Arhiva | 11:20 am

PARTIDUL NEAMUL ROMANESC IL ACUZA PE GAULEITERUL NAZI KLAUS JOHANNIS CA ESTE ADEPTUL NAZISMULUI SI AL MENTORULUI SAU IDEOLOGIC ADOLF HITLER FIIND SLUGA GERMANIEI CU #NAZISTII DIN USR+NOUL PDL+ONG-URILE #REZIST(NAZISTII LUI SOROS) SI ACTIUNILE SALE CONSTITUIE TRADARE DE TARA!

21 iun.

Fundațiile germane și ONG-urile lui Soroș, bine flancate de BND via FSB, având ca avangardă Ungaria, manipulează opinia publică.

Partidul Neamul Românesc îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că este „sluga Germaniei” și că acțiunile sale constituie „trădare de țară”.

Într-un mesaj publicat pe pagina oficială de facebook a PNR, se susține că fundațiile înființate de Germania în România, alături de ONG-urile finanțate sau sprijinite de George Soroș, manipulează opinia publică.

„Klaus Iohannis este o slugă a Germaniei! Trădarea de Țară nu se poate pedepsi decât cu închisoarea pe viață, orice pedeapsă mai ușoară nu face decât să lase portițe acestor criminali de națiuni. Prietenia germano-rusă nu include sub nici o formă România. Pe scurt, ne vor vinde ca la piață. Fundațiile germane „Hanns Seidel” și „Konrad Adenauer” împreuna cu ONG-urile progresiste ale lui SOROS bine flancate de BND via FSB având ca avangardă Ungaria, au înrobind instituțiile Neamului Românesc și manipulează opinia publică.

Au un singur obiectiv: Dezmembrarea României
Mulți și multe au trecut peste noi și tot aici suntem, semințe de stânci, cu armuri de cetină și vână de fag. Onoarea, demnitatea și mândria să ne fie călăuze și să ne înfrățim încă odată căutând, și nu cerșind, destinul cel adevărat al Neamului Românesc. Să punem pe rug dezbinarea și să ne curățăm inimile în fața altarului Țării și să ne dovedim stăpânii celor ce ni s-au dat din tăriile văzduhului, prin puterea Domnului. Vom arăta că acolo unde nu-i fisură, și peretele de stâncă-i drept, speranțele venetice vor fi spulberate de vântul curajului ce ne-a fost scut întotdeauna!”, arată mesajul PNR.
PNR este un partid cu doctrină declarat naționalistă, care-l are în frunte pe fostul deputat Ninel Peia și pe generalul (r) Mircea Chelaru, fost Șef al Statului Major General al Armatei Române. 

ROMANIA -A 13 ZI IN CARE NAZISTUL KLAUS WERNER JOHANNIS A SUSPENDAT CONSTITUTIA :FRICA CA VA PIERDE IMOBILELE FDGR MOSTENITE DE LA NAZISTII GRUPUL ETNIC GERMAN!

21 iun.

Odată cu modificările Codurilor.

La nici o zi de la adoptarea în Comisiile parlamentare a modificărilor aduse Codurilor penale, Klaus Iohannis a făcut o declaraţie de parcă ar fi fost în mijlocul celor de la #Rezist: „Majoritatea PSD votează legi pentru șeful lor, votează legi cu dedicație pentru Dragnea, ceea ce este pur și simplu inadmisibil. Dacă citim aceste modificări la Codul de procedură penală, vedem că multe din ele sunt făcute cu dedicație, altele sunt făcute clar pentru a opri procurorii din investigații. Este inadmisibilă această abordare. Și evident că voi folosi prerogativele constituționale pentru a solicita o îmbunătățire a acestui text”.

Klaus Iohannis are însă şi un motiv personal să fie nemulţumit de modificările aduse Codurilor: una dintre prevederi ar putea să ducă la revizuirea Sentinţei prin care Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) a fost „împroprietărit” cu clădirile confiscate de organizaţia fascistă Grupul Etnic German, a cărui moştenitoare s-a autodeclarat în vemea cînd Iohannis era atît preşedinte al FDGR, cît şi Primar al Sibiului!

Nu întîmplător, Klaus Iohannis îl invocă în declaraţia de mai sus pe Liviu Dragnea, căci exact acea modificare care îl poate, într-adevăr, avantaja pe preşedintele PSD este cea care poate să ducă la pierderea clădirilor extrem de valoroase pe care FDGR le-a primit cadou de la „Deutsche Volksgruppe in Rumänien”!

Este vorba despre acea modificare a legii prin care o sentinţă judecătorească trebuie să fie semnată în mod obligatoriu de toţi judecătorii care au făcut parte din completul de judecată, altfel ea devine nulă de drept! De altfel, această modificare este impusă şi de Decizia CCR nr. 33 din 23 februarie 2018: În situația în care nu judecătorul care a participat la dezbateri și la deliberări este acela care redactează/motivează hotărârea judecătorească, garanțiile pe care Constituția și legea le consacră pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justiții imparțiale, înfăptuite în numele legii, rămân instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile”.

Exact aşa s-a întîmplat şi în procesul de la Sibiu prin care FDGR a primit clădirile de la „Deutsche Volksgruppe in Rumänien”:

După cum se vede, Sentinţa nu este semnată de preşedinta completului de judecată Maria Morar, ci de Corina Draşoveanu, preşedinta Judecătoriei, care nu a făcut parte din complet, sub motivaţia: „Pl. concediu od. semnează conf. art. 261 cpc”! Mai explicit, judecătoarea Maria Morar era în concediu de odihnă şi, la redactarea sentinţei, preşedinta judecătoriei Sibiu a semnat în locul ei, conform Codului de procedură civilă, art. 261, al. 2 care prevedea că: „În cazul în care, după pronunţare, unul dintre judecători este în imposibilitate de a semna hotărârea, preşedintele instanţei o va semna în locul său, iar dacă cel în imposibilitate să semneze este grefierul, hotărârea va fi semnată de grefierul şef, făcîndu-se menţiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze hotărârea”.

Sigur, este vorba despre un proces civil, însă odată cu modificarea Codului de procedură penală şi Codul de procedură civilă trebuie să fie modificat în acelaşi sens, căci Decizia CEDO impune acest lucru, aşa cum s-a stipulat în „Hotărîrea din 7 martie 2017, pronunţată în Cauza Cerovsek şi Bozicnik împotriva Sloveniei”, pe care CCR o şi invocă la pct. 175: „În fine, prin Hotărîrea din 7 martie 2017, pronunţată în Cauza Cerovsek şi Bozicnik împotriva Sloveniei, Curtea europeană a statuat că judecătorii care nu au participat la proces, nu pot motiva şi semna hotărîrea judecătorească, pentru că nu pot oferi garanţia că s-a realizat o bună administrare a actului de justiţie… În concluzie, Curtea consideră că dreptul reclamanţilor la un proces echitabil a fost încălcat din cauza faptului că judecătorul care a condus procesul nu a prezentat motivarea scrisă a sentinţei de condamnare şi din cauza lipsei măsurilor adecvate care să compenseze această deficienţă…

citiți continuarea materialului în ediția electronică

CUM A DEVENIT ICCJ SLUJNICA SRI!

21 iun.

Sub semnul Operațiunii Deschiderea unor supape, pentru că altfel sare în aer întreaga drăcovenie, cu noi cu tot, SRI a desecretizat un nou Protocol anticonstituțional din vremea Dictaturii sergenților majori mesianici: PROTOCOL DE COOPERARE între Serviciul Român de Informaţii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale încheiat în august 2009.


Pe vremuri angajamentul pe care informatorul trebuia să-l semneze era actul prin care respectivul devenea sluga Securității. Demn continuator al Securității, SRI-ul a născocit Protocolul de cooperare pentru a face din mai toate instituțiile statului de drept spălătoarele de obiele ale sergenților majori mesianici de la Băneasa.

Din cele peste 60 de protocoale anunțate ca încheiate la vremea pe vremea Dictaturii SRI au fost desecretizate doar cîteva.

Mult mai important, desecretizarea nu e urmată de nici o măsură. Veghează să nu li se întîmple ceva celor care au încălcat Legea din fostul regim Klaus Iohannis, cel care a preluat Sistemul instituțiilor de forță și l-a folosit și-l folosește pentru interesele sale particulare. Astfel că și noul moment din ceea ce Divizia Presă alintă drept schimbările democratice de la SRI și SIE din regimul Klaus Iohannis s-a consumat la fel cum s-au consumat și celelalte momente ale acestui hrușciovism parșiv al Statului paralel:

Trecerea sub tăcere de către UM din Presă, preluate de la vechea conducere a SRI și ușor modificate, prin trecerea în rezervă a unor cătane compromise și convocarea altora, în adîncă acoperire pînă acum, discuții pe cît de zgomotoase, pe atît de sterile la televiziunile anti- Binom, concentrarea atenției pe amănunte colaterale, cum ar fi, de exemplu, dacă fostul Președinte al ÎCCJ a semnat sau nu documentul.

Ipostaza de independență a judecătorului e o condiție respectată pînă și în regimurile de autoritate. În ședința de Consiliu de Miniștri din 27 noiembrie 1941, venind vorba de un caz ajuns pe masa judecătorului, Mareșalul Ion Antonescu declară răspicat că refuză să intervină, justificîndu-se astfel:

„ Nu mă amestec în Justiţie pentru nimic în lume, deşi sînt de multe ori amărît de sentinţele date. Am fost uneori alarmat, am vrut să iau măsuri, dar am avut tăria să mă abţin. N-am luat măsuri nici contra justiţiei militare, unde eram mai în drept s-o fac. Am spus: unde merg, dacă pedepsesc pe judecători? Niciun judecător nu va mai judeca ….”

În noiembrie 1941 România se găsea în plin război. Era de la sine înțeles că pericolele care o pîndeau vizau chiar supraviețuirea ca nație. Cu toate acestea Mareșalul Antonescu proclamă dreptul judecătorului de a fi independent în orice speță, inclusiv în cele ținînd de spionaj, trădare, diversiune, dezertare.

Protocolul dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție vizează mandatele de siguranță națională.

Ce sînt mandatele de siguranță națională?

Aprobări date de un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru ca un cetățean să fie supus supravegherii tehnice sub suspiciunea că atentează la siguranța națională. Potrivit Codului de procedură penală, supravegherea tehnică e o gravă restrîngere a dreptului individului la viață privată. Una dintre cauzele prăbușirii comunismului a fost și violarea vieții private a cetățeanului prin supraveghere din partea Securității: interceptări, filaje, turnătorii, fotografieri, deschideri de corespondență. Plecînd de la axioma care guvernează progresul omenirii – triumful individului față de statul prin esența sa represiv – democrațiile au introdus prevederi drastice menite a limita posibilitățile legale de supraveghere a individului, altfel spus de violare a vieții sale private.

Respectînd Constituția României care proclamă respectarea drepturilor și libertăților individuale drept esență a societății postdecembriste, Codul de procedură penală prin articolul 139 impune condiții drastice pentru acceptarea de către judecătorul de drepturi și libertăți a cererii de supraveghere tehnică. Printre altele, dispunerea de supraveghere tehnică doar cînd „probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.”

Articolul 139 stipulează de asemenea și infracțiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, între acestea la loc de frunte situînduse infracțiunile ținînd de siguranța națională.

Mandatul de siguranță națională e cerut de SRI prin intermediul Parchetului General unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru investigarea suspiciunilor că un cetățean a comis sau e pe cale să comită o infracțiune la siguranța națională. Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 18 martie 2014, prevede la articolul 13, că „În situațiile prevăzute la art. 3 organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile legii privind organizarea și funcționarea acestora: (…) să efectueze activități specifice culegerii de informații care presupun restrîngerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale”. Articolul 3 trece în revistă ceea ce se numesc „amenințări la adresa securității naționale a României”. Sînt precizate 12 tipuri de amenințări precum spionaj, trădare, atentate, sabotaj, atentate teroriste.

Potrivit legii, așadar, dacă SRI are indicii că un cetățean a comis, comite sau pune la cale comiterea unor astfel de infracțiuni, poate cere, prin intermediul Parchetului General, unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție aprobarea unui mandat de siguranță națională, altfel spus „restrîngerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului”, prin supunerea acestuia supravegherii tehnice: interceptarea telefoanelor, înregistrarea video a vieții private, fotografierea, filarea, spargerea calculatorului.

Prin esența lor Serviciile secrete, chiar și în democrație, sînt înclinate să vadă peste tot amenințări la siguranța națională. Pentru a contracara paranoia Serviciilor Secrete, instituții în orice moment gata să supună supravegherii tehnice pe toți cetățenii țării, considerați din start potențiali infractori la siguranța națională – trădători, spioni, atentatori, destabilizatori – statul de drept a impus obligativitatea ca solicitarea de mandat de siguranță națională, altfel spus de restrîngere a drepturilor individuale, să fie aprobată de un judecător.

Premisa acestei reguli?

Ofițerul de informații poate fi paranoic. Poate fi paranoic și procurorul. Judecătorul, ultimul filtru în procesul de restrîngere a drepturilor individuale, e presupus ca unul cu capul pe umeri. El studiază atent și riguros documentele trimise în sprijinul cererii de mandat de siguranță națională, ia în calcul de fiecare dată caracterul de excepție al restrîngerii drepturilor individuale și în multe cazuri respinge solicitarea Serviciilor prin intermediul procurorului. Se presupune, astfel, că judecătorul e independent.

Ce ne arată Protocolul?

Un caz unic în istoria nu numai o României, dar și a lumii civilizate. Înalta Curte de Casație și Justiție a semnat un document prin care, în materie de mandate de siguranță națională, devine o simplă slujnică a SRI.

Judecătorul de Înaltă Curte trebuie să fie independent față de SRI. În cazul de față judecătorul e subordonat SRI.

Așa se explică una dintre marile aberații ale ultimilor nouă ani.

În această perioadă, Înalta Curte a aprobat nu mai puțin de 26000 de mandate de siguranță națională. Un număr atît de mare de mandate sugerează paranoia spionitei la nivelul SRI. Nu despre asta era vorba.

SRI a cerut atîtea mandate pentru a putea spiona pe cetățenii României în vederea implicării Binomului SRIDNA în viața politică internă. Indiciile de amenințare la siguranța națională erau mult mai ușor de fabricat decît cele de corupție. Născocind amenințări la siguranța națională produse zi de zi și ceas de ceas, SRI a creat premisele unei dictaturi a sergenților majori mesianici. Milioane de cetățeni erau urmăriți de angajații SRI în cele mai intime momente ale vieții lor. Ar fi fost normal ca judecătorii Înaltei Curți să respingă aproape toate aceste solicitări, toate bazate pe basme de tip securist. Nu s-a întîmplat așa. În cei nouă ani, judecătorii au respins doar două solicitări. Restul de peste 26.000 le-au aprobat. Pentru că numărul solicitărilor era uriaș, prin Protocol s-a înlesnit trimiterea dosarelor și aprobarea lor. Înainte dosarele se trimiteau de SRI prin intermediul Parchetului general condus de Codruța Kovesi, prin poșta militară. După Protocol s-au trimis prin poșta electronică. Aprobarea era dată tot electronic.

Cînd spui judecător de Înaltă Curte și Casație simți nevoia să te înclini respectuos.

Profesionalism la cel mai înalt nivel, onestitate, verticalitate, demnitate. Protocolul dintre SRI și Înalta Curte ne dezvăluie pe acești judecători făcînd de planton în cazărmile din Băneasa. Ați văzut zilele acestea vreun judecător de la Înalta Curte revoltat de postura umilitoare în care a fost pus el, ditamai judecătorul, de Protocolul cu SRI? Și mai vorbim de independența Justiției în România!

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Evenimentul Zilei

DEPUTATUL PSD,NICOLAE BACALBASA(74) DE ANI A FOST BRUSCAT SI HUIDUIT DE #NAZIST A LUI SOROS+USR!

21 iun.

Deputatul PSD, Nicolae Bacalbașa (74 de ani), a fost bruscat și huiduit miercuri de către protestatarii care se aflau în fața Palatului Parlamentului, având nevoie de intervenția jandarmilor pentru a ajunge la metrou, informează Mediafax.
De la ieșirea din clădirea Parlamentului și până la metrou, Nicolae Bacalbașa fost huiduit, înjurat și bruscat de către protestatarii nemulțumiți. Doctorul în vârstă de 74 de ani a avut nevoie de protecția jandarmilor, pentru a putea traversa în siguranță parcul Izvor și pentru a ajunge la stația de metrou.
Cel care l-a agresat pe deputat (al doilea video, secunda 35) a fost condus de jandarmi către duba acestora, pentru a fi dus la poliție.

https://www.digi24.ro/embed/stiri/actualitate/politica/deputat-psd-escortat-de-jandarmi-ca-sa-scape-de-protestatari-950272?video=0&width=570&height=320

Câteva zeci de persoane se află, miercuri, în fața Palatului Parlamentului, pentru a-și exprima nemulțumirea față de recentele modificări ale codurilor penale deoarece, spun aceștia, prioritățile aleșilor nu sunt domeniile sănătatea sau educația, ci „salvarea lor din fața acuzațiilor penale”.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Ffingerprints.ro%2Fvideos%2F658720111136688%2F&show_text=0&width=560

 

Anul trecut, Nicolae Bacalbașa l-a felicitat pe Donald Trump pentru că a criticat mișcarea #rezist din SUA. „Ca să înțelegem ce se petrece aici în această clipă, dați-mi voie să omagiez clarviziunea și curajul din acest weekend al președintelui Statelor Unite, Donald Trump, care a dezvăluit rețeaua de păianjen internațională a banditismului numit #rezist (aplauze în sală – n.r.). Vedem aici zbaterile viperelor unui sistem ocult și ultimele bale sângeroase ale Monicăi Macovei și ale banditismului ei din Justiție. Fraților, vă felicit pentru curaj și clarviziune!”, a declarat, de la tribuna Camerei Deputaților, deputatul PSD.

UNGARIA A ADOPTAT PACHETUL DE LEGI”STOP – SOROS!”

21 iun.

Un pachet legislativ care poartă numele miliardarului american George Soros, acuzat de premierul ungar Viktor Orban că ar orchestra invazia imigranților din Europa, a fost aprobat de parlamentul de la Budapesta.
Pachetul de legi denumit „Stop Soros”, care face posibilă „incriminarea” ajutorului acordat de ONG-uri solicitanților de azil, a fost adoptat miercuri de parlamentul ungar. Prin adoptarea legilor, contestate de UE, va fi posibilă „incriminarea” ajutorului acordat de ONG-uri solicitanților de azil.
Promisă de liderul conservator înainte de realegerea sa în aprilie pentru al treilea mandat în fruntea guvernului, noua lege, care vizează „organizatorii imigrației ilegale”, a fost adoptată cu 160 de voturi pentru și 18 împotrivă.
Noua lege prevede o pedeapsă de până la un an de închisoare pentru orice individ care acordă ajutor unei persoane care intră ilegal în Ungaria dintr-o țară din afara spațiului Schengen, dacă viața persoanei în cauză nu este în pericol imediat, informează Agerpres.
De asemenea, parlamentul ungar a adoptat și un amendament constituțional care prevede că nicio instanță nu poate aduce atingere „alcătuirii populației ungare”, o dispoziție destinată să facă neconstituțională impunerea de cote de migranți de către Uniunea Europeană.
Setul de prevederi denumit oficial „Stop Soros” îl are în vedere pe investitorul și filantropul american de origine ungară George Soros, acuzat de Orban că a pus la cale un val de imigrație în direcția Uniunii Europene.

INSPECTIA JUDICIARA IL ACUZA PE LAZARICA.RAPORTUL A FOST TRIMIS LA CSM!

21 iun.

Inspecţia Judiciară îl acuză pe procurorul general, Augustin Lazăr, de încălcarea codului deontologic al magistraţilor, după ce i-a numit pe parlamentarii din comisiile speciale „inculpaţi de rang înalt”, raportul fiind înaintat Secţiei pentru procurori a CSM.

Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va decide dacă Augustin Lazăr va fi sau nu sancţionat disciplinar.

„Apreciem că există indicii cu privire la încălcarea de către domnul procuror general Augustin Lazăr a obligaţiilor deontologice stabilite prin dispoziţiile art. 17 din Codul Deontologic al Judecătorilor şi Procurorilor”, se arată într-un raport prezentat miercuri seară de Antena 3, potrivit mediafax.ro.

De ce este acuzat Augustin Lazăr

Sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare cu privire la încălcarea de către procurorul general Augustin Lazăr a obligaţiilor deontologice stabilite conform art. 17 din Codul Deontologic al judecătorilor şi procurorilor s-a înregistrat pe 23 martie 2018. Declaraţiile lui Augustin Lazăr au fost făcute pe 8 decembrie 2017.

„Noi suntem îngrijoraţi şi societatea civilă e îngrijorată. Trebuie transparenţă şi să se funcţioneze în mod legal. (…) În tot cursul anului 2017, Ministerul Public şi în general instituţiile din justiţie au format obiectul unor atacuri concentrice, ele s-au văzut. Am folosit expresia «hărţuit» pentru că am găsit-o în raportul de la Geneva, unde scrie «Procurorii din DNA sunt hărţuiţi prin campanii media, prin chemarea în faţa unor comisii speciale». Dar acolo cine îi convoacă? Nişte inculpaţi de rang înalt, care vor ca discuţiile să aibă loc în alt mediu în afară de cel judiciar. Procurorii sunt invitaţi să dea seama într-un mediu care nu e judiciar. Am folosit această expresie pentru ca o foloseşte nu numai redactorul acestui raport, ci o vedem noi din ceea ce vedem noi prin atacuri media şi alte acte care sunt evident neprietenoase procurorilor, cum ar fi aceea să scoatem cuvântul «independent» din textul legii privind statutul şi care într-o manieră subtilă, dar dubioasă a dorit evident să îndepărteze statutul procurorului de statutul de magistrat şi să-l ducă în zona Executivului”, a declarat, la acea vreme, procurorul general al României.

ZIUA Z PENTRU LIDERUL PSD LIVIU DRAGNEA!

21 iun.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa, joi, o primă decizie în dosarul DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în legătură cu angajarea la DGASPC Teleorman a două persoane, care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD.

Pronunţarea sentinţei în acest dosar a fost amânată de mai multe ori, ultima dată fiind pe 8 iunie, când judecătorii au motivat că au nevoie de timp pentru a studia concluzii scrise depuse de o parte dintre inculpaţi.

La ultimul termen al procesului din 15 mai, procurorul de şedinţă a cerut pentru Liviu Dragnea pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv şapte ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cazul liderului PSD, procurorul a susţinut că se impune constatarea că faptele din acest dosar sunt concurente cu cele din dosarul „Referendumul”, în care Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare, astfel impunându-se anularea suspendării şi transformarea într-o pedeapsă cu executare.

Tot pedepse spre mediu au fost solicitate pentru Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, şi Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, pentru acuzaţiile care li se aduc.

Pentru Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria, Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, şi Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, anchetatorii au solicitat, având în vedere că au recunoscut faptele, pedepse orientate către minimum pentru acuzaţiile din dosar.

Totodată, în cazul inculpaţilor care au dorit judecarea în procedură simplificată – Anisa Niculina Stoica, Adriana Botorogeanu (cele două angajate la DGASPC Teleorman despre care procurorii spun că lucrau de fapt la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman) şi Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare -, DNA a cerut ca aceştia să fie condamnaţi la o pedeapsă orientată către minim, potrivit agerpres.ro.

În schimb, în cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorul a solicitat încetarea procesului, după ce aceasta a achitat prejudiciul în cauză.  Pe latură civilă, DNA a apreciat că fiecare inculpat trebuie să contribuie la repararea prejudiciului adus DGASPC Teleorman.

Avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a susţinut că niciun martor din dosarul DGASPC Teleorman nu spune să fi auzit de vreo instigare a lui Dragnea şi că acesta nu era abilitat să controleze Direcţia. De asemenea, apărătorul a solicitat instanţei să aibă în vedere faptul că persoana despre care se pretinde că ar fi instigat-o Liviu Dragnea, respectiv Anisa Niculina Stoica, a precizat că nu a fost determinată în niciun fel să se angajeze şi să efectueze atribuţiile de serviciu în altă parte.

Dragnea a susținut că este nevinovat

Liviu Dragnea le-a solicitat magistraţilor să fie achitat, iar în ceea ce priveşte o eventuală obligare a sa de a efectua muncă în folosul comunităţii, el a arătat că face acest lucru de 20 de ani.

„Am afirmat cu tărie nevinovăţia mea. Nu am comis absolut niciuna dintre faptele, presupusele fapte, pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu. În ceea ce priveşte munca în folosul comunităţii, eu am fost foarte clar. Am spus că sper să nu se ajungă acolo, am solicitat achitarea şi am mai spus că eu muncesc în folosul comunităţii de peste 20 de ani”, a spus Dragnea la finalul procesului.

Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016, iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017.

Pe parcursul procesului, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica şi Ionel Marineci au optat pentru a fi judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi scăderea cu o treime a pedepselor, însă ultimul dintre ei s-a răzgândit.

Care sunt acuzațiile aduse lui Liviu Dragnea

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.

În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman.

DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.

Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

%d blogeri au apreciat: