Arhiva | 11:57 am

CARE PE CARE.ROMANIA IN A -9-A ZI FARA CONSTITUTIE,PE SCURT CONSTITUTIA SUSPENDATA DE NAZISTUL JOHANNIS SI KOVESI!!

18 iun.

Se deschide CUTIA PANDOREI în peisajul politic și cel al justiției.

Începe o săptămână extrem de agitată pe scena politică, o săptămână în care liderii politici își vor afla viitorul.  Se așteaptă decizii importante care vor deschide Cutia Pandorei în pesajul politic și cel al justiției din țara noastră. Așadar, o săptămână de foc cu sentințe, revocări, suspendări…

Iohannis urmează să anunțe dacă o revocă sau nu pe Kovesi

Klaus Iohannis ar urma să anunțe ce decizie a luat în ceea ce o privește pe Laura Codruța Kovesi, în condițiile în care au trecut 10 zile de la publicarea motivării de către CCR. Liderii puterii spun că nu au vorbit despre o posibilă suspendare, dar nici nu exclud acest scenariu.

Curtea Constituțională i-a spus lui Iohannis unde a greșit în relația cu Tudorel Toader Pe 30 mai, Curtea Constituțională a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Curtea a anunțat, în comunicatul ce a urmat, ce trebuie să facă președintele pentru a înceta acest conflict. Mai precis, pentru prima dată, a indicat clar o măsură: emiterea decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Președintele nu s-a grăbit însă, anunțând că prima măsură este să aștepte motivarea deciziei Curții. Având în vedere cazurile anterioare, aceasta urma să fie făcută publică în cel mult o lună. Într-un mediu politic tensionat, judecătorii Curții au venit după șapte zile cu documentul, de 133 de pagini, care îi arăta lui Klaus Iohannis unde a greșit în relația cu Tudorel Toader. Și îi indica din nou să emită decretul de revocare a șefei DNA.

Sentința lui Liviu Dragnea și suspendarea lui Iohannis

În mediul politic s-a vorbit foarte intens despre posibilitatea ca cei de la PSD să demareze procesul de suspendare a lui Klaus Iohannis, pe data de 20 iunie. Dacă președintele nu va face un anunț în privința Laurei Codruța Kovesi, atunci PSD ar putea trece la fapte, chiar dacă o serie de lideri politici au precizat că nu ar fi un moment propice, potrivit mediafax.ro.

O eventuală suspendare a președintelui ar veni cu doar o zi înainte de sentința în dosarul lui Liviu Dragnea, de la Înalta Curte. Această decizie a judecătorilor va reseta jocul politic, indiferent dacă vorbim despre o condamnare sau despre o achitare.

În cazul unei condamnări, Liviu Dragnea este terminat politic și foarte probabil va pierde șefia PSD. Cu toate că ar fi o condamnare în primă instanță, pentru Liviu Dragnea ar fi a doua condamnare, după cea din ”Dosarul Referendumul”, iar din punct de vedere politic, liderul PSD ar deveni nefrecventabil.

O eventuală achitare i-ar conferi lui Dragnea aura de om politic invincibil și ar indica o mare victorie a PSD asupra celebrului ”stat paralel”.

Moțiunea de cenzură a opoziției și negocieri pentru SIE

În această săptămână va fi depusă și moțiunea de cenzură a opoziției, care va fi votată săptămâna viitoare. Liderii opoziției mizează pe o condamnare în dosarul lui Liviu Dragnea, ceea ce va aduce o adevărată nebunie în PSD, cu posibilitatea ca mulți parlamentari să migreze, simțind că PSD-ul lui Dragnea se afundă.

Președintele Klaus Iohannis a mutat și l-a propus pe Gabriel Vlase la SIE, asta însă fără ca cei de la PSD să fie consultați. Propunerea Vlase pune PSD-ul într-o situație destul de complicată: dacă îl acceptă, știu foarte bine că loialitatea acestuia este îndoielnică. Pe de altă parte, este greu de explicat cum de parlamentarii PSD nu-și votează un coleg pentru șefia SIE.

Va fi o săptămână extrem de agitată, cu multe evenimente. În culise se trag toate sforile posibile și se joacă așa cum nu s-a mai jucat de mult, din punct de vedere politic. Vom vedea la final cine rămâne în picioare și cine va pica pe câmpul de bătălie.

Duble emoții pentru Kovesi…

Secţia pentru procurori a CSM se va pronunţa, în 20 iunie, în cazul acţiunii disciplinare în care procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, este cercetată pentru refuzul de a se prezenta la comisia parlamentară. În acea zi, se vor discuta alte lucrări deschise pe numele a trei procurori din DNA.

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a stabilit, pentru 20 iunie, pronunţarea în cazul acţiunii disciplinare în care procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, este cercetată pentru refuzul de a se prezenta la comisia parlamentară.

Inspecţia Judiciară a exercitat, în luna aprilie, o acţiune disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, referitor la refuzul de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Parlamentului. Raportul Inspecţiei a fost transmis Secţiei pentru Procurori a CSM.

„Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie („DNA”) pentru manifestări care aduc atingere onoarei profesionale şi prestigiului justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu şi nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi ş) din Legea nr. 303/2004. În motivarea acţiunii s-a reţinut că procurorul şef al DNA a încălcat dispoziţiile explicite ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 611 din 03 noiembrie 2017 prin refuzul de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din anul 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, a transmis Inspecţia Judiciară, la acea vreme, printr-un comunicat de presă.

CAND VA FI DEMISA DE KLAUS WERNER JOHANNIS,CONSILIERA PREZIDENTIALA ,ELENA -SIMINA TANASESCUDESPRE: CONSTITUTIE,RELATIA CURTII CONSTITUTIONALE SI DOCTRINA!

18 iun.

Imagini pentru IOHANNIS,ELENA-SIMINA TANASESCU,POZE

 

Cunoaștere, experiență, demnitate, înțelegere, simplitate și modestie. E „bagajul” cu care a venit la Cotroceni consilierul președintelui Iohannis pe probleme de reformă instituțională și constituțională, Simina Tănăsescu. Un om special care s-a alăturat unei echipe valoroase, implicate într-un proiect ambițios de schimbare a destinului acestei națiuni. O speranță născută pe rețelele de socializare, la cozile din fața ambasadelor României din Occident și care trăiește acum prin activitatea de zi de zi a echipei Iohannis. Simina Tănăsescu este unul din „nemții” președintelui Iohannis, pe care am avut privilegiul, dar și bucuria de a o întâlni. Dialogul nostru dezvăluie nu numai personalitatea unui om frumos, dar și preocupările domniei sale. În rest, emoție și voință de schimbare.

Cornel Dărvășan

Cornel Dărvășan: Cărui fapt se datorează aplecarea dumneavoastră spre domeniul dreptului?

 

Simina Tănăsescu: Am ajuns la drept pornind de la literatură. Lecturile din vacanța de vară, dintre clasa I și clasa a II-a, au inclus, în cazul meu, și o operă literară relativ minoră pentru literatura modernă română, disponibilă pe atunci în trei volume publicate de Editura Minerva în colecția «Biblioteca pentru toți», dar care m-a fascinat și cu privire la autorul căreia părinții mi-au spus că era de profesie jurist, avocat, scrisul fiind pentru el un soi de violon d’Ingres. Mi-am spus atunci că, dacă o profesie lasă atât de mult timp liber, încât să poți ajunge la astfel de performanțe în domenii conexe, înseamnă că ar putea fi o opțiune valabilă și pentru mine. Mai târziu, am descoperit că științele juridice prezintă marele avantaj că permit, ba chiar stimulează, dezvoltarea de idei și argumente și întrețin o stare permanentă de dialog cu cei din jur. Și astăzi consider că a fost o decizie reușită și mă bucur de fiecare ocazie pe care o am de a lucra pe tărâmul dreptului.

Daiana Stoicescu

Cornel Dărvășan: De ce ați ales dreptul constituțional?

Simina Tănăsescu: Am avut privilegiul sa fiu admisă la Facultatea de Drept din București, în 1987, și să pot parcurge doi ani de studii juridice sub imperiul regimului comunist și doi ani de studii juridice în plină tranziție democratică. Consider că a fost un privilegiu pentru că am avut astfel ocazia să înțeleg mai bine resorturile intime ale regulilor juridice pe care le-am studiat, prin juxtapunere și comparație, și să văd pe viu transformarea democratică a unui întreg sistem normativ. Anii ’90-’91 au fost martorii unor transformări profunde, nu doar în plan societal, ci și în plan juridic. În acea perioadă a fost redactată Constituția care este și astăzi în vigoare. La scrierea ei au participat mulți din profesorii pe care am avut onoarea și plăcerea de a-i audia în cadrul cursurilor. Cred că aplecarea către zona dreptului constituțional a venit, firesc, într-un astfel de context.

Cornel Dărvășan: Este nevoie de încă o revizuire a Constituției? De ce?

Simina Tănăsescu: Cred ca am mai afirmat și în alte contexte că revizuirea unei Constituții trebuie să fie o decizie cumpătată, a cărei ducere la îndeplinire nu trebuie nici grăbită, dar nici împiedicată ori fetișizată. Legea fundamentală adoptată în 1991 și revizuită în 2003 nu este o constituție slabă. Dimpotrivă, ea a reușit să asigure un echilibru între puterile statului, pentru că nu permite niciunei instituții să dețină toată puterea de decizie, în cadrul societății. Cu toate acestea, o revizuire a Constituției este necesară pentru a clarifica ori chiar pentru a îndrepta unele texte care au constituit de-a lungul timpului surse de dificultăți instituționale. Poate că și unele formulări în materia drepturilor și libertăților cetățenești merită a fi revăzute. Reiterez însă faptul că, orice revizuire a Constituției necesită atenție sporită la detalii. Un cuvânt greșit poate crea multiple probleme în practică. Din această perspectivă, revizuirea Constituției este un proces complex, politic și juridic care trebuie tratat cu mult profesionalism și cu mai puțină patimă politică și/sau electorală.

Cornel Dărvășan: Știm că ocupați de foarte curând rolul de consilier al președintelui Klaus Iohannis în ceea ce privește problemele de justiție. Ce sentimente ați avut când ați auzit de această chemare nouă?

Simina Tănăsescu: Departamentul pe care îl coordonez în cadrul Administrației Prezidențiale are în titulatură cuvinte care îl circumscriu precis: pentru reforma instituțională și constituțională. Deși aparent bine delimitat, domeniul nu este unul restrâns, chiar dacă nu intră în sfera de atribuții a acestui departament și aspectele referitoare la actele juridice pe care le poate emite Președintele României. Aș putea spune că reforma instituțională și constituțională este una din cele mai mari provocări, pe care le-am avut în cariera profesională, în măsură în care activitatea în cadrul acestui departament presupune formularea de opțiuni motivate și alternative fundamentate tehnocratic pentru decidentul politic, ceea ce stimulează creativitatea și obligă la o combinație rară de fantezie juridică și rigoare practică.

Cornel Dărvășan: Care sunt cele mai importante aspecte legate de justiție cu care se confruntă instituția prezidențială?

Simina Tănăsescu: Principiul fundamental pe care îl apără instituția prezidențială este acela că justiția trebuie să fie independentă de orice influențe politice ori economice pentru a-și putea desfășura activitatea în condiții de echidistanță și imparțialitate. Numai în condițiile în care activitatea magistraților se desfășoară cu obiectivitate și profesionalism, cetățenii vor avea încredere în actul de justiție și democrația se va consolida în România. Totodată, justiția este în esența sa un serviciu public prestat cetățenilor. Ca atare, trebuie să analizăm serios, în ce măsură serviciul prestat cetățenilor este eficient și apreciat de utilizatorul final. În ultimă instanță, statul de drept presupune, pe lângă lupta împotriva marii corupții, și lupta pentru eficiența și celeritatea actului de justiție pentru ca drepturile și libertățile cetățenilor să fie respectate și apărate.

Cornel Dărvășan: Sunteți printre puținii români decorați de președintele Franței cu Ordinul național în grad de cavaler. Ce înseamnă această distincție pentru dumneavoastră?

Simina Tănăsescu: Așa cum am declarat și cu prilejul ceremoniei în cadrul căreia mi-a fost conferită această decorație, rămân convinsă că, prin acest gest a fost onorată școala juridică din România, în mod particular Facultatea de drept din București și excelentul proiect de cooperare bilaterală numit Colegiul juridic franco-român de studii europene care anul acesta va sărbători 20 de ani de existență. Am avut onoarea și plăcerea de a însoți acest proiect încă de la început și de a mă ocupa mai îndeaproape de el câțiva ani la rând în calitate de prodecan al Facultății de Drept. De altfel, această formă de colaborare instituțională vine ca o continuare logică și se înscrie într-un cadru mai larg, inclusiv la scară istorică, cel al unei lungi și frumoase tradiții de colaborare dintre România și Franța, în mod particular în domeniul juridic, dar nu numai.

Cornel Dărvășan: Care ar fi cele trei cuvinte magice care v-ar putea caracteriza?

Simina Tănăsescu: Jurist fiind, cuvinte magice nu am, dar îmi place să cred că sunt obiectivă în evaluări, consecventă în valori și intransigentă când observ o greșeală.

Cornel Dărvășan: Care sunt proiectele dumneavoastră de viitor?

Simina Tănăsescu: În plan academic, îmi propun să finalizez două lucrări care ar trebui sa vadă lumina tiparului, una în Franța și alta în România. În planul activităților practice, îmi doresc să reușesc să sprijin cât mai consistent și tehnic corect toate inițiativele Președintelui României. Iar în plan personal, mi-aș dori mult să reușesc să găsesc timp și pentru relaxare în forme cât mai variate. Vreau să sper că voi și reuși.

Cornel Dărvășan: Cum vedeți proiectul Legal Point?

Simina Tănăsescu: Am fost întotdeauna un susținător al revistelor juridice de calitate și sper să reușiți tot ce v-ați propus cu acest proiect. Veți avea în mine atât un cititor, cât și un susținător.

GAULEITERULUI NAZI KLAUS JOHANNIS CARE SUSPENDAT CONSTITUTIA ROMANIEI:”ESTI UN „PRESEDINTE ILEGAL!”

18 iun.

Furia presedintelui si a gastii cu care s-a inconjurat si care il sustine a capatat valente de disperare. Stratagema convocarii judecatorului CCR Petre Lazaroiu la un dialog particular cu Simina Tanasescu a dovedit deznadejdea ca tot sistemul li se prabuseste in cap.

Imagini pentru nazistul klaus werner iohannis,poze

Cate calcaie ale lui Ahile mai are presedintele?

Este de neadmis ca un consilier prezidential in functie, de Simina Tanasescu zic, sa recurga la asemenea tertipuri ieftine, ca cele invocate in comunicatul presedintiei. De acolo rezulta ca nu a fost nimic grav, ca s-a vazut cu Lazaroiu la o cafea ca sa discute treaba lor ce.

Asa, dati-va singuri la gioale

Numai ca Simina Tanasescu a atacat si tema demiterii judecatorului CCR. Ca asa cere un ONG infiintat de Danilet si, daca nu se face cum zice el, va da in judecata presedintia. Si? Asta, dupa ce valabilitatea mandatului lui Lazaroiu la Curtea Constitutionala a fost rastalmacita in asa fel incat onorabila gasca sa se poata lega de legalitatea deciziei care-l obliga pe Iohannis sa o demita pe Codruta Kovesi. Altfel spus, cu un mandat ilegal, decizia este si ea ilegala. Este cel mai cretin banc politic pe care l-am auzit vreodata. Cine l-a gandit cred ca a vrut sa-l compromita mai repede pe Iohannis si sa-l ajute sa se faca de nici nu mai stiu cum sa-i spun. Intr-o situatie similara cu a lui Lazaroiu, cu un rest de mandat executat, se afla in 2014 si Tudorel Toader. Fara nicio deosebire. Exact cand CCR a validat alegerea lui Iohannis in functia de presedinte. Situatia fiind aceeasi, e de la sine inteles ca acum se poate spune ca si validarea rezultatelor din 2014, cu Iohannis presedinte, este ilegala. Ce rezulta de aici, daca vor mai marsalui mult printr-o prostie desavarsita? Ca Iohannis nu a fost validat presedinte in mod legal, ca a condus Romania fara a avea dreptul, ca a semnat decrete fara a fi abilitat, ca si-a insusit pe blat prerogativele unui sef de stat, ca ne-a reprezentat fara a fi recunoscut ca presedintele Romaniei si, ce s-o mai lungim, ca mandatul lui este ilegal. Doar delicatetea si respectul meu proverbial fata de Donald Trump ma opresc sa spun ca nu-i mai dam niciun ban pe rachetele alea, ca a luat teapa. Domnul cu care a semnat contractul si a batut palma si pe alte fiare vechi nu este presedintele Romaniei. L-o fi scos calculatorul cu mai multe voturi, dar degeaba. CCR nu l-a validat legal, deci nu se pune.

SENATORUL LIBERAL DANIEL ZAMFIR DA DE PAMANT CU NOUL PDL A LUI ORBAN SI A TRECUT LA ALDE!

18 iun.

Senatorul liberal Daniel Zamfir, iniţiatorul Legii darea în plată, pleacă din PNL. Decizia vine după ce, în luna martie, conducerea partidului a propus excluderea sa în Consiliul Naţional.

Anunţul liberalului a fost făcut într-o postare pe Facebook.

„Lucrurile pe care le traim impreuna de o buna bucata de vreme sunt pentru mine de neimaginat. V-o spun cu toată sinceritatea şi amăraciunea! Sunt membru al acestui partid de zece ani, am avut onoarea să fiu deputat în perioada 2012-2016, iar acum din 2016 senator. De la bun început am crezut şi cred în continuare că rolul parlamentarilor este să facă legi bune şi aşteptate de oameni. Aşa am gândit când am început cu legea dării în plată, aşa gândesc şi acum când am iniţiat Legile împotriva cămătăriei, legi care protejează milioane de români împotriva abuzurilor instituţiilor financiare bancare şi nebancare. Nu mică mi-a fost surprinderea când am constatat că preşedintele partidului meu ia decizia să fiu exclus din partid dacă voi continua cu aceste proiecte de lege.
Eu însă am continuat şi ele au fost votate în Senat, cu sprijinul majorităţii PSD-ALDE şi îmi doresc să fie votate cât mai repede şi în Camera Deputaţilor pentru a face dreptate milioanelor de români care sunt victimele abuzurilor sistemului bancar şi nebancar. Motivaţia excluderii mele, cum că sunt deviaţionist de la linia partidului, este, din păcate, din vremuri pe care ni le-am fi dorit demult apuse şi sunt expresia gândirii primitive a preşedintelui PNL şi a celor din jurul său”,
a scris Daniel Zamfir, pe Facebook.

Senatorul mai spune că Ludovic Orban a ajuns să apere abuzurile.

„Or, ce vedem astăzi? PNL a fost băgat în tranşee de către Ludovic Orban şi un grup restrâns şi ilegitim de „prieteni sfătuitori”, un PNL care în loc să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, s-a transformat în apărătorul abuzurilor. Tot expresia unei gândiri primitive este şi decizia luată de „grupul preşedintelui”de a nu iniţia şi vota nicio propunere alături de PSD. (…) Dincolo de atitudinea primitivă, aberantă a ”grupului preşedintelui” eu aşteptam o reacţie şi din partea celor din conducerea PNL, alţii decât cei din „grupul Preşedintelui”! Este vorba despre direcţia greşită în care merge PNL, din punctul meu de vedere politica neo-liberală a anilor ‵90, în care piaţa trebuia lăsată liberă cu reglementări minimale în domeniul financiar e deja depăşită. Astăzi, în toată lumea politica de centru dreapta, e o politică umanist-liberală care are în centrul preocupărilor prosperitatea cetăţeanului, apărarea drepturilor lui, înaintea intereselor instituţiilor financiare şi ale multinaţionalelor. Inclusiv OECD atrage atentia ca libertatea pietelor a dus la crearea de monopoluri si oligopoluri, iar spirala inechitatilor a crescut’, mai spune Zamfir.

„Drumul meu se opreşe aici“

Senatorul nu ezită să afirme că PNL este acum „în cea mai ruşinoasă postură din istoria sa.

„Preşedintele PNL apelează la plângeri penale şi atacuri fără precedent la CCR, acţiuni care pun PNL în cea mai ruşinoasă postură din istoria sa. Asa am ajuns ca acestea sa fie prioritatile noastre si nu sanatatea si educatia, dupa cum anunta eminenta cenusie a PNL, dl Citu. (…) Am asteptat, dupa decizia legata de excluderea mea, o reactie a partidului. Ea n-a venit. Multi dintre voi ma rugati insa in privat sa nu plec, sa lupt! Dar asta doar in privat. Am asteptat sprijin pentru proiectele de lege care fac bine romanilor si nu intereselor care planeaza in jurul gruparii Orban. (…) Din acest motiv, am decis să-mi concentrez energiile pentru a duce la bun sfârşit proiectele de lege pe care oamenii le aşteaptă. Fara ipocrizie, va indemn sa dati raspunsuri la cele de mai sus! Drumul meu in PNL se opreste aici. Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, cu adevăraţii liberali din PNL ne vom întâlni de aceeasi parte a baricadei, apărând împreună drepturile şi libertatile fundamenntale ale oamenilor”, mai spune senatorul.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat, în 28 martie, că BEx a decis excluderea din partid a senatorului PNL Daniel Zamfir şi demiterea conducerii filialei Sector 3 – a preşedintelui Florin Alexe şi a Biroului permanent. Hotărârea urma să fie luată în Consiliul Naţional.

La începutul anului, preşedintele PNL a anunţat că senatorul PNL Daniel Zamfir are ”atitudini neconforme” cu linia partidului şi dacă va continua în aceeaşi manieră se vor despărţi.

OFICINA LUI GEORGE SOROS SI A # REZIST DIN USA SI ROMANIA SI FAKENEWS-URILE DEBITATE NYT SI DE SEFA DNA LAURA CODRUTA KOVESI IN INCERCAREA DISPERATA DE A SE SALVA SI A SALVA STATUL PARALEL !

18 iun.

Șefa DNA a vorbit jurnaliștilor de la The New York Times.

Kovesi ONU

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, are o primă reacţie, pentru cotidianul The New York Times, după decizia CCR, care a stabilit că preşedintele trebuie să emită decret de revocare a sa din funcţie, spunând că presiunile asupra instituţiei pe care o conduce s-au amplificat.

Mai exact, Laura Codruţa Kovesi, care rămâne în funcţie în timp ce preşedintele Klaus Iohannis îi analizează viitorul, nu a vrut să facă niciun comentariu direct despre decizia Curţii Constituţionale. Dar, într-un interviu de la sediul DNA, a justificat activităţile instituţiei, precizează The New York Times.

„Este greu să fie schimbate mentalităţi. Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România”, a declarat Laura Kovesi.

„Din cauza investigaţiilor noastre, din cauza condamnărilor, presiunile asupra instituţiei noastre au crescut categoric în ultimul an şi jumătate. Dacă dispare independenţa procurorilor – ceea ce pare că se întâmplă acum -, activităţile noastre nu devin mai dificile”, devin imposibile, a adăugat şefa DNA, conform NYT.

Situația din România, analizată de jurnaliștii de la NYT

Declaraţiile sunt cuprinse într-o analiză amplă a NYT, publicată duminică, privind situaţia din România. Editorialiştii Marc Santora şi Kit Gillet critică, sub titlul „Pretinzând existenţa unei facţiuni a «Statului paralel», liderii României ţintesc spre procurorul-şef anticorupţie”, situaţia din ţara noastră şi în special acţiunile PSD, lăudând pe de altă parte acţiunile şefei DNA, potrivit mediafax.ro.

„Liderul puternic al partidului de guvernământ din România – condamnat pentru fraudă electorală, suspectat că a furat milioane de dolari din fonduri ale Uniunii Europene şi care urmează primească un verdict într-un caz care implică abuz de putere – a avut un mesaj pentru cei peste 100.000 de cetăţeni care s-au adunat recent într-una dintre principalele pieţe ale capitalei: el este victima. Demonstranţii proguvernamentali adunaţi la Bucureşti pe 9 iunie protestau faţă de ceea ce ei numesc «statul paralel» din România care, spun ei, denaturează statul de drept cu ajutorul preşedintelui ţării şi al procurorului anticorupţie. Dacă forţele anticorupţie îl pot viza pe el, a avertizat în mod sumbru Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, pot viza pe oricine altcineva”, comentează editorialiştii Marc Santora şi Kit Gillet.

Iohannis încă citește motivarea

Preşedintele Klaus Iohannis nu semnează încă decretul de revocare a şefei DNA, pentru că încă nu a finalizat analiza motivării deciziei CCR de revocare a șefei DNA.

„Am citit motivarea deciziei Curţii. Ca să mai apară o confuzie, am spus prima oară că voi citi până o înţeleg foarte bine. Mai avem un pic de citit. Însă, citind această motivare, au apărut câteva lucruri pe care pot să vi le comunic, care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină”, a declarat Iohannis.

„PSD încearcă să amputeze puterile președintelui României…”

„Am citit motivarea deciziei Curții. Ca să nu apară asașa o confuzie in spațiul public, am spus ca voi citi această motivare până când o înțeleg foarte bine. Deci, mai am de citit un pic. (…)

M-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o anumiă lumină.  În aceasta etapă, recunosc ca motivarea aduce la suprafață mai multe întrebari decat clarificari. România are nevoie de lupta anticorupție și românii trebuie să aibă încredere că aceasta este o luptă dreptă. Lupta anticorupție merge mai departe. PSD încearcă de o bună vreme încoace, să amputeze puterile presedintelui României”.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai anunţat, marţi, că este dispus să pună, în cadrul unei dezbateri, mai multe întrebări care reies din motivarea CCR, precizând că un referendum „poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri”.

CUTREMUR PUTERNIC IN JAPONIA!

18 iun.

Un cutremur puternic a lovit vestul Japoniei luni dimineaţă, iar autorităţile din regiunea Osaka se tem că mai multe persoane şi-au pierdut viaţa, printre care o fetiţă de nouă ani, au informat mai multe media nipone, citate de AFP. 

Canalul public de televiziune NHK, precum şi canalul privat TV Asahi au evocat „mai multe” posibile decese, în timp ce agenţia de presă Kyodo a precizat că fetiţa a fost strivită de un zid la marginea unei piscine, într-o localitate la nord de Osaka. Contactată de AFP, poliţia din Osaka a spus că nu poate confirma aceste informaţii.

Care este bilanțul neoficial al seismului

Neoficial, trei persoane au murit, iar alte 200 au fost rănite. Seismul, cu magnitudinea 5,3 potrivit institutului american USGS, s-a produs la orele 07.58 (duminică, 22.58 GMT) în apropiere de Osaka, la o adâncime de 15,4 kilometri. La rândul său, agenţia meteorologică a evaluat magnitudinea la 5,9 pentru o intensitate de „şase minus” pe scara seismică japoneză, utilizată pentru a evalua efectele la suprafaţă ale unui cutremur de pământ, potrivit Antena3.

Ea se întinde de la gradul unu (seism abia perceptibil) la gradul şapte (mobilele zboară prin cameră şi casele se prăbuşesc). La gardul „şase minus”, este dificil să rămâi în picioare. Pe de altă parte, nu există riscul de tsunami, au informat autorităţile nipone.

Cel puţin un incendiu a izbucnit într-o locuinţă situată la nord de Osaka, potrivit imaginilor transmise de televiziune care, de asemenea, au arătat avarierea unei canalizări cu apă. Premierul Shinzo Abe a luat rapid cuvântul pentru a da asigurări legate de mobilizarea guvernului, cu „prima prioritate de a salva viaţa oamenilor”. El a ordonat echipei sale „să adune cu promptitudine informaţii despre eventuale pagube”.

Puternicul seism a provocat avarierea reţelei de distribuţie a energiei electrice în unele zone, determinând suspendarea traficului feroviar la o oră de mare afluenţă şi afectând peste 170.000 de locuinţe, dar nu a provocat momente de panică. Autoritatea de reglementare nucleară nu a detectat nimic anormal în centralele din regiune.

Japonia este situată în Cercul de foc al Pacificului, o zonă vastă care concentrează majoritatea cutremurelor de pământ şi a erupţiilor vulcanice de pe Terra. Ea este lovită anual de peste 20% din seismele cele mai puternice înregistrate pe glob.

SERVICIILE GERMANE DE INFORMATII (BND) ACUZATE DE SPIONAJ!

18 iun.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a cerut Germaniei să ofere explicaţii privind acuzaţiile conform cărora serviciile germane de informaţii ar fi spionat miniştri, ambasade şi instituţii internaţionale de la Viena, relatează site-ul Politico.eu.

„Dorinţa noastră este, desigur, să ştim cine a fost monitorizat, când s-a încheiat supravegherea, şi dacă aceasta s-a încheiat cu adevărat”, a declarat Kurz, în urma une şedinţe de urgenţă la Viena. Publicaţiile Der Standard şi Profil au relatat că Serviciul Federal de Informaţii al Germaniei (BND) ar fi interceptat 2.000 de telefoane, mobile şi conturi de mail, pentru a monitoriza miniştri, ambasade, organizaţii şi instituţii islamce, încă din 1999, potrivit mediafax.ro.

Monitorizarea ar fi vizat ambasadele Iranului, Rusiei, Coreei de Nord, dar şi a Franţei, a Israelului şi a Statelor Unite. Operaţiunile s-ar fi încheiat în 2006, informează agenţia ORF.

„Spionatul statelor prietene nu este doar neobişnuit şi nedorit, ci şi inacceptabil”, a declarat preşedintele austriac Alexander Van der Bellen, cerând Germaniei să clarifice scopul colectări de informaţii.

Orice date obţinute în Austria şi care se află încă în posesia serviciilor de informaţii din Germania ar trebui şterse, a propus Kurz.

Când au fost făcute inițial acuzațiile

Acuzaţiile au fost făcute iniţial în anul 2014, când un procuror austriac a demarat o investigaţie în acest caz. Investigaţia nu a avut succes, însă, din cauza „refuzului Germaniei de a coopera”, a informat Kurz. Potrivit Reuters, cancelarul a declarat că Guvernul său este în contact cu autorităţile germane şi că acestea par dispuse să coopereze.

„Suntem încrezători că Germania este dispusă să clarifice acuzaţiile şi să creeze transparenţă”, a declarat acesta, adăugând că nu existe dovezi care să sugereze că spionajul a continuat după 2006.

Printre entităţile vizate se mai numără Agenţia Internaţională de Energie Atomică (AIA), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), cât şi câteva ministere, bănci, companii şi agenţii de presă precum APA.

Armin Schuster, preşedintele comisiei parlamentare responsabile cu supravegherea serviciilor de informaţii din Germania, a declarat, pentru grupul de presă Funke, că va investiga dacă acuzaţiile sunt noi sau reprezintă o continuare a celor din 2015, conform cărora BND ar fi ajutat Statele Unite să îi spioneze pe europeni, relatează The New York Times.

%d blogeri au apreciat asta: