Arhiva | 11:52 am

GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS INGENUNCHEAT DE PRESEDINTELE USA DONALD J.TRUMP: ROMANIA TREBUIE SA-SI DESCHIDA AMBASADA LA JERUSALIM!

29 mai

SUA și-au deschis ambasada de la Ierusalim, provocând un val de reacții internaționale! Aliații obișnuiți din Europa au criticat decizia lui Donald Trump de a muta ambasada de la Tel Aviv. România, prin vocea premierului Viorica Dăncilă și a președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, e cel mai important stat din UE și NATO care a anunțat că ar putea face aceeași mutare diplomatică.

Însă, la București, a început un adevărat scandal cu acuzații între Guvern și președintele Klaus Iohannis. De altfel, Iohannis i-a cerut demisia premierului și a convocat-o la consultări pe Viorica Dăncilă, marți de la ora 11, la Palatul Cotroceni. Până atunci, un document exploziv a fost distribuit de Departamentul de Stat al SUA aliaților săi. Astfel, Ambasada SUA la București a trimis decidențiloe o scrisoare în care SUA îi cere, în limbaj diplomatic, României, dar și celorlalte state prietene, să îi urmeze exemplul.

”Încurajăm și pe alții să o facă, dar decizia aparține fiecărei țări în parte. Această decizie reflectă politica Statelor Unite.”, se arată în documentul trimis de Departamentul de Stat la Guvernul României.

INSTANTA SUPREMA A AMANAT PENTRU DATA DE 8 IUNIE CU O ZI INAINTE DE MARELE MITING AL PSD ,SENTINTA LUI LIVIU DRAGNEA!

29 mai

Instanța supremă a amânat, marți, pentru 8 iunie pronunțarea în procesul angajărilor de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Hotărârea a fost luată după ce o parte dintre inculpaţi au depus mai multe concluzii scrise, instanţa dând un nou termen pentru a le putea studia.

Magistrații ar urma astfel să se pronunțe în acest caz cu o zi înainte de desfășurarea mitingului PSD pentru susținerea Guvernului Dăncilă, anunțat pentru 9 iunie.

Decizia Înaltei Curți de Casație, oricare ar fi aceasta, nu va fi definitivă.

La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut pentru Liviu Dragnea pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv şapte ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru instigare la fals intelectual. De asemenea, DNA a solicitat atunci încetarea procesului penal pentru Bombonica Prodana, fosta soție a lui Dragnea, după ce aceasta a plătit partea sa de prejudiciu.

De partea cealaltă, avocatul lui Liviu Dragnea a solicitat achitarea clientului său.

PLATIM PENTRU NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS!

29 mai

A sosit avertismentul. De la Comisia Europeană. Cel mai sever dintre toate. Suntem loviți de infringement. În curând, vine nota de plată. Și vom plăti toți. Până la unul. Vom plăti pentru o greșeală voită a președintelui României.

Imagini pentru iohannis,nazist,poze

Este limpede că președintele Klaus Iohannis și-a angajat un o firmă consultanță. Iar aceasta îl ghidează zi de zi în acest debut al campaniei electorale. Oare cât costă? Pentru moment, prețul consultantului este un secret bine păzit. Știm însă ca cât ne va costa o greșeală voită a președintelui României. E adevărat, săvârșită înainte ca el să-și fi angajat consultantul. Este vorba de poziția oficială a acestuia în chestiunea prezumției de nevinovăție. Pe care nu a avut de gând să o respecte. Pe care a încălcat-o deliberat și repetat. Antrenând în această acțiune Partidul Național Liberal.

Uniunea Europeană a elaborat și a promovat o directivă privind prezumția de nevinovăție. Conform aceste directive, toate statele care încă nu au implementat în întreaga legislație penală prezumția de nevinovăție aveau obligația să facă aceast lucru până în luna aprilie 2018. Implementarea prezumției de nevinovăție nu înseamnă pur și simplu adooptarea directivei europene și transformarea ei într-un act normativ. Procedura este mult mai complexă. Este necesară amendarea unui număr semnificativ de mare de prevederi din diferite legi.

Tocmai de aceea, Ministerul de Justiție a devenit inițiator al unui proiect de act normativ încă de anul trecut. A prezentat acest proiect Parlamentului. Senatul l-a adoptat. Camera decizională este Camera Deputaților. Aici însă, lucrurile s-au împotmolit. Pentru că așa a dorit Klaus Iohannis. Iar PNL s-a executat. Și a contestat la Curtea Constituțională decizia luată la Senat. Și, astfel, termenul de grație a trecut.

Oricine își poate pune întrebarea de ce, în aceste condiții, Guvernul nu a decis să treacă legea prin ordonanță de urgență. Nu a decis  tocmai pentru a demonstra că Parlamentul e suveran în ceea ce privește actele normative. Iar nu Executivul. În plus, majoritata PSD plus ALDE a criticat de nenumărate ori faptul că sub guvernarea Cioloș s-a abuzat pe ordonanțe de urgență, care au ocolit astfel Parlamentul și au creat legislație penală chiar și în situații în care Constituția interzice o asemenea procedură.

Depășind termenul limită stabilit de Uniunea Europeană, reacția a fost promptă. Săptămâna trecută s-a decis declanșarea procedurii de infringement împotriva României. Asta înseamnă că mai avem un termen de grație foare scurt până când Comisia Europeană se va adresa instanțelor de judecată, care, conform procedurii de până acum, într-un termen de doar două-trei luni, va stabili la cât se ridică nota de plată impusă României. Pentru a înțelege ce se poate întâmpla să încercăm o analogie cu o altă situație de infringement, unde ținta este deasemenea România, împreună cu alte câteva state europene. Este vorba de neaplicarea unor norme privind reducerea poluării. Acolo amenzile stabilite sunt anuale, proporționale cu numărul total de cetățeni și, în caz că România nu ia măsuri, s-ar putea ridica la un total de trei miliarde de euro. Și aici s-ar putea să se facă un calcul similar. Pentru că, în principiu, fiecare cetățean poate fi afectat de nerespectarea prezumției de nevinovăție.

Responsabilitatea PNL nu poate fi pusă de nimeni la îndoială, atâta timp cât s-a opus adoptării legii și, mai mult decât atât, i-a blocat parcursul, atacând-o la Curtea Constituțională. Numai că PNL nu a acționat de capul lui. Ci de capul lui Klaus Iohannis. Dovada că așa stau lucrurile este că președintele, în mod repetat, a încălcat discursurile lui, chiar și după ce i s-a atras atenția, prezumția de nevinovăție. Există și o dovadă juridică în acest sens. Domnul Klaus Iohannis a fost sancționat de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Și există și o superdovadă. Nu s-a liniștit nici după ce a fost sancționat. A atacat decizia în contencios administrativ. Trăgând astfel de timp.

Acum se pune întrebarea cine va plăti amenzile usturătoare. Răspunsul e simplu. Fiecare dintre noi. Adică fiecare dintre victimele nerespectării prezumției de nevinovăție. Asta știm. Ceea ce nu știm este cine-l plătește pe consultantul lui Klaus Iohannis. Cel care îl ghidonează zilnic în campania electorală internă, după ce și-a ratat șansele de a mai ajunge președintele Consiliului European în locul lui Timmermans, începând din decembrie 2019. Plătitorul acestei note de plată este ascuns. De ce? Pentru că, spre deosebire de orice partid politic, care are fonduri proprii financiare, rezultate din cotizații, donații și sumele date anual de la buget, președintele României pur și simplu nu are la dispoziție un asemenea capital financiar. El nu are voie să primească nici donații de la fanii săi, atâta timp cât nu este în campanie electorală oficială, nici cotizații, pentru că nu reprezintă un partid și nici nu primește de la bugetul de stat bani în scopul promovării sale electorale. O fi produs cartea sa, tradusă în chineză, atât de mulți bani, adică milioane de euro, încât președintele Românei să-și poată permite angajarea unui consultant politic competitiv? Dacă da, de ce nu au apărut aceste numere în declarația sa de avere? Ar fi avut obligația să o facă chiar și în ipoteza în care banii sunt păstrați într-un cont din Beijing. Dar, până la lămurirea acestui mister, România va fi bună de plată pentru neimplementarea directivei europene privind prezumția de nevinovăție.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog

DOSAR DE NAZIST LA SIE!

29 mai

Israel nu uita si nu iarta ! Astfel ca Klaus Iohannis aproape ca mai bine isi baga mandatul undeva, decat sa scoata pe gura fraza cu „cine stie ce afaceri cu evreii”. Mai ales ca influentele agentii de lobby israeliene, care montorizeaza derapajele antisemite mai ceva decat o fac japonezii cu situatia seismica au ajuns la concluzia ca seful statului roman a stiut foarte bine ce a zis si deci nu poate fi scuzat ca „a vorbit gura fara el”, asa cum de altfel i s-a transmis politicos, dar cat se poate de transant consilierului prezidential Bogdan Aurescu.

Cel care a fost nevoit sa faca pe „avocatul diavolului” in vizita din SUA prin care a incercat, cu profesionalism, dar in zadar, sa „dreaga busuiocul” pe langa organizatiile care reprezinta interesele israeliene in Statele Unite ale Americii.

Iar dupa ce presa si opinia public din Israel a ridicat deja mingea la fileu serviciilor de la Tel Aviv prin aducerea in discutie a statutului lui Iohannis de presedinte al unei formatiuni politice etnice care a preluat uriasul patriomoniu al unei foste organizatii naziste, la Palatul Cotroceni deja s-a instalat panica. Chiar daca doar Sandra Pralong o mai tine „langa” cu eventuala protectie mediatica pe care i-o poate oferi miliardarul George Soros, ceea ce nu a facut decat sa creasca si mai mult nervozitatea „puterii straine” israeliene. Iar soarta lui Iohannis pare sa fi fost deja pecetluita din momentul in care, dupa cum reiese din informatiile de ultima ora  intrate in posesia noastra, odata cu retragerea generalului Vasilica Sarca si inevitabila „ejectare” a generalului Silviu Predoiu, ”noul” Serviciul de Informatii Externe ar putea ceda „ofertei de nerefuzat”  venita recent din partea unor parteneri strategici cu privire la „frunzarirea” dosarului de „nazist” al lui Klaus Iohannis! Pentru ca se pare ca, in timp ce SRI-ul de dupa Revolutie avea cu totul alte preocupari, fosta directie din DIE care se ocupa cu problema etnicilor germani nu doar ca nu a abandonat pistele detinutela ordinul fostei conduceri comuniste, dar, mai ales la inceputul anilor 90 ar fi monitorizat trecerea „in masa” a patrimoniului din Sibiu a fostei organizatii naziste „Grupul Etnic German” catre nou infiintatul Forum Democrat al Germanilor din Romania.

Proces derulat printr- o increngatura de restituiri si tranzactii cu mize uriase, de zeci si sute de milioane de uro, in care itele duc la un Klaus Iohannis suspectat de „dedublare” pentru ca ar fi semnat cand ca primar al Sibiului, cand ca presedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Romania…

Astfel ca, daca se sterge praful de pe spinosul caz al mostenirii „Grupului Etnic German”, chiar ca pentru Klaus Iohannis vine „Apocalispa” de la SIE ! Ceea ce si ar explica, de altfel, mobilizarea isterica din ultimele zile ale fruntasilor „iohanisti” din Partidul National Liberal, care cauta cu disperare un posesor de CV mai de doamne ajuta pentru fortarea nominalizarii de urgenta unui nou sef in locul generalului Silviu Predoiu…

Base stie…!

De altfel, pe cand analistii inghesuiti prin studiourile televiziounilor dezbateau conexiunile politice ale refuzului fostului presedinte de a-l instala pe Klaus Iohannis la Palatul Victoria, la varful unui sistem care nu „defectase” inca din mainile lui Traian Basescu se stia foarte bine de ce nu si l-a tras acesta ”la dreapta tatalui” pe primarul din Sibiu. Din cauza unui dosar inceput de DIE pe cand etnicii sasi din Romania erau strict monitorizati pentru legaturile lor cu rudele din Germania si instrumentat apoi de SIE. Atunci cand autoritatile statului roman, slabite, neputincioase sau roase deja de coruptie asistau neputincioase la unul dintre cele mai mari „tunuri” imobiliare date dupa Revolutie, prin preluarea de catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania condus de Klaus Iohannis a imobilelor fostului „Grup Etnic German” din Sibiu, orasul al carui edil era…Klaus Iohannis!

Si-au asumat succesiunea pentru bani!

Conform sentintelor Tribunalului de la Nurnberg, singura organizatie din Romania care a fost declarata fascista nu a fost nici macar Miscarea Legionara, ci ” Grupul Etnic German”, al carui patrinomiu a si fost de altfel confiscat de stat pe baza deciziilor de la Nurnberg ! Numai ca, acelasi patrimoniu a fost in cele din urma preluat dupa Revolutie de catre Forumul Democrat al Germanilor, care s-ar fi autodeclarat astfel succesor al Grupului Etnic German ! Totul intr-o perioada in care atat FDGR, cat si Primaria Sibiu erau conduse de unul si acelasi om, Klaus Werner Iohannis ! Astfel ca acum au aparut si in Israel luari de pozitii publice in care se pune intrebarea ”cum poate presedintele roman Klaus Iohannis , care timp de 23 de ani a fost si presedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania, ce se pretinde a fi succesorul legal al unei foste organizatii naziste sa fie un prieten al Israelului?” Iar acuzele aduse „neamtului” trec la „next level” odata cu concluzia ca prin dubla participare la ”manifestari dedicate memoriei Holocaustului, dar si sustinerea unui eveniment despre deportarea etnicilor germani in URSS(…) a creat o echivalenta falsa intre faptuitori si victime si a ignorat, de fapt, Holocaustul” !

Autor: Catalin Tache

Surse: enational.ro

A FOST „ALBITA”LAURA CODRUTA KOVESI IN AMERICA?

29 mai

20 mai 2018: ambasadorul României în Statele Unite, dl George Maior, participă la Festivalul „Ziua României” de pe Broadway, unde organizatorii îi conferă distincția “Cel mai bun diplomat român în Statele Unite”. Până aici, nimic neobișnuit. Numai că organizatorul Festivalului, dl Ștefan Minovici, este și președintele organizației Romanian-American Business Council.

Dl Minovici are pe rol peste 30 de procese penale, fiind acuzat de mai multe infracțiuni penale (furt, înțelăciune, escrocherie, bancrută frauduloasă și multe altele). De altfel, la New York s-a format un grup de acțiune intitulat “Group Against Corrupt Minovich”. Printre victime se numără mai mulți oameni de afaceri români, dar și instituții precum Camera de Comerț Româno-Americană, condusă de dl Elias Wexler (sunt în posesia tuturor documentelor doveditoare, deci nu e vorba de presupuneri). Revin la subiect…

20 mai 2018: Laura Codruța Kovesi, sosește la New York și este întâmpinată de ambasadorul României la ONU, dl Ion Jinga.

22 mai 2018: consilierul prezidențial Bogdan Aurescu are o întâlnire la Washington cu Robert Karem, asistentul Secretarului Apărării pentru afaceri internaționale de Securitate al SUA, și cu Thomas Goffus, adjunct al asistentului Secretarului Apărării pentru politici europene și NATO al SUA. (Sursa: Ambasada României la Washington))

23 mai 2018: Laura Codruța Kovesi vorbește la ONU.

24 mai 2018: întrevedere la Casa Alba a consilierului prezidențial pentru politică externă, Bogdan Aurescu, cu John Bolton, consilier pentru Securitate Națională al Președintelui SUA (sursa: Ambasada României la Washington)

Asadar, 4 zile, 4 acțiuni. Să fie întâmplătoare prezența dlui George Maior la New York în ziua sosirii dnei Kovesi și întâlnirile consilierului presidential Bogdan Aurescu cu înalți oficiali americani exact în perioada prezenței șefei DNA în America? Eu v-am prezentat faptele, Dvs. trageți concluziile.

New York, 27 mai 2018

Autor: Grigore L. Culian

Sursa: Cotidianul

UN GUANTANAMO MIORITIC SI UN PERSONAJ CU IMUNITATE ABSOLUTA!

29 mai

Se spune că în România, demnitarii au prostul obicei să se agațe de scaune și nu se dau duși din ele indiferent ce ar face. E o doză de adevăr, dar există, din fericire, și contraargumente. În ultimii ani am avut parte de suficient de multe demisii de vîrf pentru a nu se vorbi de o cutumă păguboasă pentru democrație. O singură persoană, însă, pare imună în fața acestei proceduri: Laura Kovesi.

Să trecem în revistă cîteva demisii celebre din ultimii nu foarte mulți ani:

Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a demisionat din funcţie după un comunicat ambiguu privind salariile angajaților.

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a demisionat pe fondul unui scandal de la Opera Naţională.

Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a demisionat în urma scandalului declanșat de cazul unui român mort în Polonia.

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a demisionat după o comparație nefericită între bugetul alocat HIV și cel alocat festivalului Shakespeare.

Ministrul Sănătății, Patriciu Achimaş-Cadariu, a demisionat după un scandal privind dezinfectanţii utilizaţi în spitale.

Ministrul de Interne, Radu Stroe, a demisionat după ce a declarat despre accidentul aviatic din Apuseni că “Singurul repros e ca s-a intamplat in mandatul meu aceasta tragedie” .

Ministrul de Interne, Ioan Rus, a demisionat după ce a declarat despre copiii și soțiile căpșunarilor că devin golani și curve.

Vicepremierul Gabriel Oprea a demisionat după accidentul polițistului motociclist Bogdan Gigină.

La începutul acestui an, ministrului de Interne, Carmen Dan, i s-a cerut demisia de către opoziție și o parte a presei pentru că un pedofil fusese prins cu întîrziere de o zi, ori pentru o tentativă de jaf la Sinești.

Ministrului Sănătății, Sorina Pintea, aflat în funcție de vreo trei luni, opoziția îi cere demisia pentru felul cum a gestionat problemele din sistemul de sănătate.

Ministrului Culturii, George Ivașcu, i se cere demisia pentru că în primul trimestru nu a fost aprobat niciun program pentru Centenar.

Ministrului Agriculturii, Petre Daea, i se cere demisia de către opoziție pentru că nu a finalizat achiziţionarea unui soft de la APIA.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, opoziția îi cere demisia pentru ”erorile pe care le-a făcut în procesul de alocare a locurilor bugetate pentru anul universitar 2018-2019”.

Ministrului Justiției, Tudorel Toader, i se solicită demisia de către opoziție pentru că ar fi ințiat „pe sub masă” legi ale justiţiei și nu venit la Ora Guvernului în Senat.

După cum se vede, la nivelul celor mai înalte funcții în stat au existat nenumărate demisii pentru lucruri nu mereu extrem de grave; cît despre cereri de demisie, acestea au fost și sunt cu duiumul.

Aproape nu există ministru în cabinetul actual căruia să nu i se ceară capul dintr-un motiv sau altul.

Dacă s-ar da curs, în România, tuturor cererilor de demisii politice, guvernul ar intra în incapacitate de acțiune.

Foarte interesant însă de remarcat altceva: Parchetul general din România informează ieri oficial că Lucian Onea și Mircea Negulescu, doi procurori-zmei de la DNA Ploiești, acest Guantanamo mioritic, sunt anchetați penal pentru fapte terifiante: ”ar fi determinat o persoană, prin constrângere, să întocmească în fals o sesizare și documente care să susțină cele reclamate în conținutul acesteia. Documentele falsificate au fost expediate Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti și folosite drept probe în două dosare, precum şi în susţinerea/motivarea unei cereri de extrădare”.

Conform procurorilor, deci, la unitatea de elită a DNA, cea de la Ploiești, nu că se făceau prost dosare sau beții prin birouri, ci se petrecea cea mai mare grozăvie posibilă în justiție: se falsificau probe pentru condamnarea unor cetățeni.

E vorba de acea unitate al cărei șef, Lucian Onea, vorbea aproape zilnic la telefon cu Laura Kovesi, conform propriilor afirmații.

Laura Kovesi, ca procuror-șef al DNA, nu instrumentează dosare de corupție. Nu anchetează și nu arestează infractori.

Menirea ei e doar să gestioneze eficient procurorii și unitățile din subordine, să se asigure că aceștia dau randament maxim și respectă legea.

O menire pe care Parchetul general ne informează că nu a fost asumată.

De ieri pînă azi – ciudat! – nici puterea, nici opoziția, nici tefeliștii, nici societatea civilă nu au cerut demisia Laurei Kovesi de la șefia DNA pentru gravele derapaje produse chiar sub nasul său.

Semn rău.

Anume că abuzul structurilor de forțe s-a banalizat în așa hal în România, încît chiar și faptele cele mai grave au devenit neglijabile.

Autor: Bogdan Tiberiu Iacob

Sursa: InPolitics

DEUTCHE WELLE ATAC DEVASTATOR IMPOTRIVA GAULEITERULUI NAZI JOHANNIS:IN ROMANIA SE CULTIVA DE CEL PUTIN ZECE ANI UN ANTIRUSISM PROSTESC!

29 mai

Imagini pentru IOHANNIS,PUTIN,POZE

Ambasada României de la Washington ne înștiințează că emisarul președintelui Iohannis, Bogdan Aurescu, consilier pe probleme de securitate, a continuat seria unor întrevederi cu figuri ale administrației americane. Joi, diplomatul român s-a întâlnit la Casa Albă cu John Bolton, consilier pentru securitate națională al președintelui Trump, omul despre care se crede că a încurajat denunțarea acordului cu Iranul.

Pare tot mai limpede că președintele Iohannis se străduiește să întrețină relația cu SUA în numele său personal și să alunge norii suspiciunii care s-ar fi putut abate asupra sa după declarațiile cu privire la Ierusalim. Se manifestă în acest plan o competiție acerbă, fiecare dintre cele două tabere din România căutând, se pare, pe căi diferite, să dobândească cu prioritate accesul la cele mai înalte nivele ale administrației americane. Nu vom spune noi cu ce seamănă asta, căci modelul istoric se impune cu o evidență aproape impudică.

Interesant este însă că nici raporturile cu UE nu sunt ușor de întreținut, mai ales dacă luăm în considerare inițiativele noi ale Germaniei și Franței de a reînnoda relația cu Rusia. Cum să comentezi ca diplomat român vizita președintelui Franței la Sankt Petersburg și concesiile evidente pe care le-a făcut Rusiei mai ales cu privire la Siria?

Bineînțeles, nimeni nu o face, măcar pentru faptul că în presa și politica românească s-a instituit un soi de tabu înfricoșător. Nimeni nu mai are ”curajul” să meargă la ambasada Rusiei (nici măcar atunci când participă și ambasadorul american), iar dacă un judecător al Curții Constituționale a plecat la un colovciu în Rusia, mai că nu a fost denunțat ca trădător de țară. Se cultivă în România de cel puțin un deceniu un antirusism prostesc, care îi face suspecți pe toți aceia care ar călători la Moscova.

Urmarea este că, la București, niciun om cu ambiții politice nu ar îndrăzni să spună că Rusia poartă, în esență, o identitate europeană, așa cum a spus aproape textual Emmanuel Macron, ieri, la Sankt Petersburg. Și nu din cauza traumei sovietice, ci din cauza spaimei superstițioase că orice frază amiabilă adresată rușilor ar conține în ea un virus periculos de antioccidentalism. România oficială din ultimul deceniu pare dominată nu de un antisovietism robust, așa ca Polonia conservatoare de astăzi, ci de un lovinescianism simplificat, redus la câteva rudimente. Ca să nu mai spunem că activiștilor acestui curent le scapă ironia că Lovinescu își extrăgea critica la adresa Bisericii Ortodoxe tot din ideile unui scriitor rus.

În această ambianță reducționistă, a exprima opinii favorabile față de noua orientare a Franței e imposibil, dar mai grav este că oficialii din România nici să critice nu mai pot cu adevărat (a se înțelege cu eficacitate diplomatică), căci critica Rusiei din spațiul public românesc a devenit ceva compulsiv și lipsit de consistență.

Cu siguranță însă că ceea ce face Emmanuel Macron nu poate fi urmat fără rezerve. Cel puțin Angela Merkel a făcut o vizită scurtă la Soci, dar el a fost primit la Sankt Petersburg ca replică, desigur, la primirea pe care i-o făcuse lui Vladimir Putin la Versailles, solemnitate care obligă. Iar în centrul intervenției sale de la conferința de presă comună cu președintele Putin, Emmanuel Macron a așezat o ”declarație de independență” a Franței, față de SUA, se înțelege. A fost un fel de a da asigurări rușilor că Franța se va rupe de dependențele sale occidentale și că se poate conta pe ea.

Nu e clar încă pentru nimeni ce consecințe poate avea acest lucru, dar fraza a sunat neliniștitor pentru cei care mai cred în rolul NATO și în relația transatlantică. La București, cel puțin ideea nu poate fi asimilată ușor ca un reper de ”politică europeană”, mai ales că există deja multe precedente în care Franța și Germania și-au manifestat intenția de a construi o forță militară alternativă la NATO.

E adevărat, însă, că președintele Franței ”nu s-a predat” cu totul, evocând dezacordurile care continuă să existe în relația cu Rusia și care îi oferă oricând posibilitatea de a face un pas înapoi. Emmanuel Macron a căutat într-adevăr să pară complet independent și gata oricând să reia criticile la adresa Rusiei, ceea ce explică poate și neîncrederea pe care Vladimir Putin a părut să o afișeze pe toată durata întâlnirii comune cu presa.

Dar în cele din urmă, întrebarea cea mai importantă este cât de independent poate fi Macron nu față de SUA, ci față de Europa, căci acesta este aspectul vital pentru onestitatea relațiilor din cadrul Uniunii. O declarație de independență luată ad litteram face ca toate scrupulele – pe care și le face, bunăoară, președintele Iohannis – cu privire la un aspect sau altul al așa-zisei politici externe europene să pară candide, dacă nu de-a dreptul neadecvate.

Autor: Horatiu Pepine

Sursa: Deutsche Welle

%d blogeri au apreciat: