Arhiva | 11:29 am

WOW,GAULEITERUL NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS DEMISIONEAZA IN NUMELE SOLIDARITATII CU KOVESI!

4 iun.

Nici nu vreau să mă gândesc ce valuri ar face în opinia publică internă şi internaţională gestul lui Klaus Iohannis de a demisona din solidaritate cu Laura Codruţa Kovesi.

Ar rămâne în istorie. Ar fi o lovitură mai mare decât a lui Dragnea cu mutarea ambasadei.

Mesajul lui Iohannis ar fi că nu vrea să desconsidere decizia CCR, dar nici nu poate abandona ideea nobilă a luptei anticorupţie. Să vină altul să o demită pe Kovesi, eu nu pot face asta, ar urma să zică Werner cu lacrimi în ochi.

 

Ce spune Constituţia:
„ Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.”

În Campania electorală, Iohannis ar insista pe faptul că a fost capabil să facă sacrificiul suprem pentru a elibera Justiţia căzută prizonieră la penali.

Domnul Werner ar fi Făt Frumos pe cal alb.

Dacă ar câștiga, nu s-ar mai pune problema revocării lui Kovesi, ba chiar ar putea anunța în campanie că ea va fi premierul Guvernului Meu.

Wow !
Ce ar risca Iohannis ? Doar să piardă un an de confort.

Întrebarea este dacă omul are atâta determinare încât să riște.

Are ?

 

Gheorghe Smeoreanu

Sursa:http://criterii.ro/

PE NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS IL PASTE SUSPENDAREA DACA NU RESPECTA DECIZIA CCR DE REVOCARE DIN FUNCTIE A LAUREI CODRUTA KOVESI!

4 iun.

 Klaus Iohannis este avertizat că riscă suspendarea dacă nu acceptă decizia CCR privind revocarea Laurei Codruța Kovesi și dacă nu va desemna „de îndată” un director la conducerea SIE. Avertismentul a fost lansat de liderul PSD Alba, deputatul Ioan Dîrzu. Parlamentarul PSD solicită președinților celor două Camere ale Parlamentului să sesizeze Curtea Constituțională a României privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinte și Parlamentul României pe tema numirii la SIE.

”Chiar eu voi strânge semnături pentru suspendarea Preşedintelui în cazul în care acesta nu va respecta decizia CCR. Preşedintele României este garantul respectării Constituţiei şi legilor ţării. Astfel Klaus Iohannis nu are altă variantă decât aceea de a o revoca din funcţie pe Laura Codruţa Koveşi, încă actual procuror şef DNA.

Dacă se doreşte cu adevărat o luptă anticorupţie în România, şi nu un sistem de privilegii, trebuie să înţelegem cu toţii că DNA nu înseamnă o persoană. Dacă DNA înseamnă o persoană, atunci DNA nu este o instituţie credibilă şi avem o problemă de monopol de putere. Sunt sigur că Preşedintele României va respecta Constituţia şi nu se va lăsa păcălit de anarhiştii din PNL şi USR care instigă la nerespectarea deciziilor CCR. Am văzut zilele astea instigări la violenţe, îndemnuri de a se incendia sau ataca sediul CCR. Dacă asta înseamnă opoziţie sau dacă Preşedintele legitimează astfel de discursuri, înseamnă că suntem în ajunul unei lovituri de stat.

Preşedintele României se mai face vinovat de încălcarea Constituţiei şi pentru că nu a desemnat un candidat pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe de mai bine de 2 ani.  Preşedintele României nu şi-a exercitat atribuţiile de desemnare a unui candidat pentru şefia SIE în timp rezonabil punând Parlamentul în imposibilitatea obiectivă de a numi un director civil. Pe această cale, solicit preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să sesizeze Curtea Constituţională a României privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedinte şi Parlamentul României. Voi fi primul care strânge semnături pentru suspendarea Preşedintelui, în cazul în care acesta nu va respecta decizia CCR sau nu va desemna de îndată un director civil la conducerea SIE. Preşedintele nu este la primul conflict juridic de natură constituţională pierdut, deci putem spune că deja se află într-o stare de recidivă. În prezent, sunt toate motivele de natură constituţională care să atragă suspendarea Preşedintelui României. Depinde numai de el cum înţelege să-şi exercite atribuţiile în cadrul constituţional”, afirmă liderul PSD Alba într-o declarație politică transmisă presei.

S-AU DEMASCAT SINGURI.LISTA „ACOPERITILOR”DIN JUSTITIE:500 DE PROCURORI,57 DE JUDECATORI SI 126 DE AUDITORI!

4 iun.

UNJR şi AMR, cele mai importante asociaţii ale magistraţilor, au cerut cu mulţi ani înainte preşedintelui Iohannis şi CSAT să facă verificările necesare şi să comunice dacă există ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete în magistratură, adică între judecători şi procurori. Pînă azi nu s-a comunicat decît faptul că nu există, deşi public nu s-a prezentat rezultatul vreunei verificări reale!

Această solicitare a asociaţiilor magistraţilor nu era nici pe departe un moft, ci rezultatul unei prevederi legale, mai exact, a art. 7 din Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care spune:

– al. 1: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații“.

– al. 3: „Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiției, realitatea declarațiilor prevăzute la alin. (2)“.

Cu alte cuvinte, CSAT avea obligaţia să verifice dacă suspiciunile asociaţiilor de magistraţi sînt sau nu îndreptăţite, căci sancţiunea prevăzută de Legea 303/2004 este una extrem de dură şi este prevăzută în art. 7, al. 4, care prevede că „încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror“!

Din păcate, preşedintele Iohannis a preferat să ignore îngrijorările asociaţiilor magistraţilor chiar şi după ce au ieşit în spaţiul public celebrele protocoale ilegale dintre SRI, pe de o parte, şi Parchetul General, ÎCCJ, pe de altă parte! Iată textul integral al articolului 7 din Legea 303/2004:

Ultimele evenimente legate de decizia CCR, prin care preşedintele Klaus Iohannis este obligat s-o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de şefă a DNA, au avut însă un efect extraordinar. Sute de magistraţi şi-au asumat un risc incredibil, semnînd un protest extrem de ciudat faţă de decizia CCR, deşi ei ar trebui să fie primii care să ştie că absolut toate deciziile CCR sînt general obligatorii pentru toată lumea, inclusiv pentru magistraţi şi preşedintele ţării!

Absurditatea acestui protest rezidă din faptul că magistraţii care l-au semnat au pretenţia ca sentinţele definitive pe care ei le pronunţă să fie puse în executare de îndată, deşi, chiar definitive fiind, ele sînt supuse unor căi de atac extraordinare, cum ar fi „contestaţia în anulare“! Cu atît mai mult deciziile CCR trebuie să fie respectate, căci asupra lor nu mai poate acţiona nici o cale de atac!

În ciuda acestor evidenţe, iată că un număr uriaş de magistraţi contestă ultima decizie a CCR, născînd suspiciunea teribilă că forţe obscure le-au impus să se înroleze în spatele unui mesaj de nesupunere faţă de decizia CCR!

Cu alte cuvinte, considerînd că semnatarii acestui protest faţă de decizia CCR nu au avut libertatea de a se abţine să conteste decizia CCR, ci li s-a impus această reacţie în afara legii, avem toate motivele să credem că ei au devenit, cu sau fără voie, „agenţi de influenţă“ ai Trinomului SRI, Parchetul General şi ÎCCJ, ceea ce defineşte statutul de „acoperiţi ai Sistemului“! Grav este că pe această „Listă“ există nu numai procurori, ci şi judecători, iar ceea ce este şi mai grav este prezenţa pe listă a unui număr de 126 de auditori de justiţie, adică absolvenţi ai Institutului de Magistratură! Să vezi că tineri magistraţi aflaţi la început de carieră au învăţat deja că „legea“ poate fi înlocuită de manevre de culise este de-a dreptul dramatic pentru justiţie!

Așadar, iată care este „Lista acoperiţilor din magistratură“, formată din cei 500 de procurori, 57 de judecători şi 126 de auditori de justiţie care au semnat protestul faţă de decizia CCR.

PROCURORI:

1. Bradea Dumitru Vlad – Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea

2. Corina Dinică – PT Argeș

3. Lăncrănjan Alexandra Carmen – DNA Structura Centrală

4. Margina Cătălin – PT Bacău

5. Tagheiv Ramona – PT Bacău

6. Finică Sorina – PT Bacău

7. Atomei Adriana – PT Bacău

8. Trif Marian Mihai – PJ Turda

9. Iulia Crișan – DNA Structura Centrală

10. Simona Anghel – PJ Oltenita

11. Mihaela Beldie – DNA Structura Centrală

12. Răzvan Alexandru Băra – PJ Brașov

13. Cristina Scarlat DNA

14. Aurelian Ioan Ardelean – DNA

15. Radu Florin Ionescu – DNA

16. Cosmin Iordache – DNA

17. Adriana Pau – PJ Sector 2

18. Codreanu Alexandru – PT Brașov

19. Raluca Alexandra Munteanu – PJ Sector 2

20. Berende Ruxandra Maria PJ Satu Mare

21. Roxana Andreea Codreanu PJ Iași

22. Laurențiu Grecu – PT Gorj

23. Lia Sorin Marian – PJ Corabia

24. Carmen Vameșu – DNA

25. Daniela Lupu – DNA

26. Alexandru Liviu Colceriu – PJ Întorsura Buzăului

27. Cosmina Mihaela Vieriu – PJ Zărnești

28. Calin Radu Bogdan – PJ Sector 1

29. Coralia Lăpădat – PJ Arad

30. Dordea Marcian Silviu – PJ Blaj

31. Luminița Boca – DNA ST Cluj

32. Bogdan Pîrlog – PT Militar București

33. Andra Duțescu – PJ Sector 2

34. Stroescu Bobby Sorin – PJ Timișoara

35. Curici Seia Iasmina- PJ Deta

36. Ghiță Alina Andreea – PJ Turda

37. Laura Dobrea – PT Brăila

38. Ciutac Mircea – PT Brăila

39. Dedulescu Liviu Ionuț – PT Brăila

40. Velea Gheorghe – PJ Brăila

41. Marinescu Mihaela – PJ Însurăței

42. Pungă Tudorel – PJ Însurăței

43. Baraș Iulian – PJ Bolintin Vale

44. Barbu Camelia Liliana – PJ Bolintin Vale

45. Tomescu Alexandra Sorina – PJ Bolintin Vale

46. Cotovelea Ionel – PJ Câmpulung

47. Gheorghe Daniel – PJ Câmpulung

48. Lobodan Remus – PJ Câmpulung

49. Visovan Cristina Ingrid – PJ Sighetu Marmației

50. Adrian Meda Titu- DNA ST Cluj

51. Irimia Anca Emilia – PJ Sibiu

52. Cristina Frîncu – PJS 2

53. Ioana Vernea PJS2

54. Sohorca Florin PJ Alba Iulia

55. Rotundu Simon PJ Iași

56. Cîrciumaru Oprică Florin PJS 2

57. Doina Stanta – PCA Craiova

58. Bunduc Marian Cătălin – DIICOT Structura Centrală

59. Arpinte Nicoleta – PJ Dorohoi

60. Stanciu Gabriela – DNA ST Constanta

61. Valentin Toduta – PJ Oradea

62. Bursuc Andreea Claudia – DIICOT

63. Anca Iovan DIICOT Serviciul Teritorial Brașov

64. Lohan Iulia Maria – PJ Sighetul Marmației

65. Cristina Radu – PT București

66. Sendroni Mircea – PJ Cluj Napoca

67. Marian Clement Virgil – PJ Baia Mare

68. Asmarandei Andrei Iulian – PT Ilfov

69. Carnariu Bianca Dana – PJ Baia Mare

70. Gabriel Tatar – PJ Cluj Napoca

71. Tabirta Lorin PJ Timișoara

72. Carnariu Mihai Mădălin – PJ Baia Mare

73. Buzoianu Mihaela Alexandra – PJ Călărași

74. Valentin Uritescu – PJ Negrești Oaș

75. Cosmin Ungureanu PT Vâlcea

76. Vlad Alexandru Bentan – PJ Oradea

77. Marin Ana Maria PT Brașov

78. Ioana Gutu PT Vâlcea

79. Daniel Giorgian PJ Galați

80. Cristina Voicu DNA Structura Centrala

81. Moroșan Andrada Sabina PJ Timișoara

82. Pop Blaga Marius PJ Oradea

83. Alba Radu Ioan PJ Oradea

84. Popescu Adriana Mihaela PT Vâlcea

85. Radu Adrian PJ Brașov

86. Ostafie Andrei PJ Botoșani

87. Laura Zaharia DIICOT Iași

88. Ciobanu Ionica Daniel PJ Caracal

89. Mihaela Mihai Popa – DNA ST Suceava

90. Marin Călușaru – DNA ST Craiova

91. Ramona Jardieanu – DNA Structura Centrala

92. Damaschin Ioana Teodora – PJ Cluj Napoca

93. Bocai Adina PCA Iași

94. Mihai Negulescu DIICOT ST Brașov

95. Dobre Aurelia Mădălina PJ Arad

96. Panainte Iulian PJ Hârlău

97. Sorin Daniel Beteringhe PT Bihor

98. Paunica Ionuț PJ Călărași

99. Gus Octavia Raluca PT Alba

100. Păcuraru Mihaela PJ Călărași

101. Marinescu Lucian PT Vâlcea

102. Burga Florin PJ Sf Gheorghe

103. Matei Leontin PJS 4

104. Pitrop Cristina Beatrice PJ Constanta

105. Ioan Bene PJ TG Bujor

106. Sandu Claudiu Constantin PT Brașov

107. Mihail Andreca PJ Timișoara

108. Mihai Valentin DIICOT Structura Centrală

109. Dobre Mihai Alexandru PJ Arad

110. Onea Dalidis Nicoleta Irina PCA Craiova

111. Iulian Nica – PT Brașov

112. Anghel Alexandru Bogdan PJ Segarcea

113. Șerban Viorel Florin PJS 2

114. Iulia Bilciu DNA Structura Centrala

115. Daniel Ciumărnean DNA ST Cluj

116. Paul Dumitriu DNA Structura Centrală

117. Danusia Boicean DNA ST Alba Iulia

118. Alina Rasovan DNA ST Alba Iulia

119. Daniel Dumitru DNA ST Alba Iulia

120. Călin Tatu DNA ST Alba Iulia

121. Florin Nanu DNA ST Alba Iulia

122. Anca Gabriela Mărincean DNA ST Cluj

123. Horatius Baias DNA Structura Centrală

124. Stancele Diana DNA Structura Centrala

125. Constantin Irina DNA Structura Centrala

126. Daniel Apetroaei – DNA St Bacău

127. Anemaria Ruxandra Cireap – DNA

128. Oana Peltechi – PCA București

129. Roca Carmil DNA ST Bacău

130. Robert Adrian Nicolicescu DNA

131. Daniela Dumitrache – DNA

132. Violeta Sechely – DNA Structura Centrală

133. Florin Bogdan Munteanu DNA ST Iași

134. Iordache Laura Nicoleta PJS 1

135. Lucanu Iuliana DIICOT

136. Tudor Antoniu Vasiu – PJ Drobeta Turnu Severin

137. Adi Lucian Răduică PJ Drobeta Turnu Severin

138. Pena Laura Nadia PCA Bacău

139. Gheorghe Mihai Andrei PJ Pitești

140. Pușcaș Mădălina PJ Alba Iulia

141. Zlate Nadia DNA ST Constanta

142. David Maricel – PT Ilfov

143. Povăliceanu Cristina – PT Arad

144. Roman Nelu – PJ Baia Mare

145. Bradin Aurora PJ Arad

146. Monica Munteanu DNA ST Brașov

147. Vestemeanu Raluca DIICOT ST Brașov

148. Cornel David Deca DNA ST Brașov

149. Andreea Ghenu DNA ST Brașov

150. Dundev Alma Maria PJ Sighișoara

151. Bătrînu Iuliana PJ Focșani

152. Brindea Dan Eugen PT Sălaj

153. Cepoi Marian PJ Năsăud

154. Dunca Ioan PJ Baia Mare

155. Varga Zoltan PJ Baia Mare

156. Scutea Gabriela PCA Brașov

157. Ghiță Bogdan – DNA

158. Bontea Cristina Augustina PJ Petroșani

159. Baldea Diana PT IAsi

160. Satmarici Iulia Diana PJ Medgidia

161. Mircea Alexandra Nora PJ Turda

162. Radu Florea PJ Turda

163. Ghidiu Liliana Maria PT Alba

164. Panciuc Anca Clara – PJ Rădăuți

165. Remus Budai – DNA Structura Centrala

166. Ion Izabela Ana Maria PJ Sector 3

167. Ștefăniță Gogea DIICOT

168. Cristina Chiriac DNA

169. Coșarcă Nicolae PJ Târgu Mureș

170. Diremia Vlad PJ Roșiori De vede

171. Buda Dorel PJ Baia Mare

172. Alice Jemboiu PCA Craiova

173. Maria Pițurcă PCA Craiova

174. Marius Sulu PT Brașov

175. Grigore alina Gabriela PJ Târgoviște

176. Mihai Irina PJ Târgoviște

177. Bosânciuc Paul Cosmin PJ Târgoviște

178. Stoica Florin PJ Târgoviște

179. Aldea Adrian PT Brașov

180. Cerasela Ungureanu PT Brașov

181. Câțu Lilișor PJ Brașov

182. Câțu Codruța Romana Maria PJ Brașov

183. Nita Manole Simona Daniela PJ Ploiești

184. Dragu Corina PT Brașov

185. Fânariu Ștefan PJ Săveni

186. Nistor Gigi PJ Filiași

187. Cristina Mocioi PJ Babadag

188. Ursa Paul Ionel PJ Zărnești

189. Comănescu Cătălin PJ Horezu

190. Ana Mureșan PJS 2 delegat PTB

191. Nită Manole Simona Daniela PJ Ploiești

192. Corina Avorniciței PJ Sector 1

193. Raluca Anghel Gheorghe DNA Structura Centrală

194. Alin Eduard Poterașu DNA Structura Centrala

195. Veronica Luminița Leonte DNA ST Suceava

196. Maria Luiza Căpățână DNA Structura Centrală

197. Moșteanu Marian Eugen DNA ST Craiova

198. Ionuț Vasile DNA ST Cluj

199. Alexandru Diana DNA ST Galați

200. Popescu Gabriela DNA ST Galați

201. Ivașcu Dorina DNA ST Galați

202. Mihaela Leu DNA ST Galați

203. Năvădaru Mădălin DNA ST Galați

204. Lucian Rău DNA ST Galați

205. Diana Alexandru DNA ST Galați

206. Andreea Oana Nica DNA

207. Eugen Stănculescu DNA ST Craiova

208. Tiberiu Nicolae Onea – DNA ST Tîrgu Mureș

209. Drăgulescu Marian DNA Structura Centrală

210. Gabriela Iancu DNA ST Cluj

211. Ioana Borjog PJ Sector 1

212. Ionela Bălan DNA Structura Centrală

213. Ana Maria Nedelcu DNA Structura Centrală

214. Cornelia Hrincescu DNA ST Bacău

215. Antonia Diaconu – PJ Topoloveni

216. Nanu Vladimir PT Argeș

217. Moraru Alina – DNA ST Iași

218. Dorcu Lavinia PJ Corabia

219. Irina Paraschiv PJ Brezoi

220. Ștefan Ispasoiu DNA ST Brașov

221. Gheorghiu Anca Loredana PJ Brașov

222. Corina Mois PJ Satu Mare

223. Miu Mădălina PT Călărași

224. Marinel Nicolae PT Olt

225. Couti Roxana PT Maramureș

226. Maris Constantina PT Maramureș

227. Apetri Oana PT Brașov

228. Couti Crinel PT Maramures

229. Simion Oana PJ Brașov

230. Roșca Sergiu PJ Satu Mare

231. Claudiu Statache PJ Constanta

232. Stasiuc Mădălina PJ Târgu Mureș

233. Alexandra Dordea DNA Structura Centrală

234. Brânzei Alexandru PJ Baia Mare

235. Baran Florin PJ Sector 4

236. Rus Lavinia PJ Făget

237. Mircea Iuliana PCA Constanta

238. Ioan Șandru PICCJ

239. Dan Obreja PJ TG Mureș

240. Maria Rîmniceanu DIICOT ST BRASOV

241. Azamfirei Daniela Elena PJ Galați

242. Cristina Maria Luca PT Neamț

243. Pelmuș Ciprian PJ Timișoara

244. Arvinte Ramona PJS3

245. Olteanu Dragoș PJ Timișoara

246. Cătălin Moraru PJ Brașov

247. Vlad Crăciun PJ Sighișoara

248. Pelinel Monica Cristina PT Vâlcea

249. Ghinea Alexandru Cosmin PJ Fetești

250. Sorin Constantinescu DNA ST Constanta

251. Apostol Mihaela PT Iași

252. Cojoaca Traian PJ Roșiori de Vede

253. Munge Mircea Florin PJ Oradea

254. Alina Hubert PJ Pitești

255. Topliceanu Constantin PJ Pitești

256. Doncea Andrei PT Ilfov

257. Ungureanu Alin PJ Deta

258. Ceaușu Alexandru Octavian PJ Timișoara

259. Blănaru Larisa Andreea PJ Brașov

260. Mocanu Simona Elena PJ Brașov

261. Aurelian Mânzu PT Arad

262. Alina Ghinescu DIICOT ST CV

263. Bochis Angela PJ Cornetu

264. Dumitrache Nicușor Adrian PJS 4

265. Olca Diana Andreea PJ Satu Mare

266. Sovarschi Laura PJ Aleșd

267. Lazăr Ancuța PJ Satu Mare

268. Meszaros Ioana Adina PJ Satu mare

269. Betea Florin Dorin PJ Satu Mare

270. Mic Ioana PT satu Mare

271. Bocai Tudor Florin PT Hunedoara

272. Cuciureanu Iulia Maria PJ Brașov

273. Iordache Valeriu PJ Ploiești

274. Airinei Lucia PT Harghita

275. Iosifescu Iulian Răzvan PT Harghita

276. Colceriu Sorin Mihai PT Harghita

277. Gîlcescu Dan PT Harghita

278. Grigore Cristian PT Harghita

279. Fabian Orsolya Kinga PT Harghita

280. Tokos Lehel PT Harghita

281. Deac Corvin Doru PJ Miercurea Ciuc

282. German Cristina PJ Miercurea Ciuc

283. Chiriac Dragoș PJ Miercurea Ciuc

284. Ivănescu Georgică PJ Odorheiu Secuiesc

285. Suto Agota Kinga PJ Odorheiu Secuiesc

286. Papuc Mădălina Diana PJ Odorheiu Secuiesc

287. Vasile Tudor Iulian PJ Fetești

288. Buculea Raluca PJ Timișoara

289. Popa Alina Diana PJ Iași

290. Marcu Ionuț DIICOT

291. Cristina Gavriliuc DNA ST Bacău

292. Giluela Deaconu DNA

293. Ioan Ulici DNA

294. Cerasela Răileanu DNA

295. Angelica Paraschivescu DNA ST Pitești

296. Dana Păun PJS1

297. Florina Nicoleta Sîrbu PJS1

298. Maria Mihuț PJS 2

299. Corina Petrescu PJS 1

300. Florea Alexandru DIICOT

301. Preda Andrei Bogdan DIICOT

302. Dan Cristian Ene DIICOT

303. Cristian Florea DIICOT

304. Ionela Florea DIICOT

305. Apostol Giorgiana Violeta PJ Constanta

306. Nita Cosmin PJ Ploiești

307. Ciotu Roxana PJ Suceava

308. Pîrvu Ana Maria PJ Slobozia

309. Totora Vlad Cosmin PJ Segarcea

310. Cioban Vasile Călin PJ Turda

311. Valentin Enache PJ Brezoi

312. Simona Ștefania Constantinescu DNA

313. Iuliana Mihoc PJ Ploiești

314. Neculaica Elena PT Constanta

315. Oprea Veronica Nicoleta PJ Buzău delegat DNA ST Ploiești

316. Șalaru Ilie Andrei PJS1

317. Colț Mihail PJ Brăila

318. Ionela Tinca PJ Brașov

319. Buse Ionel PJ Vâlcea

320. Tosu Zoltan Eugen PJ Drăgășani

321. Florentina Mirică DNA Structura Centrală

322. Streza Laurentiu PJ Vâlcea

323. Sava Alexandra Teona PJ Hârlău

324. Șerban Irina PJ Slatina

325. Ștefan Gheorghe Daniel PT Bacău

326. Bogdan Stoica PJ Drăgășani

327. Marius Vâlcu DNA Structura Centrală

328. Lazăr Anca PCA Cluj

329. Popescu Cristian Ovidiu PJ Caracal

330. Gheorghe Popovici DNA Structura Centrală

331. Ungureanu Irina PJ Sighișoara

332. Ursu Oana Alina PJ Giurgiu

333. Rosiu Mihaela PJS 5

334. Zavera Irina PJ Timișoara

335. Sas Anca Raluca PJ Turda

336. Lungu Ramona PT Arad

337. Lazăr Aida PJ Timișoara

338. Rusu Larisa PJ Botoșani

339. Raluca Nor Bosnea PJ Timișoara

340. Cîmpean Ioana Elena PJS 2

341. Povaliceanu Claudia PJ Timișoara

342. Brădean Raluca Cristina PJ Caransebeș

343. Ailioaei Ramona PJ Pașcani

344. Stoenescu Roxana PJS 4

345. Cătălin Galcea PJS4

346. Hogaș Marius PJ Râmnicu Vâlcea

347. Stroe Cristina PJ Drăgășani

348. Mociran Adela PT Maramures

349. Tătar Emanuela Anca PJ Brăila

350. Sfîca Aglaia Irina PJ Iași

351. Fraiu Flaviu PJ Timișoara

352. Galatan Anișoara Voichita PJS 6

353. Simon Dragoș PJ Cluj Napoca

354. Todea Laurențiu Mirel PJ Timișoara

355. Derius Laura DNA Structura Centrala

356. Pop Ciprian Dumitru PJ Luduș

357. Murariu Ovidiu Daniel PJ Luduș

358. Ciuche Lucian DIICOT

359. Dinică Mihai PJ Făurei

360. Topală Teodor Bogdan DIICOT

361. Meszar Alexandru Voicu PJ Carei

362. Pricop Elena Mădălina PJ Iași

363. Țapliuc Cristina PJ Iași

364. Corogeanu Cristian Andrei PJ Timișoara

365. Albulescu Camelia PJ Cornetu

366. Ioșca Alina PJ Cornetu

367. Șerban Daniel Mihai PJ Brașov

368. Gordan Sorin PT Brăila

369. Chivu Claudia Irina PJ Timișoara

370. Olariu Nicușor PJ Caransebeș

371. Mustață Liviu PT Caraș Severin

372. Hosu Andrei PT Caraș Severin

373. Patras Alexandra Maria PJ Iași

374. Pelmus Atena PT Timiș

375. Mihoc Emanuel PJ Sighișoara

376. Galațanu Maria PJ Baia Mare

377. Simion Daniel PJ Focșani

378. Stanciu Gabriela Daniela PJ Brăila

379. Corogeanu Cristian Andrei PJ Timișoara

380. Negrău Andrei Sergiu PJ Salonta

381. Georgescu Ruxandra Diana PJ Suceava

382. Călinescu Diana PJ Suceava

383. Cătălin Chiochiu PJ Suceava

384. Doina Popa PJ Pitești

385. Nicolae Argeșanu PJ Pitești

386. Simona Florescu PJ Pitești

387. Cătălin Bărbuceanu PCA Pitești

388. Oprea Mihai Tatiana DIICOT

389. Olaru Mihaiela DIICOT

390. Cristian Ichim DIICOT ST Brașov

391. Zaharia Adrian Constantin PJ Suceava

392. Cristina Garda PJ Galați

393. Scorta Robert PJ Petroșani

394. Popescu Cristian PJ Caracal

395. Bonda Alexandru Vasile PJ Timișoara

396. Andrei Florin Ciprian DIICOT Bacău

397. Ciocan Gheorghe PJ Severin

398. Marin Călușaru DNA ST Craiova

399. Varga Sanda Daria PCA Cluj

400. Diana Nicoleta Gitan PT Timiș

401. Constantin Conortos DNA ST Constanta

402. Diac Ana Maria PJS1

403. Crăciun Achim Ovidiu PJ Brăila

404. Luminița Popa DNA

405. Emanuel Hau PJ Timișoara

406. Daniela Chiazna PJ Drobeta Turnu Severin

407. Florina Băilescu PJ Drobeta Turnu Severin

408. Bărbulescu Florin Alexandru PJ Călărași

409. Natavala Iuliu DNA

410. Vlad Grigorescu DNA

411. Tiba Morar Anca PJ Oradea

412. Ion Teodor Valentin PJ Pitești

413. Adrian Mihai PJ Pitești

414. Cosmin Cristescu PJ Pitești

415. Puiulescu Constantin Cosmin PT Argeș

416. Ioan Paul Chiș DNA Structura Centrală

417. Paul Leontică DIICOT ST Suceava

418. Florentin Riza PT Dolj

419. Tamara Manea PICCJ

420. Adrian Ghirdoveanu DIICOT BT Dâmbovița

421. Resmeriță Clement Mihai – DNA Structura Centrală

422. Conortos Camelia Maria PT Constanta

423. Constantinescu Mihai Marius DIICOT

424. Ardelean Cristian DNA ST Oradea

425. Chiazna Magdalena Daniela PJ Drobeta Turnu Severin

426. Moacă Mihaela Adriana PJ Buftea

427. Ionuț Călina DIICOT

428. Ionașcu Cristina PJ Bacău

429. Ionașcu Cătălin PJ Bacău

430. Benchea Vlad PJ Sibiu

431. Mandache Ionuț PJ Iași

432. Fleckhammer Robert DIICOT

433. Petrescu Erită Cosmin PJ Tg Jiu

434. Onofrei Nichiforel Marius PT Botoșani

435. Cristea Virgil – PJ Alba Iulia

436. Cristea Denisa PJ Constanta

437. Șimon Oana PJ Cluj Napoca

438. Horșia Alexandru PJ Cluj Napoca

439. Panțiru Florin PJ Cluj Napoca

440. Spumă Oana Amalia PJ Cluj Napoca

441. Mărginean Peczi Anamaria PJ Cluj Napoca

442. Fadei Pavel PJ Cluj Napoca

443. Nicoară Andra Laura PJ Cluj Napoca

444. Ududec Ionel PJ Cluj Napoca

445. Pântea Marius Călin PJ Cluj Napoca

446. Tofan Florinela PJ Cluj Napoca

447. Horge Diana Maria PJ Cluj Napoca

448. Gheorghe Dragoș Ion PJ Cluj Napoca

449. Mihai Laura Adina PJ Cluj Napoca

450. Amuscăliței Alin PJ Cluj Napoca

451. Mane Loredana Lăcrămioara PJ Cluj Napoca

452. Birtoc Mihai Dorin PJ Cluj Napoca

453. Delea Sarca Georgiana PJ Cluj Napoca

454. Toader Aurelia Mirel PJ Cluj Napoca

455. Ududec Anca Teodora PJ Cluj Napoca

456. Kozma Bartok Szende Zenko PJ Cluj Napoca

457. Borteș Mihai PJ Cluj Napoca

458. Damaschin Ioana Teodora PJ Cluj Napoca

459. Andreica Lucia Maria PJ Cluj Napoca

460. Sfâriac Mihaela PT Cluj

461. Renyi Erika PT Cluj

462. Rășcanu Cristina PT Cluj

463. Mihai Mesaroș PJS 2

464. Dinu Adrian Mihai PJ Constanta

465. Laurentiu Iordan PJ Sibiu

466. Cazacu Dan Constantin PJ Bacău

467. Felicia Irina Popovici DNA

468. Felicia Vlad DNA ST Brașov

469. Adina Bidică PT Vâlcea

470. Alexandra Maria Zernoveanu PJ Sfântu Gheorghe

471. Cășuneanu Florin Daniel – PCA Iași

472. Cojocar Rusanda PJ Brașov

473. Gherghina Alina Nicoleta PJS 6

474. Păduraru Raluca Mihaela PJS4

475. Dinu Cristian Sorin DIICOT BT Sibiu

476. Enache Simona DIICOT BT Sibiu

477. Sava Gheorghe Petru DIICOT BT Sibiu

478. Bidihon Flavius PJ Suceava

479. Meszaros Tiberiu PJ Babadag

480. Miroiu Floriana PJS 4

481. Laura Gradina PT Tulcea

482. Cristina Grosaru PJS 3

483. Ștefaniu Simona PT Covasna

484. Stefaniu Bogdan PT Covasna

485. Alina Neculăeș PCA Bacău

486. Andrei Jurca PJ Timișoara

487. Sorin Pasăre PCA Craiova

488. Pătulea Ioana – PJS 3

489. Rosu Cristina PJ Giurgiu

490. Mihaela Grigore PCA Bacău

491. Andrei Drăgan PJ Buftea

492. Andrei Cristi PJ Răcari

493. Carasel Ștefana PJS 1

494. Petrușcă Gabriela Amalia PJ Buftea

495. Ghilan Irina Brîndușa PJ Moinești

496. Sandu Anca – PJ Piatra Neamț

497. Ciopi Ani – PJ Baia Mare

498. Matei Andreea Isabella PJ Buhuși

499. Sârghi Dorina PJ Roman

500. Maciuc Sorin PJS 6

JUDECĂTORI:

Florin Zereș – Judecătoria Sibiu,

Florina Carmen Ionescu – Tribunalul Neamț,

Doina Zavalasi – CA Craiova,

Mihaela Ion – Judecătoria Buzău,

Iulian Dîrzeanu – Tribunalul București,

Sorina Marinaș -CA Craiova,

Florin Vîlceanu – Tribunal București,

Ioana Liliana Molina Ramirez – Tribunalul Cluj,

Anca Codreanu – Tribunalul Brașov,

Liviu Cristian Cîrneciu – Judecătoria Zărnești,

Cîrneciu Felicia Tincuța – JS 2,

Anca Demian – Judecătoria Hațeg,

Padeanu Catalina Petruța – Judecătoria Slatina,

Sandu Maria Irina – Judecătoria Brașov,

Mădălina Bîrlog – Tribunalul București,

Cobiscan Alexandru – JS 1,

Ioan Fundătureanu – CA Pitești,

Crina Capota – Judecătoria Dej,

Balasanu Alexandru – Judecătoria Botoșani,

Popescu Adrian – Tribunalul Cluj,

Popescu Luminița Teodora Judecătoria Mangalia,

Neagos Sorina – CA Alba Iulia,

Mandache Claudia – Judecătoria Iași,

Dorin Parascheva – Judecătoria Constanta,

Alina Stamate Tămășan – Tribunalul Maramures,

Ambrozie Silvia JS 1,

Anton Carla JS 1,

Chiriță Oana JS 1,

Focșa Lavinia JS1,

Ivanciuc Sorin JS1,

Matei Oana JS 1,

Păduraru Dana JS 1,

Savu Ana JS 1,

Bogdan Popescu Judecătoria Tg Jiu,

Lucian Cosmin Manoloiu – Judecătoria Slatina,

Irina Popa JS 1,

Gheorghe Costin Lucian Judecătoria Cornetu,

Dinu Rebeca Zinca Trib București,

Brîndușa Andreea Sârbu JS 1,

Veronica Sîrbu JS4,

Cristi Danileț – Tribunalul Cluj,

Roxana Budulan – CA Timișoara,

Bichiș Diana Maria – Judecătoria Dej,

Cărpinean Cristiana Camelia – Judecătoria Dej,

Tudor Cristian Ciobanu – Judecătoria Răducăneni,

Oana Andreea Onofrei JS 1,

Alina Mihaela Palancanu – Tribunalul Neamț,

Marius Stancu JS1,

Alexandra Ghica JS1,

Ana Maria Stoica – JS1,

Edwina Guiu – JS1,

Andreea Băluțoiu JS1,

Cristina Călușaru – Tribunalul Dolj,

Mandache Claudia – Judecătoria Iași,

Andreea Busulescu – JS1,

Andreea Mihaela Bradu – Tribunalul București,

Iulia Lavinia Munteanu – Judecătoria Iași

auditori de justiție:

CIORNEI Dan Constantin,

CREȚAN Alexandru, GRĂJDEANU Constantin,

VARVARA Maria,

TARNOVSCHI Alexandra-Karina,

BRÎNAȘ Liviu Florin,

CALAI Patricia Carmen,

DERLEAN Petru Alexandru,

SIMION Boris,

JOLDOȘ Andrada Iulia,

POP Paula Crina,

SOPONOȘ Cristina,

SZILAGHY Robert-Tiberiu,

ALCOR Mona,

COTOI Petruța Maria,

FARCAȘ Carmen Mihaela,

NEACȘU Mirel-Emanuel,

PASCU Diana,

MAIOR Sandra,

IVĂNUȘ Camelia-Laura,

VOROTIC Lavinia,

BONDAR Elena Teodora,

CRISTEA Emilia,

CRISTEA Ștefan-Georgian,

DĂNILĂ Sanda Cristina,

FILIP Tudor-Petruț,

POP Florina Maria,

POPA Mihai,

RĂCHITĂ Ioana Ruxandra,

POPA Maria Denisa,

TOMA Andreea,

APOSTU Roxana,

ARON Denisa,

CIOCOIU Georgiana-Mihaela,

GAVRIL Ducu,

JERE Amalia,

ȘINCARI Florin,

BUCUR Ioana,

BÂRSAN Dan Andrei,

DOFIN Cătălin Liviu,

HURDUCACIU Mădălin,

URSUȚ Cristian,

VERDE Andreea,

BELCHIȚĂ Mihai Alexandru,

MOROȘAN Maria-Magdalena,

Lazăr Mihaela,

Mădălina Elena Cazan,

Pasea Irina,

Ungureanu Alina Nicoleta,

Teodoru Raluca,

Ivan Lavinia Constantina,

Gruia Streinu,

Roxana Beatrice Teslovan,

Oltean Sorana Zamfira,

Cărăuș Nicolae,

Jarca Cristian Paul,

Stoicescu Andreea,

Ostahie Oana Maria,

Cîmpean Laura Monica,

Doroftei Georgiana,

Pintea Răzvan Mihăiță,

Bratu Adriana Marinela,

Pop Andrei,

Chichinejdi Paul Sebastian,

Lăpădat Adina Ștefania,

Nicoara Alexandra Ioana,

Sînziana Benec,

Cercega Lidia Claudia,

Varvara Maria Auditor,

Guz Jean Robert,

Tremură Mirel Cristian,

Geambașu Daria Alexandra,

Calai Patricia Carmen,

Băcoiu Diana Mădălina,

Voiculescu Corina Alexandra,

Boteanu Teona Gabriela,

Necula Mihai.

După cum se ştie, această „listă“ a apărut de cîteva zile în spaţiul public şi nici unul dintre cei nominalizaţi nu a negat adeziunea. Redacţia Cotidianul stă la dispoziţia oricăruia dintre magistraţii care cred că au fost trecuţi în mod abuziv pe această listă să se dezică public de conţinutul protestului pe care apar ca semnatari!

De curiozitate, văzînd că pe această listă există şi o judecătoare din Craiova, Doina Zăvălaşi de la Curtea de Apel, am făcut o minimă verificare şi am descoperit că dumneaei a fost pînă în anul 2011 procuror, făcînd parte din cei 400 de procurori care au devenit peste noapte judecători! Se verifică astfel acel proverb care spune că lupul îşi schimbă părul, dar năravul, ba!

P.S. Pentru a evita eventuale neînţelegeri, iată cîteva dintre definiţiile cuvîntului „acoperit“ pe care le-am avut în vedere în acest text: „tăinuit, ascuns, camuflat, mascat“. Pentru alte conotaţii, CSAT trebuie să lămurească aspectele care vizează prevederile Legii 303/2004 şi să dea, în sfîrşit, un răspuns UNJR şi AMR.

 Noul primar al Chişinăului a fost ales proeuropeanul Andrei Năstase. VIDEO

4 iun.

CER SI PAMANT ROMANESC

  

Andrei Năstase (PDA), 29 ianuarie , 2016

 Candidatul  Andrei Năstase, câştigătorul alegerilor pentru primăria oraşului Chişinău  este avocat şi preşedintele Platformei “Demnitate şi Adevăr”cu orientare proeuropeană.

Născut la 6 august 1975 în satul Mîndreşti, raionul Teleneşti, a studiat în perioada 1992–1993  la Facultatea de Istorie-Geografie a Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, România, iar în 1993–1997  a urmat cursurile  Facultăţii de Drept a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România.

La Chişinău secțiile de votare s-au închis ieri la ora 21:00.

În turul II al alegerilor locale din Capitala R.Moldova  au votat 248.654 locuitori, ceea ce reprezintă 39,12%.

Înainte de turul doi, politicianul Andrei Năstase a acordat un interviu exploziv în emisiunea „Jocuri de putere” realizată de Rareș Bogdan la Realitatea TV.

Acesta spunea:

„Oamenii au fost atât de dezamăgiți de tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă, dar cel mai mult au fost făcuți să stea acasă.

Au fost manipulați prin tot felul de știri false, informații mincinoase, prin…

Vezi articolul original 544 de cuvinte mai mult

Prof. Univ. Dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române: „Centenarul nu ne găsește așezați și mulțumiți și nici țara nu o găsește întreagă, așa cum au făcut-o liderii luminați în 1918”

4 iun.

CER SI PAMANT ROMANESC

Imagini pentru ioan aurel pop photos

Președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, a făcut o analiză amănunțită a situației din România în cadrul unui interviu oferit numărului din mai al revistei Familia Ortodoxă.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj spune că românii se unesc astăzi „adesea prin declarații bombastice”, iar mulți dintre compatrioții noștri aleg să-și pună valoarea în slujba altor țări.

„Poate că suntem mai uniți decât acum un secol, dar adesea doar prin declarații bombastice, uitând de unirea cotidiană, de binele zilnic pe care se cuvine să-l facem în numele unirii, de credință, de adevăr și de dreptate, scrie Romanian Global News.

Mulți dintre noi, în loc să facem binele aici, la noi, prin profesionalism, prin zbateri continue, prin luptă, ne ducem pe alte meridiane și ne punem experiența în slujba altor „uniri” și a altor „patrii”.

În concluzie, Centenarul nu ne găsește așezați și mulțumiți și nici țara nu o găsește întreagă, așa…

Vezi articolul original 1.712 cuvinte mai mult

La Conferinţa internaţională desfăşurată recent în Băile Balvanyos pe tema „Utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale”, reprezentanţii comunităţii maghiare au spus adevăruri trunchiate şi în plus au atacat autorităţile române. Materialele care prezentau punctul de vedere românesc au fost pur şi simplu furate…

4 iun.

CER SI PAMANT ROMANESC

Foto: Gudrun Mosler-Törnström, președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei, vorbește participanților la eveniment   

 

La Conferinţa internaţională „Utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale”, un eveniment internațional care s-a desfăşurat în staţiunea Băile Balvanyos, la care au participat cetățeni din Belgia, Spania, Marea Britanie, Suedia, Serbia, Norvegia, Letonia ș.a.,organizată pe bani publici de Consiliul Județean Covasna, condus de Tamas Sandor, și de Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei, singurele materiale care nu prezentau punctul de vedere al UDMR cu privire la situația din județele Covasna și Harghita, au fost furate de către organizatori, scrie jurnalistul Dan Tănasă pe blogul său

https://www.dantanasa.ro/dosar-penal-pentru-furt-la-balvanyos-la-conferinta-congresului-autoritatilor-locale-si-regionale-a-consiliului-europei-mi-au-fost-furate-cartile/#prettyPhoto

Deși atât jurnalistul Dan Tănasă cât și europarlamentarul Cătălin Ivan au solicitat organizatorilor să le fie returnate cele 3 cutii cu cărți (cea de-a patra cutie fusese lăsată goală la fața locului), Tamas Sandor, preşedintele  Consiliului  Județean Covasna și subordonații săi, au refuzat să…

Vezi articolul original 789 de cuvinte mai mult

Acum 751 de ani, la 3 iunie 1267, apărea prima menţiune documentară a Mediaşului. VIDEO

4 iun.

CER SI PAMANT ROMANESC

Conform tradiţiei, Mediaşul ar fi fost întemeiat la 1146, fiind cel mai vechi oraş al Transilvaniei, însă prima menţiune documentară sigură datează din 1267, deşi este foarte probabil ca această aşezare să fi existat deja de mai multă vreme.

Imagini pentru mediaş photos

Municipiul Mediaș se află în centrul României, în Transilvania, într-o regiune deluroasă aflată la confluența pârâului Moșna cu râul Târnava Mare.  

Teritoriul său și al împrejurimilor sale a fost locuit în permanență de către comunitățile umane, încă din timpuri îndepărtate.

Astfel, cele mai vechi urme de locuire în zona orașului datează încă din anii 5500 – 2500 î.e.n.  în neoliticul timpuriu, continuitatea de viață de-a lungul epocii bronzului și fierului, a perioadelor dacică, romană, post romană și prefeudală, fiind dovedită de importante descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului.

Din perioada dacică s-au descoperit urme ale unei fortificaţii, un tezaur şi alte obiecte, iar din perioada romană, urme de aşezări cu…

Vezi articolul original 1.677 de cuvinte mai mult

AXUL JOHANNIS – SRI,PIESA DE BAZA A STATULUI PARALEL,PE SLEAU NAZIST!

4 iun.

Imagini pentru IOHANNIS,SRI,POZE
Klaus Iohannis a fost pe o mână cu SRI-ul încă de pe vremea când a candidat pentru Primăria Sibiu pentru prima oară. SRI l-a făcut primar pe Iohannis la Sibiu în primele două mandate. Prima intervenţie directă a Germaniei în politica românească şi totodată amestec în treburile interne ale României s-a produs în anul 2000, când Otto Schily, ministrul de interne al Germaniei la vremea respectivă, a vizitat Sibiul cu o săptămână înainte de primul tur al alegerilor locale, chiar la prima candidatură a lui Klaus Werner Iohannis. Atunci Schily a avut o întrevedere secretă cu colonelul Nechifor Ignat, şeful SRI Sibiu, întâlnirea fiind repetată și înaintea alegerilor din anul 2004, după patru ani fără realizări ale noului primar. Urmarea? Iohannis a ieşit primar în primele două mandate, iar după aceea Ignat a fost recompensat, avansat în grad (general de brigadă) şi mutat în structura centrală de la Bucureşti, devenind şef de direcţie în S.R.I. la nivel naţional, de unde s-a și pensionat.Relația Klaus Iohannis-SRI s-a amplificat în anul 2009, când Crin Antonescu a fost obligat să-l aducă pe primarul sibian în prim-planul politicii naționale, când cu așa-zisul „Proiect Iohannis” prin care acesta urma să devină premierul pesedistului Mircea Geoană dacă ar fi câștigat alegerile prezidențiale. Crin Antonescu a fost reactivat în februarie 2013, fiind din nou obligat să-l readucă pe Klaus Werner Iohannis pe prima scenă a politicii naționale prin cooptarea acestuia în PNL, imediat după președinte ca ierarhie în partid, pentru noul venit înființându-se în mod special funcția de prim-vicepreședinte și adoptându-se o serie de derogări de la statul partidului privind vechimea în partid și funcțiile de conducere. Crin Antonescu știa de atunci că Iohannis urma să-i ia locul în fruntea partidului și că tot el va deveni candidatul PNL pentru prezidențiale. După care a urmat scenariul infantil cu „divorțul” de PSD, desființare alianței USL, demisia lui Crin Antonescu după europarlamentare și rocada cu Iohannis la conducerea partidului, unificarea PNL-PDL, totul finalizându-se cu candidatura lui Iohannis la prezidențiale, susținut de alte marionete SRI din vârful PNL-ului, Teodor Atanasiu și Marian Petrache, care au și dispărut după aceea din fruntea partidului, conform principiului „Maurul şi-a făcut datoria, maurul poate să plece”, aplicat de toate serviciile secrete din lume.

Pe timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din anul 2014, relația Iohannis- SRI s-a cimentat definitiv. Dacă priviți retrospectiv desfășurarea evenimentelor prin prisma aceasta o să înțelegeți de ce era așa sigur în declarații Iohannis, atunci când afirma cu atâta convingere că va câștiga procesul cu ANI, aflat pe rol la Înalta Curte de Casație și Justiție – atenție, Protocolul SRI-Înalta Curte de Casație și Justiție funcționa, la fel ca Protocolul SRI-DNA! De acolo, din aceeași certitudine venea și interpelarea ironică pe care i-a adresat-o președintelui ANI, Horia Georgescu la o sindrofie „A, încă sunteți bine?”. La scurt timp după întrebarea lui Iohannis,  Horia Georgescu nu a mai fost bine și nici liber, fiind arestat de DNA sub acuzația de corupție!

Se știe de procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) al lui Klaus Iohannis privind incompatibilitatea (dosar nr. 508/57/2013), speță în care au pierdut toți primarii din România în instanță – câteva sute de edili! – , doar Iohannis a fost singurul care a câștigat la Curtea de Apel Alba Iulia, unde incompatibilul primar a fost făcut Albă ca Zăpada! Aici, la instanța aceasta, Klaus Werner Iohannis nu a pierdut niciodată vreun proces, indiferent că a fost justițiabil ca persoană fizică sau reprezenta o instiuție, ca primar! Oricărui om citav la cap i-ar da de gândit asta!!! La ÎCCJ București se cunoaște cum a tergiversat procesul președinta Livia Stanciu până după alegerile prezidențiale din 2014, iar verdictul favorabil după aceea pentru Iohannis, devenit președinte între timp, nu a mai surprins pe nimeni.

Livia Stanciu, individa imorală care și-a trimis o creditoare la temniță nevinovată, cu ajutorul prietenei Kovesi de la DNA – celebrul caz „Rarinca” –, a fost recompensată de proaspătul președinte, fiincă l-a salvat în dosarul de incompatibilitate, cu un post de judecător la Curtea Constituțională, după ce i-a expirat mandatul de președinte la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De fapt, au fost două două dosare ale lui Klaus Iohannis cu ANI, ambele din anul 2013 și ambele atent monitorizate de SRI: unul privind incompatibilitatea (dosar nr. 508/57/2013) şi altul privitor la conflictul de interese (dosar nr. 780/57/2013). Acesta din urmă nu prea a apărut în presă sau a fost confundat cu primul de neisprăviții care se dau jurnaliști. La dosarul nr. 780/57/2013 Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat, la termenul din 12.03.2014, Parchetului de pe lângă ÎCCJ comunicarea dacă pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ce face şi ea obiectul dosarului cu nr. 780/57/2013 privind conflictul de interese, s-a dispus începerea urmăririi penale. Deci, pe lângă conflictul de interese pentru care fusese sesizat Parchetul General de către ANI, a mai apărut şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată! Iată ce conţinea comunicatul ANI din 24 iulie 2013 şi acuzaţiile care i se aduceau lui Iohannis Klaus Werner: „Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală de către KLAUS-WERNER IOHANNIS (Primarul Municipiului Sibiu), întrucât acesta a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și S.C. Tipografia Honterus S.R.L., societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.). KLAUS-WERNER IOHANNIS a deținut funcția de Președinte al F.D.G.R. în perioada 2002 – 2013.”

După ce a fost făcut scăpat de procurorii de la Parchetul General în septembrie 2014 (dosarul nr. 780/57/2013, cel cu conflictul de interese), consecvenți Protocolului SRI-Parchetul General semnat în anul 2009, după o „cercetare” simplă, dar tergiversată mai bine de un an, alți magistrați securiști din confreria sistemului, Judecătorii cei Cumsecade cu Klaus de la Curtea de Apel Alba Iulia au admis, în 10 iunie 2015, contestația formulată de Iohannis, devenit preşedintele României în urmă cu șapte luni, fiind dispusă anularea raportului de evaluare întocmit de ANI privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă de către fostul primar al Sibiului. ANI fiind timorată, după experiența cu arestarea șefului Horia Georgescu pentru crima de lezmajestate la kaiserul Klaus prin cele două procese declanșate, nu a mai îndrăznit să atace decizia judecătorilor pupenklauși de la Curtea de Apel Alba Iulia! 

Traian Băsescu a afirmat că Horia Georgescu a fost arestat, la cererea DNA, pentru că l-a declarat incompatibil pe Klaus Iohannis, încercând să stopez accesul acestuia în fruntea statului. Mai mult, fostul președinte a spus că Iohannis s-a adresat amenințător șefului ANI, la o recepție, cu următoarele cuvinte spuse cu ranchiună: „A, încă sunteți bine?”. „Și, după aceea nu a mai fost bine.”, a completat Traian Băsescu la postul de televiziune B1 TV.

Unii dintre cititori probabil vor spune: „Bine-bine, îl protejeză magistrații corupți pe Iohannis, la ordin  SRI sau iudeo-masonic, dar presa de ce tace?” Simplu, spuneam de protecția acordată lui Klaus Werner Iohannis de două entități: 1) Germania, fericită că are în România Gauleiterul neamț pentru care s-a agitat de mai multă vreme – există voci care spun că Iohannis ar fi mai mult khazar, decât sas. 2) Iudeo-masonii suprastatali care-și duc la îndeplinire proiectele globalizării prin marionete șantajabile și docile ca Iohannis și au tot interesul să-l protejeze, după ce tot ei l-au înscăunat ca guvernator peste colonie. Revin la întrebarea de ce tace presa? Păi, mass-media din România se află 80%  în proprietatea evreilor internaționaliști, iar restul de 20% al patronilor sunt în majoritatea masoni.

Relația reală dintre Iohannis și S.R.I. e cu totul alta decât gogorițele debitate la „Antena 3”, despre  un George Maior, director al SRI-ului, care, chipurile, ar fi vrut să-l faulteze pe candidatul sas la alegerile prezidențiale din anul 2014. Așa mari „dușmani” au fost Klaus Iohannis și George Maior, încât, imediat după ce a devenit președintele României,  primul l-a făcut ambasador pe al doilea în SUA, ale căror interese le servesc oricum amândoi, George Maior fiind trădătorul care a subordonat definitiv SRI-ul serviciilor secrete americane și nu numai! Klaus Werner Iohannis a ajuns președinte datorită intervenției în alegeri a serviciilor secrete românești – nu doar SRI! – în urma ordinelor primite din exterior.

Deși CNSAS a comunicat oficial, în anul 2008, că Klaus Werner Iohannis nu a fost colaborator al Securității, unii sași bătrâni din Sibiu care l-au cunoscut înainte de evenimentele din decembrie 1989 susțineau tot la acea vreme, adică în anul 2008, contrariul, spunând că dom’ profesor se ocupa de când era elev la liceu cu turnatul sașilor care intenționau să plece definitiv în Germania, legal sau mai puțin legal. Sași bătrâni și senili, invidioși și cârcotași, dom’le! Cică din acest motiv, al colaborării cu Securitatea, Iohannis nici nu s-a făcut membru al partidului comunist, deși se vedea clar că este un carierist și oportunist, susțineau aceiași bârfitori. Se știe că S.R.I. nu divulgă numele colaboratorilor Securității care au rămas activi atunci când „Mărie” și-a schimbat a ei pălărie și s-a transformat din Securitate în SRI. Intoxicările care circulă pe internet cu socrul lui Iohannis șef al Securității sibiene, cică și cu pseudonime ca „Nurca” sau „Blănarul”, sunt prostii pentru proști, lansate probabil chiar de S.R.I. pentru decredibilizarea, „la grămadă”, a altor informații reale despre Iohannis și Securitatate! Șefii Securității nu lucrau sub acoperire și nici nu aveau pseudonime! Lăzurca, socrul lui Iohannis, a fost un blănar modest, un simplu „căciular”, specializat în confecționarea căciulilor.

Iohannis a fost pregătit, de către emisari ai Germaniei, pentru un rol la vârful politicii româneşti încă de pe vremea când România era condusă de Nicolae Ceauşescu. Se purta în acea vreme „jocul dublu”, colaborarea cu Securitatea, dar și cu serviciile secrete străine, cu acordul aceleiași Securități, cazurile concrete și dezvăluite oficial fiind cele al „securiștilor” infiltrați la Radio Europa Liberă, care aparținea Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite. În ceea ce-l privește pe Klaus Werner Iohannis, relevantă este discuţia pe care a purtat-o cu nişte colegi profesori într-o delegaţie la Cluj Napoca. Atunci, în vara anului 1989, întrebat fiind de colegi de ce nu emigrează în Germania, ca majoritatea saşilor sibieni, profesorul de fizică Iohannis Klaus Werner a afirmat că regimul comunist o să cadă în curând, lucru de neconceput de către românii de rând! Doar o persoană bine informată din exterior putea să ştie de proiectele care se urzeau în laboratoarele occidentale. Totuşi, neîncrezători în premoniţia lui Klaus, interlocutorii au insistat, întrebându-l de ce nu emigrează, rămânând să revină dacă într-adevăr Ceauşescu o să fie înlăturat de la putere. Răspunsul a fost sincer şi tranşant: „Nu pot, fiindcă am misiunea mea aici!”. Iată că a găsit si trambulina ideală pentru a-şi îndeplini misiunea şi a ajunge la Cotroceni, în fruntea statului român: Partidul Naţional Liberal. Te umflă râsul când observi că acest sas infatuat, parvenit şi oportunist nu are nici o legătură cu denumirea partidului, el nefiind de naţionalitate română şi nici liberal fiindcă o viaţă întreagă a muncit ca bugetar! Despre numirea de către Klaus Iohannis a altui liberal alogen și oportunist, soroșistul Eduard Hellvig, ca director al S.R.I., am scris aici: Noii fanarioți conduc țara, România nu mai aparține românilor!

Pentru că tot am ajuns la „capitolul liberali”, să spun și câteva cuvinte  și despre relațiile apropiate dintre germanofilii sibieni din politică și SRI. Mâna dreaptă a șefului S.R.I.  Sibiu, Nechifor Ignat, a fost colonelul Sârbu. Imediat după pensionare, colonelul Sârbu a fost consilierul personal al liberalului Mircea Cazan, fost deputat, actualmente senator, atunci când acesta se lansase în politică, pe perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2008. PNL este partidul „canibalizat” de Iohannis, ca răsplată că l-a făcut președinte. Mircea Cazan s-a îmbogățit, înainte de a intra în politică, din IT, internet și telecomunicații. Cine știe ce „protocoale secrete” de supravghere online avea și Mirciulică masonică (e membru vechi Rotary Sibiu) cu lumea subterană a ocultismului și informațiilor, fiind așa apropiat de adjunctul comandantului  SRI-ului local…

                                                                                                                       Marius Albin MARINESCU

Sursa :justitiarul.ro/

SORINA MATEI II TRAGE INCA O SCATOALCA PURTATORULUI DE CUVANT AL SRI-ULUI,OVIDIU MARINCEA,DE LA U.M.”REALITATEA TV!”

4 iun.

  Sorina Matei contrazice spusele purtătorului de cuvânt al SRI-ului, Ovidiu Marincea, fost agent sub acoperirea de ziarist în gașca […]

 

Sorina Matei contrazice spusele purtătorului de cuvânt al SRI-ului, Ovidiu Marincea, fost agent sub acoperirea de ziarist în gașca de „sifoane” pe care le vedeți zilnic la șezătoarea patronată de Rareș Bogdan la U.M. „Realitatea TV” și infirmă datele/cifrele prezentate în recenta conferință de presă.

            Ce lipseşte din mintea lui Marincea: castravetele!

Castravetele este un fruct dicotiledonat, de culoare galben-verzuie, face parte din familia curcubitaceelor, are tulpina în formă de vrej, se înmulţeşte prin seminţe, are peste 98% apă şi se numeşte MANDAT DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ.

Ce este aceea supravegherea tehnică? Este o măsură procesual penală ce are ca efect o restrângere a vieţii private şi de familie, justificată de interesul public al realizării instrucţiei penale.

Ce poate conţine un mandat de supraveghere tehnică?

– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă

– accesul la un sistem informatic

– supravegherea video, audio sau prin fotografiere

– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice

– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane

Ce înseamnă interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă? Se înţelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc de comunicare.

Ce înseamnă accesul la un sistem informatic? Pătrunderea într-un sistem informatic sau într-un mijloc de stocare a datelor informatice, fie direct, fie de la distanţă

Ce înseamnă supravegherea video, audio sau prin fotografiere? Fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor, ori a altor activităţi ale acestora

Ce înseamnă localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice? Folosirea unor dispozitive care determină locul unde se află persoana sau obiectul la care sunt ataşate.

Ce înseamnă obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane? Realizarea unui set de operaţiuni prin care este asigurată cunoaşterea conţinutului tranzacţiilor financiare şi al altor operaţiuni efectuate sau care urmează să fie efectuate prin intermediul unei instituţii de credit ori al altei entităţi financiare, precum şi obţinerea de la o instituţie de credit sau de la altă entitate financiară de înscrisuri sau informaţii referitoare la tranzacţiile sau operaţiunile efectuate de către o anumită persoană.

Cine dă mandatul de supraveghere tehnică? Mandatul e cerut de procuror, este aprobat de judecătorul şi drepturi şi libertăţi şi era/este pus în aplicare de SRI.

Pentru ce infracţiuni se dau mandate de supraveghere tehnică? Pentru infracţiunile contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, infracţiunile de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, infracţiunile de corupţie şi alte infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunile care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Câte  mandate de supraveghere tehnică s-au dat? Câte au vrut, pe cât au vrut, cum au vrut, pe cine au vrut. Cu zecile de persoane pe un  singur mandat. Adicătelea, ca maneliştii, „fără număr, fără număr”!

                                                                                                                 Sorina Ruxandra Matei

NAZISM PE FATA.PRIVILEGIATII ATICOPRUPTIE IMPOTRIVA DEMOCRATIEI!

4 iun.

  Care este mai importantă? Anticorupția sau Laura Codruța Kovesi? Orice‎ om s-ar grăbi să răspundă, simplu și direct, vizînd […]

 

Care este mai importantă? Anticorupția sau Laura Codruța Kovesi? Orice‎ om s-ar grăbi să răspundă, simplu și direct, vizînd problema, nu persoana. Mă tem că acest răspuns simplu este încă departe de a fi dat. La mitingurile de susținere a şefei DNA și de contestare a PSD și a CCR s-a strigat insistent: „Codruța, nu uita! / Noi suntem de partea ta!“.

Susținerea șefei DNA ca personificare a anticorupției‎ este un truc de comunicare sau o prostie periculoasă? Mă tem că ne aflăm în fața unui truc de comunicare, a unei personificări de domeniul propagandei grosiere, a minciunii pe față, ca în comunism și în fascism.

Primul lucru care mă surprinde vine de la faptul că tinerii protestat‎ari sunt de partea serviciilor secrete. În România, anticorupția arată ca o operațiune militarizată. Protocoalele ne arată că ne aflăm în fața unei anticorupții privite ca o politică de stat și conduse de generali. Și nu numai atît. Militarizată și orchestrată internațional, inclusiv cu implicări ale unor parteneri militari ai statului român.

În spatele anticorupției pe care o reprezintă (chiar dacă deseori o ratează lamentabil) se află o forță militarizată și forțe externe, militarizate sau nu.

Fac parte dintre aceia care scriu despre corupție de prin anii 1990. În prima perioadă am scris despre corupția din comunism. Apoi, despre cea înfiripată în chinuitul nostru început de democrație. Am scris la greu despre corupția din privatizare, în care partea leului a fost luată de marile grupuri multinaționale. De ce? Pentru a salva economia României din ghearele corupției indigene. Cum? Tot prin intermediul corupției adaptate la specificul României‎.

Culmea culmilor, cea mai coruptă perioadă de după 1990 s-a întins pe mandatul lui Traian Băsescu, adică exact în timpul conceperii și orchestrării anticorupției găunoase de acum, condusă de Laura Codruța Kovesi. Este lesne de observat că figurile cele mai reprezentative ale sforăriilor comise în timpul regimului Băsescu (Videanu, Blaga, Blejnar, Cocoș, Pinalti, Boagiu, Berceanu etc.) n-au fost atinse de anticorupție decît ca spectacol de pantomimă cu subiect penal. Ba nu existau dovezi, ba a fost depășit termenul, ba pe dracu’, ba pe lacu’. Anticorupția meșterită de Traian Băsescu n-a fost decît o formă de luptă împotriva adversarilor săi. Și o umbrelă sub care și-a plasat acoliții. Mai toți, inclusiv inițiatorul, au rămas cu agoniseala neatinsă. În același timp, anticorupția lui Traian Băsescu a fost o modalitate de a da de lucru, inclusiv satisfacție și beneficii, devotaților săi din DNA. Și din serviciile secrete. Veți observa că anticorupția de tip Băsescu, devenită apoi anticorupția brand Kovesi, nu a vizat vîrfurile din parchete, din servicii și nici din armată.

Rămîn un adept al unei anticorupții necesare. Dar nu militarizată, nu propagandistică, nu în mîinile unei tabere politice mobilizate împotriva celelalte.

Ce ne facem cu Kovesi? O apărăm orbește, pentru a lăsa anticorupția pe aceeași mînă și spre a fi folosită ca instrument de putere? Sau o regîndim? După ce ne-am ars cu anticorupția hăhăită a lui Traian Băsescu, eu m-aș feri de o nouă anticorupție dată pe mîna PSD. Oricum am suci-o, anticorupția nu poate fi dată nici pe mîna SRI sau a altor servicii (inclusiv externe).

Mai rămîne societat‎ea civilă. Așa cum arată ea acum, nu văd nici o șansă. Soluțiile pe care le strigă tinerii #rezist sunt la fel de cretine și nedemocratice ca și cele de natură militară sau hăhăită.

Încotro se găsește o geană de lumină? Ce bucuros sunt că nu sunt cel obligat să o arate!

                                                                                                                             Cornel NISTORESCU

IMPOSTORII INTRE EI:JOHANNIS A PRIMIT PREMIUL „FRANZ JOSEF STRAUSS” PENTRU LUPTA IMPOTRIVA CORUPTIEI,PREMIUL BOTEZAT CU NUMELE UNUI POLITICIAN GERMAN CORUPT IMPLICAT IN SCANDALUL AFACERII „LOCKHEED!”!

4 iun.

Imagini pentru IOHANNIS,PREMIUL FRANZ JOSEF STRAUSS,POZE

 

Lupta împotriva corupţiei nu este o descoperire a DNA şi nu dezvăluim secretul lui Polichinelle, cum nu spuneam un neadevăr citând ceea ce scria, pe 28 iulie 1976, în pagina 1, prestigiosul ziar francez Le Monde, pornind de la scandalul Lockheed, care, cum se va vedea mai jos, zguduia din temelii mari ţări din „lumea bună“: „Pretutindeni, anchetele (privind corupţia – n.n.) par mai mult sau mai puţin blocate (…). În mod cert, corupţia face ravagii în toate ţările industrializate, ca, de altfel, în lumea a treia“.

Se evidenţia, aşadar, un lucru indubitabil: existenţa corupţiei şi, în mod implicit, preocupările factorilor îndrituiţi de a o bloca şi combate prin mijloace legale.

Pornind de la cele de mai sus, trecem în revistă câteva afaceri şi scandaluri de corupţie la „vârf“ din diferite colţuri ale lumii, care arată că, în acele ţări, „nimeni nu este mai presus de lege“ – principiu înscris şi în Constituţia României, la art. 16, alin. 2.

Este vorba despre preşedinţi ai Braziliei, Coreei de Sud, premieri ai Japoniei şi Franţei, un secretar general NATO, un vicepremier belgian, comisarii europeni din echipa Santer, miniştri din Belgia, R.F. Germania, prinţul consort al Olandei etc. Ce-i unea? Corupţia, dar şi faptul că în ţările lor sau la nivelul Comisiei Europene legea e lege! În tot acest puzzle, o întrebare apare firească: ce şi cum face România în cazuri similare? (…)

                                                                           

                                             Iohannis, finul şi vecini de stradă

Ciudata muţenie nu a cuprins foarte activa DNA când a venit vorba despre OUG 13, dar nu şi în cazul straniilor legături denunţate public de mai multe voci, vorbim aici despre cele dintre Klaus Werner Iohannis şi firma austriacă Holzindustrie Schweighofer, „naşa“ falnicilor codri româneşti de odinioară. În context, aşa cum arăta site-ul ancheteonline.ro, cu acordul căruia, la începutul lunii martie, Cotidianul a reprodus un amplu articol pe această temă delicată, guvernul tehnocrat al lui Cioloş „a refuzat să aplice amenzi și să ia măsuri dure împotriva acestei firme“.

Există unele explicaţii, sursa citată arătând că una dintre ele „este protecția la cel mai înalt nivel de care beneficiază compania austriacă. Există suspiciuni rezonabile privind implicarea directă a președintelui Iohannis în protejarea afacerilor controversate ale Schweighofer în țara noastră. În primul rând, trebuie menționată relația specială pe care finul lui Iohannis, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei, o are cu patronul companiei Holzindustrie Schweighofer“, poreclit şi „Regele lemnului“ din România.

„În al doilea rând, este de notorietate apropierea dintre familia Iohannis și vecinii săi de stradă, familia Capră. Cosmin Dumitru Capră a fost o lungă perioadă director executiv la compania austriacă, iar soția acestuia, procuror Maria Capră, este cea care l-a scos basma curată pe Iohannis în două dosare penale, pe vremea când era primar al Sibiului și președinte FDGR. De asemenea, nu este lipsit de interes faptul că Maria Capră a fost pensionată printr-o decizie semnată de președintele Iohannis într-o zi de 31 decembrie 2015, când acesta era plecat în vacanță, la Miami.”

Ar mai trebui elucidat şi un aspect foarte complicat, şi anume rolul şi locul finului lui Iohannis în acest hăţiş de nedescris, problemă de care autorităţile abilitate se feresc ca dracul de tămâie, invocând fie imunitatea lui prezidenţială, fie motive ori argumente pe care nu le fac publice.

Un alt fapt foarte grav referitor la firma austriacă respectivă l-a semnalat, în 2015, Ministerul Mediului, care, în urma unui control, atrăgea atenția că aceasta este „implicată în acțiuni de evaziune fiscală“. Potrivit controlului inspectorilor din minister, „a fost tăiată ilegal masă lemnoasă, care a fost introdusă în firmele respective – s-a constatat, fantomă –, pentru că multe s-au și închis, deci evaziune fiscală mare, iar masa lemnoasă respectivă a fost dusă la export“.

                                Vecina Capră i-a închis lui Iohannis un dosar penal

Sursa citată arată că „un alt indiciu rezonabil care demonstrează apropierea lui Iohannis de SC Holzindustrie Schweighofer este prietenia dintre șeful statului și vecinii săi, familia Capră. Iohannis locuiește pe strada Bâlea 35, iar soții Capră, la numărul 7. Cosmin Dumitru Capră a condus firma austriacă, din calitatea de director executiv, între 2003 și 2011. Apoi, acesta a devenit administratorul unei companii de produse regenerabile, Energy Exchange Austria (EXAA), care produce biomasă realizată la Schweighofer. Și mai interesant este faptul că soția sa, Carmen Maria Capră, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, este cea care i-a închis definitiv lui Iohannis un dosar penal, pe 5 decembrie 2014, în care era acuzat de retrocedarea ilegală a unor imobile pe vremea în care era primar al Sibiului“.

Aşadar, procuror care se ocupa de dosarul lui Iohannis e vecină cu actualul președinte al ţării. „Dosarul a fost închis (nu suspendat!) la doar câteva săptămâni după ce Iohannis a devenit șef al statului și la doar două luni de la depunerea acestuia la diferite instituții: DNA, Parchetul General.“ Întrebarea privind obiectivitatea şi detaşarea vecinei apare firească şi pertinentă. Oricum, amintita vecină, „procurora Maria Capră, i-a oferit lui Iohannis un NUP în 2011, într-un dosar penal ce viza calitatea lui de președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR)“, despre care o plângere penală împotriva FDGR – care se declarase, în mod abuziv, continuator al Grupului Etnic German, organizație nazistă, scoasă în afara legii în 1944 –, sesiza că acesta a avut drept scop doar un interes imobiliar, deoarece FDGR revendica toate imobilele care aparținuseră, înainte de 1944, Grupului Etnic German“.

Reamintim că procurora respectivă nu mai este „activă“, ea pensionându-se la numai 47 de ani, printr-un decret prezidențial semnat de Iohannis în ultima zi a anului 2015, când acesta nu se afla la Cotroceni, ci în concediu în Florida, SUA.

                                                      Suspiciuni rezonabile

Să ne înţelegem: aici noi nu acuzăm, nici nu este menirea noastră, ci ne întrebăm de ce în principial DNA sau Parchetul General nu s-au autosesizat, făcând lumină şi stabilind care este adevărul, astfel încât, dacă nu iese fum fără foc, adică nu este nimic adevărat, să nu mai planeze suspiciuni asupra preşedintelui Iohannis de cârdăşie cu respectiva firmă? Până atunci, trebuie remarcat să suspiciunile privind relaţia ciudată şi deloc principială dintre fin – naş ori dintre vecinii de pe strada Bâlea din Sibiu nu s-au risipit. Chiar şi radio Deutsche Welle – vocea oficială a guvernului german – spunea, la 5 mai 2015, că „a surprins neplăcut faptul că preşedintele Klaus Iohannis a părut să protejeze operaţiunile îndoielnice ale companiei austriece Schweighofer Holzindustrie în domeniul exportului de lemn tăiat în România“. „Preşedintele Klaus Iohannis a fost prins pe picior greşit. Nu putem spune că ar fi existat o relaţie între firma austriacă şi preşedintele României, dar este cert că acesta a avut exact acelaşi punct de vedere cu reprezentanţii concernului.“

                             Scandalul Lockheed zguduie din temelii „lumea bună“

La finele anilor 1970, toată marea presă a lumii vuia, aceasta concentrându-se asupra unui scandal internaţional de corupţie şi de comisioane uriaşe, pus la cale de mahării grupului aerospaţial american Lockheed între sfârşitul anilor 1950 şi anii 1970, care a avut mari implicaţii politice, economice şi juridice în SUA, R.F. Germania, Italia, Olanda şi Japonia – adică „în lumea bună“.

                                     R.F. Germania – comision de 10 milioane dolari

Atât ar fi primit ministrul Apărării din acele vremuri, politicianul conservator Franz Josef Strauss (1915-1988), poreclit „taurul din Bavaria“, şi partidul său, UCS, filiala bavareză a UCD. Sumele ar fi fost primite în schimbul unei comenzi de 916 avioane de luptă F-16 Starfighter – ceea ce politicianul vest-german a negat vehement. Cât timp el a fost ministru al Apărării, s-au cumpărat ori s-a obţinut licenţa de producţie pentru 916 avioane de lupă Lockheed F-104 Starfighter, care au avut 212 de accidente, el fiind numit „creatorul de văduve la Luftwafe“. S-a dovedit că Lockheed a obţinut o mare parte dintre contractele sale europene prin lobby sau corupţie.

S-a mai descoperit că cele mai multe dintre documentele privind negocierile dintre Ministerul Apărării cu Lockheed după 1962 au fost distruse. Pornind de la noi indicii, Bundestagul (Parlamentul) a creat o comisie de anchetă care, din ianuarie 1978 până în luna mai 1979, a reluat de la zero examinarea dosarului. În paralel, autorităţile americane au scotocit prin actele companiei.

A fost o perioadă grea, cu tot felul de acuzaţii, dar, în final, investigaţiile făcute de Fritz-Josef Rath, şeful Brigăzii Anticorupţie din RFG, au scos la iveală că Lockheed a oferit între 1,1 şi 1,3 milioane de mărci, din care „o sumă considerabilă“ („eine betrachtliche Summe“) lui Heinrich Sellschopp, directorul unei divizii aeropurtate a Bundesamt fur Wehrtechnik und Beschaffung. Paul White, fost director comercial al Lockheed, declara că bancherul Hermann Josef Abs şi amintitul Franz Josef Strauss au primit bani în urma achiziţionării avioanelor de tipul Lockheed Constellation şi Electra L-188 de către societatea naţională Lufthansa.

Lockheed şi-a menţinut aceste practici şi în cazul vânzării avioanelor F-104. În final, trebuie spus că scandalul Lockheed a zguduit din temelii R.F. Germania, ani la rând presa comentându-l pe larg şi contribuind substanţial la descâlcirea lui. (…)

                                                                                                                        Dumitru CONSTANTIN

(Fragment din articolul „Marile scandaluri de corupție: președinți destituiți, premieri arestați, demisii de comisari europeni (I)” apărut în ziarul „Cotidianul” din 22 martie 2017)

Nota redacției „Justițiarul”: Iohannis primește un premiu pentru „lupta anticorupție” de la un „onegheu” – cum spune el –, premiu care are numele unui ministru german care a primit o șpagă de 10 milioane de dolari pentru care nu a fost cercetat întrucât era o persoană „simpatică”. V-ați prins cum ar trebui să fie cu „lupta anticorupție” în viziunea „nemților”? Lui Klaus i se potrivește perfect această luptă: toți antipaticii sunt ”corupți”, el, simpaticul, NU! Cine stabilește cine e „simpatic” și cine NU? Procurorii și cei care îi numesc pe șefii lor. E clar acum ce înseamnă acest premiu, fraieri de români?
Wikipedia: „Fostul lobbyist de la Lockheed, Ernest Hauser, a recunoscut în timpul audierii în Senatul american că  ministrul Apărării, Strauss (Franz Josef Strauss, politician german) și partidul său, au primit cel puțin 10 milioane de dolari pentru achiziționarea de către RFG a 900 de avioane Starfighters F-104G (… ) Se știa atunci, din audierile Senatului SUA,  că asociații Lockheed au plătit lui Strauss bani pentru achiziționarea avioanelor, datorită faptului că Boeing a dat în judecată firma Lockheed pentru afacerea germană pierdută. În audierea de la Senatul SUA, asociații Lockheed au recunoscut că fondurile au fost plătite lui Strauss. În ciuda acestui fapt, Strauss nu a fost niciodată acuzat în Germania din cauza personalității sale influente.”  Noi suntem „nemți”, nu „hoți” ca VOI! Incredibil unde ne-au adus slugărniciile! (Ingrid Mocanu)

CHRIS TERHES:ASTIA CARE SE PRETIND AZI INTELECTUALI IN ROMANIA,NU SUNT NICI INTELECTUALI SI NICI NU SUNT NICI DE DREAPTA!”

4 iun.

Vreti sa stiti de ce Romania nu are o dreapta? Pentru ca pretinsii intelectuali de dreapta sunt de fapt niste marxisti extremisti care doresc sa schimbe ordinea constitutionala si rezultatul votului democratic folosindu-se de procuratura si servicii.

Imagini pentru INTELECTUALI ROMANI DE DREAPTA,POZE

Acesti impostori ai dreptei dispretuiesc oamenii, dispretuiesc Constitutia, dispretuiesc valorile fundamentale care au creat prosperitate in vest (desi se pretind ca imbratiseaza aceste valori), sunt plini de complexe si frustrari personale si de grup, iar pentru ca lumea nu-i voteaza, fac sluj in fata organelor de represiune sperand ca statul le va da puterea, dat fiind ca oamenii refuza sa le-o dea prin vot.

Toate curentele politice se bazeaza pe o doctrina, deoarece ai nevoie de un set de valori, cum ar fi relatia stat-cetatean, stat cu alt stat, separatia puterilor etc., in functie de care si pe baza carora sa iti faci politicile publice.

Aceste doctrine sunt dezvoltate de “intelectuali”, care prin pozitia pe care o au, expertiza intr-un domeniu, vasta cunoastere, vin cu idei.

Vine apoi partidul care imbratiseaza doctrina/idea respectiva si face politici publice pe baza ei, politici publice care apoi sunt promovate de catre candidati in fata oamenilor carora li se cere votul.

Pe baza votului oamenilor partidul ajunge la putere si implementeaza politicile publice bazate pe doctrina emanata de acei intelectuali. Daca esueaza, data viitoare nu vor mai fi votati.

Acesta e procesul si ciclul democratic in toate democratiile consolidate.

De exemplu, intelectualii de stanga vin si spun ca e bine ca statul sa ridice taxele, pentru ca luand bani de la unii si dand la altii statul creaza “egalitate” prin redistribuirea bogatiei.

De partea cealalta, intelectuali de dreapta vin si spun ca e mai bine ca statul sa ia mai putine taxe de la oameni, pentru ca omul avand mai multi bani in buzunar stie el ce sa faca cu proprii bani cel mai bine.

Primii isi pun increderea in stat si birocrati, ceilalti in individ.

In America, de exemplu, stii ca daca ies democratii la alegeri, ce sunt de stanga, cresc taxele, daca ies republicanii taxele scad.

Ei, in Romania de la Ratiu si Coposu dreapta nu a mai avut oameni care sa genereze doctrina de dreapta.

Singurul lucru din punct de vedere doctrinar care a caracterizat asa-zisa dreapta romaneasca de dupa 2000 a fost acela de a fi anti-PSD.

Pozitionarea acesta a mers o vreme, insa doar prin a fi anti nu generezi nimic.

Pe partea politicilor publice, dupa ce Basescu si Alianta DA au castigat alegerile in 2004, iar Tariceanu a ajuns premier, majoritatea de atunci care era anti-PSD a implementat politici de dreapta cu efect direct benefic asupra tarii. Amintesc aici cota unica de impozitare, de exemplu.

In perioada respectiva existau cateva institute ori fundatii de dreapta care cautau sa genereze doctrina si politici publice, insa au sucombat cu precadere pentru ca odata ajunsa la putere, conducerea majoritatii de dreapta de atunci si-a mutat focalizarea de la doctrina si cautarea gasirii de noi solutii spre liderul mesianic Basescu.

Pentru ca din segmentul doctrinar nu se mai emanau idei, nici politici publice de dreapta nu au mai fost, asa ca in timp cei care-si spuneau de dreapta au implementat politici publice total opuse celor de dreapta.

Boc, de exemplu, a implementat politici publice de stanga extrema, cum a fost “taxa forfetara” care a dus la inchiderea a sute de mii de firme, ceea ce nici macar guvernele PSD nu au facut.

Lipsa de solutii de dreapta e generata de lipsa de doctrina, iar lipsa de doctrina e generata de lipsa de intelectuali cu adevarat de dreapta, care sa inteleaga nevoile curente, succesele si greselile din trecut si sa vina cu solutii/idei noi.

E ca in constructii: daca nu ai arhitecti care sa gandeasca noi si moderne forme de constructii si sa le deseneze, ramane ca fierarul betonist sa faca patru pereti, sa ii varuiasca si sa vina cu acea constructie sa o prezinte ca oferta de cea mai buna casa.

Pentru o vreme oferta va avea succes, insa dupa un timp nu va mai prinde pentru ca pretentiile cumparatorului evolueaza.

Dvs ati cumpara morcovi de la unul din piata care si-ar prezenta marfa spunand ca morcovii vecinului sunt mai rai decat ai lui?

Poate de cateva ori veti cumpara, dar dupa cateva runde de cumparaturi, de curiozitate, de saturatie ori din alte motive, veti merge sa cumparati morcovi si de la altii sau veti cumapra cirese.

La fel e si cu oferta politica.

Sa fii anti-PSD, anti-Dragnea, sa o iei la maciuci pe Dancila ca nu conjuga bine verbele e foarte usor. Pentru asa ceva nu-ti trebuie studii pe afara ori sa te pretinzi intelectual.

Sa vii insa cu politici publice care sa raspunda nevoilor oamenilor, si astfel acestia sa te voteze, e cheia succesului democratic si e SINGURA optiune pentru ca dreapta sa castige alegeri in Romania.

Pentru asta insa ai nevoie de intelectuali care sa creeze doctrina.

Adevarul e, insa, ca astia care se pretind azi intelectuali in Romania nu sunt nici intelectuali si nu sunt nici de dreapta.

Nu poti fi de dreapta cand justifici abuzurile statului impotriva cetatenilor.

Nu poti fi de dreapta cand ii dispretuiesti pe cei care voteasca altfel decat tine. Asta face in vest elita marxista, spunand ca poporul e prost si nu stie vota, asa ca trebuie sa-si impuna agenda altfel decat prin vot.

Nu poti fi de dreapta cand vrei ca institutiile de forta (procurori, servicii) ale statului sa rastoarne votul democratic.

Nu poti fi de dreapta cand dispretuiesti ordinea constitutionala.

Nu poti fi de dreapta cand spui ca respectarea drepturilor omului “e de stanga” ori a PSD-ului.

Esti de dreapta cand pui cetateanul in mijlocul societatii si vezi statul ca fiind cel care-l slujeste pe cetatean si nu invers.

Esti de dreapta cand pui ordinea constitutionala deasupra chiar a propriului tau partid si lider.

Nu in ultimul rand, cum a spus si Ratiu in celebra replica data lui Iliescu in 1990, esti democrat adevarat cand te lupti ca drepturile oricui, inclusiv ale oponentului tau, sa fie respectate.

“Toată viaţa mea am luptat pentru democraţie, am plecat din ţară când eram tânăr, m-am opus totalitarilor de dreapta, şi pe urmă m-am opus totalitarilor de stânga.

După ani şi ani de luptă în Occident, care sper că se va cunoaşte din ce în ce tot mai bine, în momentul în care nu voi fi ales mă voi concentra să aduc tot ce am acumulat eu în toţi aceşti ani de exil, toate cunoştinţele mele, tot ce am scris.

Voi lupta ca să caut să aduc elementul esenţial al democraţiei care nu este jocul numelor, cifrelor, cine are majoritate, cine are mai multe voturi. Asta nu e democraţie.

Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui.

Democraţia însemnează că-l asculţi pe om şi pe urmă îi respingi punctul de vedere.

Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!

Dacă eşti în stare să faci treaba asta atunci însemnează că am început să învăţăm ce e democraţia.

Iar rostul meu, dacă nu voi fi ales (n.r. preşedinte) e să aduc democraţia în ţara asta cât mă ajută pe mine puterile mele, nu numai în partidul meu, PNŢCD. (…) Toată viaţa mea o voi dedica-o acestui scop”, ii replicase in mai 1990 Ion Ratiu lui Iliescu.

Ca Iliescu, scolit la Moscova, nu a inteles ce spunea Ratiu nu e de mirare.

Baiul e ca nu inteleg ce a spus Ratiu in 1990 nici pretinsii intelectuali de dreapta scoliti prin vest dupa Revolutie.

De fiecare data cand in SUA exista o criza, privirea se intoarce la “parintii fondatori” pentru a vedea ce au spus, ce au gandit, cum au vazut lucrurile pentru a reevalua prezentul si directia viitoare.

Un astfel de proces de introspectie si intoarcere a privirii la “parintii fondatori” ai dreptei romanesti post-comuniste ar trebui facut si in Romania.

Daca cuvintele lui Ratiu din 1990 erau de neinteles si necuprins pentru cei mai multi romani iesiti din comunism, recitindu-l pe Ratiu la aproape 30 de ani de la caderea comunismului oricine poate vedea cata lipsa de o astfel de doctrina despre libertate si democratie e in Romania.

Autor: Chris Terheș

Sursa: Chris Terheș

MILEY CYRUS – WILDFLOWERS!

4 iun.

ORIANTHI – BLUES WON’T LEAVE ME ALONE!

4 iun.

C.C. CATCH – JUMP IN MY CAR!

4 iun.

%d blogeri au apreciat: