blocaj instituţional, prin refuzul revocării, cu consecinţa unui conflict juridic de natură instituţională. (…) Aş mai adăuga faptul că ministrul Justiţiei are autoritate asupra procurorilor pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, are criteriile de evaluare ale activităţii manageriale, preşedintele României nu are autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumente de apreciere a activităţi profesionale”, a argumentat Toader.

Ministrul a mai susținut în pledoaria sa că toate cele 20 de puncte ale raportului prin care a cerut revocarea au devenit și „mai actuale”.

„Între timp, cele 20 de puncte (ale raportului privind cererea de revocare -n.r.) au dobândit, în opinia mea, au devenit şi mai actuale şi mai evidente, cu referire la activitatea managerială a procurorului şef DNA. Concluzia trasă atunci a fost aceea că procurorul şef DNA şi-a exercitat şi îşi exercită în continuare în mod discreţionar funcţia pe care o deţine, deturnând activitatea de combatere a corupţiei şi activitatea instituţiei anticorpţie, deturnând practic de la rolul său constituţional şi legal”, a declarat Tudorel Toader.

Curtea Constituțională a fost sesizată în acest caz de Guvern pe 23 aprilie, după o discuție între Viorica Dăncilă și Tudorel Toader.

Klaus Iohannis a anunțat pe 16 aprilie că nu va da curs solicitării de revocare a șefei DNA, criticând raportul ministrului Justiției. Ulterior, președintele a susținut că nu există niciun conflict şi niciun temei pentru o sesizare a CCR.

Imediat după declarația de presă susținută de Iohannis în care și-a făcut publică sesizarea, Toader a anunțat că va fi sesizată Curtea Constituțională.

„În condițiile în care Președintele României nu are abilitarea legală și nici competențele funcționale de evaluare a activității profesionale și manageriale desfășurate de procurorul șef al DNA;
În condițiile în care argumentele care au stat la baza declanșării procedurii de revocare au devenit mai actuale și mai consistente;
Văzând legislația aplicabilă în acest domeniu;
Valorificând jurisprudența instanței de contencios constituțional,

Vom sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA!”, anunța Tudorel Toader la Facebook.

IPOCRITA ELENA UDREA N-O MANCAT USTUROI ,PE TIMPUL REGIMULUI BASESCU:DIN COSTA RICA FACE MISTO DE ANTENA 3 ATACANDU-L PE FLORINEL COLDEA CU TOATE CA STIA DE PROTOCOALELE SECRETE!

11 mai

Elena Udrea a ales Costa Rica pentru că ştia că e o ţară cu o legislaţie puternică şi transparentă de protejare a celor care sunt abuzaţi în ţara lor. Este una dintre declaraţiile făcute joi seară, la Antena 3, de fosta consilieră de la Cotroceni. „Am luat decizia de a pleca în momentul în care mi-am dat seama că nu am nicio şansă să fiu judecată corect în dosarul care a avut ieri termen”, a susţinut Udrea.

 Elena Udrea a susţinut, într-o intervenţie prin videocall la Antena 3, că nu a fugit din România, ci a plecat asumat şi a mers la autorităţile din Costa Rica, unde a cerut statut de refugiat, considerând că este obligatoriu având în vedere abuzurile din România.

Nu am fugit, ca dovadă sunt aici sumat. Am fost în faţa autorităţilor din Costa Rica, am cerut acest statut de protecţie pe care am considerat că este obligatoriu să-l am având în vedere ce se întâmplă în România şi ce s-a întâmplat în cazul meu, în ultimii trei ani. Am luat decizia de a pleca în momentul în care mi-am dat seama că nu am nicio şansă să fiu judecată corect în dosarul care a avut ieri termen (…) Mi-am dat seama că nu există nicio şansă ca eu să fiu judecată corect în apel, cum nu am fost judecată nici la fond şi atunci am decis, în ianuarie anul acesta, să merg într-o ţară în care ştiam că există o legislaţie puternică şi transparentă de protejare a celor care sunt abuzaţi în ţara lor, că există cel mai vechi sistem democratic din America Latină şi ştiam că aici s-au refugiat lideri politici din alte ţări, iar când situaţia politică din ţara lor s-a remediat au putut să-şi continue cariera politică„, a declarat Udrea.

Ea a susţinut că nu îşi doreşte să trăiască în altă ţară şi că vrea să îşi crească copilul în România. A mai precizat, de asemenea, că dacă ar fi sigură că în ţara nostră ar avea parte de o judecată corectă s-ar întoarce mâine.

Elena Udrea a mai spus că ea nu a fost invitată nici la tăieri de porc, nici nu am mâncat şorici cu Kovesi, dar a participat la discuţii.

Am participat la discuţii, dar nu în mod activ, iar la aceste discuţii am aflat cum domnul Coldea susţinea anumiţi judecători pentru numiri în funcţie la ICCJ, de exemplu pe Ionuţ Matei şi pe Livia Stanciu, la primul mandat (…)  Cel care a gândit acest sistem de represiune prin justiţie a fost Florian Coldea, care, cel puţin a condus acest sistem, iar cel care comunica cu judecătorii era generalul Dumbravă„, a mai susţinut Elena Udrea.

 

Fostul ministru a mai susţinut că arestarea fratelui fostului preşedinte Băsescu a fost gândită pentru a-i fi tăiată orice pârghie de putere lui Trian Băsescu. „Ei şi-au dorit că Băsescu, atunci când pleacă de la Cotroceni, să fie terminat ca om politic, să devină un pensionar care să-şi crească nepoţii şi să aibă un preşedinte că Iohannis cu care să facă tot ceea ce vor”.

Elena Udrea îl acuză pe Florian Coldea că ar fi fost „creierul” acestor acţiuni.

CIPRIAN MAN ,PROCURORUL SEF AL DNA ORADEA A SCAPAT MAFIA PADURILOR DIN BIHOR!

11 mai

Cum a rămas statul cu o pagubă de 1,5 mil €.

Ciprian Man

După doi ani de dezvăluiri în presă privind abuzuri, falsuri, favorizări și alte ilegalități, Inspecția Judiciară a anunțat luni că a declanșat la DNA Oradea un control având ca obiect eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor de către conducerea acestui serviciu teritorial, verificările vizând anii 2016, 2017 și trimestrul I al anului 2018. În această perioadă au fost înregistrate la DNA Oradea cele mai numeroase și grave achitări, restituiri și clasări după restituiri. În această perioadă au fost mușamalizate dosarele unor afaceriști omnipotenți, care au beneficiat de protecție politică și judiciară ca Dorinel Edu, Daniel Sabău-Merce și Dorel Ungur. Sesizările continuă să curgă împotriva principalului vinovat, fostul procuror șef Ciprian Man, poreclit Mandarină. Astăzi vom prezenta un caz în care Man a favorizat mafia pădurilor din Bihor pentru a-și scăpa un prieten de familie.

 

Dosar preluat din interes personal

În data de 29 mai 2013, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș s-au sesizat din oficiu față de mai mulți angajați din cadrul Direcției Silvice Bihor, fiind constituit dosarul penal nr.644/P/2013. În baza probelor administrate, în data de 5 iulie 2013 procurorul de caz a confirmat începerea urmăririi penale față de zece angajați cu funcții de conducere și de execuție ai Direcției Silvice Bihor pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată. În sarcina acestora s-a reținut că ar fi cauzat, cu știință, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, tăierea și sustragerea fără drept de arbori din fondul forestier național, producând un prejudiciu în valoare de 5.911.406 lei (peste 1,3 milioane euro). Defrișările masive de pădure și prejudiciile enorme au fost descoperite în cadrul Ocolului Silvic Dobrești în urma unor controale efectuate de personal cu atribuții de control de la nivel central, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, și nu de către angajați din Direcția Silvică Bihor sau Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Oradea, care aveau atribuții directe în depistarea tăierilor ilegale, întrucât aceștia erau implicați în activitatea infracțională din acea perioadă.

Procurorul Ciprian Man de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA cunoștea despre cercetările efectuate de Parchetul Beiuș în legătură cu tăierile ilegale de material lemnos ca urmare a relațiilor solicitate în acest sens de la prim-procurorul Ioan Gligor-Sabău, după apariția mai multor articole în presa locală. După ce, în data de 5 septembrie 2013, în ziarul Bihoreanul a fost publicat un articol intitulat „Prefectul nemulțumit de conducerea ITRSV”, procurorul Man a solicitat primului procuror al Parchetului Beiuș să decline dosarul cu defrișările masive și ilegale către DNA Oradea. Din articolul respectiv rezulta că prefectul județului Bihor a solicitat conducerii ITRSV Oradea explicații cu privire la lipsa de măsuri în combaterea defrișărilor masive din pădurile proprietatea statului. În urma insistențelor procurorului Man, cu toate că în acel moment nu existau indicii că faptele ar fi de competența DNA, procurorul de caz a dispus a doua zi declinarea cauzei către DNA Oradea, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, motivându-se că prejudiciul cauzat de suspect este mai mare de un milion de euro. Dosarul a fost înregistrat la DNA Oradea sub nr.92/P/2013 și a fost repartizat pocurorului Ciprian Man pentru efectuarea urmăririi penale.

Demersul procurorului Man de a prelua acest dosar și de a efectua personal urmărirea penală în cauză a avut ca scop favorizarea șefului ITRSV Oradea, Daniel Coraș, cu care se afla în relații foarte apropiate. Între procurorul Man și directorul Coraș, precum și între părinții lor exista o relație veche de prietenie, confirmată, printre altele, de împrejurarea că la botezurile organizate în cerc restrâns de familia Man a participat și familia Coraș. Cu toate că avea ca principale atribuții coordonarea, supravegherea și controlul regimului silvic, ITRSV Oradea nu a luat măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale de material lemnos, iar defrișările masive din perimetrul Ocolului Silvic Dobrești au avut loc în perioada în care Daniel Coraș a fost șeful acestei instituții (2012-2014). Întrucât acesta nu luase nicio măsură pentru prevenirea și combaterea tăierilor ilegale de material lemnos, procurorul de caz de la Parchetul Beiuș urma să dispună extinderea urmăririi penale și față de Coraș alături de ceilalți funcționari silvici, fapt pe care Man l-a prevăzut și a solicitat dosarul din acest motiv. Nu era pentru prima dată când procurorul Man îl ajuta pe prietenul său Daniel Coraș. În perioada în care a activat ca procuror la Parchetul Beiuș, procurorul Man l-a scăpat de răspundere penală pe Coraș după ce acesta a fost prins de organele de poliție că, în calitate de inginer silvic, a marcat și tăiat ilegal un număr de 158 arbori. Printr-o ordonanță din 2 aprilie 2009, emisă în dosarul nr.855/P/2008, procurorul Man a dispus scoaterea de sub urmărire penală a amicului său, aplicându-i o amendă administrativă de 1000 lei.

 

Imixtiune abuzivă

În cursul anului 2013, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș au mai fost înregistrate trei dosare penale având ca obiect prejudicierea Ocolului Silvic Sudrigiu prin tăierea ilegală de arbori. În mai 2013 a fost înregistrat dosarul nr.620/P/2013, în care s-a început ulterior urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere și sustragere fără drept de arbori în valoare de 746.637 lei. În iulie 2013 a fost înregistrat dosarul nr.921/P/2013, în care s-a început ulterior urmărirea penală pentru tăierea și sustragerea fără drept de arbori în valoare de 133.688 lei, iar apoi a fost conexat la dosarul nr.620/P/2013. În decembrie 2013 a fost înregistrat dosarul nr.1411/P/2013, în care s-a început ulterior urmărirea penală pentru abuz în serviciu cu un prejudiciu de 514.916 lei.

În data de 15 aprilie 2015, perioadă în care deținea funcția de procuror șef al DNA Oradea, Ciprian Man l-a contactat telefonic pe comisarul de poliție Sabin Mocioran, care efectua cercetări în dosarele privind tăierile ilegale din cadrul Ocolului Silvic Sudrigiu și i-a solicitat să trimită dosarele la DNA, fără a consulta procurorii de caz sau pe primul procuror de la Parchetul Beiuș. În acest context, fiind anunțat de comisarul Mocioran, primul procuror Ioan Gligor-Sabău a luat legătura cu procurorul șef Man și a purtat cu acesta o discuție telefonică legată de solicitarea adresată polițistului susmenționat. Din discuția telefonică purtată rezultă că procurorii de caz de la Parchetul Beiuș nu intenționau să dispună declinarea celor două dosare pe care le aveau în lucru către DNA. În cadrul acestei discuții procurorul șef Man i-a solicitat explicații primului procuror Gligor-Sabău cu privire la dosarele nr.620/P/2013 și 1411/P/2013, reproșându-i că nu sunt de competența Parchetului Beiuș întrucât prejudiciul este mai mare de 200 de mii de euro și solicitând declinarea acestora la DNA. În data de 17 aprilie 2015 procurorul de caz a dispus reunirea dosarului 1411/P/12013 la dosarul nr.620/P/2013 și a declinat acest dosar la DNA Oradea, unde a fost înregistrat sub nr.90/P/2015. După aproape un an, respectiv în februarie 2016, procurorul șef Man a reunit acest dosar la dosarul nr.92/P/2013.

 

 

 

Mușamalizare după trei ani de tergiversare

După reunirea tuturor acestor dosare, cu un prejudiciu total de peste 1,5 milioane euro, procurorul șef Ciprian Man a dispus, printr-o ordonanță din 7 martie 2016, clasarea cauzei față de angajații Direcției Silvice Bihor cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Motivarea soluției emisă de procurorul șef Man cuprinde doar o jumătate de pagină și este una halucinantă. Acesta reține că din probele administrate în cauză nu rezultă vreo înțelegere infracțională între organele silvice implicate și autorii tăierilor și sustragerilor ilegale, iar în aceste condiții nu este îndeplinită cerința legală „dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”.  Șeful DNA Oradea conchide că faptele constituie infracțiunile de abuz în serviciu ori neglijență în serviciu prevăzute de Codul Penal și dispune disjungerea și declinarea lor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș.

Astfel, după aproape trei ani, dosarul se întoarce de unde a plecat, respectiv la Parchetul Beiuș. În toată această perioadă în care dosarul s-a aflat în lucru la procurorul Man, acesta nu a efectuat nicio percheziție în cauză, nu a efectuat supravegheri tehnice, nu a identificat societățile comerciale care au efectuat tăierile ilegale și nu a identificat beneficiarii materialului lemnos tăiat ilegal. Mai mult, în mod inexplicabil, procurorul șef Man s-a limitat doar la infracțiunea de abuz în serviciu, în condițiile în care existau indicii temeinice și probe că au fost săvârșite infracțiuni de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani și fals intelectual. Tergiversarea și mușamalizarea acestui dosar sunt evidente, procurorul șef Man realizându-și scopul de a-l scăpa de răspundere penală pe prietenul său Daniel Coraș.

Ulterior, dosarul disjuns de procurorul șef Man a fost preluat de la Parchetul Beiuș de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, unde a fost înregistrat sub nr.430/P/2016. Printr-o ordonanță din 31 martie 2017, Parchetul Bihor a dispus clasarea cauzei în acest dosar, cu motivarea că infracțiunile de abuz în serviciu nu sunt prevăzute de legea penală, iar cele de neglijență în serviciu nu există. Prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea la Parchetul Beiuș pentru a efectua cercetări cu privire la infracțiuni minore de fals intelectual, tăiere și sustragere fără drept de material lemnos de către autori necunoscuți. Cu alte cuvinte, după aproape cinci ani de la înregistrarea acestor dosare penale, atât procurorul șef Ciprian Man cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor au emis soluții de clasare cu privire la fapte minore (abuz/neglijență în serviciu) și nu au investigat faptele cu adevărat grave, care au fost comise de personalul silvic în înțelegere cu funcționarii cu atribuții de conducere și control din cadrul ITRSV Oradea. Nici procurorul șef Man nici Parchetul Bihor nu au identificat societățile comerciale care au fost beneficiarele finale ale acestei cantități imense de material lemnos, deși existau indicii că aceste firme au săvârșit infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. În final, statul a rămas cu paguba de peste 1,5 milioane euro și cu plata pe degeaba a salariilor procurorilor care au mușamalizat dosarele.

 

Folosirea prietenilor ca denunțători

Ca și procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală, procurorul Man și-a folosit prietenii solicitându-le să facă denunțuri și declarații mincinoase în dosarele pe care le-a instrumentat. De exemplu, pe prietenul său Daniel Coraș l-a determinat în martie 2015 să facă un denunț mincinos și să dea mai multe declarații împotriva prim-procurorului Gligor-Sabău de la Parchetul Beiuș, în condițiile în care unitatea de parchet condusă de acesta urma să extindă cercetările penale față de Coraș, care, în calitate de șef al ITRSV Oradea, cu intenție, nu a efectuat controale privind defrișările masive din pădurile statului, prin care a fost cauzată o pagubă totală de peste 1,5 milioane euro. În perioada în care a deținut această funcție, Daniel Coraș a construit o casă în localitatea Stâncești, evaluată la peste 150 de mii de euro, pe care a finalizat-o într-un an, în condițiile în care veniturile sale nu depășeau 3000 lei lunar. Ulterior, Coraș a mai construit o casă în municipiul Beiuș, evaluată la peste 100 de mii de euro, care a fost trecută pe numele părinților săi, care nu realizează venituri pentru a edifica un astfel de imobil.

După o lună și jumătate de la formularea denunțului de către Daniel Coraș, procurorul șef Man i-a solicita prim-procurorului Gligor-Sabău să decline la DNA Oradea toate dosarele privind defrișările de pădure pentru a împiedica extinderea cercetărilor penale față de prietenul său. Man a aflat despre această intenție a prim-procurorului de la Beiuș ca urmare a faptului că, în baza denunțului făcut de Coraș, i-au fost interceptate convorbirile telefonice. Într-o discuție telefonică purtată de prim-procurorul de la Beiuș cu altă persoană referitor la Daniel Coraș, discuție transcrisă și depusă în dosarul aflat pe rolul instanței, Ioan Gligor-Sabău se exprimă clar că urmează să efectueze cercetări față de prietenul procurorului Man. După câteva zile de la această convorbire procurorul șef Man a solicitat dosarele privind defrișările de păduri de la Parchetul Beiuș, pentru a nu se putea extinde cercetările față de  Coraș. Convorbirea telefonică prin care procurorul șef Man a solicitat aceste dosare prim-procurorului Gligor-Sabău nu a fost însă transcrisă și depusă de către Man în dosarul în care șeful Parchetului Beiuș a fost trimis ulterior în judecată pentru 19 fapte de corupție. Man nu a realizat transcrierea și depunerea acestei convorbiri pentru a nu se constata imixtiunea sa gravă în activitatea procurorilor din cadrul Parchetului Beiuș, cărora avea obiceiul să le solicite să decline dosare penale pe care le aveau în lucru, după care dispunea personal soluții de clasare în acestea. Exemple în acest sens sunt dosarele nr.586/P/2012, 591/P/2013, 620/P/2013, 643/P/2013, 644/P/2013, 921/P/2013, 1411/P/2013, 478/P/2015, 1224/P/2015.

O parte din aceste dosare instrumentate de Parchetul Beiuș priveau fapte penale săvârșite de Adrian Domocoș, în calitate de primar al Municipiului Beiuș, iar celelalte priveau tăieri ilegale de arbori protejate de Daniel Coraș, în calitate de șef al ITRSV Oradea. Procurorul șef Man i-a folosit ulterior pe cei doi în calitate de denunțători împotriva prim-procurorului Gligor-Sabău cu toate că unitatea de parchet pe care acesta o conducea a constituit dosare și efectua cercetări față de aceștia. Semnificativ este că, în primă instanță, Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe Ioan Gligor-Sabău pentru 17 din cele 19 pretinse infracțiuni de corupție pentru care a fost trimis în judecată, cu motivarea că faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală, aspect care confirmă caracterul mincinos al denunțurilor ticluite de Man cu amicii săi.

DNA ,BRATUL INARMAT AL JUSTITIEI NAZISTULUI KLAUS JOHANNIS +LAURA KOVESI A PRIMIT O LOVITURA FATALA:PREMIERUL VICTOR PONTA SI DAN SOVA ,ACHITATI!

11 mai

Victor Ponta şi Dan Şova au fost achitaţi în dosarul Turceni Rovinari. Decizia Instanţei nu este definitivă. Nu este exlus ca procurorii anticorupţie să conteste decizia. Conform unor surse din sala de judecată, citate de Antena 3, DNA ceruse şase ani de închisoare pentru fostul premier.

Victor Ponta era acuzat de infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata, complicitate la evaziune fiscala si spalarea banilor in dosarul Turceni-Rovinari.

Dan Şova, fost senator şi ministru PSD, a fost judecat pentru acuzatiile de complicitate la abuz in serviciu, fals în înscrisuri sub semnatură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Fostul director al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

Fostul director al Complexului Energetic Rovinari, Laurenţiu Ciurel, a fost achitat pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu.

Fostul director economic al Complexului Energetic Turceni, Laurenţiu Graure, a fost achitat pentru abuz în serviciu.

Procurorii îl acuză pe Victor Ponta că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinetul sau de avocat, a obţinut de la Societatea Civilă de Avocaţi „Şova şi Asociaţii” 181.439,98 de lei, pentru activităţi care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. Victor Ponta este judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat, iar Dan Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi „Şova şi Asociaţii” la dată faptelor, pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani. Laurenţiu-Dan Ciurel este acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, iar Dumitru Cristea şi Laurenţiu-Octavian Graure, fost director economic al CET, de abuz în serviciu.

%d blogeri au apreciat asta: