Arhiva | 11:41 am

PLAN DE SAH-MAT LA KLAUS JOHANNIS!

5 iul.

De ce o susţine Klaus Iohannis pe Laura Codruţa Kovesi?

Refuzul președintelui Klaus Iohannis de a da curs până acum deciziei CCR privind revocarea Laurei Codruța Kovesi ar trebui să ajungă pe masa Comisiei de la Veneția, a Consiliul Europei, a Comisiei Europene și a ambasadelor. Este propunerea pe care o face vicepreședintele PSD Adrian Țuțuianu, care a menționat că astfel de sesizări sunt „la modă”.  Tot Ţuţuianu spune că Parlamentul ar putea să adopte în şedinţă comună o declaraţie prin care să ceară preşedintelui să respecte deciziile Curţii Constituţionale, ca „mijloc intermediar până la suspendare”.

„Eu sper că va pune în aplicare această decizie a Curţii Constituţionale, mai cred că există şi mijloace intermediare până la suspendare şi mă gândesc, este o opinie personală şi nu a PSD, că Parlamentul în şedinţă comună ar putea să adopte o declaraţie prin care să ceară preşedintelui să respecte deciziile Curţii Constituţionale şi eventual, că tot suntem cu pâra permanentă la diverse autorităţi şi organisme europene sau internaţionale, să facem ce a făcut Curtea Constituţională a României, şi anume să sesizăm Comisia de la Veneţia, e la modă, să sesizăm Consiliul Europei, este la modă, să sesizăm Comisia Europeană, pentru că este şi asta la modă, şi să scriem şi noi ambasadelor tuturor statelor membre şi UE, nu doar la cele 12, ci la toţi, pentru că suntem în aceeaşi situaţie, o situaţie care e expres prevăzută de Constituţie şi care nu necesită prea multă analiză”, a afirmat Ţuţuianu la Parlament.

Senatorul a exclus însă posibilitatea dezbaterii acestei propuneri în plenul reunit de miercuri al celor două Camere ale Parlamentului.

„A fost o opinie personală. Nu este pe ordinea de zi, ordinea de zi a fost aprobată la Birourile permanente reunite”, a spus Țuțuianu.

Precizările au fost făcute după o întrebare referitoare la posibilitatea suspendării preşedintelui României, pe care Liviu Dragnea a declarat din nou marți că nu o exclude.

Ţuţuianu a adăugat că este „datoria” preşedintelui Iohannis să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale, care produce efecte juridice de la data publicării în Monitorul Oficial.

JOHANNIS – ASPERGER, CU FONDUL SUVERAN LA CCR!

5 iul.

Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a trimis miercuri , Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – SA, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

În sesizarea făcută, şeful statului susţine că legea încalcă mai multe articole din Constituţie.

Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative a fost transmisă de către Parlament Președintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. Considerăm că legea menționată încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5), art. 16 alin.(1), și art. 61 alin. (1), 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b), d) și g), ale art. 136 alin. (3) și (4), art. 138 alin. (1) și (2), ale art. 140 alin. (1) din Constituție precum și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat, miercuri, Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A., susținând că al astfel de decizie trebuie realizată printr-un act al administrației centrale, nu printr-o lege adoptată de Parlament.

„Din faptul că statul are calitatea de unic acționar pe toată durata existenței FSDI, iar scopul înființării FSDI este acela de a dezvolta și finanța din fonduri proprii și din fonduri atrase proiecte de investiții rentabile și sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfășura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege”, se arată în textul sesizării depusă de președintele Klaus Iohannis la CCR.

Prima reacție a Guvernului

Vicepremierul Viorel Ștefan a declara miercuri, ca urmare a deciziei președintelui de a sesiza Curtea Constituțională pe Fondul Suveran, că toate proiectele sunt atacate de președinte, indiferent dacă sunt bune sau nu.

„Toate proiectele adoptate în Parlament sunt atacate de președinte, indiferent dacă sunt bune sau nu”, a spus Ștefan, potrivit Mediafax.

ADOLF JOHANNIS ,CEL CARE CALCA IN PICIOARE CONSTITUTIA ,CCR SI LEGILE ROMANIEI LUAT LA MISTO DE PSD!

5 iul.

Modificările aduse Codului Penal încinge meciul dintre Palatul Cotroceni și PSD. Preşedintele Klaus Iohannis a atacat dur PSD miercuri după-amiază pe tema modificărilor la Codul Penal, denunțând ceea ce el a numit „dictatura majorității”.

”Astăzi s-a votat în Parlamentul României Codul Penal – o modificare sau, ca să fiu mai exact, mai multe modificări la Codul Penal. Doresc să comentez pe scurt acest eveniment, pe care îl consider de-a dreptul revoltător. Este, pur și simplu, inadmisibil cum a transformat PSD procedurile parlamentare și cum se acționează în ziua de azi în Parlament. Ceea ce se întâmplă în aceste zile se numește dictatura majorității și este profund dăunătoare democrației. Avem o sumedenie de politicieni în România care clamează că noi trebuie să dăm mai mult atenție Parlamentului. Pentru asta, în primul rând, Parlamentul trebuie să-și dea atenția cuvenită. PSD a trecut în timp record Codul Penal prin Parlament, cu un simulacru de dezbatere în Camera Deputaților, și acest lucru este profund dăunător. PSD a reușit în scurt timp să distrugă demnitatea actului de legiferare. A reușit în scurt timp să transforme dezbaterile din Parlament într-o dezbatere lipsită de transparență, cu un rezultat previzibil. Se trece cu tăvălugul peste argumentația Opoziției. Asta despre procedură. Despre conținutul Codului Penal modificat voi avea o prezentare mai lungă atunci când voi contesta la Curtea Constituțională acest act normativ. De asemenea, este bine de știut că și Codul de Procedură Penală, la care m-am referit acum câteva zile, este în pregătire pentru a fi contestat la Curtea Constituțională. Modificările care s-au făcut, în bună măsură, sunt fie inutile, fie chiar toxice sau dăunătoare, și am de gând să folosesc toate instrumentele constituționale pentru a contesta aceste două acte normative, Codul Penal și Codul de Procedură Penală”, a susținut Iohannis.

PSD: „Acuzații destul de jenante”

În replică, senatorul PSD, Șerban Nicolae, a declarat, miercuri, că sunt inacceptabile și jenante criticile președintelui asupra modificărilor aduse Codului Penal și că șeful statului este ipocrit și duplicitar, pentru că nu respectă decizia CCR.

„Aruncă niște acuzații destul de jenante pentru un om care nu respect deciziile CCR și pentru o persoană care instigă practice la neresectarea legii, e foarte puțin probabil să fie luat în serios. Din moment ce nu l-au deranjat modificările prin OUG a Codului de procedură penală, așa cum nu l-a deranjat acea ignorare a deciziei din 2016 privitoare la abuzul în serviciu. Probabil că va tergiversa intrarare în vigoare a acestor legi. Este cât se poate de evidentă ipocrizia, duplicitatea domnului Iohannis. A atacat absolut aberant toate măsurile legislative prevăzute în programul de guvernare. De aceea este absolut inacceptabilă o asemenea critică și opinia publică nu mai poate să îl ia în serios pe acest om. La noi a provocat o criză de râs și cea mai bună soluție e ignorarea”, a afirmat Șerban Nicolae, la Antena 3.

Întrebat despre consecințele refuzului președintelui de a respecta decizia Curții Constituționale și a semna decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA, Nicolae a răspuns: „Eu cred că domnul Iohannis se va trezi și va pune în acord decizia CCR. Orice încălcare a Constituției este o faptă gravă și cred că acesta e deznodământul. (…) Cred că își dorește un rol de victimă.”

DUPA CODUL PENAL,URMEAZA ADOPTAREA CODULUI ADMINISTRATIV!

5 iul.

Proiectul de lege privind Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali, precum şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, va intra joi la dezbateri şi vot, în procedură de urgenţă, în plenul Camerei Deputaţilor.

După adoptarea modificărilor la Codul penal, prioritatea acestei sesiuni extraordinare a Parlamentului este adoptarea Codului Administrativ. Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect, potrivit news.ro.

În 11 iunie, Senatul a adoptat cu 85 de voturi „pentru”, 21 de voturi „împotrivă” şi 11 abţineri, proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ. Pe 27 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a decis, înainte de votul final, retrimiterea Codului administrativ la Comisie.

Una dintre prevederile Codului Administrativ este că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 vor primi o pensie specială în limita a trei mandate.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, prevede actul normativ.

VLASE UNS LA SIE CU SUSTINERE APROAPE „UNIVERSALA!”

5 iul.

Deputatul PSD, Gabriel Vlase, este noul șef al SIE. Vlase a fost validat miercuri, de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului pentru această funcție cu 341 de voturi „pentru” și 31 „împotrivă”, în condițiile în care Liviu Dragnea afirma zilele trecute, ironic, că deputatul are „susținere universală”.

Gabriel Vlase va depune jurământul la Cotroceni joi la ora 13:00, a anunțat Administrația Prezidențială.

Luni, Gabriel Vlase a fost primit aviz favorabil pentru funcția de director al Serviciului de Informații Externe, în comisia de control al SIE.

„Nu pot să spun că am obiective majore în sensul că trebuie făcute schimbări radicale începând de a doua zi. Sunt situații care trenează de ceva ani în ceea ce privește armonizarea legislației pentru că legislația este destul de veche, iar legislația este la 20 de ani de la apariția legii 1. Exact 20 de ani sunt. Între timp, România a devenit membru NATO, cu responsabilități și în spațiul european, și în spațiul nord-atlantic. În primul rând, chestia cu armonizarea legislației,. În al doilea rând, situațiile specifice din aparat, pentru că și acolo sunt probleme în ceea ce privește încadrarea, beneficiile, dacă vreți partea în care privește partea angajaților din serviciu”, a afirmat Gabriel Vlase, după audierea în Comisia de control al Serviciului de Informații Externe, explicând care vor fi obiectivele sale la șefia SIE.

Klaus Iohannis, a transmis pe 14 iunie, o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în care propune numirea în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe a lui Petru-Gabriel Vlase.

CATALIN IONITA,FOSTUL SEF AL POLITIEI ROMANE AUDIAT LA DNA!

5 iul.

Fostul șef al Poliției Române Cătălin Ioniță este audiat la Direcția Națională Anticorupție. Acesta și-a dat demisia din funcție, săptămâna trecută, tocmai din cauza acestui dosar.

Fostul şef al Poliţiei Române Cătălin Ioniţă, urmărit penal pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţii în formă continuată, este audiat joi la DNA.

Conform DNA, faptele ar fi fost  comise în perioada în care era şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1, dosarul fiind constituit în 2018, a anunţat miercuri DNA.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii: IONIŢĂ ALEXANDRU-CĂTĂLIN, la data faptelor şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1 Bucureşti, în prezent chestor principal de poliţie, sub aspectul comiterii infracţiunilor de: trafic de influenţă, fals în declaraţii, în formă continuată; DINU PETRUŢA sub aspectul comiterii infracţiunii de cumpărare de influenţă”, a transmis DNA, precizând că dosarul penal a fost constituit în anul 2018.

Conform procurorilor, în perioada 2009 – 2010 când îndeplinea funcţia de şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1 Bucureşti, Cătălin Ioniţă „a pretins de la Petruţa Dinu (persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de aproximativ 18 hectare, în localitatea Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov) cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare din suprafaţa respectivă, promiţând în schimb că îi va determina pe funcţionarii publici cu atribuţii în acest sens să urgenteze finalizarea procedurii de punere în posesie”.

DNA afirmă că Petruţa Dinu a a promis cedarea cu titlu gratuit a celor 4 hectare de teren lui Cătălin Ioniţă.

„Ca urmare a demersurilor făcute de suspect, la data de 03 decembrie 2010, Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a judeţului Ilfov a emis titlul de proprietate în favoarea suspectei Dinu Petruţa şi a altor trei persoane asupra a 18,17 hectare. Ulterior, la data de 19 martie 2015, persoanele beneficiare ale terenului au vândut întreaga suprafaţă suspectului Ioniţă Alexandru-Cătălin şi unei alte persoane din familia acestuia. Conform înţelegerii anterioare, cumpărătorii au achitat doar preţul de 70.000 de euro pentru suprafaţa de 14 hectare (preţul convenit fiind de 5.000 euro/hectar), restul de 4,17 hectare fiind cedate cu titlu gratuit”, susţine DNA.

De asemenea, DNA consemnează şi că în declaraţiile de avere din perioada 2015 – 2018, Cătălin Ioniţă „a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la terenul în cauză, de fiecare dată menţionând doar o suprafaţă de 18.174 m2 (1,8 hectare), adică 10% din suprafaţa reală dobândită”.

Cătălin Ioniţă s-a aflat şi săptămâna trecută la DNA.

Ioniţă a demisionat de la conducerea Poliţiei Române, însă a revenit în postul de director general al Direcţiei Generale Anticorupţie, pe care îl obţinuse prin concurs. Ministerul Afacerilor Interne susţine că un poliţist poate fi eliberat dintr-o funcţie ocupată prin concurs în cazul în care pe numele său a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi dobândeşte calitatea de inculpat, iar până săptămâna trecută MAI nu primise nicio informare oficială de la vreo instituţie a statului cu privire la punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva acestuia.

GHEORGHE MOROSANU JUDECATOR IN RETRAGERE PROPUNE PACE!

5 iul.

Alegeri: Justiţia română va fi cu adevărat independentă cînd colectivele de judecători şi procurori vor fi lăsate să-şi aleagă singure conducătorii – preşedinţi şi prim-procurori – la toate nivelurile. Valabil şi pentru alte domenii de stat: şcoli, spitale, biblioteci, teatre etc.

Anticorupţia nu trebuie să fie o „luptă“; trebuie să fie o revenire la normalitate.

Normalitate înseamnă în primul rînd transparenţă deplină, adică accesul nelimitat al publicului, al presei şi al societăţii civile la toate actele şi acţiunile care implică bani publici: contracte, salarii, investiţii etc.

Justiţia română de astăzi înseamnă nu numai birocraţie exacerbată şi formalism înnebunitor şi idiot; înseamnă: bătaie de joc, indolenţă, indiferenţă, atentat la timpul şi viaţa cetăţenilor ţării, crimă.

Justiţia să fie înfăptuită pentru oameni, nu pentru oameni politici.

Personajele centrale ale actului de justiţie sînt justiţiabilul şi judecătorul.

Misiunea judecătorului este să rezolve probleme umane, disfuncţionalităţi din societate, nu să aplice texte, excepţii şi formule sacramentale.

Ştiinţa dreptului se practică în întîlniri profesionale, în conferinţe, cursuri, reviste şi cărţi de drept. În sala de judecată şi în hotărîrile judecătoreşti limbajul trebuie să fie pe înţelesul tuturor.

Învăţămîntul juridic să fie introdus din primii ani de şcoală: toţi copiii şi tinerii să primească noţiuni de bază privind: drepturile elementare ale omului, egalitatea cetăţeanului cu statul în toate procedurile, titulatura şi competenţa organelor de jurisdicţie, drepturi constituţionale şi CEDO.

Textele hotărîrilor judecătoreşti să fie scurte, logice, clare. Juriştii, ca şi politicienii, lucrează cu cuvinte vorbite şi scrise. Scrisul se învaţă. Exemple, modele: Rebreanu, Creangă, Flaubert, Stendhal, Codul civil napoleonian, fostul Cod civil român, dar şi cursurile de jurnalistică elementară.

(Antimodel, enormitate, caz concret: o decizie de anulare a cererii pentru netimbrare – 16 pagini compacte, scris mărunt. O ţin  la dispoziţia cui vrea să o vadă.)

 

Constituţia:

Constituţia să fie citită, recitită, învăţată pe de rost, predată în şcoli, în litera şi spiritul ei.

Va trebui modificată în mai multe privinţe. Cu titu de exemplu:

– să nu mai permită preşedintelui ţării să aibă partidul MEU, guvernul MEU; singura soluţie reală ar fi ca toţi aspiranţii la preşedinţie să candideze ca independenţi;

– CSM să fie al judecătorilor şi să fie alcătuit în majoritate din societatea civilă; procurorii să fie un corp respectabil, cu statut separat, dar în deplină egalitate de tratament cu avocaţii;

– nimeni să nu poată fi adus cu mandat decît dacă, legal citat, a refuzat să se prezinte;

– cătuşele să fie folosite numai în cazuri extreme, pentru persoane violente, prinse în flagrant;

– actele din dosarul penal care transpar în presă să fie declarate nule;

– imunitatea parlamentarilor, a preşedintelui şi a miniştrilor să fie  deplină pentru activităţi administrative şi declaraţii politice; parchetele nu anchetează acte, acţiuni şi declaraţii politice şi administrative şi legislative;

– să se instituie transparenţă deplină şi accesul nelimitat al presei, al societăţii civile şi al oricărui cetăţean (fără a trebui să justifice un interes) la toate datele, întrunirile, contractele, documentele în cadrul cărora este vorba despre bani publici;

– şedinţele de judecată să fie publice, putînd fi transmise live de orice post radio/TV; judecătorul care este stresat de jurnalişti şi de reflectoare nu este apt pentru a exercita această funcţie;

– răspunderea penală a judecătorilor şi procurorilor pentru fapte comise în exerciţiul funcţiei cu rea-credinţă sau/şi gravă neglijenţă dovedite: acţiunea în regres a statului este obligatorie; sancţiuni penale pentru persoana care are obligaţia acestei acţiuni în regres şi nu o promovează.

Judecătorul trebuie să gîndească liber, degajat, original. (Orice om este original – numai sistemele totalitare şi birocratice vor să ne uniformizeze.) Cel care nu are şi nu îşi asumă această libertate nu are ce căuta în justiţie.

Justiţia este parte a sistemului democratic. Democraţia înseamnă alegerea conducătorilor de către colectivele respective. Şefii din justiţie – preşedinţi şi primi procurori, de la toate nivelurile! – trebuie să fie aleşi de către colectivele respective.

Valabil pentru toate domeniile, de ex.: directorii de şcoli, de spitale etc.

Există erori profesionale ale judecătorilor şi procurorilor?

Să le identifice şi să le pună în discuţie chiar colectivele respective, prin colegiul profesional, întrunit în adunarea generală.

Există judecători şi procurori corupţi?

Să-i arate şi să-i pună în discuţie chiar colectivele respective, prin consiliul de onoare, întrunit în adunarea generală.

Ambele, colegiu/consiliu, cu participarea publicului, evident şi a presei şi a oricui. Adică a societăţii civile reale. Dacă adunarea generală consideră că sînt fapte grave, să sesizeze CSM, sau Parchetul, sau ce crede.

Reforma justiţiei se va încheia cu adevărat în România cînd nimeni nu va mai spune judecătorilor „Să trăiţi, dom’ procuror!“.

 

Coduri – dezastru

 

Despre Codurile penale toată ţara a aflat că sînt dezastruoase, fiind taxate ca neconstituţionale în sute de articole.

Marele monstru este Codul de procedură civilă. Este codul anulării cererii, al îndepărtării cosmice a justiţiei faţă de cetăţean. Sînt zeci şi sute de exemple pe care le-am dat în această carte.

Singura soluţie este revenirea de urgenţă (chiar prin ordonanţă de urgenţă, deşi am declarat că urăsc aceste reglementări) la fostul Cod.

 

Degrevarea instanţelor de încărcătura de dosare

 

Avem la îndemînă o grămadă de soluţii simple, pe care nu le vede nimeni:

– comisii de judecată;

– restructurarea textelor – hotărîri, încheieri etc., mai pe scurt;

– mediatori angajaţi la instanţe;

– eliminarea cauzelor necontencioase, cum ar fi:

– acţiuni în constatare şi perfectare – la notari,

– tutele/curatele: la primării,

– cauze degeaba: taxe de mediu etc.;

– plîngerile contravenţionale să fie analizate în primă instanţă de şefii organului constatator;

– judecător de serviciu – eliminarea procedurii prealabile scrise.

 

Judecătorul de serviciu – instituţie de reinstituit

 

Dintr-o fariseică problemă de imparţialitate, birocraţii justiţiei au tăiat orice legătură între justiţiabil şi judecător. Se impune de urgenţă reinstituirea funcţiei de judecător de serviciu; el să dea petentului toate lămuririle, să-i dirijeze toate corecturile posibile. Se fie secondat de persoana responsabilă cu repartizarea aleatorie a dosarelor, pentru a-i fixa pe loc primul termen de judecată. Şi mediator. Şi grefier. Şi computer-copiator etc.

 

Imensa stufoşenie legislativă – dictatura ordonanţelor

 

– vorba lui Creangă: scrie lung, pentru că nu poate scrie scurt;

– disperarea dată de ineficienţa managerială a (prim)-miniştrilor şi Parlamentului (vezi Codul fiscal, modificat în prostie, de sute de ori);

– boala reglementărilor de aplicare;

– ordonanţele guvernamentale reprezintă un abuz clar, prin folosirea în exces, şi un abuz de drept, prin depăşirea competenţelor date de Constituţie.

Lipseşte un Justinian, sau măcar un Napoleon.

 

Legea presei

 

E necesară o lege a presei, dar nu ca să limiteze accesul şi libertatea, ci pentru a consacra o libertate maximă şi un acces nelimitat al presei şi al oricărui cetăţean la tot ce înseamnă informaţie publică, ba chiar şi un sprijin financiar şi facilităţi fiscale din partea statului.

Apropo, Uncle Sam, în loc să susţină cauze şi persoane cu probleme, ar fi bine să ne ofere lecţia primului amendament.

CSM – o structură imensă, birocratizată şi politizată grobian

 

(materialul integral poate fi citit în ediţia digitală a Cotidianul din data de 5 iulie )

 

 (Judecător Gheorghe Moroşanu) 

%d blogeri au apreciat asta: