Arhiva | 11:31 am

ISRAEL NU UITA SI NU IARTA!,CORUPTUL CARE UCIDE KLAUS WERNER JOHANNIS ARE DOSAR DE „NAZIST”LA SERVICIILE SECRETE!

26 mai

                 Imagini pentru IOHANNIS,NAZIST,POZE

                            Dosar de „nazist” la SIE!

 

Israel nu uita si nu iarta ! Astfel ca Klaus Iohannis aproape ca mai bine isi baga mandatul undeva, decat sa scoata pe gura fraza cu „cine stie ce afaceri cu evreii”. Mai ales ca influentele agentii de lobby israeliene, care montorizeaza derapajele antisemite mai ceva decat o fac japonezii cu situatia seismica au ajuns la concluzia ca seful statului roman a stiut foarte bine ce a zis si deci nu poate fi scuzat ca „a vorbit gura fara el”, asa cum de altfel i s-a transmis politicos, dar cat se poate de transant consilierului prezidential Bogdan Aurescu. Cel care a fost nevoit sa faca pe „avocatul diavolului” in vizita din SUA prin care a incercat, cu profesionalism, dar in zadar, sa „dreaga busuiocul” pe langa organizatiile care reprezinta interesele israeliene in Statele Unite ale Americii.

Iar dupa ce presa si opinia public din Israel a ridicat deja mingea la fileu serviciilor de la Tel Aviv prin aducerea in discutie a statutului lui Iohannis de presedinte al unei formatiuni politice etnice care a preluat uriasul patriomoniu al unei foste organizatii naziste, la Palatul Cotroceni deja s-a instalat panica. Chiar daca doar Sandra Pralong o mai tine „langa” cu eventuala protectie mediatica pe care i-o poate oferi miliardarul George Soros, ceea ce nu a facut decat sa creasca si mai mult nervozitatea „puterii straine” israeliene. Iar soarta lui Iohannis pare sa fi fost deja pecetluita din momentul in care, dupa cum reiese din informatiile de ultima ora  intrate in posesia noastra, odata cu retragerea generalului Vasilica Sarca si inevitabila „ejectare” a generalului Silviu Predoiu, „noul” Serviciul de Informatii Externe ar putea ceda „ofertei de nerefuzat”  venita recent din partea unor parteneri strategici cu privire la „frunzarirea” dosarului de „nazist” al lui Klaus Iohannis! Pentru ca se pare ca, in timp ce SRI-ul de dupa Revolutie avea cu totul alte preocupari, fosta directie din DIE care se ocupa cu problema etnicilor germani nu doar ca nu a abandonat pistele detinute la ordinul fostei conduceri comuniste, dar, mai ales la inceputul anilor 90 ar fi monitorizat trecerea „in masa” a patrimoniului din Sibiu a fostei organizatii naziste „Grupul Etnic German” catre nou infiintatul Forum Democrat al Germanilor din Romania.

                 Imobile ale organizatiei fasciste Grupul Etnic German au ajuns la FDGR

Proces derulat printr- o increngatura de restituiri si tranzactii cu mize uriase, de zeci si sute de milioane de uro, in care itele duc la un Klaus Iohannis suspectat de „dedublare” pentru ca ar fi semnat cand ca primar al Sibiului, cand ca presedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Romania… Astfel ca, daca se sterge praful de pe spinosul caz al mostenirii „Grupului Etnic German”, chiar ca pentru Klaus Iohannis vine „Apocalispa” de la SIE ! Ceea ce si ar explica, de altfel, mobilizarea isterica din ultimele zile ale fruntasilor „iohanisti” din Partidul National Liberal, care cauta cu disperare un posesor de CV mai de doamne ajuta pentru fortarea nominalizarii de urgenta unui nou sef in locul generalului Silviu Predoiu…

                                                              Base stie…!

De altfel, pe cand analistii inghesuiti prin studiourile televiziounilor dezbateau conexiunile politice ale refuzului fostului presedinte de a-l instala pe Klaus Iohannis la Palatul Victoria, la varful unui sistem care nu „defectase” inca din mainile lui Traian Basescu se stia foarte bine de ce nu si l-a tras acesta ”la dreapta tatalui” pe primarul din Sibiu. Din cauza unui dosar inceput de DIE pe cand etnicii sasi din Romania erau strict monitorizati pentru legaturile lor cu rudele din Germania si instrumentat apoi de SIE. Atunci cand autoritatile statului roman, slabite, neputincioase sau roase deja de coruptie asistau neputincioase la unul dintre cele mai mari „tunuri” imobiliare date dupa Revolutie, prin preluarea de catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania condus de Klaus Iohannis a imobilelor fostului „Grup Etnic German” din Sibiu, orasul al carui edil era… Klaus Iohannis!

                                    Si-au asumat succesiunea pentru bani!

Conform sentintelor Tribunalului de la Nurnberg, singura organizatie din Romania care a fost declarata fascista nu a fost nici macar Miscarea Legionara, ci „Grupul Etnic German”, al carui patrinomiu a si fost de altfel confiscat de stat pe baza deciziilor de la Nurnberg ! Numai ca, acelasi patrimoniu a fost in cele din urma preluat dupa Revolutie de catre Forumul Democrat al Germanilor, care s-ar fi autodeclarat astfel succesor al Grupului Etnic German ! Totul intr-o perioada in care atat FDGR, cat si Primaria Sibiu erau conduse de unul si acelasi om, Klaus Werner Iohannis ! Astfel ca acum au aparut si in Israel luari de pozitii publice in care se pune intrebarea „cum poate presedintele roman Klaus Iohannis, care timp de 23 de ani a fost si presedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania, ce se pretinde a fi succesorul legal al unei foste organizatii naziste sa fie un prieten al Israelului?” Iar acuzele aduse „neamtului” trec la „next level” odata cu concluzia ca prin dubla participare la „manifestari dedicate memoriei Holocaustului, dar si sustinerea unui eveniment despre deportarea etnicilor germani in URSS (…) a creat o echivalenta falsa intre faptuitori si victime si a ignorat, de fapt, Holocaustul” !

                                                                                                                               Cătălin TACHE

Sursa: national.ro 

Reclame

DACA SE INCEPE URMARIREA PENALA PENTRU INALTA TRADARE ,CETATEANUL GERMAN SLUGA LUI MERKEL,GAULEITERUL NAZI KLAUS JOHANNIS ISI VA DA DEMISIA,IAR SRI CU TOT CU EDUARD HELLWIG SE POATE AUTODESFIINTA!

26 mai

Anunțul privind plîngerea penală depusă de Ludovic Orban în calitate de cetățean și nu de lider de partid (vi-l mai amintiți pe Nicolae Ceaușescu la Tîrgoviște spunînd Completului din Cazarmă Vă răspund, dar în calitate de cetățean?) a stîrnit între politicieni și jurnaliști hohote de rîs.

Cum acuzația e de Înaltă Trădare, o premieră în Istoria României de la fanarioți încoace (nu știu ca vreun lider al Opoziției să denunțe la Procuratură pe premier pentru Înaltă Trădare), dar și în lumea civilizată, Trădarea, fie ea scundă sau Înaltă, ținînd de Coreea de Nord, pare de domeniul halucinațiilor produse de etnobotanice, comentarea inițiativei s-a redus la explicarea psihologică și politică a ceea ce s-a considerat o aberație. S-a spus că e un gest electoral disperat. S-a invocat natura știurlubatică a lui Ludovic Orban, un umplător de pahare la chefuri politice. S-a invocat chiar oportunismul acestui politician dispus în postdecembrism la tot felul de ticăloșii numai să-i fie lui bine. Într-un cuvînt, denunțul n-a fost luat în serios.

M-am numărat printre puținii cetățeni care au luat în serios gestul aparent absurd al lui Ludovic Orban.

Principalul temei pentru care l-am luat în serios ține de natura mea de ziarist și scriitor care călătoresc prin trecut pentru a mă putea uimi de cîte poate născoci Istoria. Istoria posdecembristă, istoria României și chiar Istoria lumii în general, au fost magiștrii mei de scepticism. Firea omenească e astfel alcătuită încît să secreteze iluzii. Și una dintre iluzii e rezumată de strigătul Așa ceva nu se poate întîmpla! Publicistul Arghezi mă amuză de fiecare dată cînd îl citesc pentru refuzul său de a crede, în anii dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, că ar fi posibil, după primul

Mare Măcel, un al Doilea.

Ei uite c-a fost posibil!

Postdecembrismul mi-a dovedit din plin că în Istoria lumii, dar mai ales în Istoria României, totul e posibil. Răsturnarea premierului de către președinte, cu ajutorul minerilor părea în 1990 o absurditate. A venit septembrie 1991 și absurditatea a devenit realitate.

În ultimii ani postdecembriști Binomul SRI-DNA a făcut tot ce i-a trecut prin hormoni să facă în țara asta. Părea o imposibilitate în România membră a UE și membră NATO.

Ei uite c-a fost posibil!

Părea imposibilă tentativa președintelui de a-l schimba pe premier după ce Constituția revizuită din 2003 interzisese asta expres printr-un articol.

A venit 5 iunie 2015 și imposibilitatea a devenit realitate.

În 10 mai 2018 Victor Ponta, anchetat de DNA la ordinul lui Klaus Iohannis, care voia să-și pună Guvernul Meu, a fost achitat în primă instanță. Au urmat zile în șir de dezbateri ale cazului pe televiziuni și în ziare, toate scoțînd în evidență tentativa de lovitură de stat din iunie 2015 ticluită de Președinte. Părea de neimaginat ca după ce-a fost prins cu pantalonii în vine prin achitarea lui Victor Ponta, Klaus Iohannis să mai încerce, fie și în visurile sale din weekendul perpetuu care e președinția, să debarce premierul PSD apelînd la șmecheria cu dosarul penal. A venit plîngerea penală a animatorului de petreceri Ludovic Orban, fratele consilierului de la Cotroceni, și ceea ce părea o imposibilitate a devenit realitate. Părea o imposibilitate ca după dezvăluirile privind ipostaza SRI de Poliție politică, vreun Serviciu să se implice într-o tentativă de lovitură de stat prin intermediul liderului Opoziției.

Ei uite că s-a implicat!

Tratarea denunțului făcut de Ludovic Orban în stilul românesc al luatului în glumă a avut drept temei credința că așa-zisul denunț e un text fără cap și coadă în genul Notelor informative trimise președinților de SIE, renumit Serviciu secret de copy paste din Europa, deoarece e greu de crezut că Ludovic Orban avea competența și răbdarea de a redacta 21 de pagini, cît are turnătoria.

Eu însă, așa cum am mai arătat, am fost convins că denunțul va cuprinde și acuzații servite lui Ludovic Orban de SIE, serviciul secret care, în disprețul Constituției, e păstrat de Klaus Iohannis, fără director civil, pentru că are în generalul matusalemic Silviu Predoiu pe Pristanda din Pădure.

Ludovic Orban a refuzat să prezinte presei textul Delațiunii.

Plecînd de aici s-a avansat ipoteza unui strict gest de imagine. Documentul ar fi conținut raționamente tipice unui cetățean care stă pe Facebook ca pe WC și, la o adică, infirmat de Parchet, Ludovic Orban ar fi invocat dreptul oricărui cetățean de a emite raționamente, așa cum orice capră are dreptul să emită căcăreze.

Duminică seara, Mihai Gâdea a prezentat la Sinteza zilei textul denunțului. În apa de ploaie care e textul, în mare pare un strașnic pupat în fund al lui Klaus Iohannis, unde se vede de departe cine e Stăpînul Operațiunii, există însă un moment care face din acest denunț aparent lovitură politică o chestiune care ține de siguranța națională. E vorba de acuzația că cei trei consilieri israelieni ai PSD sînt agenți ai Mossad. Acuzația de Înaltă Trădare adusă Vioricăi Dăncilă are drept argument demascarea celor trei drept agenți ai unui Serviciu secret aparținînd unei puteri străine. Chestia cu agenții Mossad a stîrnit un uriaș amuzament printre oamenii normali din țara asta. Eu însă care am văzut de a lungul postdecembrismului multe momente în care ceea ce părea o glumă bună s-a dovedit, prin evoluția evenimentelor o realitate sinistră, nu m-am amuzat deloc. Printre altele, temeiul poziției mele a constat și în reamintirea cazului Sevil Shhaideh. În decembrie 2016, propunerea de premier pentru Sevil Shhaideh a fost respinsă de Klaus Iohannis în urma unei Note trimise de SRI despre legăturile canditatei prin soț cu terorismul islamic. Ulterior, Sevil Shhaideh a putut fi primvicepremier fără nici o problemă, în viziunea lui Klaus Iohannis, un terorist islamic fiind periculos doar ca premier. Știe cineva ce conținea Nota trimisă de SRI? Știe cineva dacă Nota nu era întocmită după stilul Caracudi din Cișmigiu? Firește că nimeni nu știe. Pe de o parte pentru că invocîndu-se în chip securistic secretul de stat, Nota respectivă nu va fi dată publicității niciodată, pe de alta, pentru că, și dacă ar fi dată publicității, cine poate verifica aserțiunile conținute în document?

Acuzația adusă de Ludovic Orban nu e de ici de colea. Un membru al CSAT e acuzat de Înaltă Trădare pe motiv c-a intrat în contact și a dat curs manipulării din partea a trei agenți ai unei puteri străine, în speță, Israelul. Această acuzație nu e conținută într-un text de pe facebook, n-a fost rostită – cum fac mulți politicieni – pe posturile tv, cu prudență, n-a fost zisă la un chef între două zdrăngănituri la mandolină, de Ludovic Orban, ci într-un document de gravitatea unei plîngeri penale.

Această acuzație n-a fost adusă de un site de wc public, unul dintre acele site-uri înființate și finanțate de moletierele cu creier din Servicii pentru a-și rezolva interesele securistice. Această acuzație a fost lansată de liderul PNL, liderul Opoziției, Ludovic Orban. Dacă PNL ajunge la Putere, Ludovic Orban va fi premier. Iată o acuzație lansată de viitorul premier al României.

Mai putem noi trata plîngerea penală într-o cheie comică?

Firește că nu.

Acuzația de Înaltă Trădare prin intrarea în contact cu o agenție de spionaj străină e de o gravitate ieșită din comun și prin implicațiile sale colaterale. Dacă o luăm în serios, implicațiile depășesc folosirea procuraturii de către un lider al Opoziției în bătălia politică:

  1. România e membră NATO. În cadrul NATO, premierul unei țări, membru CSAT, a trădat în favoarea unei țări care nu e membră NATO. Viorica Dăncilă, potrivit plîngerii, a trădat nu numai România, ci și NATO.
  2. Viorica Dăncilă e membru CSAT. Ea a participat la ședințele CSAT din ultimul timp. Cum adică, la ședințele forului suprem de apărare a țării a participat un trădător?
  3. Principala misiune a SRI e cea de apărarea a Constituției. Potrivit plîngerii depuse de Ludovic Orban, în România a avut loc un caz de Înaltă Trădare. A avut loc asta sub privirile SRI, care n-a întreprins nimic. Păi dacă e așa, SRI ar trebui să se autodesființeze. Cu Eduard Hellvigcu tot.

Inițiativa lui Ludovic Orban nu se poate încheia decît în două feluri:

  1. Parchetul respinge denunțul ca lipsit de temeinicie. În aceste condiții, Ludovic Orban trebuie să plătească. Nu numai politic, prin plecarea din fruntea PNL, dar și penal, prin atentat la siguranța națională. Efectele gestului să tembel – dacă se dovedește c-a fost tembel- sînt incalculabile pentru imaginea României de furnizor de securitate în NATO.
  2. Parchetul începe urmărirea penală fie și in rem. Asta înseamnă că denunțul conține, în materie de informații, indicii că a avut loc un act de Înaltă Trădare. În aceste condiții, firește că Viorica Dăncilă trebuie să demisioneze. Da, dar trebuie să demisioneze și directorul SRI.

Există și punctul de vedere potrivit căreia întreaga afacere se va încheia în stil românesc. Nici una dintre părți nu va pierde, ajungîndu-se la o înăbușire a Scandalului, fie și prin ținerea dosarului pe veci la DIICOT. Nu exclud o asemenea posibilitate. Dintre toate posibile urmări, aceasta mi se pare însă cea mai nenorocită. Dacă în România nu se va întîmpla nimic după ce premierul a fost acuzat într-un denunț penal de Înaltă Trădare, de către Liderul Opoziției, după ce Klaus Iohannis a tăcut complice, după ce Divizia Presă a sprijinit acuzația, după ce SRI, atît de vorbăreț cînd e vorba de căderea frunzelor și zborul graurilor, n-a reacționat nici măcar printr-un SMS trimis presei, înseamnă că în România totul e posibil:
Inclusiv de a trata cu lejeritate, ca și cum ar fi un sughiț, cea mai gravă acuzație din Istoria Lumii: Înalta Trădare!

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Ion Cristoiu Blog

BLASMEFIA SAU CAND CARMEN (RASHEELA) AVRAM E PENIBILA. O CAMPANIE DESCREIERATA IMPOTRIVA BISERICII ORTODOXE!

26 mai

O profesionistă ca Carmen Avram devine penibilă când atacă Biserica. Adică, nu tratează un anume caz,  ci îl generalizează. De fapt, e o ofensivă sistematică la adresa Bisericii apostolice, Ortodoxă şi Catolică. La noi, ţinta e Biserica Ortodoxă. În Vest, Biserica Catolică. De ce? Pentru că Biserica se opune smintelilor acestei lumi patronate satanic. Şi va trebui ca puternicii lumii să trimită din nou Biserica în catacombe, fiindcă altfel Cupola Mondialistă nu va reuşi să o determine să accepte legiferarea unor sminteli, de exemplu, „mariajele” homosexuale.

Biserica Ortodoxă a Greciei surori s-a pronunţat frontal împotriva regimului de ocupaţie din partea finanţei mondiale, ochiul proiectului „globalist”. Păcatul Sfântului Sinod al B.O.R. e pasivitatea în faţa domniei răului, lipsa de reacţie faţă de ofensiva satanică împotriva României creştine. O piatră de temelie a ortodoxiei. A creştinismului, în general. „Grădina Maicii Domnului”. Dar nu pentru pasivitate e blamată Biserica noastră, dimpotrivă, pentru activitatea misionară.

În România, bisericile sunt pline. Chiar dau pe dinafară. Dar propaganda nu vede în asta decât înghesuială pentru apă sfinţită şi pomană. Plus miştoul de pelerinajele la sfintele moaşte, din care blasfemiatorii nu înţeleg decât că sunt nişte oase. Relicvele sfinte sunt puterea sfinţilor şi de aceea oamenii fac pelerinaje. Înghesuiala şi îmbrânceala la pomană nu-s imputabile Bisericii, sunt imputabile statului care a îndobitocit populaţia prin înfometare şi alte lipsuri materiale ca s-o ţină sub control.

Carmen Avram s-a oţărât la Biserică, de parcă s-ar considera o bucată de carne eternă. Şi de parcă n-ar fi şi ea parte din Biserică, în caz că e botezată. Biserica este o instituţie divino-umană, ea înseamnă comunitatea clerului şi a mirenilor (laicilor).

Tot ceea ce realizează Carmen Avram – sau mai precis, coordonează – excepţional profesional se face pulbere, atunci când huleşte prosteşte.

Hula la adresa Bisericii o proferează visceral. Conceptul însuşi de Biserică e abordat epidermic. Adică, biserica e percepută ca o clădire materială. Şi atât.

Cu o voce de comisăroaică sovietică – din alea care au dărâmat biserici – a înfierat faptul că se construiesc biserici, că autorităţile donează pentru ridicarea de biserici şi pentru reabilitarea unor alte sfinte lăcaşuri.

Şi nelipsita întrebare, ce face Biserica cu atâţia bani de la stat. O întrebare atât de vulgară, un clişeu stupid.

De fapt, bisericile se ridică la iniţiativa enoriaşilor şi în principal, din banii lor. Inclusiv Catedrala Mântuirii Neamului (de care face mişto ca ultimul habarnist însuşi îmbuibatul de cultură Andrei Preşu), tot din banii credincioşilor se clădeşte.

O asemenea emisiune o descalifică profesional pe Carmen Avram. Pentru că dacă ar fi voit să vadă unde se duc banii, ar fi făcut o anchetă, un documentar onest cu privire la filantropia Bisericii Ortodoxe Române. Sau ar fi pus pe cineva să facă ancheta, că ea nu mai face pâinea profesiei. Doar ia frişca de pe tortul echipei.

O satisface nedisimulat grija că Biserica scade în sondaje.

Dacă o întrebi ce e Biserica habar n-are. Cel puţin, aşa dă impresia. E genul care merge la biserică cel mult o dată pe an şi atunci, maximum 5 minute, la Înviere, ca „să ia lumină”. Un fel de ritual formal după care pleacă acasă şi la îndopare. Când nu face „turism pascal”, adică să-ţi porţi fizicul la paranghelii lumeşti fiindcă Sfintele Paşti sunt în prelungirea zilelor de 1 mai muncitoresc şi 2 mai tineresc, plus weekend. Cam asta fac vulgarii care atacă Biserica. Habar n-au.  Am o infinită milă. Ceea ce nu-i de rău decât în mentalitatea viciată de vanităţi. De fapt, mila e iubire. Că nu poţi să iubeşti fără să compătimeşti. Condiţia umană.

Mă rog pentru Carmen Avram. Şi pentru toţi blasfemiatorii. Să-i certe Dumnezeu, să-i ierte şi să-i lumineze.

Nu-mi fac iluzii că vreo televiziune ar putea face o emisiune adevărată despre Biserică.

Revenind la emisiunea blasfemiatoare, e incalificabil ce face Carmen Avram, ce fac televiziunile, în general, mă refer la campania contra Bisericii, pentru că dacă ar fi semnalat cazuri scandaloase, excepţii care compromit Biserica, era corect. Numai că ea prezintă excepţia ca regulă, atacă Biserica în esenţa ei, atacă Biserica în general şi în particular, blamează, extrem de vulgar, ceea ce nu cunoaşte. Şi nici nu se străduie să afle.

Suficienţa e unul din cele mai triste păcate.

Autor: Roxana IORDACHE

Nota redacției „Justițiarul”: Carmen Avram, de la Antena 3, s-a specializat în reportaje de calomniere a neamului românesc și a religiei ortodoxe. Femeia aceasta, cu herpes la gură de la cât venin iese pe acolo, ne acuză că suntem neam de ucigași de evrei în Al Doilea Război Mondial prin holocausturile ei personale din coșmarurile umede nocturne, alături de sforăiturile lui Adrian Ursu, pămpălăul care joacă rolul soțului într-o căsnicie de studio, studioul Antenei 3. Dar suntem și ucigași de germani, nu numai de evrei, deoarece, conform Rashelei – aceasta era porecla doamnei Carmen Avram, pe vremea când lucra la Pro TV – noi suntem de vină că, după război, sovieticii i-au deportat pe unii sași și șvabi din Transilvania și Banat în tabere de muncă din URSS, ca să contribuie la refacerea țării distruse în războiul declanșat de germani. Românii sunt de vină pentru toate relele din lume! Așa și-a luat Carmen Avram (Rashela) premiile de la americani, aruncând cu mizerii în neamul românesc.

Carmen Avram este o evreică/khazară din Vișeu de Sus, unde khazarii erau populația majoritară în perioada interbelică și idiș cea mai vorbită limbă din localitate, conform recensământului din anul 1930. Probabil că aceasta este explicația pentru ura ei față de români. Calomnierea poporului român este o rețetă sigură pentru obținerea de premii internaționale în cinematografie și televiziune. Regizorii sau realizatorii de filme și reportaje care ponegresc România, premiați international pentru asta, sunt evrei: Cristian Mungiu, Nae Caranfil și Carmen Avram. Am voie să numesc naționalitatea ăstora sau sunt declarat instant antisemit și aruncat în pușcărie?

Autor: Marius Albin Marinescu

Sursa: Justitiarul

„FALANGA NATIONALA „DIN SERVICII!

26 mai

Iata ca lucrurile se complica serios pe atat de apatica scena politica romaneasca din ultimul an odata cu aparitia primei formatiuni asumate oficial drept una nationalista! Iar proiectul politic al asa-numitului „Departament Zero” este cu atat mai interesant cu cat, dupa cum dezvaluiam in premiera, in afara „civilului” presedinte Ninel Peia, toti ceilalti initiatori ai „Neamului Romanesc” sunt militari de profesie, cu o indelungata cariera in spate, dar cu conexiuni inca extrem de profunde in lumea serviciilor secrete. Si daca vizibilitatea majora, pana in acest moment cel putin, pentru „Partidul Generalilor” a avut-o fostul sef al Statului Major General al Armatei , multi initiati ai sistemului privesc cu maxim interes atat rolul generalulului Nicolae Rotaru, dar mai ales prestatia generalului de brigada Constantin Onisor.<

Mai ales ca, dupa decenii intregi petrecute la varful Armatei Romane, acesta „s-a retras”  tocmai „in Padure”, unde in ultimii zece ani a condus Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul”, acordand o atentie cu totul deosebita tocmai „copilului sau de suflet”, Facultatea de Informatii a SRI!

Cea care, numai in ultimii ani a dat mii de absoleventi pastoriti direct de Onisor, toti acestia ocupand acum functii cheie la varful institutiilor de forta ale statului roman, fiind aproape o „cutuma” ca demnitarii romani sa fie girati de ANI. Mai mult chiar, parca pentru a confirma ipotezele initiale lansate in sistem, se contureaza tot mai clar strategia conducatorilor „Neamului Romanesc” ca primul partid asumat nationalist din tara noastra sa se bazeze pe o asa-numita „Falanga Nationala” din cadrul serviciilor secrete si a altor structuri informative sau institutii de forta. Iar  cel mai bun indiciu ca lucrurile se misca rapid in acest sens sunt tocmai informatiile de ultima ora privind reactualizarea bazei de date cu cei 30.000 de militari din sistem care, sub o forma sau alta, au fost scoliti de generalul Constantin  Onisor, nimeni altul decat actualul secretar general al „Neamului Romanesc”…

„Armata” lui Onisor…

CV-ul oficial al actualului SG de la surprinzatorul partid anti-sorosist „Neamul Romanesc” este mai mult decat stufos, generalul de brigada Constantin Onisor fiind comandant si inspector general de blindate si tancuri la Scoala de Aplicatie de Tancuri Pitesti a Statului Major al Fortelor Terestre si director al Centrului de Studii Strategice al Statului Major General.

Dupa care, timp de 28 de ani, a activat drept profesor universitar la Academia de Inalte Studii Militare, ajungand seful  Catedrei de Strategie Militara si Decan al Facultatii de Comanda si Stat Major. Insa, in mod surprinzator doar pentru unii, in 2006 Onisor se transfera la Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” a SRI, fiind, timp de zece ani, profesor universitar, presedintele Senatului, presedintele Consiliului Stintific, directorul Scolii Doctorale si decanul Facultatii de Informatii. Iar daca in tot acest rastimp generalul Onisor a avut peste 30.000 de elevi care acum sunt ofiteri cu grade inalte si functii de comanda in MApN, MAI, SRI, STS, SPP si SIE, membrii ultimelor „promotii” de la Facultatea de Informatii impanzesc si acum organigrama Serviciului Roman de Informatii, altii fiind detasati la varful altor ministere sau structuri. Astfel ca, daca informatiile noastre se adeveresc si interconexiunile personale dintre ofiterii crescuti de Onisor s-au intensificat simtitor in ultima perioada, indiferent de serviciile secrete si institutiile de forta unde activeaza acestia acum, o astfel de „armata” formata din 30.000 de cadre active sau in retragere poate reprezenta primul pas pentru cristalizarea deplina a „Falangei Nationale” din sistem. Ceea ce, de altfel, desi neasumata oficial, pare a fi prioritatea absoluta a „Neamului Romanesc”, mai ales ca „Partidul Generalilor” continua sa-si asigure adeptii din sistem nu doar ca au lista completa cu sorosistii care ocupa functii inalte in statul roman, dar si ca vor face publice, cat de curand, aceste nume grele de demnitari racordati financiar la „ONG-ul mama” al controversatului miliardar evreo-american de origine maghiara.

OSINT la vedere, HUMINT in secret

Iar pana la „marea confruntare” cu electoratul deja „incins” cu declaratii incendiare ale liderilor „Neamului Romanesc” impotriva sorosistilor si migrantilor ilegali din tara noastra, in sistem deja se susoteste ca „se pregateste ceva” ! Desigur, generalul Onisor insusi este o adevarata „comoara informationala” care stie multe, despre multi, dupa atitia ani petrecuti la conducerea Facultatii de Informatii a SRI. Insa „surpriza” pregatita pare sa aiba de-a face cu informatia ca „Departamentul Zero” din cadrul „ Partidului Generalilor” lucreaza deja la greu si livreaza generalului Onisor complexe analize  OSINT . Este vorba despre analize din surse intelligence deschise, care presupun identificarea, validarea surselor, colectare, coroborare si analiza, in scopul elaborarii de produse cu relevanta in planul securitatii nationale despre tot ceea ce se intampla in Romania. Numai ca, in urma spijinului discret al membrilor „Falangei Nationale” din serviciile secrete, in aceste analize OSINT ar fi strecurate, intr-un mod ingenios, si informatii „bomba” din analize HUMINT ( din surse „inchise”, strict secrete), ceea ce ar ajuta liderii „armatei patriotice” sa isi calibreze viitoarele actiuni privind demascarea „tradatorilor” infiltrati in toate structurile statului roman. Iar eventuala „scurgere” publica controlata a unor astfel de analize HUMINT din partea „Falangei Nationale” cu privire la „infiltratii” sorosisti, progresisti sau chiar cei suspectati de legaturi cu alte servicii secrete ar putea reprezenta, fara indoiala, cea mai buna rampa de lansare a „Neamului Romanesc”

Autor: Catalin Tache

Sursa: enational.ro

ISTORIA SE REPETA.SCENARIUL ROCADELOR POLITICE!

26 mai

Istoria se repetă. Ca de fiecare dată, cu un an înaintea alegerilor. Anul surprizelor. Și astfel, pe scurt, Victor Ponta face în oglindă aceeași operație pe care, cu ani în urmă, a făcut-o Tăriceanu în raport cu PNL. Apare un fel de ALDE al PSD. Și se produce o realiniere a planetelor în infernul politic.

Imagine similară

Când Crin Antonescu se afla încă în culmea gloriei, deținând direct și prin câțiva interpuși o putere absolută în PNL, Călin Popescu Tăriceanu i-a suprins pe toți, făcând o mișcare cu totul și cu totul neașteptată. S-a dus la Victor Ponta, aflat și el la apogeul puterii și, împreună, au decis să facă un nou PNL. Și așa a apărut ALDE. De atunci, ALDE, partid de esență liberală, face eforturi și reușește într-o măsură semnificativă să ocupe părți din bazinul electoral tradițional al liberalilor. Aducând în atenția opiniei publice ceea ce PNL a abandonat. Mesajul liberal vizând drepturile și libertățile fundamentale ale omului și interesul național promovat prin societățile comerciale autohtone și mesajul național, însemnând, în ultimă instanță, promovarea și consolidarea suveranității.

Tehnic, mișcarea ALDE a început atunci când Călin Popescu Tăriceanu a plecat din conducerea PNL și a luat amploare, treptat, prin cooptarea unor membri din ce în ce mai semnificativi și organizarea noului partid în teritoriu. Să nu uităm însă că, la început, ALDE a beneficiat de un sprijin masiv din partea PSD. Iar acum, la viitoarele alegeri, este pregătit să-i aplice PNL-ului o lovitură mortală.

Același fenomen îl observăm derulându-se pas cu pas, încă în fază incipientă, în ceea ce privește formațiunea politică inițiată de Victor Ponta. Plecat de la vârful partidului, în condiții și scandaloase, dar și stranii, eliberat de Justiție din cleștele DNA, Victor Ponta își turează la maximum eforturile și-și aruncă în luptă întreaga autoritate, sistemul relațional în integralitatea sa, într-o încercare temerară de a rupe părți din PSD. Până când? Până când PSD ar rămâne fără o majoritate parlamentară. Moment în care, fie ar fi nevoit să negocieze cu el, ceea ce ar însemna o înfrângere la puncte a lui Liviu Dragnea, fie va pierde Executivul.

Victor Ponta este cu adevărat periculos. Și asta în ciuda faptului că este autorul unor operațiuni, la capătul cărora impresia generală a fost că omul s-a compromis definitiv politic. Țintind în primul și în primul rând electoratul PSD, dar și electorate din imediata vecinătate a socialiștilor, Victor Ponta se bazează pe cinci factori.

1). Atragerea de partea sa a unor parlamentari PSD, nemulțumiți din diverse motive, inclusiv cele ținând de cariera lor politică, de modul în care Liviu Dragnea administrează cu mână de fier partidul. Printre acești parlamentari, senatori și deputați, la un moment dat pot să apară nume grele. Chiar și nume emblematice. Despre care, e adevărat, pe surse, a și început să se vorbească. Important însă pentru început în ceea ce privește Legislativul este ca Victor Ponta să reușească să-și facă grup parlamentar. Nu este departe de acest moment. În paralel, el vizează lideri locali și întregi organizații locale, care, aflându-se în siajul unor lideri centrali, s-ar putea să-i urmeze. Desigur cu excepția primarilor, care, pentru a nu-și pierde funcția, sunt siliți prin lege să rămână fie și doar formal membri PSD. În ceea ce-i priveșe, problema însă nu se rezumă la echipa în care joacă aparent, ci contează afilierea lor reală.

2). După cum se știe, Victor Ponta s-a aflat într-un parteneriat extrem de strâns cu Gabriel Oprea, cu care de altfel s-a și înrudit religios. Și nu numai. După ce l-a adus pe ușa din dos în USL, l-a ridicat la rangul de viceprim-ministru și i-a creat un serviciu secret numit Grupul Interministerial Strategic, printr-o hotărâre de guvern. După care urma să miște piesele în așa fel, dacă el ar fi ajuns președintele României, încât să-i ofere pe tavă și conducerea Serviciului Român de Informații. Odată cu zdruncinarea pozițiilor ambilor jucători politici, Oprea a demisionat de la conducerea UNPR, la fel cum făcuse și Ponta la PSD, iar partidul său a făcut o fuziune nereușită cu PMP. În acest moment, parlamentari care au făcut parte din UNPR se transferă cu arme și bagaje în noua formațiune politică a lui Victor Ponta. Unii sunt împinși în spate de Gabriel Oprea, alții vin singuri, nemaidorind să stea în PMP sau să rămână printre senatori și deputații neafiliați niciunui grup parlamentar. Același lucru se întâmpă și cu organizațiile din teritoriu.

3). O altă rezervă de parlamentari provine din fostul Partid Conservator, condus de Daniel Constantin și trecut printr-o fuziune, tot nereușită, cu ALDE. Acum, Daniel Constantin își exercită la rândul său influența pe care o mai are, generând o mișcare de apropiere față de Victor Ponta și întărind rândurile noului partid.

4). În fine, într-o măsură mai puțin semnificativă, vom vedea și mișcări din direcția PMP, partid în care Traian Băsescu are din ce în ce mai puțină influență reală. Băsescu nemulțumindu-i la rândul său pe mulți dintre cei care i-au stat alături până de curând.

5). Sub nicio formă nu trebuie neglijată influența pe care doi foști premieri, Mihai Tudose și Sorin Grindeanu, o au în teritoriu. Și unul și celălalt au fost susținuți de către Victor Ponta, atunci când, la capătul carierei de premieri fiind, au avut nevoie de asemenea susținere. Tot de același calibru, cu mare influență în teritoriu, sunt și alte personalități din PSD, care au intrat mai recent în coliziune cu Liviu Dragnea. Cel mai important dintre aceștia este baronul de Giurgiu, Niculae Bădălău.

Pentru toate motivele expuse mai sus, cărora li se pot adăuga și altele, cred că Victor Ponta are șansa de a deveni un adversar cu adevărat de temut, în primul rând pentru Liviu Dragnea, care se vede lovit exact când este mai puternic, la fel cum i s-a întâmplat și lui Crin Antonescu în trecut. Și, în al doilea rând, pentru PSD, care-și poate pierde majoritatea, dacă – puțin probabil însă – Liviu Dragnea va fi condamnat.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu blog

O COMPLETARE LA PENSIILE PRIVATE CARE REDUCE LA TACERE TEFELIMEA REVOLUTIONARA SOROSISTA!

26 mai

Întrucât tefelimea e în continuare revoluţionară şi, spălată pe creier de propaganda administratorilor de fonduri private, m-am gândit să pun pe masă ceva cifre, astfel încât să le mai răspândesc fluturii din cap. Şi, cum tocmai ce în februarie s-au împlinit zece ani de pensii private, putem să luăm ca etalon datele pe care le-am primit cu această ocazie.

Unul dintre indicatorii esenţiali pentru analiza noastră este suma acumulată de participantul mediu la schema de pensii private. Aceasta este de 5944 lei. Presupunând că azi ar fi ziua în care ai ieşit la pensie, după ce ai fi contribuit 40 de ani, ai avea la dispoziţie 23 776 lei. Întrebarea care se pune imediat este cam cât ai de gând să trăieşti?

Dacă te limitezi la zece ani ai dat lovitura: vei avea imensa sumă de aproape 200 RON pe lună(198,1, mai precis). Dacă în schimb ţi-e dragă viaţa şi te gândeşti s-o mai duci douăzeci de ani, iaca ce tocmai te-ai pricopsit cu imensa sumă de 100 RON/lună).Nu-ţi ajung nici de întreţinere, astfel încât ar cam trebui să-ţi iei adio de la mâncare sau medicamente. Dar eşti, „pă sistem privat”, ce mama naibii? 

Probabil te gândeşti că n-ai fi tocmai tu „cetăţeanul mediu” şi pârlit care, în zece ani a strâns nici 6 000 lei. Doar eşti tefelist, ce naiba! O altă statistică a pieţei ne spune însă altceva, anume că 10% dintre participanţii în sistem deţin peste 40% din activele fondului privat de pensii. Nu-i nimic nou, pe lume există bogaţi şi săraci, însă ceva îmi spune că, indiferent cât de tefelist ai fi şi oricât de bine te-ai simţi în pielea ta, există 90% şanse să faci parte din masa celor mulţi, care împart cei 60% din sistem. Adică undeva sub medie, deci nu faci nici măcar amărâţii ăia de 6000 lei în zece ani.

Chiar dacă faci parte dintre cei bogaţi, un alt element referitor la performanţa administrării fondurilor tale ar trebui să-ţi dea serios de gândit. Din cei 5944 lei, suma depusă de participant a fost de 4801 lei, iar restul de 1143 lei reprezintă „câştigul” sau plusul adus de administrator. În termeni procentuali, participantul la sistem a câştigat 23.8%. E o sumă impresionantă, nu-i aşa? Comparaţi-o însă cu inflaţia din cei zece ani care a păpat cumulat 33% din suma depusă. Cu alte cuvinte, în cei zece ani de participare la minunata schemă privata, în termeni reali ai pierdut o nimica toată de 9.2%.

Aşa cum spuneam în articolul anterior, menţinerea valorii banului într-un context ultra volatil precum cel în care trăim este extrem de greu. Mă rog, cifrele chioare ne arată că nici „super-specialiştii” fondurilor n-au făcut mare lucru, iar strategia lor de conservare a valorii a fost una perdantă. Dacă în loc de a pune bani în contul băieţilor deştepţi ai fi cumpărat metal preţios sau altceva mai puţin volatil, la momentul actual ai fi avut o rată a randamentului mult superioară celei pe care ţi-o oferă administratorii pensiei tale.

Un alt comentariu primit, izvorât evident din propagandă băloasă al cărei centru se află pe undeva pe la UM Digi 24, a fost că „decât să-mi ia PSD-ul banii, mai bine-i bag la fondul privat de pensie”. E într-adevăr o opinie „solid” argumentată. Privind însă cifrele la rece, constat că ceea ce dă PSD-ul prin titlurile de stat, acoperă cât de cât inflaţia, în timp ce ceea ce dă propaganda se prăbuşeşte. Ca să fiu mai explicit, în timp ce în 2017 randamentul mediu al obligaţiunilor de stat la un an a fost de 1.74%, pe care dacă-l raportăm la inflaţia oficială de 1,3% obţinem un câştig real pozitiv de 0,44%, acţiunile DIGI, pe care fondurile de pensii le-au cumpărat într-o veselie fără nicio analiză(doar era ordin „pă unitate”), au scăzut(raportat la data de ieri) cu 23.25%!!!  Astfel încât tefeliştii – să mă scuze cei mai pudibonzi – ar cam trebui să pupe în cur PSD-ul în general şi pe Dragnea în special deoarece sunt singurii care-au contribuit pozitiv la bunăstarea lor, acoperind cât de cât dezastrul produs de investiţia în acţiunile emise de ăia care-i îndoctrinează zi de zi.

Mari concluzii nu-s de tras. Ca participant la sistemul obligatoriu de pensii private n-aş avea decât o singură dorinţă: ori să mi se ofere posibilitatea să-mi gestionez singur participaţiile, ori ca statul să constituie un fond care să investească tot ce strâng, într-o strategie automată, în titluri de stat şi fără comisioane de administrare. Simt c-ar fi ceva mult mai transparent şi mult mai sigur. Şi mai simt ceva, anume că ăia care se vor retrage primii vor fi cei care gândesc şi care caută un randament real pentru pensia lor, adică o mare parte dintre cei 10% care, la ora actuală, sunt vacile de muls ale administratorilor de fonduri. Şi-atunci să vezi poezie!

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

DE CE NEGULESCU NU O VA DENUNTA PE KOVESI!

26 mai

Sunt aproape convins că știrea pe surse care a împânzit NET-ul, cum că procurorul Negulescu a început să o denunțe pe Kovesi la Parchetul General, este doar o poveste despre dorință, speranță și amăgire. Ea neavând vreun suport în acțiunile reale ale domnului Zdreanță ci doar în așteptările idealiste ale unei părți a societății care se ghidează după forme de optimism motivațional precum „adevărul iese întotdeauna la suprafață” sau „binele învinge mereu răul”.

Negulescu ține în spate stavila unui baraj în amontele căruia s-au acumulat mizerii strivitoare. Toate având ca numitor comun o instituție, DNA, și o persoană, Laura Kovesi. Sigur că este în puterea domnului Negulescu, ar fi chiar o ușurare pentru sine, să îndoaie puțin genunchii, se plece puțin capul și să dea drumul șuvoiului infect spre purificare prin adevăr, spre deliciul opiniei publice.

Nu va face însă acest lucru! Nu-l va face pentru că primul strivit sub forța consecințelor imediate ar fi chiar el.

Ori domnul Negulescu este un laș! Un laș de calibru! Doar lașii de calibru pot pune atâta preț pe lașitatea altora și-și pot dedica viața îngenuncherii semenilor prin frică.

Există asemănări între cuplul Băsescu – Udrea și cuplul Negulescu – Kovesi. În ambele cupluri cel mai slab îl poate distruge cu mare ușurință pe cel mai puternic. Dar niciodată, admițând că s-ar da cărțile pe față, cel mai puternic nu ar pleca în neant fără să-l tragă după sine și pe cel mai slab. Și ar mai fi o asemănare: puternicii acestor cupluri au o protecție înaltă, peste constituție și legi, care îi inhibă pe slabii ce-i au la mână să acționeze tranșant.

Tactica de autosalvare pe care o învârt acum în minte și Negulescu și Udrea este nu de a-și folosi armele de șantaj prin detonare ci doar de a amenința cu ele, până la paroxism, în speranța că vor fi și ei protejați, la pachet cu mai marii lor inspiratori.

Istoria a demonstrat, aproape fără excepție, că o astfel de tactică a încremenirii în șantaj se termină, fatalmente, prin eliminarea șantajistului mai slab. Dar marii lași nu cred în lecțiile istoriei ci exclusiv în pulsul lor pe care și-l măsoară, maniacal, nu doar dimineața la sculare ci și de fiecare dată când se străduiesc, fără a reuși, să adoarmă cu capul pe perna lor.

Așa că fiți realiști, Negulescu nu a scris și nu va scrie niciun denunț împotriva Laurei Kovesi. El este încă în faza în care își mai face iluzii de libertate (chiar i se întrețin), în care recapitulează inventare de procurori și judecători  ce l-ar putea salva. Își ia, cum am zis, din cinci în cinci minute pulsul și se amăgește că ar avea inimă. Iată, poate spune copiilor săi că e posibil să aibă și inimă din moment ce are puls. Ce, e puțin lucru o astfel de descoperire la câte paradeli a făcut el în numele țelului de a trăi pentru a paradi?

Fiți realiști și nu disperați! E drept că nu de la spectre ca Negulescu vine lumina dreptății, dar ea vine! Fără a putea fi stăvilită. Vă garantez!

Deja doamna Kovesi se află în programul de urgențe al protectorilor ei de a o plasa, cât încă se mai poate, într-o sinecură de tranziție. După valul de achitări spectaculoase, după punerea sub acuzare a lui Onea și demisia acestuia de la conducerea unității de elită, Laura Kovesi se vede lunecând pe un tobogan care dă, tot mai probabil, într-un bazin fără apă. Este foarte posibil ca, într-un timp mai scurt decât ne-am putea închipui, doamna Kovesi să-l scutească pe președintele Iohannis de a fi îngenuncheat de Curtea Constituțională și să-și dea demisia de onoare, zburând cu primul avion spre orizonturi mai puțin tulburi pentru domnia sa.

Mai sunt și alte argumente pe care le-aș putea aduce acestei din urmă previziuni, dar să nu diluăm mesajul articolului de azi. Acest mesaj este: nu, Negulescu nu o va denunța pe Kovesi!

Sursa: Contele de Saint Germain

%d blogeri au apreciat asta: