Arhiva | 12:11 pm

GAULEITERUL NAZI,SOROSISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS SE INTALNESTE ASTAZI CU AMBASADORII STATELOR MEMBRE ALE U.E. ACREDITATI LA BUCURESTI LA OA 14,00…NU LA COTROCENI ,CI LA AMBASADA BULGARIEI!

19 iun.

Preşedintele Iohannis se întâlneşte marţi cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti

Klaus Iohannis se va întâlni marţi, la ora 14.00, la Ambasada Republicii Bulgaria, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul reuniunii tradiţionale semestriale organizate de statul membru care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Preşedintele Iohannis va sublinia angajamentul său puternic în ceea ce priveşte respectarea principiilor statului de drept, consolidarea independenţei justiţiei şi continuarea luptei împotriva corupţiei

În cadrul întâlnirii organizate de Ambasada Republicii Bulgaria, ţară care deţine în prezent Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, vor fi abordate aspecte legate de principalele teme aflate pe agenda reuniunii Consiliului European din perioada 28-29 iunie, precum migraţia, securitatea Uniunii Europene, Piaţa Internă, viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi relaţiile externe ale Uniunii. De asemenea, se va discuta şi despre viitoarea Preşedinţie română a Consiliului Uniunii Europene din 2019, informează un comunicat al Administraţiei prezidenţiale.

Conform sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis va reitera mesajul potrivit căruia România sprijină o Uniune solidă şi coerentă, în care toate statele membre să contribuie la consolidarea proiectului european, bazat pe valorile şi principiile fundamentale ale unităţii, solidarităţii, egalităţii de tratament şi convergenţei.

Preşedintele României va sublinia că viitoarea Preşedinţie română a Consiliul UE va avea în prim-plan cetăţeanul şi va urmări ca politicile Uniunii Europene să se raporteze în permanenţă la principiul coeziunii, ca valoare comună a Uniunii. În acest spirit, de coeziune europeană, ţara noastră se va pregăti pentru Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, dedicat definirii viitoarei agende strategice a Uniunii pentru perioada 2019-2024.

Referitor la viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027, peşedintele Iohannis va sublinia că soluţia de compromis care va rezulta din negocieri trebuie să fie echilibrată şi să răspundă atât noilor priorităţi ale Uniunii, precum protecţia frontierelor, migraţie, Erasmus, inovare, apărare, cât şi să păstreze un nivel de finanţare semnificativ pentru politicile tradiţionale, respectiv coeziunea şi politica agricolă comună.

Preşedintele României va sublinia faptul că ţara noastră va continua să sprijine eforturile comune la nivelul european de consolidare a securităţii interne a Uniunii, precum şi de restabilire a implementării depline a sistemului Schengen. În acest context, Klaus Iohannis va sublinia că procesul de consolidare a Spaţiului Schengen nu poate fi complet fără integrarea deplină a României şi a Bulgariei.

În cadrul discuţiilor referitoare la evoluţiile din plan intern, şeful statului va vorbi despre consolidarea democraţiei şi a statului de drept, ca elemente esenţiale pentru parcursul viitor al ţării noastre. În acest context, preşedintele Iohannis va sublinia angajamentul său puternic în ceea ce priveşte respectarea principiilor statului de drept, consolidarea independenţei justiţiei şi continuarea luptei împotriva corupţiei, se arată în comunicat.

FOSTUL PRESEDINTE AL ICCJ,JUDECATORUL NICOLAE POPA IN LEGATURA CU PROTOCOLUL SEMNAT INTRE SRI-PG-ICCJ.DEZMINTE: DESI APARE SEMNATURA MEA,NU AM SEMNAT PROTOCOLUL CU SRI INTRUCAT LA 1 SEPTEMBRIE 2009 AM INTRAT IN PENSIE!

19 iun.

Deși apare semnătura MEA, NU am semnat protocolul cu SRI

O nouă bombă a explodat ieri. Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, SRI și Înalta Curte de Casație și Justiție a fost, în sfârșit, desecretizat.

nicolae-popa președintele înaltei curți de casație și justiție

Ca și precedentele protocoale și acesta este de-a dreptul cutremurător cu atât mai mult cu cât se dovedește, negru pe alb, că accesul la justiție a devenit selectiv, restrângându-se astfel drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Dincolo de controversele pe care le naşte acest document, apare şi un alt mister. Cei trei semnatari ai protocolului sunt George Maior, Laura Codruța Kovesi și Nicolae Popa, fost președinte al Înaltei Curți. Acesta din urmă susține că, deși își recunoaște semnătura, el nu a semnat Protocolul.

Contactat de Q Magazine, fostul președinte al ÎCCJ, Nicolae Popa ne-a declarat în exclusivitate:

Nu am semnat un asemenea protocol. De altfel, vă rog să vă uitați, el este semnat pe 2 septembrie 2009, când eu plecasem deja de la Curte. Am vorbit cu doamna președinte Cristina Tarcea mai devreme și am rugat-o să mi-l păstreze și mie, să mă uit pe el şi să văd despre ce este vorba. Eu nu am negociat așa ceva cu nimeni, cât am stat la Curte, în niciun caz. La 1 septembrie 2009, când am împlinit 70 de ani, am plecat de la Înalta Curte. Toate formele de pensionare erau deja depuse la CSM. Protocolul este semnat, după cum se poate vedea, la 2 septembrie 2009. Nu m-am întors să semnez așa ceva! Nici nu am mai dat pe la Curte din clipa în care am plecat. Este ceva foarte curios și sper să clarific această situație. Nu știu ce fel de cooperări au avut cei din Parchete, dar, cu siguranță, un judecător nu are ce căuta să facă parte dintr-o asemenea ecuație. Chiar am să mă duc la Înalta Curte și am să consult și documentul, și înregistrările. Pentru mine este mai puțin explicabilă această situație. După cum am văzut la televizor, semnătura este a mea, dar nu vreau să fac deocamdată speculații și nici să dezbat manopere de altă natură”, a declarat Nicolae Popa pentru Q Magazine.

Actualul preşedinte al Înaltei Curţi, Cristina Tarcea, a confirmat pentru Q Magazine că judecătorul Nicolae Popa a contactat-o şi şi-a exprimat dorinţa de a veni personal să consulte documentul. Întâlnirea va avea loc zilele acestea, iar preşedinta instanţei supreme şi-a exprimat disponibilitatea de a-i pune la dispoziţie Protocolul.

Întrebarea care se ridică după declaraţia judecătorului Nicolae Popa este: s-a falsificat semnătura acestuia chiar în cadrul celei mai înalte instanţe a României?

Pe de altă parte, surse juridice au declarat pentru Q Magazine că Nicolae Popa a fost numit președinte al ÎCCJ în septembrie 2004, iar cele două mandate de preşedinte ale Înaltei Curţi s-ar fi încheiat în septembrie. 2010. Numai că judecătorul a împlinit 70 de ani în 2009. Fiind convins că, indiferent de vârstă, trebuia să-şi termine al doilea mandat, Nicolae Popa a rămas la ICCJ și după 1 septembrie 2009. În aceste conditii, la 10 septembrie 2009, prin Hotărârea CSM nr. 1420 a fost eliberat din funcție, cu începere de la 1 septembrie. Deci, până la 10 septembrie 2009 a fost la Înalta Curte. Decretul de eliberare din funcție a fost semnat de fostul preşedinte Traian Băsescu la 14 septembrie şi publicat în Monitorul Oficial nr. 619 din 15 septembrie. În decretul de eliberare din funcţie nu e trecută data pensionarii, deci Nicolae Popa a fost președintele ÎCCJ până la 15 septembrie 2009.

protocol cooperare sri-1

 

protocol cooperare sri-2

protocol cooperare sri-3

 

 

 

protocol cooperare sri-4protocol cooperare sri-5

 

protocol cooperare sri-6

ROMANIA IN A 10 ZI CU CONSTITUTIA SUSPENDATA.FOSTUL PRESEDINTE CCR AUGUSTIN ZEGREAN BATE SEAUA SA PRICEAPA ANALFABETUL FUNCTIONAL JOHANNIS!

19 iun.

Imagini pentru ZEGREAN,IOHANNIS ,POZE

Judecătorul Augustin Zegrean a explicat la Digi24 ce înseamnă expresia „general obligatorie”, care se referă la deciziile Curţii Constituţionale. Reamintim că președintele Iohannis trebuie să ia o decizie privind soarta șefei DNA, după decizia CCR.

Precizarea a fost făcută în contextul în care judecătorul Marieta Avram a atras atenţia asupra acestei formulări existente în motivarea deciziei CCR privind revocarea şefei DNA, susţinând că, astfel, documentul conţine o eroare materială care trebuie îndreptată.

„Codul de procedură prevede posibilitatea îndreptărilor erorilor materiale sau cum zice doamna profesor: se poate lămuri decizia, e o practică destul de frecventă la instanţe, părţile au dreptul să ceară lămurirea dispozitivului dacă e neclar.

În ce priveşte cele spuse de doamna profesor, nu cred că e profesor de drept constituţional, dar, aparent, se pare că are dreptate pentru că de regulă CCR nu spune cum se iese din conflict. CCR spune doar că există sau nu conflict de natură constituţională şi modul de ieşire din conflict trebuie să-l stabilească părţile aflate în conflict, CCR se adresează unor instituţii importante ale statului, care se presupune că ştiu ce au de făcut.

CCR nu judecă oameni, Curtea judecă legi, situaţii complicate, de aceea în deciziile CCR nu veţi găsi să spuna Curtea cine ce trebuie să facă. De data aceasta Curtea a spus: probabil că e bine aşa. În orice caz, caracterul general obligatoriu al deciziei nu se se schimbă.

General obligatorie înseamnă opozabilă erga omnes – opozabilă tuturor, toţi cei care se supun legislaţiei, trebuie să respecte deciziile CCR. Termenul e folosit de Constituţie”, a explicat la digi24 judecătorul Augustin Zegrean.

Ce a precizat judecătorul Marieta Avram

Judecătorul Marieta Avram atrage atenţia asupra faptului că singurul text care se referă la faptul că deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii este alin. 4 al art. 147 şi acesta are în vedere, în tot cuprinsul lui, numai deciziile prin care Curtea Constituţională se pronunţă asupra neconstituţionalităţii unor acte normative, potrivit informațiilor Digi 24.

Prin urmare, numai aceste decizii, potrivit Constituţiei, sunt „general obligatorii”, iar nu toate deciziile sau actele pe care Curtea Constituţională le dă în exercitarea atribuţiilor pe care art. 146 din Constituţie i le conferă, care sunt mult mai multe, aşa cum este şi atribuţia de la lit. e în sensul soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţi publice.

CODUL DE PROCEDURA PENALA ADOPTAT DE PARLAMENT!

19 iun.

Update Camera Deputaţilor a adoptat luni seară, printre fluierături și vociferări, proiectul de lege privind Codul de procedură penală, cu 175 de voturi „pentru”, 78 voturi „împotrivă” şi o abţinere. Cu câteva ore înainte, Comisia pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, a dat luni raport favorabil proiectului care aduce modificări Codului.

PNL și USR au anunțat că vor sesiza CCR în legătură cu modificările Codului de procedură penală.

Opoziţia a protestat în plen privind adoptarea, cerând în nenumărate rânduri retrimiterea la comisie, declarând abuzivă aprobarea legii, din moment ce comisia a dat raport în aceeaşi zi, în plen parlamentarii neprimind imprimat acest raport.

PNL a solicitat retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, deoarece votul s-a încheiat cu câteva minute înaintea dezbaterilor, raportul nefiind încă tipărit şi distribuit. Cererea de retrimitere la comisie a fost însă repinsă de parlamentarii din plen cu 75 voturi „pentru”, 136 „împotrivă” şi 5 abţineri.

„PNL solicită să retrimiteţi la comisia specială proiectul pentru modificarea codului de procedură penală. În comisia specială votul s-a încheiat acum câteva minute şi dumneavoastră va trebui să pronunţaţi într-o dezbatere pe amendamente şi un vot final astăzi pe această lege. Este nefiresc, justifică doar un comportament disperat şi un comportament care nu are nicio logică cu dezbaterea transparentă şi cu principiile democratice de elaborare a legilor în România”, a susţinut vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan.

Şi USR a protestat privind adoptarea acestei legi, deputaţii USR fiind îmbrăcaţi cu tricouri cu mesajul campaniei pe care o susţin: „Fără penali în funcţii publice”. Deputatul USR, Claudiu Năsui a atras atenţia la rândul lui că se încalcă regulamentul.

„Vă reamintesc că, chiar acum în timp ce dezbatem acest Cod de procedură penală, Comisia dezbate şi ea, încă nu avem raportul dar ne pregătim să dăm vot final pe un lucru care nu s-a dat încă. Puteţi să faceţi ce vreţi dumneavoastră dar nu încălcaţi regulamentul. Lucrul acesta va avea consecinţe pe termen lung. Dacă încălcăm regulamentul atunci s-a terminat democraţia în România, atenţie cu ce faceţi”, a susţinut Năsui în plenul Camerei Deputaţilor.

La rândul lui, deputatul USR, Stelian Ion a precizat că se încalcă regulamentul, susţinând că raportul trebuia distribuit înainte să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor cu cinci zile.

„Articolul 69 al.2 din regulamentul Camerei Deputaţilor este foarte clar. Spune în felul următor: Raportul va fi imprimat şi difuzat cu cel puţin trei zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege, cinci zile în cazul în care Cmera Deputaţilor este cameră decizională. Cu cinci zile înainte ar trebui să primim acest raport. Sunt membru în comisia sepcială, vă spun că s-au adus amendamente astazi la prima vedere, raportul nu a fost prezentat nici măcar membrilor comisiei şi doream să verificăm şi noi acest raport şi să vă înmânăm un document din care să rezulte argumentele pentru care să nu votaţi. Se comite un mare abuz care este împotriva bunei credinţe, oricăror norme de bună convieţuire, rugămintea este aceea de a retrage de pe ordinea de zi pentru că avem acest text care impune să fie distribuit cu cinci zile înainte raportul, cu excepţia în care toţi sunt de acord, nu este cazul nostru, vă propun să respectăm regulamentul”, a susţinut Stelian Ion în plen.

Şi PMP a cerut amânarea cu două zile a dezbaterilor, până la şedinţa de plen de miercuri, însă nu s-a susţinut vot pentru această solicitare.

Preşedintele şedinţei de plen, Gabriel Vlase a răspuns acuzaţiilor aduse, susţinând că nu se va începe dezbaterea până când raportul nu va fi distribuit tuturor parlamentarilor.

„Nu voi începe dezbaterile pe aceste proiecte până rapoartele nu vor fi deja la dumneavoastră, scrise”, a menţionat Vlase.

Raportul comisiei speciale a fost distribuit parlamentarilor din plen la ora 18.15.

Modificările prevăd, printre altele, că o persoană poate beneficia de reducerea pedeapsei, pentru un denunţ pe care l-a făcut, doar dacă acesta este făcut într-un termen de maximum şase luni de la data la care persoana a luat la cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii.

Totodată, o instanţă de apel nu poate desfiinţa decizia, în primă instanţă, de achitare a unui inculpat şi nu poate da o hotărâre de condamnare în apel, fără readministrarea probelor sau fără probe noi.

Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat

O altă modificare, adoptată de Comisia lui Iordache, vizează articolul 453 din Codul de procedură penală prevede că revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în cazul neredactării sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei.

Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală

Aproximativ 50 de persoane s-au adunat, luni, în fața Palatului Parlamentului, în semn de protest față de modificările Codului de procedură penală.

Protestatarii au pus o înregistrare de la evenimentul de luni de pe Arena Națională, dedicat Simonei Halep, unde primarul general al Capitalei Gabriela Firea a fost huiduită de oamenii din tribune în momentul în care edilul și-a început discursul.

https://www.privesc.eu/widget/live/82847?

Proiectul de lege care aduce modificări la Codul de procedură penală a fost votat în plenul Senatului de miercurea trecută al. Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 74 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Deputatul Nicușor Dan enumeră 11 modificări al Codului de procedură penală.

„1. Interzicerea publicării informațiilor despre dosare penale în curs. Această măsură se aplică inclusiv jurnaliștilor și reprezintă o limitare a libertății de exprimare. 2. Dacă prima instanță a dispus achitarea, instanța de apel nu poate dispune condamnarea în urma reaprecierii în fapt și în drept, ci doar în urma apariției unor elemente noi. Această prevedere contravine flagrant principiilor de drept cu privire la apel”, este de părere Nicoșor Dan.

În ceea ce privește punctul 3, menționat de deputat, respectiv „Suspiciunea rezonabilă este înlocuită peste tot cu indiciile temeinice”, Nicușor Dan este de părere că „este încălcat un principiu de drept, potrivit căruia temeinicia este verificată într-o fază ulterioară, prin coroborarea probelor, suspiciunea rezonabilă fiind suficientă pentru demararea cercetării. Este agresată limba română, suspectul nemaifiind persoana pentru care există o suspiciune, ci persoana pentru care există indicii temeinice că a săvârșit fapta. Concret: pentru a proteja un martor, nu mai ajunge suspiciunea rezonabilă că este în pericol, trebuie aduse indicii temeinice; pentru o percheziție, în situația în care viața sau integritatea cuiva este în pericol (exemplu :trafic de persoane), nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, este necesar să existe indicii temeinice; pentru a dispune o expertiză toxicologică nu mai sunt suficiente suspiciuni rezonabile cu privire la o intoxicație, trebuie indicii temeinice; pentru mandatul de percheziție nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, trebuie aduse indiciile temeinice (exact cele posibil a fi găsite în urma percheziției); pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi), nu sunt suficiente suspiciuni rezonabile, trebuie motive temeinice; pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi), pătrunderea organului într-o locuință se poate face doar în baza unor indicii temeinice, nu doar în baza unei suspiciuni rezonabile; în cazul cererilor de strămutare a judecării cauzei, suspiciunea rezonabilă de imparțialitate poate fi probată, indiciile temeinice practic niciodată, deci instrumentul strămutarii cauzei este golit de conținut”.

Nicușor Dan face referire și la o modificare care ar face imposibile condamnări precum cea din cazul „Elodia”.

„4. Condamnarea trebuie dovedită în integralitate prin probe, și nu dincolo de orice îndoială rezonabilă (în cazul Elodia de exemplu, a fost o condamnare dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă). 5. Denunțul nu poate fi făcut decât în termen de 6 luni de la data faptei, pentru a putea fi folosit de denunțător la reducerea pedepsei sale. De cele mai multe ori, denunțătorul nu mai este în termenul de 6 luni când este el însuși cercetat și poate folosi denunțul la reducerea pedepsei sale, deci este golită de conținut instituția reducerii pedepsei prin denunț”, precizează Nicușor Dan.

O altă modificare (6) se referă la înregistrările dintr-un caz, care conduc la descoperirea altei infracțiuni, nu pot fi folosite pentru dovedirea noii infracțiuni. De asemenea, potrivit sursei citate, suspecții și inculpații vor participa la audierea martorilor, cu posibilitatea intimidării acestora, iar până acum, spune Dan, doar avocatul lor putea să o facă.

„Grija pentru inculpați este evidentă. Audierea nu poate dura mai mult de 6 ore, putând fi reluată doar după o pauză de cel puțin 12 ore. 9. Ulterior clasării de către procurorul de caz, procurorul ierarhic superior nu mai poate redeschide cauza pe interpretarea ei în fapt și în drept, ci doar în situația apariției unor elemente noi. Deci, dacă procurorul de caz comite o eroare de apreciere în favoarea inculpatului, ea nu poate fi reparată din oficiu de prim procurer”, se arată în cumunicatul transmis de Nicușor Dan.

A zecea modificare menționată de Dan face referire la faptul că „Cercetarea in rem nu poate dura mai mult de 1 an”, iar dacă după acest termen procurorul nu are suficiente probe pentru începerea urmăririi penale cu privire la o persoană, ar fi obligat să claseze. „Prevederea contravine filozofiei termenului de prescriptive”, este de părere deputatul independent.

Potrivit lui Nicușor Dan, a 11-a modificare ar fi o „Măsură cu dedicație pentru Liviu Dragnea”.

„A fost introdus un motiv nou de revizuire: dacă nu toți judecătorii din complet au semnat hotărârea, se poate solicita revizuirea. Prevederea este în totala neconcordanță cu practica instanțelor.Adoptarea acestor modificări va încuraja activitatea infracțională în România, țara noastră devenind un rai al infractorilor , în care pedepsirea celor vinovați va fi din ce în ce mai dificilă. Actuala coaliție aflată la putere își urmează astfel pas cu pas planul de protejare a infractorilor, acesta fiind obiectivul principal al acestei guvernări”, conchide Nicușor Dan.

SENATORUL LIBERAL MARIUS NICOARA A TRECUT LA ALDE!

19 iun.

Senatorul de Cluj Marius Nicoară a anunțat luni că pleacă din PNL la ALDE, acuzând actuala conducere a liberalilor că a luat măsuri prin care a arătat că partidul nu mai este exponentul luptei pentru o justiție fără interferențe exterioare.

„În urmă cu mai bine de 28 de ani, mai exact în prima lună a anului 1990, împreună cu câțiva oameni inimoși și curajoși am pornit refondarea, reclădirea istoricului Partid Național Liberal. Făceam acest lucru cu multă încredere în valorile liberale. Partidul pe care atunci l-am reconstruit, a cărui viziune am urmat-o, se centra pe dezvoltare economică, susținerea inițiativei private, promovarea reformelor instituționale, progresul capitalului autohton, consolidarea democrației. Toate acestea s-a văzut și au fost apreciate mai ales în perioada guvernării liberale condusă de Călin Popescu-Tăriceanu. Sunt mândru și de realizările mele din acea perioadă la conducerea județului Cluj când, cu sprijinul Guvernului Tăriceanu, am reușit să aduc județul Cluj de pe locul 28 (din 40 de județe) pe locul I în România”, afirmă Nicoară într-un comunicat transmis luni.

„Din păcate, astăzi liberalismul în forma construită și promovată în acea perioadă nu se mai regăsește în actuala formă a Partidului Național Liberal. Sunt multe situații care mă determină să constat, cu regret, că PNL astăzi nu mai este construcția pe care am pornit-o acum 28 de ani, am visat-o și într-o bună măsură am realizat-o. De exemplu:
– faptul că astăzi PNL se opune noului Cod Administrativ;
– faptul că se încearcă mutarea unui proiect important al județului, mai exact mutarea Spitalului Regional de Urgență din Comuna Florești în altă parte, riscând astfel să pierdem sute de milioane bani europeni;
– faptul că nu este sprijinit aeroportul și parcurile industriale;
– faptul că Partidul Național Liberal nu mai este exponentul luptei pentru o justiție fără interferențe exterioare și nu mai este un simbol al democrației.
Toate acestea m-au determinat să mă alătur partidului condus de Călin Popescu-Tăriceanu – ALDE -, unde există mulți alți liberali autentici care luptă pentru promovarea principiilor amintite.
Așa cum amintem, decizia mea de a mă alătura ALDE nu înseamnă o trădare a adevăratului Partid Național Liberal și nici o abandonare a principiilor și valorilor liberale. Am ales să mă alătur vechilor mei colegi liberali alături de care am refăcut PNL acum 28 de ani”, mai spune parlamentarul.

Acesta este al treilea senator care părăsește PNL în ultima săptămână, după Ion Popa și Daniel Zamfir.

În luna martie a acestui an, Marius Nicoară a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru conducerea unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice.

Senatorul a fost acuzat că în data de 28 noiembrie 2014, a produs un accident de circulație, fiind sub influența băuturilor alcoolice. „La data de 28 noiembrie 2014, în jurul orei 23:45, inculpatul Nicoară Marius Petre a condus un autoturism pe strada Eugen Ionescu, pe sensul de mers către Calea Turzii, din municipiul Cluj Napoca, iar în momentul în care a ajuns în dreptul imobilului cu nr. 13, nu a păstrat o distanţă corespunzătoare faţă de mașina din faţa sa, producând un accident de circulaţie și intrând în coliziune cu un autovehicul care frânase pentru a efectua un viraj la stânga. În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a martorului V.C.R. , conducătorul auto al mașinii cu care a intrat în coliziune și care a refuzat să depună plângere. Prin raportul de expertiză medico-legală s-a concluzionat că inculpatul Nicoară Marius Petre avea la ora indicată o alcoolemie de cca. 1,65 gr.la mie”, au susținut procurorii.

PROCURORUL FELIX BANILA REACTIONEAZA IN SCANDALUL NUMIRII SALE LA DIICOT!

19 iun.

Procurorul Felix Bănilă a comentat solicitarea procurorilor DIICOT de a-i fi respinsă numirea la conducerea Direcţiei, declarând că aşteaptă decizia preşedintelui şi că nu poate face speculaţii.

„Nu e deontologic să comentez, eu sunt în acest moment doar o propunere. Legea este foarte clară referitor la paşii care trebuie urmaţi. Aştept decizia Preşedintelui României, nu pot să fac speculaţii”, a precizat procurorul Felix Bănilă pentru Ziarul de Bacău.

rocurorii DIICOT au decis, luni, în Adunarea Generală, să îi trimită preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care să îi ceară să respingă propunerea ministrului Justiţiei de numire a procurorului Felix Bănilă la conducerea DIICOT, potrivit unor surse din rândul procurorilor.

Sursele citate au declarat că Adunarea Generală a DIICOT a luat această decizie cu 154 de voturi „pentru” şi 47 „împotrivă.  Conform legii, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

În 11 iunie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a procurorului Oliver-Felix Bănilă la conducerea DIICOT.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superios al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire a procurorului Felix Bănilă la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Contracandidatul lui Felix Bănilă la concursul pentru ocuparea postului de procuror şef al DIICOT a fost actualul şef al DIICOT, Daniel Horod

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că îi cunoaşte foarte bine pe cei doi candidaţi, amândoi fiindu-i studenţi la Facultatea de Drept de la Iaşi, ei având experinţă în funcţii manageriale şi fiind şefi de unităţi.

Ministrul Justiției a explicat de ce l-a preferat pe Felix Bănilă

Întrebat de ce l-a preferat pe Oliver-Felix Bănilă în detrimentul lui Daniel Horodniceanu, ministrul Justiţiei spunea că în cadrul interviului l-a întrebat pe actual şef al DIICOT care este termenul de prescripţie a cauzelor şi care este situaţia achitărilor.

“De ce l-am preferat, şi e prima oară când spun, dar nu e răspunsul complet, nu sunt toate considerentele, dar, spre exemplu, la interviu l-am întrebat pe domnul Horodniceanu cum stăm cu termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor? (…) Cum se explică faptul că avem dosare la urmărire penală la DIICOT de 11 ani, neterminat? Aia e prescripţie sigură. (…) După aceea, cum stăm cu achitările? Nu vreau să vă rog să faceţi exerciţiul mintal, psihic, de sănătate, social, de care vreţi, al celui care stă un an, doi, trei, şapte, nevinovat, iar după aia vine instanţa să spună achitat, fapta nu există, sau nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”, declara ministrul Justiţiei.

El preciza că în cele din urmă comisia a analizat activitatea desfăşurată de cei doi candidaţi şi a tras linie.  Felix Banilă, în vârstă de 46 de ani, este procuror la Parchetul Tribunalului Bacău. În perioada 2010 – 2017, el s-a aflat la conducerea Parchetului Tribunalului Bacău. În 2016, Bănilă a candidat pentru un post în CSM, fără succes.

Mandatul lui Daniel Horodniceanu la conducerea DIICOT a expirat în 19 mai, fiind apoi prelungit cu şase luni, conform procedurii.

LIDERUL NORD -COREEAN KIM JONG UN INTR-O NOUA VIZITA!

19 iun.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a sosit marţi la Beijing, la mai puţin de o săptămână după summitul cu preşedintele american Donald Trump în Singapore, au anunţat media de stat chineze, citat de AFP, Reuters şi dpa.

„Kim Jong Un, preşedintele Partidului Muncitoresc Coreean şi preşedinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), se află într-o vizită în China în 19-20 iunie”, a anunţat agenţia de presă Xinhua într-o scurtă informare, care nu oferă niciun fel de detalii asupra programului vizitei, potrivit ager

Acest anunţ confirmă informaţiile difuzate anterior de mai multe media japoneze, potrivit cărora este posibilă o vizită a lui Kim Jong Un marţi, la Beijing.

Aceasta este a treia vizită a liderului nord-coreean în China în mai puţin de trei luni. La sfârşitul lunii martie, el a efectuat în capitala chineză prima sa deplasare în străinătate de la sosirea la putere la sfârşitul anului 2011, după care a efectuat o vizită în luna mai în oraşul port Dalian, în nord-estul Chinei.

Cu această ocazie, el s-a întâlnit cu preşedintele chinez Xi Jinping, în condiţiile în care cei doi nu se mai întâlniseră niciodată de la venirea lor la putere, iar Phenianul reproşează aliatului său aplicarea sancţiunilor internaţionale destinate să convingă regimul nord-coreean să-şi abandoneze programul nuclear.

O premieră pentru media chineză!

Aceasta este prima oară când media chineze informează despre vizita liderului nord-coreean în timp ce se află pe teritoriul Chinei. În celelalte dăţi, presa oficială de la Beijing aştepta ca acesta să revină în Coreea de Nord înainte de a informa despre vizita sa.

Liderul regimului de la Phenian încearcă să obţină o relaxare a sancţiunilor economice în schimbul promisiunilor sale privind denuclearizarea şi speră la sprijinul Chinei în acest demers.

Diplomaţia chineză, precum şi Rusia, a sugerat săptămâna trecută că ONU ar putea lua în considerare relaxarea sancţiunilor împotriva Coreei de Nord dacă Phenianul şi-ar respecta obligaţiile.

%d blogeri au apreciat asta: