Arhiva | 11:39 am

LIVIU DRAGNEA IL AMENINTA PE JOHANNIS CU SUSPENDAREA!

11 iun.

Liviu Dragnea l-a amenințat duminică seară la Antena 3 pe Klaus Iohannis cu suspendarea dacă președintele nu respectă decizia CCR privind revocarea Laurei Codruța Kovesi.

„Eu am spus ieri (sâmbătă – n.r.), şi nu numai eu, mai mulţi au spus că noi suntem hotărâţi să mergem până la capăt şi cu normalizarea legilor justiţiei şi cu normalizarea Codurilor penale în România şi cu respectarea legii şi cu respectarea Constituţiei şi cu respectarea deciziilor CCR. Eu nu sunt prezicător şi nu ştiu ce va face preşedintele Iohannis, dar dacă va face greşeala fatală să nu pună în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale, dincolo de faptul că se face de râs peste tot în lume, această încălcare gravă a atribuţiilor lui constituţionale pe noi nu să ne lase indiferenţi. Adică, noi nu o să putem, şi vă spun ceva, pe noi nu ne interesează că e vorba de Kovesi, putea să fie Lăzăr, putea să fie…habar n-am. Noi nu putem să stăm cu mâinile în sân, cum îi întrebam pe colegii mei aseară în piaţă şi pe toţi oamenii. Eu aseară am pus nişte întrebări pentru că am vrut nişte răspunsuri, să nu mă trezesc că sunt de capul meu şi îmi vine numai mie (…) Nu. Pe noi, pe mine şi pe colegii mei ne interesa foarte mult să vedem care este dorinţa tuturor. Deci, nu putem lăsa ca o decizie a CCR să nu fie pusă în aplicare şi vom utiliza tot ceea ce avem la dispoziţie, din punct de vedere civic, din punct de vedere constituţional, din punct de vedere parlamentar”, a afirmat Dragnea.

Chestionat dacă se poate ajunge la suspendare, liderul PSD a spus: „Se poate ajunge la orice”. „Eu încă o dată spun, dacă ne tot provoacă… Noi am arătat aseară într-un număr uriaş că răspundem la toate provocările şi nu lăsăm lucrurile aşa, că ne e frică. Nu ne e frică. Dacă acest om, care e preşedintele României, înţelege că e, de fapt, prizonierul statului paralel şi că va rămâne prizonierul statului paralel dacă nu va acţiona aşa cum îi spune Constituţia, e problema dumnealui, dar noi nu putem lăsa lucrurile aşa, e foarte simplu. (…) Păi, degeaba ne chinuim să facem în Parlament legile justiţiei, modificăm Codurile penale, degeaba arătaţi abuzuri, degeaba au început din ce în ce mai mulţi judecători să scoată adevărul la iveală şi să facă dreptate dacă lăsăm nesancţionată o desconsiderare a unei decizii a Curţii Constituţionale”, a mai susținut Liviu Dragnea.

Dragnea a amenințat totodată „statul paralel” cu noi proteste, afirmând că la protestul PSD de sâmbătă a fost o emoție puternică în Piața Victoriei.

”Nu pot spune că a fost o emoție pozitivă, a fost o descărcare a celor din Piață. Noi am făcut mitingul ăsta din mai multe motive. De a protesta puternic împotriva acestui sistem odios, pe care îl gestionează o mână mai mare de securiști, patronați de Iohannis prin uneltele pe care le au, șefii parchetelor, ofițeri din servicii și toate portocalele care încep să iasă la iveală. Un alt motiv a fost faptul că am fost provocați. Nu te poți aștepta că PSD, cel mai mare partid din Europa, să-l ameninți de o lună și jumătate, să-l jignești, să-l insulți și să nu reacționeze. Ăsta a fost mitingul mic. Următorul va fi uriaş, într-o altă locaţie, pentru că în Piaţa Victoriei nu are loc. Al treilea motiv – toţi cei care au fost în Piaţă aseară să afle ce sume uriaşe a cheltuit acest stat paralel pe interceptări. Niciun Guvern normal la cap, Parlament normal la cap, nu poate aloca sume mai mari serviciilor în condiţiile în care aflăm că alocăm sume mai mari decât orice altă ţară”, a explicat Dragnea.

Liviu Dragnea a mai susținut că „partenerii noştri străini au încurajat, ba chiar au şi finanţat acest stat paralel odios. Ar trebui să-şi asume public asta”.

Liderul PSD i-a avertizat totodată pe procurori în legătură cu plângerea penală depusă pe numele Vioricăi Dăncilă și a lui pentru trădare.  Dragnea a afirmat că speră ca niciun procuror să nu rişte atât de mult să dea curs acestei „demenţe”.

„Nu ştiu dacă vor merge mai departe cu demenţa. Ce vă pot spune cu siguranţă este că este o comandă foarte fermă. Adică nu întâmplător a fost pus imediat Horodniceanu (Daniel Horodniceanu, n.r.) să gestioneze interimar la DIICOT, pentru că nu era obligatoriu să-l pună tot pe el. Aia a fost făcută coordonat. <<Te mai ţinem, fă ceva cu aia>>. Sper să nu fie niciun procuror care să rişte atât de mult încât să dea curs la această demenţă. Este o demenţă. Foarte mulţi procurori riscă să plătească greu. Frica pe care o au îi face să nu mai aibă nicun fel de raţiune. Sunt unii care încearcă să se depărteze de această zonă otrăvită, sunt alţii care nu vor să mai participe la aceste execuţii şi abuzuri, şi sunt alţii care ori de frică, ori că aşa simt ei, rămân acolo ca amazoanele până când moare şi ultimul din statul paralel. Da, au de plătit, pentru că există prevederi în Codul penal care nu au fost aplicate, dar o să fie aplicate. Şi vă spun, oamenii au început să vorbească din diverse parchete, sunt destui care abia aşteaptă să înceapă să vorbească, să spună”, a declarat Liviu Dragnea duminică seară la Antena 3.

Președintele PSD a adăugat că sigur este „comandă” de la Iohannis, întrucât „vor Guvernul jos”.

IRONIA MINISTRULUI JUSTITIEI TUDOREL TOADER LA ADRESA PROFESORASULUI DE FIZICA REPETENT GAULEITERUL NAZI KLAUS JOHANNIS-ASPERGER!

11 iun.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, luni, dimineață, referitor la decizia pe care Klaus Iohannis o va lua în legătură cu revocarea Laurei Codruța Kovesi, că a înțeles că președintele va citi ” până va înțelege”, exprimându-și convingerea că șeful statului își va îndeplini „obligațiile”.

„Eu am declarat în nenumărate rânduri, chiar dacă în spațiul public, din considerente diferite, au apărut și alte afirmații. Decizia produce efecte juridice, ca orice decizie, obligație în cazul acesta, de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României. Nu avem un termen. Am înțeles că domnia sa va citi, am înțeles că domnia sa va citi până va înțelege, iar eu exprim aceeași convingere, că-și va îndeplini obligațiile. Doar am repetat ceea ce domnia sa a afirmat. Preferabil să întrebați pe domnul președinte (dacă încalcă legea -n.r.)”, a declarat Tudorel Toader.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat ironic săptămâna trecută că va aștepta motivarea CCR și „o vom citi până o înțelegem sau până înțelegem ceva din ea”.

”Aşa cum am spus, aştept motivarea Curţii, pe care o vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact. Însă, la momentul acesta, pot să vă spun două-trei lucruri care ţin evident de această temă. Această decizie a Curții aparent vorbește doar despre o chestiune foarte concretă de revocare sau nerevocare a procurorului șef DNA. În realitate, însă, sunt mult mai multe teme care apar, care sunt readuse în discuție și care merită discutate. Bunăoară, Statutul procurorilor. Eu, personal, sunt convins și voi acționa în consecință, evident că procurorii trebuie să fie independenți. Procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlați politic. Procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el și ministru. În consecință, orice am face noi, în România, ca stat, trebuie să asigure independența procurorilor pentru a garanta o justiție independentă. (…) Ministrul are sau cel puțin ar trebui să aibă o autoritate în domeniu și să folosească această autoritate pentru a apăra independența procurorilor, pentru a-i apăra chiar pe procurori în dezbaterea publică, fiindcă munca procurorului este extrem de dificilă. Autoritatea ministrului ar trebui să fie orientată spre înlesnirea muncii procurorilor, în niciun caz, în absolut niciun caz autoritatea ministrului din articolul din Constituție nu înseamnă și nu poate să însemne că procurorii sunt în subordinea ministrului. Deci oricine și orice ar spune nu-i poate plasa pe procurori în subordinea unui politician. (…) Eu iau în calcul să respect statul de drept în România, să am grijă, atâta cât pot, să rămână procurorii independenţi, cu respectarea Constituţiei’”, a spus Klaus Iohannis marțea trecută înainte de publicarea motivării CCR.

PRESEDINTELE SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU LOVITURA DEVASTATOARE PENTRU NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS:”ACESTA RAMANE SI FARA SERVICIILE SECRETE,PRIN INFIINTAREA AGENTIEI NATIONALE DE INTERCEPTARI IN COMUNICATII!

11 iun.

Imagine similară
Parlamentul va adopta o serie de modificări la legile securității, astfel încât serviciile de informații să nu mai poată interveni în actul de justiție, a declarat, duminică, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului a anunțat și înființarea Agenției Naționale de Interceptări în Comunicații.  El a adăugat că președintele țării nu trebuie să aibă un rol în funcționarea serviciilor de informații, dar nu a explicat clar dacă acest lucru înseamnă că nu va mai avea prerogative de numire a șefilor acestor instituții.
„Rolul Parlamentului este clar definit. Parlamentul este cel care asigură controlul democratic al serviciilor de informații, la fel cum se întâmplă în toate țările. Din păcate avem o experiență recentă, în Parlament comisiile de supraveghere a serviciilor, până acum doi ani de zile au făcut o simplă figurație și acesta a fost unul din motivele pentru care a apărut această cangrenă numită statul paralel. Eu cred că și președintele nu trebuie să aibă un rol în ceea ce înseamnă funcționarea serviciilor de informații. (…) Nu am spus că președintele trebuie scos (din numirile șefilor serviciilor n.r.), ci că nu trebuie să fie niciun fel de influență politică din partea nimănui. În această categorie, fără îndoială, este și președintele. Comisiile care vor lucra la elaborarea acestor legi vor face diferite propuneri. Ele vor fi dezbătute și sunt convins că pe baza experienței din ultimii ani, o experiență care ne obligă la a trage anumite concluzii, vor trebui făcute anumite modificări totuși de substanță”, a precizat la RTV, Călin Popescu Tăriceanu, potrivit Agerpres.
„Vom crea Agenția Națională de Interceptări în Comunicații ca românii să nu mai fie poporul cu cel mai mare număr de telefoane ascultate din lume. În România, la mia de locuitori s-au ascultat mai multe telefoane decât în întreaga Uniune Europeană și mai multe decât în SUA. Acestea sunt lucrurile pe care Parlamentul și le-a propus și le va duce la bun sfârșit cu actuala majoritate”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.

LA SUMMITUL G 7,PRESEDINTELE USA DONALD TRUMP LOVITURA CRUNTA DATA GERMANIEI ,SCUZE EUROPEI UNITE A LUI MERKEL!

11 iun.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, susține că președintele Donald Trump „a distrus” o mare pare a încrederii între SUA și Europa, prin retragerea sprijinului american pentru acordul final al Summitului G7 din Canada. „Puteți distruge foarte rapid o bună parte a încrederii cu o postare pe Twitter. Asta face cu atât mai important pentru Europa să rămână unită și să-și apere intreresele într-un mod și mai ofensiv”, a scris Maas tot pe Twittter, preluat de AFP. „Europa unită este răspunsul la America în primul rând’”, a adăugat el.
Trump și-a retras sprijinul față de comunicatul final al summitului, spre surpriza generală a liderilor mondiali, care părăsiseră deja La Malbaie, localitatea în care s-a desfășurat evenimentul. Președintele american și-a justificat gestul invocând „declarații false” ale premierului Canadian, Justin Trudeau, în timpul conferinței sale de presă finale. Acesta afirmase că noile taxe vamale americane pe oțel și aluminiu sunt „insultătoare” față de istoria dintre cele două țări și că va adopta represalii în iulie. Larry Kudlow, principalul consilier economic al președintelui american Donald Trump, a afirmat pentru CNN că vecinul de la nordul SUA „ne-a înjunghiat pe la spate” și că declarațiile lui Trudeau constituie „o trădare”.
Summitul a fost unul tensionat încă de la început. Donald Trump susținuse că în format ar trebui reinvitată Rusia, pentru a lărgi canalele de comunicare cu Moscova, însă Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia au refuzat propunerea. 
Evenimentele nu fac decât să confirme mișcările de reorientare geo-politică ce se desfășoară în ultima vreme. În Europa, sub pretextul unității și intereselor comune, Germania face o politică anti-americană tot mai puțin subtilă, în timp ce își impune interesele economice și politice celorlalți membri ai UE. Berlinul pare tot mai preocupat în ultima vreme inclusiv de ideea unei armate strict europene.

ACAD.IOAN -AUREL POP:”CA SA FIE „STANCA”NEAMUL ROMANESC ARE NEVOIE DE DEMNITATE SI ONOARE!”

11 iun.

Cunoscător al tarelor, dar, mai cu seamă al valorilor naţionale, acad. Ioan-Aurel Pop este românul care glăsuieşte despre trădările şi vânzările ale căror ţinte vii am fost şi suntem, care înţelege profunzimile şi potenţialul extraordinar al Neamului Românesc. Din pledoaria academicianului Ioan-Aurel Pop răzbate mesajul spiritului lucid al capetelor luminate ce-şi iubesc Ţara şi Neamul, aflate în postura de „Drumeţi în calea lupilor”.

În cele ce urmează, vă supunem atenţiei o unei succintă analiză a situaţiei în care se află poporul român după trecerea unui veac de la Unirea cea Mare. Nu mai suntem uniţi ca cei de atunci, nu ne mai iubim unii pe alţii şi ne-am pierdut încrederea în noi înşine, uitând că de-a lungul întregii noastre istorii ne-am aflat strajă la intersecţia intereselor marilor puteri. Suntem şi am fost „Neam părăsit la răscrucea furtunilor care bat aici din veac în veac şi vor bate totdeauna în aceste locuri de ispititor belşug şi de trecere a oştilor… Apţi pentru cea mai înaltă civilizaţie şi siliţi de a trăi de la o bejenie la alta. Oricare alţii s-ar fi risipit în lume… Noi am rămas. Cu sabia în mână de strajă la toate zările, iar, când s-a frânt o clipă, ca să se lege din nou, tainic, oţelul, am întins brutalităţii arma subţire a inteligenţei noastre. Şi, iată, suntem tot acasă”. (Nicolae Iorga). De aproape trei decenii asistăm nepăsători la distrugerea economiei naţionale prin minciună şi jaf. A sosit momentul să spunem „Ajunge ! Nu mai vrem să fim slugile altora ! Ne vrem copiii şi părinţii „acasă !”. Ne vrem Ţara înapoi! Depinde numai de noi dacă vom ştii să ne alegem drept căpetenii, nu jefuitori şi trădători de ţară, ci patrioţi merituoşi, demni şi de onoare! (Ion Măldărescu)

„Nihil homini natura sine magno labore dat !”

Aflându-ne în Anul Centenarului, constat că nu prea știm să prăznuim așa cum s-ar cuveni întotdeauna. Simțul de ceremonie este un atribut al popoarelor civilizate, așezate, prospere. Noi nu am avut vreme de ceremonii, pentru că ne-am străduit mereu mai mult să supraviețuim decât să viețuim, aici, „în calea răutăților”. Aparent, Centenarul ne găsește bine, pentru că existăm într-o țară aproape la fel de întinsă ca Marea Britanie; pentru că suntem membri ai U.E. și N.A.T.O., adică facem parte din clubul selecților și nu din „blocul comunist”, cum se întâmpla acum trei decenii; pentru că trăim, respirăm, călătorim (cel puțin o parte dintre noi), în vreme ce alte neamuri au dispărut din lume, s-au topit în alte popoare etc. Înaintașii de acum 100 de ani și de mai înainte au trăit o apoteoză a unirii, au avut o obsesie a unirii și au avut conștiința că făuresc o Românie nouă pentru eternitate. Noi ne-am cam blazat și credem că toate ni se cuvin fără eforturi mari. Romanii, din care ne tragem, cel puțin în parte, aveau o vorbă: „Nihil homini natura sine magno labore dat !” (Natura nu dă nimic omului fără mare stăruință). O țară și o națiune nu se fac o dată pentru totdeauna, ci se construiesc și se primenesc mereu.

Poate că suntem mai uniți decât acum un secol, dar adesea doar prin declarații bombastice, uitând de unirea cotidiană, de binele zilnic pe care se cuvine să-l facem în numele unirii, de credință, de adevăr și de dreptate. Mulți dintre noi, în loc să facem binele aici, la noi, prin profesionalism, prin zbateri continue, prin luptă, ne ducem pe alte meridiane și ne punem experiența în slujba altor „uniri” și a altor „patrii”. În concluzie, Centenarul nu ne găsește așezați și mulțumiți și nici țara nu o găsește întreagă, așa cum au făcut-o liderii luminați în 1918…

„Identitatea românească este felul de a te simți român. Avem nevoie de identitate națională ca să nu fim ai nimănui”.

De mii de ani trăiesc oameni la Dunăre și la Carpați, pe Olt și pe Mureș, pe Siret și pe Nistru, și asemenea oameni, chiar dacă s-au perindat mereu, nu au lăsat vreodată acest pământ nelocuit și nechivernisit. De peste o mie de ani, românii s-au aflat, alături de alții, între truditorii gliei de pe aceste locuri. Nu este de prisos să le cunoaștem originile, taina limbii vorbite, credințele, dorurile și jalea, nuntirile și prohodurile, trecerile și petrecerile. Așa, vom înțelege mai bine, poate, de ce „lacul codrilor albastru” este încărcat de „nuferi galbeni”, sau cum au reușit arhitecții de la 1.500 să facă minunea de Mănăstire a Argeșului, înveșnicită, în credința populară, prin sacrificiul Anei și al Meșterului Manole, sau cum ajunge un om matur ca Ion al Glanetașului să se închine și să sărute pământul reavăn, descoperindu-se ca la rugăciunea de dinaintea icoanei. Gesturi similare fac toți oamenii, de oriunde și de oricând, dar aura care le însoțește pe cele mai sus evocate se-arată numai la acest popor și numai pe acest pământ, semn că românii și România au un fel al lor de a fi. Secolul trecut de la Marea Unire este un bun prilej de a-i face și pe alții – prieteni, neprieteni sau indiferenți – să ne vadă, să ne cunoască și să ne înțeleagă, cu identitatea noastră de români.

Simplu spus, identitatea românească este felul de a te simți român, iar această simțire vine prin limbă, credință, origine, nume, tradiție, obicei, strai, pământ și cer etc. Avem nevoie de identitate națională ca să nu fim ai nimănui. La unele popoare, naționalitatea se confundă cu cetățenia și nu te poți bucura de nimic pe lumea asta dacă nu ai identitate națională. Toate popoarele se raportează la identitatea lor, iar unele o fac chiar în mod ostentativ, atrăgându-ți atenția că ele există, că au un mesaj de dat lumii, că nu se lasă în voia sorții. Americanii se laudă de multe ori că ei sunt universaliști și nu naționaliști. Este însă de ajuns să vezi anumite manifestări ale vieții cotidiene și să te convingi de contrariu. Astfel, circulă lozinci de genul „Buy only American!” (Cumpără numai ceea ce este american), la școală se vorbește zilnic despre „părinții patriei”, toate sărbătorile sunt americane, de la Columbus Day până la Thanksgiving etc. Polonezii se caracterizează prin Biserică și prin Chopin, sârbii prin sacrificiul de la Kossovopolje (1389), italienii prin Risorgimento etc.

Am întâlnit mereu intelectuali străini care să vorbească despre identitatea proprie, care să critice „naționalismul” altora, dar nu am întâlnit niciodată polonezi, unguri, americani, francezi ori germani care să se critice pe sine în felul în care o fac românii. În rest, identitatea popoarelor este o realitate foarte puternică astăzi, chiar și atunci când acest lucru este negat sau nu este recunoscut pe față.

„A respinge țara înseamnă a te respinge pe tine! Ce este România fără oameni, fără români?”

România a fost inclusă în ceea ce McLuhan numea „sat global”, dar trebuie precizat că „Satul global”, ne-a apropiat, dar ne-a și îndepărtat unii de alții în același timp. Suntem mai vecini și mai străini concomitent, mai aproape și mai departe… Ne ducem să ne vedem rudele și prietenii în Australia sau în America, dar nu ne vedem cu vecinii de scară și nu vorbim cu colegii de grupă. Sau vorbim – dar pe net, prin Facebook! Românii sunt și ei prinși în acest vârtej. Generația mea, care a prins și alte vremuri, încearcă să redeștepte anumite cutume, anumite valori ale tradiției, dar se lovește uneori de un zid dur. Dacă, de exemplu, încerc să le explic adolescenților, tinerilor, taina muncii tăcute la câmp, la seceră și la coasă, a țăranilor de odinioară, horele din sat, doina și jalea, nuntitul și prohoditul etc. îmi dau seama că ei nu au cum să înțeleagă toate astea. Motivele sunt legate, firește, de globalizare, de accelerarea ritmului Planetei, de modernizare. Sunt însă și motive mai profunde.

Generația mea, chiar dacă nu a fost toată rurală, a avut șansa să mai miroasă pământul reavăn, să simtă fânul proaspăt cosit, să vadă curgând sudoarea muncii fizice, sub soare dogoritor ori sub vânt și viscol. În plus, a mai avut o șansă, anume aceea de a se împărtăși din toată experiența universală prin lecturi solide și prin dascăli de excepție, dăruiți școlii și națiunii. Azi toate acestea s-au pierdut. Zestrea omenirii zace în cărți, pe care nu le mai citește nimeni. Necazul este că nu se citesc integral nici e-book-urile sau cărțile electronice. Prin urmare, dacă nu luăm măsuri, riscăm să devenim toți otova, cu mințile odihnite și goale, instrumente bune de manipulat de către forțe malefice, care stăpânesc comunicarea și care au puterea să ne îndrepte pe calea dorită de ele.

„Țara a fost bântuită de inamici, jefuită de regate și imperii orgolioase, ciuntită mereu de oameni și teritorii”.

Din păcate, întâlnim foarte des un sentiment de respingere față de țară, care este rezultatul acelorași manipulări. Legarea solidă de țară, sentimentul apartenenței la familie, la comunitate, la națiune și la credința oamenilor țării este primejdios pentru globaliști, pentru că îi face pe oameni profunzi, critici, circumspecți, fideli. Românii sunt un popor deschis și primitor și s-au lăsat ușor antrenați în acest proces dirijat, de „deschidere” fără limite. Pe de altă parte, noi am trecut prin mai bine de patru decenii de comunism, care a fost demonizat pe bună dreptate și care ne-a făcut să ne simțim vinovați, înjosiți, victime etc. Nu-i vorbă, nici în trecut nu am dus-o foarte bine, aici, ca „enclavă latină la porțile Orientului”, bântuită de inamici, jefuită de regate și imperii orgolioase, ciuntită mereu de oameni și teritorii. Țara nu a prea fost a noastră, pentru că ne-o luaseră alții demult și ne-am refăcut-o cu greu. Pentru că nu am fost în rând cu marile puteri și nici nu am gustat din sentimentul elitei, ne-am lăsat ușor amăgiți și ne-am dezgustat de noi înșine. A respinge țara înseamnă a te respinge pe tine, pentru că ce este țara fără oameni, fără români? Or, noi nu găsim nimic mai bun să facem decât să hulim România așa de mult cum nici un inamic străin nu reușește! Firește, ne apucă uneori remușcările și dorul, ne ceartă parcă părinții și bunicii deveniți țărână, ne mustră icoanele din „casa dinainte” sau de pe tâmpla bisericii, dar ne „revenim” repede și nu facem nimic ca să îndreptăm situația.

Dimpotrivă, în loc să ne purtăm crucea și să spunem străinilor cine suntem și de ce vorbim românește, de ce credem în Dumnezeu colindând și de ce mai strângem fânul doinind, ne declarăm altceva decât români și trecem mai departe. Sunt neamuri mult mai oropsite și mai umilite de soartă decât al nostru, dar nu-și declină identitatea, originea, tradiția.

„Dacă am reuși să-i interesăm pe elevi de Istoria Românilor, ar apărea « pericolul » formării unor sentimente patriotice, de mândrie față de popor și de țară, ceea ce ar fi… primejdios!”

Zi de zi se predică tinerilor să-și trăiască clipa, să nu mai memoreze nimic, să nu mai acumuleze cunoștințe, să învețe numai aspectele practice ale vieții, să-i critice pe dascăli, să intervină în planurile de învățământ și în structura materiei, să fie protagoniștii prezentului și nu figuranți pe scena vieții. Unde să mai aibă loc, în acest vacarm de lozinci ale vremurilor noi, meditația, interesul pentru înaintași, pentru literatură, pentru muzică, pentru artele frumoase?… Revenind la români: dacă neamul românesc este demn de milă, atunci de ce să ne interesăm de soarta lui istorică? Pe cine să mai intereseze cum s-au format românii ca popor, cum au rezistat ei aici, ce au făcut Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Alexandru Cuza? Și apoi, dacă am reuși să-i interesăm pe elevi de istoria românilor, ar apărea „pericolul” formării unor sentimente patriotice, de mândrie față de popor și de țară, ceea ce ar fi primejdios!

Românii trebuie să rămână aluat moale, ușor de modelat, mai ales când vecinii lor polonezi, unguri, cehi sau slovaci se dovedesc „nuci tari” pentru conducerea de la Bruxelles și nu cedează nimic din identitatea – altfel spus, suveranitatea lor. Acolo însă, istoria și limba națională se studiază încă în școli cu mare seriozitate, pe când la noi disciplina „Istoria Românilor” s-a scos aproape cu desăvârșire. Nu aș vrea să se înțeleagă că totul este un complot universal îndreptat împotriva românilor și al României.

Există și mulți intelectuali români care cred că așa e bine, că nu avem nimic de arătat lumii, că nu am făcut nimic important în istorie, că limba ne este bună numai de înjurături și că tot trecutul ne este presărat de mituri naționaliste. Efectele pe termen lung ar putea duce spre anihilarea poporului român – și nu spun vorbe mari. Sunt exemple de multe popoare care au dispărut așa, topindu-se în masa altor neamuri. Există pericolul să ne pierdem seva și vâna națională și să ne lăsăm complet pe mâna altora, care au alte limbi, alte idealuri, alte obiective. Natural, acest pericol este ipotetic, virtual și îndepărtat. Dar el există.

„Educația se face cu trudă multă, iar educația este acum în declin”.

A învăța la școală alfabetul cu chiu cu vai, a putea lucra la computer, a avea telefon inteligent, a ști jocuri electronice și a expedia S.M.S.-uri cu frânturi de cuvinte nu înseamnă educație. Aud că azi se introduc în școală materii ca Nutriție, Educație Sexuală, Circulație Rutieră, Bussines, etc, dar cu acestea nu se vor crea oameni culți și educați, ci, eventual, oameni adaptați misiunii lor de roboți. Școala trebuie să insufle idealuri de viață, credințe și convingeri de viață, misiunea de a duce viața familiei tale mai departe, cu demnitate”.

Pentru a-și păstra dăinuirea, Românii au nevoie de conducători buni.

„Oare de ce ne iubim mama? O iubim pentru că ne-a adus, chinuindu-se, pe lume dar și neamul ne-a adus pe lume ca grup, ne-a făcut cunoscuți ca ființă colectivă. Eminescu, acela care este chintesența sufletului nostru românesc, a scris că „rămâne stânca, deși moare valul”.„Valul” suntem noi, trecătorii prin viață, iar „stânca” este națiunea aceasta.

Ca să fie „stâncă”, neamul are nevoie de demnitate și de onoare, de adevăr și de dreptate și peste toate, de bunătate și înțelegere.

Nu am griji prea mari pentru poporul român, cu o condiție: să aibă conducători buni! Dacă liderii vor fi buni, poporul nu se va rătăci!

Notă: adaptare după dialogul dintre acad. Ioan-Aurel Pop şi jurnalista Mihaela Raluca Tănăseanu[1].

———————————————

[1]http://www.familiaortodoxa.ro/2018/05/07/popoarele-care-nu-sunt-bine-conduse-pier-incet/

Autor: Acad. Ioan-Aurel Pop

Sursa: Revista Art-Emis

UN AVERTISMENT DUR TEFELIMII SOROSISTE SI NAZISTE DAT DE ROMANIA PROFUNDA!

11 iun.

Când văd tefelimea disperată, căutând orice motiv pentru a contesta mitingul de aseară, aproape că m-apucă râsul. Ba că ăia ar fi fost cam de la ţară, ba c-ar fi făcut mizerie, ba că n-ar fi rezonat, bacă hâr, ba că mâr. E clar că i-a deranjat pe micuţi (la propriu). Nici în coşmarele lor nu s-au gândit c-ar putea ieşi atâta lume. Însă acesta e doar începutul veştilor proaste pentru tefelişti.

În primul şi-n primul rând s-au cam dus de râpă şabloanele propagandei. Nu, nu bătrâni în baston au venit la manifestaţie, ci o groază de tineri. Majoritatea covârşitoare au fost oameni de sub 40 de ani, ceea ce nu prea se întâmplă pe la mitingurile tefeliste, unde tinereţea e doar clamată. Să mă scuze cei care-o ţin cu hârş-ul propagandist, dar eu unul n-am văzut întreţinuţi social acolo. În schimb am văzut o groază de maşini de lux cu numere de provincie. Şi nu de-aici din zonă, ci din Botoşani, Suceava, Maramureş, etc., tocmai de la capetele îndepărtate ale ţării. Să te pui în maşină ca să vii la miting la Bucureşti, asta înseamnă că, dincolo de carnetul de membru de partid – dac-o exista şi ăla – e ceva mai mult. Mai ales atunci când banul nu te supără. E clar că e vorba de o nemulţumire, de o revoltă pe cale să se reverse.

Ceea ce-ar trebui să conştientizeze capetele înfierbântate din spatele butaforiei tefeliste este că ceea ce s-a întâmplat ieri n-a fost un eveniment al PSD-ului. Chiar dacă a fost organizat de PSD(de-a dreptul impecabil în ceea ce priveşte transportul şi coordonarea), de participat au participat oamenii, care, mulţi dintre ei, nici măcar n-au habar pe unde e organizaţia PSD-ului din localitatea lor. Cei care-au venit au venit nu pentru PSD, ci pentru cu totul altceva. A fost un manifest pentru normalitate, o ieşire în stradă a României normale împotriva anormalităţii, a refractarului, a înapoierii. A fost un şah dat direcţiei greşite pe care s-a înscris ţara, dacă vreţi, un avertisment al României profunde. Faptul că PSD-ul se întâmplă să fie partidul cel mai apropiat de normalitate de pe scena politică e un avantaj.

Însă, în acelaşi timp e o povară, deoarece blaturile gen Ponta nu vor mai ţine. Această Românie care e capabilă să iasă la baionetă pentru a-şi apăra normalitate şi bunul simţ, în momentul în care se va simţi trădată îl va părăsi pe trădător fără să se uite în spate. Aceasta este povara pe care PSD-ul o poartă pentru că, sincer să fiu, nu văd determinare decât în câţiva lideri ai acestui partid. Restul par că ar fi bucuroşi să facă din nou blaturi ascunse cu cei împotriva cărora au strigat la actualul miting. Indiferent cât de tentant ar părea planul unui nou blat, cei care au asemenea pofte ar trebui să se gândească bine deoarece electoratul de bază nu mai suportă încă o trădare. Iar asta atârnă ca un jug de grumazul multor pesedişti de la vârf.

Cea mai bună veste pe care o putem avea este că România încă există! Mai mult, ea şi-a păstrat bunul simţ proverbial, măsura şi normalitatea. Valorile acestea sunt cele care ne ţin la suprafaţă, cele care ne-au salvat de-atâtea ori în istoria.

Nu închei înainte de a le adresa un avertisment ticăloşilor din umbră, sforarilor care au impresia că pot face ce vor fără să dea socoteală: nu vă jucaţi cu România profundă! E un joc pe care, în ciuda faptului că sunteţi convinşi că-l controlaţi, nu-l ştiţi şi nu-l simţiţi. Ştiu că, în superioritatea voastră fără margini, vă imaginaţi că toate merg băgate în şablonul vostru internaţionalist. O să vedeţi că n-o să meargă şi c-o să vă ardeţi rău! Mai bine părăsiţi incinta. E mult mai safe pentru voi.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

ROMANIA REALA!

11 iun.

Acum să vă spun de atmosfera de la miting: senzația pe care am trăit-o a fost aceea că sunt în România.

O să vedeți probabil fotografii cu țigani, cu țărani, cu oameni mai puțin educați. Au fost și din aceia. Așa cum au fost și ingineri, și medici, și profesori, și studenți ….și hipsteri. Când vorbea Tăriceanu și încercam să aud ce vrea să spună, lângă mine erau doi tineri pe trotinetă.

Căci mitingul acesta a fost un fragment de România reală.

România reală este România pe care, că suntem naționaliști, europeniști, atlantiști, pro-ruși sau filo-turci, trebuie să o acceptăm și să înțelegem că e singura care contează cu adevărat.

Această Românie reală nu e ”pesedistă”. Votează cu PSD-ul pentru că este singurul partid care mai e ancorat în realitățile sale, care nu o disprețuiește, care nu râde de ea superior, sau se revoltă hipsterește, nemulțumit că ”nu avem popor la standarde euro-atlantice”.

Dacă și când PSD-ul nu va mai fi atent la vocile acestei Românii reale, nu îi va mai obține voturile.

România reală nu e perfectă. Nu e nici măcar perfectibilă. Dar e România noastră, e țara noastră, e familia noastră, e istoria noastră.

Dar hai să revenim la acest fragment de Românie reală care sunt oamenii ce au fost astăzi la miting. Au fost pentru PSD? Da. Pentru că PSD, ALDE și ce mai era pe acolo sunt singurii care au un mesaj coerent pentru urechile României reale.

Dar au fost mai ales pentru că s-au prins de minciuna și putreziciunea din spatele ”luptei anticorupție” Așa cum s-au prins și zeci de mii de oameni care anul trecut au ieșit în stradă să apere DNA-ul dar acum nu o mai fac.

Pur și simplu orice om de bun simț, văzând protocoalele dintre serviciile secrete și justiție, auzind de amploarea ascultărilor în România, auzind înregistrările incredibile cu procurori DNA care nenoroceau vieți pe mărturii inventate și pentru că…așa simțeau ei că sunt tari, văzând-o pe Kovesi cum apără pe acei nenorociți și pe președintele Iohannis cum se face zid pentru șefa DNA, nu are cum să mai apere mafia numită ”lupta anticorupție”.

Ok. Poate să urască PSD-ul mai departe, dar sigur un om rațional și care iubește democrația și libertatea nu mai poate să se facă scut în jurul mizeriei numite pretențios ”statul paralel„.

Or acest miting a plecat de la o pretenție de bun simț: să se respecte Constituția și decizia Curții Constituționale de către președintele Iohannis.

S-a spus că oamenii au fost aduși cu de-a sila. Asta este o iluzie bună pentru peneliști și pedeliști, așa cum pesediștii se iluzionau că de fapt zecile de mii de oameni care au ieșit iarna trecută ar fi ieșit plătiți de Soros și nu pentru că erau doar frustrați că pierduseră cu o lună înainte alegerile…

Oamenii au fost siliți să vină de o nevoie reală: de a se face auziți.

Majoritatea românilor trăiesc o frustrare reală după valurile de mitinguri de după 2012, când văd la televizor că câteva zeci de mii de tineri, rupți de realitate, trăind într-o realitate paralelă cu cea a României reale, consideră că problemele lor ar fi de fapt problemele țării.

România reală a fost jignită de hipsteretul urbani care fără să aibă habar ce e aia minerit sau munca în agricultură, se tăvăleau pe asfalt în București sau distrugeau pășunile în Apuseni ca să ”salveze„ Roșia Montană.

România reală a fost șocată să vadă cum un guvern ales legitim a fost înlocuit de un guvern dubios doar pentru că niște mii de tineri au dat vina pe comuniști că nu le asigură condiții de securitate maximă prin cluburile lor dubioase, unde o hipsteresc cu băutură și droguri, rupți de realitatea țării în care trăiesc.

România reală a fost uimită să afle că votul său nu contează și că ”lumea bună„ de la București și Cluj preferă scandările câtorva zeci de mii de hăbăuci urbani votului câtorva milioane….

Această Românie reală nu e doar pesedistă. Ar putea fi foarte bine liberală, dacă liberalii ar avea curajul să spună lucrurilor pe nume, lucruri pe care ei le știu, dar le tac „oportun„.

Problema României reale este însă cu o iluzie cultivată pe câteva străzi din București, Cluj, Timișoara și Iași, de câteva zeci de mii de hăbăuci cu mofturi și pretenții de de intelectuali, de elevați, de emancipați, de oameni care au încălțat conversul euroatlantic…

Aceștia sunt o altă Românie, plină de frustrări și, ceea ce e mai grav, plină de ură. Sunt oameni frustrați, cărora le pute această țară. Ei nu iubesc România, se simt sufocați în ea, dar le și convine pe de altă parte să își justifice incompetența dând vina pe comuniști, pe pesediști, pe poporul ”de rahat„ care nu se ridică la standardele lor.

Această altă Românie poate umple piețe. A demonstrat-o și în 1990, a demonstrat-o și în 2017. La fel, poate câștiga alegeri, fie speculând gafele guvernărilor pesediste, fie cu ajutorul direct și vizibil al unor ziși ”parteneri strategici”.

Însă această altă Românie nu poate să guverneze. Și asta pentru că nu poate nici să înțeleagă, nici să iubească țara. Iar singura sa viziune pentru țară este ura și resentimentul….

Autor: Bogdan Duca

Sursa: Bogdan Duca Blog

%d blogeri au apreciat asta: