Arhiva | 12:25 pm

SUSPENDARE SI DEMITERE!

15 iun.

Două teorii se bat cap în cap. Dacă Iohannis va fi suspendat, trebuie declanșată și procedura de demitere? Da sau nu? Partizanii unei tabere dar și partizanii celeilalte tabere sunt membri marcanți PSD. Ori susținători ai acestui partid. În definitiv, cum trebuie procedat? dacă este obligatorie și procedura de demitere, nu cumva suspendarea este riscantă? Iar la capătul acestui proces, Klaus Iohannis ar putea ieși, Doamne ferește, întărit?

Imagini pentru iohannis,nazist,poze

Cei care susțin că Iohannis poate fi suspendat până în 30 de zile din funcția de președinte, fără a fi obligatorie și declanșarea procedurii de demitere, au în vedere două raționamente. 1). O procedură de demitere este contraproductivă cu un an înaintea alegerilor prezidențiale și, mai mult decât atât, dacă nu sunt strânse suficiente voturi, Klaus Iohannis ar putea să iasă în câștig. Așa cum s-a întâmplat de atfel și cu Traian Băsescu în două experimente traumatizante pentru PSD. 2). Parlamentul face și Parlamentul poate desface. Cu alte cuvinte, dacă printr-o decizie a Parlamentului se poate merge la suspendare și la declanșarea referendumului pentru demitere, tot printr-o decizie a Parlamentului câteva zile mai târziu s-ar putea renunța atât la suspendare cât și la referendumul de demitere.

Cei care merg pe logica de mai sus sunt convinși că numai printr-o suspendare ar putea fi apără Constituția iar președintele interimar, în speță Călin Popescu Tăriceanu, ar putea proceda la revocarea șefei DNA, conform deciziei CCR. În cele câteva zile cât ar dura suspendarea, interimarul ar putea promulga legile pe care Iohannis le ține la sertar, ar putea numi după o uriașă vacanță un șef la Serviciul de Informații Externe și, eventual – eu unul nu prea înțeleg de ce – ar putea schimba și șeful SRI.

Tabăra celor care susțin că odată declanșată procedura de suspendare, trebuie declanșată și procedura de demitere prin referendum și că acest proces, odată pornit, nu mai poate fi oprit, se întemeiază la rândul lor pe două argumente. Unul constiuțional iar celălalt moral. 1). Într-adevăr, Constituția prevede că suspendarea declanșează automat în 30 de zile referendumul pentru demitere. În plus, există în acest sens și o decizie mai veche a Curții Constituționale. Dacă Legea Fundamentală trebuie apărată de Klaus Iohannis, ea trebuie apărată și în raport cu tabăra PSD, care sugerează fentarea Constituției. 2). Ar fi imoral ca decizii atât de importante, cum sunt cele puse în sarcina lui Călin Popescu Tăriceanu, să fie luate de un interimar, deci de o persoană care nu are o legitimitate conferită prin votul direct al cetățenilor, cum are Klaus Iohannis, ci o legitimitate obținută pe cale de delegare de la Parlament.

Această gâlceavă, care, repet, se desfășoară în cea mai mare măsură pe terenul PSD, este total contraproductivă. Trebuie să i se pună capăt de urgență printr-o decizie a staff-ului partidului ori chiar printr-o decizie adoptată la nivelul coaliției. Se va putea opta pentru unul dintre cele două scenarii, după care majoritatea parlamentară va trebui să meargă ferm în respectiva direcție.

Dacă președintele Klaus Iohannis încalcă în mod flagrant Constituția, refuzând să se conformeze unei decizii imediat și general obligatorii a CCR, atunci majoritatea parlamentară are obligația de a apăra Legea Fundamentală. Și, în mod evident, nu o poate face altfel decât suspendându-l din funcție pe Klaus Iohannis. Dacă tot Legea Fundamentală prevede că, de îndată, suspendarea atrage și declanșarea procedurii de demitere, atunci, în aceeași logică, este obligatoriu ca Parlmanentul să fixeze în termen de 30 de zile data referendumului, iar Guvernul să se ocupe de organizarea corespunzătare a acestuia.

Asta împinge țara într-o veritabilă campanie electorală. Președintele, căruia i se taie toate prerogativele și aproape toate drepturile cu excepția reședinței și pazei asigurate de SPP, va trebui, din garaj sau din teren, să-și organizeze o campanie electorală cu sprjinul PNL și a altor partide din opoziție, care decid să-l susțină. PSD, împreună cu ALDE, vor face la rândul lor campanie pentru a-i convinge pe cetățeni că domnul Klaus Iohannis trebuie demis.

În tot acest raționament trebuie ținut cont de faptul că referendumul pentru demiterea președintelui este simplificat. Din totalul de 19 milioane de cetățeni cu drept de vot, la referendum, pentru ca acesta să fie valabil, este suficent să se prezinte doar 30%. Respectiv șase milioane și ceva de persoane. Dintre acestea, pentru ca Iohannis să fie demis, PSD plus ALDE trebuie să strângă jumătate plus unu din voturi. Deci mai mult de trei milioane de cetățeni. Îmi este imposibil să-mi imaginez că PSD plus ALDE nu dispun de o asemenea forță în plan electoral, în condițile în care ei încă dețin, conform cercetărilor de piață, o majoritate solidă în opțiunile de vot. În aceste condiți, se pune în mod firesc întrebarea de ce ezită PSD. De ce liderii PSD se gândesc la o sancționare a președintelui cu o jumătate de măsură. Ce anume a declanșat teama?

Să fie la mijloc experiența traumatizantă a celor două referendumuri de demitere eșuate în cazul Traian Băsescu? Se tem pesediștii că istoria s-ar putea repeta? Tot ce se poate. Dar mai există și un alt argument care cu certitudine este luat în calcul. Efectul pe plan extern. Să ne reamintim că de fiecare dată când s-a organizat un referendum pentru demiterea președintelui, atât partenerii noștri din Uniunea Europeană cât și Statele Unite au intervenit cu brutalitate, sancționându-i pe inițiatori. Este limpede că partenerii euro-atlantici ai României consideră că o asemenea procedură este excesivă și creează instabilitate politică. Care poate genera efecte negative într-una dintre cele mai sensibile zone geopolitice. Este previzibilă o reacție similară și în acest caz. Care, evident, prin ricoșeu, ar avea efecte și asupra întregului proces, aflat în plină desfășurare, al schimbării legilor Justiției. Prin urmare, chiar și în eventualitatea unui referendum reușit de demitere, ar putea fi puse între paranteze toate eforturile făcute de coaliția aflată la guvernare sub aspectul apărării și garantării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Ei bine, numai după ce sunt bine evidențiate și bine evaluate toate consecințele posibile, majortatea PSD plus ALDE își poate elabora o strategie de maximalizare a efectelor pozitive ale demiterii lui Klaus Iohannis și de contracarare a efectelor negative.

Există la nivelul coaliției un asemenea grup de reflecție? A elaborat cineva toate scenariile posibile? Le evaluează cineva?

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog

FOSTUL DEPUTAT SEBASTIAN GHITA ACHITAT DE COMPLETUL ICCJ!

15 iun.

 Mai exact, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat joi sentința în care fostul deputat, Sebastian Ghiţă, este judecat alături de foşti şefi din poliţie şi parchete.  Sebastian Ghiță a fost achitat! Decizia pe care o vor lua magistraţii nu este definitivă. 

Imagine similară

Prima reacție a procurorilor DNA în cazul Ghiță

UPDATE.  Procurorii DNA vor contesta decizia de achitare în cazul fostului deputat Sebastian Ghiță, urmând a ataca decizia cu apel. De asemenea, DNA va contesta și revocarea mandatului de arestare preventivă în acest caz, au declarat, pentru știripesurse.ro, surse judiciare.

Instanța supremă a decis, joi, achitarea lui Sebastian Ghiță, decizia nefiind definitivă. Totodată, judecătorii au hotărât revocarea mandatului de arestare preventivă, ridicarea sechestrului și restituirea cauțiunii de peste 54.000.000 lei.

Ce s-a întâmplat la ultimul termen de judecată

Și ceillați acuzat din dosar au fost achitați, potrivit Antena3. La ultimul termen de judecată din 21 mai, un procuror de la DNA a cerut condamnarea lui Sebastian Ghiţă la închisoare cu executare în acest dosar. Procurorul a precizat în faţa judecătorilor că dosarul este unul de referinţă pentru corupţia şi legăturile dintre sistemul judiciar şi lumea politică.

„Se impune ca pedepsele cu închisoare să fie executate în regim de detenţie efectivă”, a susţinut procurorul de şedinţă.

Dosarul Sebastian Ghiţă

În dosar mai sunt judecaţi Liviu Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Cu privire la Liviu Tudose, Viorel Dosaru şi Constantin Ispas, DNA a precizat că aceştia au înţeles „să subordoneze importantele funcţii de autoritate publică pe care le deţineau unor interese private din domeniul politic”. Despre Sebastian Ghiţă, procurorul DNA a susţinut că şi-ar fi construit o reţea informativ-operativă incompatibilă cu statul de drept, adăugând că acesta s-a sustras de la judecată, aşa că nu există o garanţie că va executa pedeapsa.

În replică, avocaţii celor judecaţi în acest caz le-au solicitat magistraţilor achitarea clienţilor lor.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

MUTAREA LUI JOHANNIS DUPA UN AN DE ANALFABETISM FUNCTIONAL DE CARE DA DOVADA ACEST NAZIST:DEPUATUL PSD GABRIEL VLASE PROPUS LA SEFIA SIE!

15 iun.

Mișcare surpriză în plin scandal politic generat de decizia CCR. Președintele Klaus Iohannis îl propune pentru funcția de director Serviciului de Informații Externe (SIE) pe deputatul PSD Gabriel Vlase.

Administrația Prezidențială a anunțat joi printr-un comunicat că „președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis joi, 14 iunie a.c., în temeiul art. 65 alin. (2) lit. h) din Constituția României, o scrisoare președinților celor două Camere ale Parlamentului, în care propune numirea în funcția de director al Serviciului de Informații Externe a domnului Petru-Gabriel Vlase”.

Petru-Gabriel Vlase este vicepreședinte al Camerei Deputaților și membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și vicepreședinte PSD. A fost în trecut președintele Comisiei de control SIE.

Vlase este absolvent al Colegiului Național de Apărare, Universitatea Națională de Apărare, al Colegiului Superior de Securitate Națională, Academia Națională de Informații și doctor în științe militare și informații, Academia Națională de Informații a SRI. Despre parlamentarul PSD s-a scris că a fost un apropiat al lui Viorel Hrebenciuc.

Potrivit legii, șeful SIE este numit de Parlament, la propunerea președintelui țării.

Serviciul de Informații Externe nu mai are un director plin din toamna anului 2016, de la demisia din funcție a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Șefia serviciului a fost asigurată interimar în această perioadă de generalul Silviu Predoiu, adjunct al directorului SIE, care urmează însă să se pensioneze în această vară. Celălalt adjunct, Vasilică Sarca, s-a pensionat de curând, astfel că SIE risca să rămână în această vară fără niciun șef.

Reacţie din PSD

Senatorul PSD, Viorel Salan, a susţinut că această decizie a venit târziu, însă va susţine propunerea făcută de Iohannis. „Decizia este luată foarte târziu şi asta ca urmare şi a demersurilor făcute de PSD. Domnul preşedinte până acum poate nota obişnuita domniei sale de a fi mai mult plecat, fără să îl intereseze cât timp a fost asigurat interimatul la o asemenea structură de o importanţă extraordinară. În ceea ce priveşte colegul nostru, domnul deputat Vlase, este unul din colegii respectaţi la nivelul partidului nostru şi sunt convins că într-adevăr va conduce această structură foarte bine. Categor orice aspecte care sunt bune pentru statul nostru le-am susţinut, le susţin şi le voi susţine în continuare”, a susţinut Salan.

 

Biografia lui Vlase (sursa: Camera Deputaților)

  • Data şi locul naşterii: 03.04.1971 Municipiul Bacău
  • Stare Civilă: căsătorit, 1 copil
Studii şi specializări
  • 2010: Doctor în ştiinţe militare şi informaţii, Academia Naţională de Informaţii
  • 2007: Cursuri postuniversitare, Institutul Diplomatic Român;
  • 2007: Specializare în “Analiza şi rezolvarea conflictelor armate”, Georgetown University, SUA;
  • 2006: Programul pentru Înalţi Oficiali (SES), Centrul European Marshall pentru Studii de Securitate – Garmisch, Partenkirchen, Germania;
  • 2006: Colegiul Superior de Securitate Naţională, Academia Națională de Informaţii;
  • 2006: MBA, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaşi;
  • 2005: Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare;
  • 2004 – 2005: Program de perfecţionare pentru înalţi funcţionari publici – Institutul Naţional de Administraţie;
  • 1996: Institutul Politehnic Bucureşti.
Activitate profesională
  • 2016 – prezent: Membru al Camerei Deputaților, Parlamentul României;
  • 2012 – 2016: Membru al Camerei Deputaților, Parlamentul României;
  • 2008 – 2012: Membru al Camerei Deputaţilor, Parlamentul României;
  • 2004 – 2008: Membru al Camerei Deputaţilor, Parlamentul României;
  • 2001 – 2004: Subprefect, Prefectura Judeţului Bacău;
  • 2000: Consilier local, preşedintele Comisiei economice – Consiliul local al Municipiului Bacău.
Activitate politică şi socială
  • Vicepreședinte al Partidului Social Democrat (2015 – prezent);
  • Preşedinte executiv Organizaţia judeţeană Bacău PSD (2015 – prezent);
  • Vicepreşedinte Organizaţia judeţeană Bacău PSD (2010 – 2013);
  • Preşedinte executiv Organizaţia judeţeană Bacău PSD (2003 – 2010);
  • Şeful Cancelariei departamentelor de specialitate ale PSD (2006 – 2009);
  • Vicepreşedinte TSD (2003 – 2005)
  • Membru în Consiliul Naţional PSD (2000 – prezent).
Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală
  • 2001 – 2004: Subprefect, Prefectura Judeţului Bacău;
  • 2000: Consilier local, preşedintele Comisiei economice – Consiliul local al Municipiului Bacău.
Funcții în organizații internaționale
  • Vicepreședinte al Adunării Parlamentare a NATO (2013 – 2015);
  • Vicepreședinte onorific al Adunării Parlamentare a NATO (2015 – 2017).
Activități parlamentare
  • 2016 – prezent – Deputat:
    • Vicepreședinte al Camerei Deputaților (din februarie 2017 – prezent);
    • Președinte – Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel;
    • Membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO;
    • Membru al Comisiei de apărare și securitate – Adunarea Parlamentară a NATO;
    • Membru al Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu al AP NATO;
    • Membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
    • Membru al Grupului PRO-America;
    • Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg;
    • Membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Japonia.
  • 2012 – 2016 – Deputat:
    • Vicepreședinte al Camerei Deputaților (februarie 2015 – decembrie 2016);
    • Preşedinte – Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (octombrie-decembrie 2015);
    • Președinte – Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului (până în martie 2015);
    • Secretar – Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (până în martie 2015);
    • Membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (din martie 2015);
    • Șef al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO;
    • Membru al Comisiei de apărare și securitate – Adunarea Parlamentară a NATO;
    • Membru al Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu al AP NATO;
    • Președinte – Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel.
  • 2008 – 2012 – Deputat:
    • Preşedinte – Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SIE;
    • Membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
    • Adunarea Parlamentară a NATO – Viceprședinte al Delegației si membru al
    • Comisiei de apărare şi securitate;
    • Membru al Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu al AP NATO;
    • Preşedinte – Grupul Parlamentar de prietenie cu Statul Israel.
  • 2004 – 2008 – Deputat:
    • Vicepreşedinte – Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SIE;
    • Membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
    • Observator OSCE ;
    • Membru al Comisiei de apărare şi securitate – Adunarea Parlamentară a NATO;
    • Preşedinte – Comisia de anchetă pentru investigări şi clarificări referitoare la activitatea „ICE Dunărea”;
    • Preşedinte – Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel;
Activități în organizații internaționale
  • Participare la Forumul Parlamentarilor pentru Acțiune Globală (PGA), noiembrie 2017, Milano;
  • Participare la reuniunea Grupului Special pentru Mediterana a AP NATO, noiembrie 2017, Roma;
  • Participare la vizita Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității a AP NATO, noiembrie 2017, Kuweit;
  • Participare la Forumul Mondial al Comitetului American al Evreilor, iunie 2017, Washington D.C;
  • Participare la reuniunea Comisiei permanente a AP NATO, Berlin, martie-aprilie 2017;
  • Participare la vizita în Statul Israel a delegației conduse de domnul Sorin Grindeanu, prim-ministru al României, mai 2017;
  • Participare la Parliamentary Intelligence Security Forum, iunie 2016, Viena;
  • Participare la Grupul special al AP NATO pentru Mediterana și Orientul Mijlociu, aprilie, 2016, Maroc;
  • Participare la reuniunea Comisiei permanente a AP NATO, aprilie 2016, Paris;
  • Participare la reuniunea comună a Comisiilor de apărare și securitate, de economie și politică a AP NATO, februarie 2016, Bruxelles;
  • Participare la vizita Comisiei de apărare și securitate a AP NATO, ianuarie 2016, Miami, SUA;
  • Participare la vizita Grupului special al AP NATO pentru Mediterana și Orientul Mijlociu în Arabia Saudită, ianuarie 2016, Riad;
  • Participare la Forumul transatlantic AP NATO, decembrie 2015, SUA, Washington;
  • Participare la reuniunea Comisiei pentru știință și tehnologie a AP NATO, noiembie 2015 Doha, Qatar;
  • Participare la vizita Grupului pentru Mediterana al AP NATO, septembrie 2015, Tunisia;
  • Participare la vizita comună a Comisiei politice și a Comisiei de știință și tehnologie ale AP NATO în Finlanda și Estonia, septembrie 2015, Helsinki și Tallinn;
  • Participare la reuniunea aniversară a AP NATO, iulie 2015, Paris;
  • Participare la vizita Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie a AP NATO, iunie 2015, SUA;
  • Participare la Sesiunea de primăvară a AP NATO, mai 2015, Budapesta;
  • Participare la Forumul Parlamentar dedicat cooperării de securitate şi informaţii, mai 2015, Austria Viena;
  • Participare la Ceremonia tradiţională de comemorare a victimelor de la complexul lagărelor Mauthausen, mai 2015, Austria;
  • Participare la vizita Comisiei de apărare şi securitate a AP NATO, aprilie 2015, Norvegia;
  • Participare la reuniunea Comisiei permanente a AP NATO, martie 2015, Londra;
  • Participare la reuniunea Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO – OCDE, februarie 2015, Paris;
  • Participare la vizita oficială în Statul Israel a delegaţiei conduse de domnul Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaților, februarie 2015, Israel Tel Aviv, Ierusalim, ;
  • Participare la evenimentele organizate cu prilejul Zilei Memoriale a Holocaustului şi pentru marcarea celei de-a 70-a aniversări a victoriei asupra nazismului, ianuarie 2015, Cehia Praga;
  • Participare la Sesiunea anuală a AP NATO, Haga, noiembrie 2014;
  • Participare la Parliamentary Intelligence-Security Forum, septembrie 2014, SUA Washington;
  • Participare la vizita Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie a AP NATO, septembrie 2014, SUA, Alaska;
  • Participare la vizita Comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, iulie 2014,SUA ;
  • Participare la reuniunea Biroului AP NATO, iunie 2014, Bruxelles;
  • Participare la Sesiunea de primăvară a AP NATO, mai – iunie 2014, Vilnius;
  • Participare la reuniunea Comisiei permanente a AP NATO, aprilie 2014, Riga;
  • Participare la Conferința „The profile of Romania in NATO – 10 years after integration”, aprilie 2014, București;
  • Participare la reuniunea Comisiei pentru apărare și securitate, a Comisiei pentru economie și securitate și a Comisiei politice ale AP NATO, februarie 2014, Bruxelles;
  • Participare la vizita Comisiei pentru aparare şi securitate AP NATO, februarie 2014, Nevada și Washigton;
  • Participare la Forumul anual al Parlamentarilor pentru Acţiune Globală, decembrie 2013, Columbia, Bogota;
  • Participare la vizita Comisiei pentru aparare și securitate a AP NATO, octombrie 2013, Japonia, Tokyo;
  • Participare la Sesiunea anuală a AP NATO, octombrie 2013, Dubrovnik;
  • Participare la masa rotundă Starea Europei – opţiuni politice pentru o Europă agitată, organizată de fundaţia Friends of Europe și la conferinţa Economia Progresistă, octombrie 2013, Bruxelles – Budapesta;
  • Participare la vizita de informare la sediul NATO, octombrie 2013, Bruxelles;
  • Participare la vizita Comisiilor AP NATO de apărare şi pentru dimensiunea civilă a securităţii, septembrie 2013, Iordania si Turcia;
  • Participare la vizita Comisiei de apărare şi securitate a AP NATO, iulie 2013, SUA, Washington și Dallas;
  • Participare la Forumul Mondial al Comitetului American al Evreilor, iunie 2013, SUA, Washington;
  • Participare la vizita in Kazahstan a delegaţiei conduse de domnul Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, mai 2013, Kazahstan Astana;
  • Participare la Sesiunea de primăvară a AP-NATO, mai 2013, Luxemburg;
  • Participare la Seminarul AP-NATO: ”Caucazul de Sud: Geopolitică, integrare euro-atlantică şi sfidări interne” aprilie – mai 2013, Tbilisi;
  • Participare la vizita Comisiei de apărare şi securitate a AP NATO în SUA, februarie 2012, Washington şi Dayton;
  • Participare la seminarul „Afganistanul spre tranziţie” şi vizita Comisiei de Apărare şi Securitate a AP NATO, noiembrie 2011, Londra;
  • Participare la a şaptea ediţie a Conferinţei Comisiilor parlamentare de control a serviciilor de informaţii şi securitate din statele membre ale UE, organizată de Bunderstag, octombrie 2011, Berlin, Germania;
  • Participare la Sesiunea de primăvară a AP NATO, mai 2011,Varna, Bulgaria;
  • Participare la vizita comună a Comisiei Politice şi a Comisiei pentru economie şi securitate ale AP NATO în SUA, mai 2011;
  • Participare la Seminarul G.C.Marshall, Garmisch Partenkirchen, Germania, februarie 2011;
  • Participare la Sesiunea restrânsă a AP NATO, februarie 2011, Bruxelles;
  • Participare la vizita Subcomisiei pentru Securitate şi Apărare din cadrul Adunării Parlamentare a NATO, noiembrie 2010, Seul, Republica Coreea;
  • Participare la a şasea ediţie a Conferinţei Comisiilor parlamentare de control a serviciilor de informaţii din statele membre ale Uniunii Europene, organizată de Senatul belgian, septembrie – octombrie 2010, Bruxelles, Belgia;
  • Participare la vizita Comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, august – septembrie 2010, Danemarca/Islanda;
  • Participare la Sesiunea de primăvară a AP NATO, mai – iunie 2010, Riga, Letonia;
  • Participare la Seminarul „O nouă abordare în combaterea terorismului”, organizat de către Serviciul danez de informaţii al apărării, Copenhaga, Danemarca, iunie 2010;
  • Participare la Seminarul Grupului special pentru Mediterana şi Orientul Mijlociu al AP NATO, iunie 2009, Napoli, Italia;
  • Participare la vizita Comisiei de apărare și securitate a AP NATO, septembrie 2009, Canada;
  • Participare la reuniunea aniversară a NATO, mai 2009, Italia;
  • Participare la vizita Comisiei de apărare și securitate a AP NATO, aprilie 2009, Paris şi Nancy, Franţa;
  • Participare la Seminarul „Controlul asupra cooperării internaţionale a serviciilor de informaţii”, Parlamentul Norvegiei, Oslo, octombrie 2008 ;
  • Participare la Conferinţa „Rolul parlamentelor în securitate şi apărare” sub egida Centrului European pentru Studii de Securitate, Centrul George Marshall, Munchen, februarie 2008;
  • Participare la dezbaterile reuniunii liderilor politici din Orientul Mijlociu cu parlamentarii din zona euroatlantică „Parlamentele pentru Pace”, Amman, Cairo, Ramallah, Ierusalim, februarie 2008;
  • Participare la vizita Comisiei de Apărare şi Securitate a AP NATO, Australia, septembrie 2008;
  • Participare la reuniunea Comisiei pentru Apărare şi Securitate, a Comisiilor Politice, Economice şi de Securitate ale AP NATO, februarie 2008, Bruxelles;
  • Participare la vizită comisiei de apărare și securitate a AP NATO, februarie 2008, SUA;
  • Participare la Forumul Parlamentar privind interzicerea muniţiei cu fragmentare, decembrie 2007, Austria;
  • Participare la Sesiunea Anuală a AP NATO – Reykjavik, Islanda, octombrie 2007;
  • Participare la vizita Comisiei de Apărare şi Securitate a AP NATO, Olanda, iunie 2007;
  • Participare la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, mai 2007 Portugalia;
  • Participare la vizita organizată de Colegiul Naţional de Apărare, martie 2007, Statul Israel ;
  • Participare la Seminarul Preşedinţiei UE privind Africa: „Spre un pact euro-african pentru dezvoltarea Africii”, mai 2006, Africa de Sud;
  • Participare la Misiunea de monitorizare a alegerilor generale din Bosnia, Bosnia, octombrie 2006;
  • Misiunea de monitorizare a Referendumului din Republica Muntenegru, Muntenegru, mai 2006;
  • Misiunea de monitorizare a alegerilor parlamentare, Ucraina, martie 2006;
  • Misiunea de monitorizare a alegerilor prezidenţiale, Belarus, martie 2006;
  • Misiunea de monitorizare a alegerilor prezidenţiale din Republica Kazahstan, decembrie 2005;
  • Misiunea de monitorizare a alegerilor parlamentare din Republica Azerbaidjan, noiembrie 2005;
  • Participare la Sesiunea anuală a Adunării parlamentare a OSCE, Washington D.C., iulie 2005.
Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice
  • Volumul “Provocari strategice”, Ed. RAO, 2007;
  • Volumul „Securitate în Europa de Sud-Est – Actualitate şi perspective strategice”, Ed. RAO, 2010;
  • Contributie la volumul “Cunoastere Strategica in Zona Extinsa a Marii Negre”, sub egida Harvard Kennedy School, Ed RAO, 2011;
  • Volumul “Elemente de Geopolitica si Relatii Internationale”, Ed. RAO, 2012.

ELEGANTA UNEI MARI JUCATOARE DE TENIS SIMONA HALEP IN FATA BALCIULUI POLITIC SI DIN MEDIA!,UN MARE CARACTER DE BUNSIMT FELICITARI SIMO!,SUNTEM ALATURI DE TINE!

15 iun.

Simona Halep se ține departe de episoadele controversate care au urmat după victoria sa la Roland Garros.

Halep, care de-a lungul carierei sale și-a încântat publicul doar cu munca și talentul său, a refuzat să comenteze caricatura controversată din revista Charlie Hebdo ce o vizează.

Prezentă la turneul de hochei pe gheaţă „Simona Halep Challenge”, Simona a fost întrebată despre caricatura publicată de revista franceză, însă liderul mondial nu a dorit să comenteze.

„Nu vreau să comentez acest lucru. Nu sunt în măsură să zic nimic despre acest lucru”, a răspuns campioana de la Roland Garros.

Simona nu a dorit să se implice nici în episodul petrecut la Arena Naţională, când Gabriela Firea a fost huiduită copios de public, precizând însă că a mers la stadion „strict” pentru a împărtăşi cu fanii bucuria de a le arăta trofeul.

„Eu nu fac politică, nu vreau să spun nimic despre acest lucru. Eu m-am dus pur şi simplu ca să împărtăşesc această bucurie de a arăta trofeul oamenilor care au venit şi pentru ei am răspuns pozitiv invitaţiei, strict pentru ei, atât”, a declarat jucătoarea româncă.

Întrebată dacă a auzit huiduieli pe stadion, Halep a răspuns: „Vorbim despre altceva, vă rog!”.

DEUTSCHE WELLE:DEMISIA LUI KOVESI,CEA MAI BUNA VARIANTA PENTRU JOHANNIS!

15 iun.

Declarațiile de luni ale președintelui au lăsat impresia că o eventuală demisie a șefei DNA ar fi o soluție convenabilă afirmă analiștii siteului Deutsche Welle într-un material dedicat celui mai fierbinte scandal al momentului.

”Iată scurtul dialog relevant:

”Jurnalist: Vă întrebam dacă demisia șefei DNA este o opțiune, domnule președinte, în acest moment și dacă ați discutat cu Laura Codruța Kövesi.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am discutat această chestiune și asta n-ar depinde de mine. Deci nu puteți să-mi puneți mie această întrebare.” (presidency.ro)

”Ipoteza unei demisii a procurorului-șef DNA este de reținut”

Ceea ce au mai observat și alții între timp este că președintele nu a protestat la această întrebare. Nu a spus, bunăoară, că procurorul-șef nu are motive să demisioneze, că întrebarea ar fi tendențioasă șamd. E adevărat și faptul că președintele Iohannis nu are de obicei spontaneitate în replică, încât o frază smulsă în cursul unui dialog dezordonat nu poate fi considerată pe deplin relevantă. Dar cu toate acestea ipoteza unei demisii a procurorului-șef DNA este de reținut tocmai pentru că ar fi cea mai bună variantă politică din punctul de vedere al președintelui. Și tocmai de aceea are, poate, nevoie de un răgaz pregătitor, pe care, de altfel, decizia CCR i l-a oferit implicit” conchide DW.

Sursa: InPolitics

NU ESTI CURIOS JOHANNIS CE INTELEGERI SECRETE A FACUT MUTTI MERKEL CU EVREII?PE 13 IUNIE 2018,CANCELARUL GERMANIEI ANGELA MERKEL L-A PRIMIT IN VIZITA OFICIALA PE PREMIERUL ISRAELULUI BIBI NETANYAHU.INTREBARE PENTRU NAZISTUL LUDOVIC ORBAN,PRESEDINTELE DIVIZIEI NOUL PDL AL DNA:PE CAND O PLANGERE PENALA IMPOTRIVA CANCELARULUI ANGELA MERKEL,PENTRU INALTA TRADARE?!

15 iun.

Image may contain: one or more people, people standing and suit

 

13 Iunie 2018: Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, il primeste in vizita pe Benjamin Netanyahu, Prim-Ministrul Statului Israel. Intrebare pentru Dnl Presedinte al României, Klaus Werner Johannis: nu sunteti curios ce „intelegeri secrete a facut Dna Merkel cu <>…”? Va rugam sa luati atitudine, sa puneti mana pe telefon si sa o intrebati… Intrebare pentru  Ludovic Orban, Presedintele Noului PDL: pe cand o plangere penala impotriva Dnei Merkel, pentru inalta tradare?
Asteptam aceeasi reactie prompta si ferma!

INTREPRINDERILE – SIMBOL ALE ROMANIEI – RUINE IN PARAGINA!

15 iun.

Odinioară erau mândria economiei României; azi sunt doar fosile ale comunismului. Fostele combinate industriale sunt dinozaurii moderni ai României, iar meteoritul care i-a răpus este aşa-zisa „privatizare”.

Imagini pentru INTREPRINDERILE - SIMBOL ALE ROMANIEI - RUINE IN PARAGINA,POZE

Generaţii întregi au muncit pentru industrializarea României. Eforturile şi sacrificiile făcute în timpul regimului comunist pentru proiecte care urmau să le aducă beneficii tuturor românilor par să fi fost în zadar. Combinatele industriale, simbolul economiei României înainte de 1989, s-au transformat rapid în ruine şi fier vechi în anii ce au urmat evenimentelor din decembrie 1989.

Platforma Săvineşti era înainte de 1989 cea mai mare din Europa în domeniul firelor şi fibrelor chimice, dar şi de îngrăşominte chimice. Întinsă pe mai bine de 600 de hectare, ţinea ocupată.aproape o treime din populaţia oraşului Piatra Neamţ. După 1990, a fost privatizată, dar o singură fabrică mai funcţionează acum pe profit. Restul fabricilor au fost distruse de indiferenţa statului şi reavoinţa investitorilor şi sunt acum o ruină.

În Sulina a funcţionat până în anii ’90 cea mai mare fabrică de conserve din România. Industria românească a peştelui era pe locul 3 în lume în perioada comunistă, fiind depăşită de cele ale U.R.S.S. şi R.D.G. Însă, după distrugerea flotei de pescuit, fabrica din Sulina a fost privatizată şi a ajuns o ruină în care acum pasc şi se adăpostesc caii. Singurul lucru care mai aduce aminte de timpurile când funcţiona e o cutie goală de conserve ascunsă în molozul de pe podeaua fabricii. Iar halele industriale care au fost păstrate în condiţii ceva mai bune au ajuns să fie vândute pe site-urile de imobiliare.

Platforma de la Muscel unde se producea ARO a fost privatizată în 2003. Fabrica unde se făcea singura maşină românească de teren a devenit rapid fier vechi. ARO, un brand al României, este acum adânc îngropat sub ziduri dărăpănate şi hale care stau să cadă. Totul a fost ras de pe faţa pământului, furat sau vândut la fier vechi (autoturismele ARO s-au mai asamblatşi vând încă mulţi ani după dispariţie fabricii româneşti, dar nu în România, ci în Cehia – n.r.)[1].

Oraşul Oneşti a fost construit în jurul unui combinat: Grupul Industrial Borzeşti. Acolo, istoria ultimelor decenii a fost una a schimbărilor dramatice pentru comunitate. Personaje controversate au pus pe butuci una dintre cele mai mari rafinării româneşti: Rafo, odinioară cea mai modernă rafinărie din ţară, e acum în insolvenţă. Iar platforma de la Borzeşti, unde odinioară lucrau peste 30.000 de oameni, arată acum ca după un dezastru.

Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa, fondată în 1771, e în insolvenţă de 7 ani. Aici se produceau turbine pentru centrale, motoare de nave, macarale, poduri rulante. A fost privatizată în 2003 pe un milion de euro, cât ar fi costat în mod normal doar doar unul dintre strungurile de 125 de tone din fabrică, apoi o întreagă platformă a ajuns la fier vechi.

Combinatul de îngrăşăminte Chimice de la Bacău avea odionioară peste 3.000 de angajaţi şi erauna dintre cele mai importante fabrici din România. A falimentat în anii ‘2000, după privatizare, iar deşeurile rămase sunt radioactive şi periculoase pentru sănătatea oamenilor din oraş, conţinând izotopi radioactivi naturali din seriile uraniului şi thoriului. De altfel, halda de steril de aici, întinsă pe mii de metri pătraţi, e pe lista neagră a problemelor grave de mediu întocmită de Comisia Europeană.

Odinioară, Uzina Tractorul din Braşov fabrica un utilaj la fiecare 9 minute. Construită în perioada interbelică, când producea celebrele avioane I.A.R., a fost reorientată apoi de sovietici spre producţia de tractoare. În 2007, uzina s-a desfiinţat, după ce tentativele de privatizare au dus la faliment. A devenit rapid o ruină. În ultimii ani, în locul ei s-au înălţat un mall, un spital o facultate şi un cartier rezidenţial.

Peste 1.250 de întreprinderi de stat înregistra România la sfârşitul anului 1989. Cele mai importante dintre ele făceau parte din industria grea[2]

Numeroase mari fabrici şi uzine de stat din anii regimului comunist au fost închise, fărminţate sau privatizate în anii care au urmat evenimentelor din decembrie 1989. O listă a principalelor întreprinderi din România anului 1989 cuprinde peste 1.250 de uzine, electrocentrale, combinate, exploatări miniere, fabrici, întreprinderi alimentare şi agricole. Multe dintre ele au sfârşit la fier vechi. Iată o parte dintre acestea:
– Electrocentrale, cu o soartă mai bună decât a altor investiţii de stat, funcţionau la: Curtea de Argeş, Borzeşti, Oradea, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Rovinari, Turceni, Deva, Porţile de Fier, Mures, Bistriţa, Ploieşti, Râmnicu-Vâlcea, Bucureşti.
– De asemenea, exista Întreprinderea energoreparaţii Bucureşti, Centrala industrială de reţele electrice Bucureşti.
– Întreprinderi de reţele electrice au fost la Piteşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Deva, Iaşi, Bucureşti, Baia Mare, Târgu-Mureş, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Timişoara şi Bucureşti.
– Au mai funcţionat Întreprinderea de Construcţii metalice şi prefabricate Bucureşti, Dispecerul energetic naţional Bucureşti, Institutul de cercetări şi modernizări energetice Bucureşti.

Industria minieră

Industria minieră era reprezentată de: Centrala minieră Valea Jiului şi întreprindeile miniere de la Anina, Lonea, Petrila, Aninoasa, Dâlja, Vulcan, Livezeni, Hunedoara, Paroşeni, Lupeni, Uricani, Bărbăteni, Anina, Întreprinderea de preparare a cărbunelui Valea Jiului, Întreprinderea de reparaţii utilaj minier Petroşani, Combinatul minier Oltenia şi întreprinderile miniere Rovinari, Motru, Jilţ, Întreprinderea de utilaj minier Rogojelu din Gorj, Combinatul minier Ploieşti, întreprinderile miniere de la Cîmpulung, Voivozi, Capeni, Sălaj, Centrala minereurilor şi metalurgiei neferoase Baia Mare, Combinatul minier Suceava. Întreprinderi metalurgice şi miniere mai erau la erau la Zlatna, Baia Borşa, Baia Mare, Copşa Mică, Baia de Arieş, Dobreşti, Bocşa, Moldova Nouă, Bălan, Barza, Deva, Hunedoara.

Gaz şi petrol

Centrala sării şi nemetaliferelor Bucureşti gestiona salinele Ocna Mureş, Târgu-Ocna, Ocna Dej, Praid, Combinatul minier Cluj-Napoca, întreprinderile miniere Dobrogea, Harghita, Miercurea Ciuc, Orşova, Slănic, Cacica, Râmnicu Vâlcea.
Centrala gazului metan Mediaş gestiona întreprinderea de extracţie gaz metan Mediaş şi întreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Mediaş.

Trusturi ale petrolului erau la Piteşti, Moineşti, Târgu-Jiu, Bolintin, Ploieşti. La Teleajen era întreprinderea de utilaj petrolier şi reparaţii.

La Poiana Câmpina era întreprinderea de reparat tractoare şi motoare grele iar la Câmpina îtreprinderea de reparaţii utilaje electrice.

Industria metalurgică

Din industria metalurgică de stat mai făceau parte în 1989: Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte, Centrala industrială siderurgică Hunedoara, Combinatul Victoria – Călan, Întreprinderea de fier Vlahita, Centrala industrială şi combinatul siderurgic Reşiţa, Întreprinderea Oţelul Roşu, Întreprinderea Ciocanul – Nadrag, Centrala industrială siderurgică Galaţi, cu întreprinderea Laminorul de tablă – Galaţi şi întreprinderea de construcţii metalice Tecuci, Centrala industrială de prelucrări metalurgice Bucureşti, Întreprinderile metalurgice Aiud, Beclean, Laminorul Brăila, întreprinderea de sârmă şi produse din sârmă Buzău, Combinatul metalurgic Câmpia Turzii, întreprinderea de sârmă, cuie şi lanţuri Galaţi, întreprinderea metalurgică Iaşi, întreprinderea de ţevi Roman, Centrala industrială pentru produse refractare Braşov, întreprinderile de produse refractare de la Aleşd, Alba Iulia, Turda, Cluj-Napoca, Pleaşa, Centrala industrială pentru materiale neferoase şi rare Slatina, întreprinderea de alumină Oradea, Întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina, Întreprinderea de produse cărbunoase Slatina, Combinatul metalurgic Tulcea, întreprinderile metalurgice Neferal – Brăneşti, Laromet – Bucureşti, Sinterom – Cluj Napoca, de supape bolţuri din Topoloveni, de piese şi armături din aluminiu şi pistoane auto din Slatina.

Industria auto

Din industria auto făceau parte: Centrala industrială de autovehicule Braşov, întreprinderea de maşini agregate şi subansamble auto „Sf. Gheorghe” Covasna, întreprinderea de radiatoare şi cabluri Brasov, de piese de schimb – Oradea, de piese auto de la Iaşi, Satu Mare, Sibiu, Reghin. Întreprinderi auto mai erau la Mediaş, Bucureşti, Piteşti, Câmpulung- Muscel Argeş, Oradea, Costeşti, Oradea. Lista mai cuprinde Centrala industrială de tractoare şi maşini agricole Braşov şi Întreprinderea „Tractorul” Braşov, întreprinderile mecanice Oradea, Topleţ, Tehnofrig – Cluj, Codlea, Braşov, de armături industriale – Oradea, de oţel – Strehaia, de utilaj alimentar – Slatina, de garnituri de frână şi etanşare la Râmnicu-Sărat, de utilaje la Medgidia, de tractoare şi maşini agricole la Craiova.

Mai existau întreprinderi mecanice la Băileşti, Galaţi, Miercurea Ciuc, Piatra Neamţ, Timişoara, Bucureşti, Bacău, Buzău, Cluj-Napoca, Moreni, Zalău, Giurgiu; ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Petroşani, Baia Mare, Satu Mare, Câmpina, Filipeştii de Pădure, Vaslui.

Lista marilor întreprinderi de stat mai cuprinde peste 800 de unităţi răspândite în toate oraşele ţării, multe dintre ele rămase doar prin amintirea numelor: „Steaua Roşie” Bucureşti, „Electroprecizia” Săcele, „Frigidere” Găieşti, „Steaua electrică” Fieni, „Conect” Bucureşti. „Nicolvala” Sighişoara, „Colorom” Codlea, „Săpun Stela” Bucureşti, „Vâscoza” Lupeni, „Metal-lemn” Craiova, „Relaxa” Mizil, „Suveica” Bucureşti, „Bumbăcăria românească” Jilava, Întreprinderea de mătase „România muncitoare” Cluj-Napoca, Întreprinderea textilă „Trainica” Pucioasa, Întreprinderea de postav „Proletarul” Bacău, „Octombrie Roşu” Ghimbav, Tricotaje „Tânăra Gardă” Bucureşti, „Emailul roşu” Mediaş[3].


[1] Sursa https://stirileprotv.ro/special/cum-arata-azi-combinatele-simbol-ale-romaniei-comuniste-campii-radioactive-si-adaposturi-pentru-cai.html
[2] http://www.ziare.com/auto/masini/o-firma-din-cehia-inca-asambleaza-si-vinde-masini-aro-1030994
[3] Sursa http://adevarul.ro/locale/hunedoara/istoria-colosilor-industriali-romaniei-comuniste-soarta-avut-cele-1250-uzine-fabrici-combinate-1_5a7c7be4df52022f755408ee/index.html 9.2.2018

Sursa: Revista Art-Emis

%d blogeri au apreciat asta: