Arhiva | 1:18 am

BISERICA EVANGHELICA A ENORIASULUI JOHANNIS,NISTE BIETI CUCERNICI OPRIMATI….!

6 oct.

     Niște cucernici oprimați la maximum de puterea „…dictatorială și distructivă”! Nimic, dar nimic n-aș fi scris despre Comunicatul […]

 

   Niște cucernici oprimați la maximum de puterea „…dictatorială și distructivă”!

Nimic, dar nimic n-aș fi scris despre Comunicatul Bisericii Evanghelice din 2 octombrie 2018, în legătură cu „referendumul pentru familie” – așa cum este numit scrutinul de la sfârșitul săptămânii – dacă, dincolo de îndemnul la boicot, îmbrăcat într-o poleială cam lipicioasă de la zahariseala dinăuntru, nu mi-ar fi atras atenția niște fragmente din comunicat care numai cu biserica și cu evlavia nu aveau de-a face…

Nu comentez exprimarea total defectuoasă în limba română, prin străveziul căreia răzbate neglijența unei traduceri de toată jena… nici spoiala de smerenie din introducerea „în problemă”… în schimb, „substanța” acestui text mi s-a părut cel puțin interesantă. Căci iată ce ne spun în comunicat, dând frâu liber unui scrâșnet din dinți ultrapolitizat, asezonat cu un mârâit aferent, prea-cucernicii Episcop Reinhart Guib și Episcop Vicar Dr. Daniel Zikeli, în numele B.E.C.A.R.:

Căsătoria nu este contestată şi nu trebuie apărată (…) Căsătoria este şi rămâne ancorată în Codul Civil. Majoritatea parlamentară şi Guvernul atrag atenţia asupra unei teme de formă. Scopul este de a DISTRAGE ATENȚIA de la PROPRIA CORUPȚIE, VIOLARE A JUSTIȚIEI, A NEPOTISMULUI, OSTILITĂȚII FAȚĂ DE UE şi DEMOCRAȚIE. (oooo!!!… câtă pioșenie!!! n.n.) Face (corect , FAC, n.n.) abuz de buna credinţă a populației României pentru a se prezenta drept mântuitorii şi salvatorii credincioşiei şi prosperităţii ţării. Polarizează şi politizează o iniţiativă creştină PENTRU A DISCREDITA ADVERSARII POLITICI. (!!!!, n.n.) ”

Cum, cum? Ce? Ce fel de adversari politici discreditează referendumul? Eu cred că semnatarii comunicatului, necunoscând limba română decât aproximativ, au folosit greșit pluralul… căci aici se cerea un singular ferm, de necontestat: ADVERSARUL POLITIC!!! adică, în traducere, enoriașul lor de vază, de doi metri înălțime vara și doi-metri-cincizeci cu căciula-n cap în miezul iernii, recte Klaus Werner!

Plină de interes, am continuat să descopăr la ce alte perversiuni ne supun Dragnea și ai lui… că despre DRAGNEA ȘI AI LUI, luați la pachet cu Biserica Ortodoxă este vorba, de fapt, în comunicatul ultra-evlavios al celor doi episcopi… dacă citim mai atent :

Propagă sloganuri populiste, naţionaliste, DICTATORIALE, care nu sunt demne de o biserică. Pentru un asemenea scop biserica noastră ne este prea preţioasă. Curajul mărturisirii nu se găseşte de partea celor care sunt de partea majorităţii şi se lasă manipulaţi. Curajul mărturisirii este de găsit acolo, unde se afirmă: «aşa nu!» O biserică cu o coloană dreaptă, aceasta este B.E.C.A.R.!” (Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România, n.n.)

Și, pentru că tot și-au luat avânt, cucernicii semnatari, mai trag o smetie majorității, după cum urmează: „Ca biserică cu limba de propovăduire germana suntem parte integrantă a minorităţii germane. (…) Noi suntem minoritarii, care suntem DEFĂIMAȚI şi în mod continuu, în special în activitatea educaţională, ÎMPIEDICAȚI şi COLPORTAȚI (!!! n.n.) de reprezentanţii guvernului şi majorităţii parlamentare (…) Un referendum care este iniţiat de O PUTERE DICTATORIALĂ şi DISTRUCTIVĂ şi care ÎNCALCĂ VALORILE DEMOCRATICE şi de DEMNITATE UMANĂ CELE MAI ELEMENTARE , nu poate fi susţinută (corect : SUSȚINUT, n.n.).”

I-auzi… n-am știut că B.E.C.A.R. e așa de asuprită… dar nici că are niște episcopi atât de nervoși. Sau, poate, scrâșnetul din măsele nu este, așa cum am crezut, o trăsătură exclusiv prezidențială!…

…Care președinte are și el niște opinii despre referendum: „Important e să avem grijă în ceea ce priveşte iniţiativele de modificare a Constituţiei pe tema familiei… A fi tolerant nu înseamnă a fi tăntălău (!!! n.n.). A fi tolerant înseamnă a accepta conştient că sunt alţii cu alte păreri, alte opinii (ia te uită! nu m-aș fi așteptat! n.n.), dar nu contează (chiar așa !!! n.n.) că suntem toţi români în cazul acesta (zău? și-n alte cazuri nu suntem? n.n.), în societatea românească (unde altundeva… n.n.) şi vreau să mergem mai departe (!!! n.n.), asta înseamnă toleranţă… Am făcut acele afirmaţii (adică: «este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative», n.n.), cu foarte multă bună-credinţă şi le-aş repeta oricând. S-au găsit bineînţeles unii politicieni şmecheri (!!! n.n.) care imediat s-au căţărat pe mine (oooo!!! asta mi-a plăcut, eu vizualizez ceea ce citesc, n.n.) şi au încercat să dovedească ce buni patrioţi şi români sunt ei şi că eu mă situez într-o poziţie stranie (!!! n.n.). Nu cred că sunt într-o poziţie stranie şi nici românii nu au crezut asta (!!! n.n.), altfel nu m-ar fi ales din capul locului (parcă ei știau, din capul locului, ce aleg!!! n.n.), dar cred că este foarte important să avem grijă cu astfel de iniţiative…” (Klaus Werner Iohannis, 16 noiembrie 2016, declarație la o întâlnire cu studenții de la Facultatea de Științe Politice)

Am dat acest citat din Klaus Werner Iohannis nu numai pentru că „pică” pe temă, ci și pentru că este exemplar în ceea ce privește exprimarea președintelui nostru și, de aceea, face parte dintre citatele mele preferate… De altfel, e cel pe care mi-l amintesc constant, ori de câte ori vreun pițiflender admirator de Klaus Werner ne explică pufnind, prin talk-show-uri, cât de „analfabetă” e doamna Dăncilă!

                                                                                                                           Luminița ARHIRE

SURSA:justitiarul.ro/

JUDECATORUL MILITAR CONSTANTIN UDREA DE LA CURTEA MILITARA DE APEL,ACUZATII INCENDIARE CARE DINAMITEAZA PROTOCOALELE SECRETE INCHEIATE INTRE MINISTERUL PUBLIC SI SRI:”CRIMA ORGANIZATA!”

6 oct.

Acuzații incendiare, fără precedent. Judecătorul militar Constantin Udrea de la Curtea Militară de Apel afirmă, într-un interviu acordat Mediafax, că aplicarea protocoalelor secrete, încheiate între Ministerul Public și SRI, reprezintă un exemplu de „crimă organizată”.

Imagini pentru CONSTANTIN UDREA,POZE

„Împotriva cui se îndreaptă aceste protocoale? Având în vedere că în centrul lor se află SRI, vedeţi că radiază ca o roată cu spiţe, către toate structurile judiciare, este de fapt o crimă organizată. Această activitate de creare și de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificaţi, ştiu ce au făcut, ştiu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, ştiu că se adaugă la lege”, a spus magistratul.

Acesta a mai susținut că protocoalele secrete le permit ofițerilor SRI să controleze procesul penal, în locul procurorului: „Deşi legea îi obligă să furnizeze totul, prin protocoale se admite să nu se furnizeze totul, adică să nu se dea toată înregistrarea, să nu se dea tot documentarul, deşi legea obligă la asta”.

Este nevoie de o cale extraordinară de atac pentru cei care au fost nedreptățiți, consideră magistratul.

Interviul integral acordat Mediafax de judecător:

MEDIAFAX: Protocoalele secrete între instituţii ale statului şi serviciile secrete. V-ați exprimat deja opinia și ați catalogat deja protocolul SRI – PG ca fiind nelegal într-o anchetă. Sunt protocoalele o manieră prin care ele controlează magistraţii?

Constantin Udrea: În primul rând, aceste protocoale nu au suport legal şi constituţional. O să observaţi că în preambulul fiecăruia dintre ele se atestă, în mod nereal, că ele ar fi în concordanţă cu legile țării, cu Constituţia, dar şi cu anumite hotărâri ale CSAT. O să observaţi, pe de altă parte, că ele sunt semnate şi de persoane care nu fac parte din CSAT, astfel încât ele, acele persoane, au semnat protocoalele respective fără să ia cunoștinţă de hotărârile CSAT. Pe de altă parte, protocoalele adaugă la lege, ceea ce este nepermis, deoarece, în materia procedurii penale reglementarea se face numai prin lege organică, adică prin Codul de Procedură Penală, iar în ce priveşte anumite chestiuni, şi prin celelalte legi – în speţă, legea de organizare judiciară, tot lege organică. Prin urmare, prima întrebare care trebuie să se pună este de ce sunt strict secrete?

De ce în acest domeniu, deosebit de sensibil, s-a reglementat, dincolo de lege? De ce s-a reglementat prin acest gen de procotoale? Pentru că, în esenţă, SRI-ul, că despre el este vorba, nu despre celelalte servicii secrete. SRI-ul în acest mod, a accesat posibilitatea de a dispune decizii în materie penală prin manipularea probei, acesta e esenţial. Cea mai importantă probă în materie penală şi cea mai credibilă este cea dată de înregistrarea şi de redarea convorbirilor audio – video, de localizarea prin mijloace tehnice specifice şi aşa mai departe. Or, toate aceste chestiuni aparţin în exclusivitate, prin suportul tehnic pe care îl au, SRI-ului. SRI-ul, care are centrul naţional de realizare a acestor metode speciale tehnice de investigare şi de redare.

Deşi procedura penală prevede în mod expres că redarea convorbirilor se va face de către un ofiţer de poliţie judiciară şi se certifică de procuror, în protocoale se spune că se certifică de experţi ai lor, ai SRI-ului şi sunt redate de specialişti ai SRI, adică oameni cu identitate secretă, acoperită. De ce ne mai trebuie protocoalele atunci? Împotriva cui se îndreaptă aceste protocoale? În primul rând, se îndreaptă împotriva Constituţiei şi a legilor ţării. Este, dacă vreţi, în opinia mea, având în vedere amploarea lor, având în vedere semnatarii acestor protocoale, având în vedere că în centrul lor se află SRI, o să vedeţi că radiază ca o roată cu spiţe către toate structurile judiciare decidente. Este de fapt o crimă organizată.

Această activitate de creare și de punere în aplicare a protocoalelor secrete constituie crimă organizată, deoarece oamenii sunt calificaţi, ştiu ce au făcut, ştiu împotriva cui sunt îndreptate protocoalele, ştiu că se adaugă la lege, ăsta-i şi motivul pentru care le-au dat strict secret. Grupul este bine structurat. Cel puţin una din infracţiuni se desprinde că ar fi fost săvârşită acolo, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, respectiv dreptul la un proces echitabil. De ce? Din moment ce se creează echipe operative mixte pentru instrumentarea cauzelor penale, aceasta înseamnă că alături de procurori funcţionează şi echipă formată din ofiţeri de securitate, ofiţeri de informaţie de la SRI – ca să fie bine spus, nu de alţii, la ei mă refer – încât, ei neavând calitatea și funcţii judiciare prevăzute în lege, ei nu au competenţa.

O primă consecinţă care s-a desprins de aici este că toate actele întocmite de ei, de un organ judiciar necompetent, sunt nule de drept. La vremea când a fost întocmit primul prorocol din 2009, pe care-l avem declasificat, la vremea respectivă, şi ulterior, prin noul Cod de Procedură Penală nu se mai prevăzuse ca fiind nulă absolută o ordonanţă sau un act întocmit de un procuror necompetent, astfel încât, un procuror de judecătorie putea instrumenta un caz pentru un ministru.

Ulterior, Curtea Constituțională a adăugat la cazurile de nulitate absolută, prevăzând că şi necompetenţa procurorului, după materie sau după calitatea persoanei, creează nulitate absolută. Acest lucru îi îngrozeşte acum, pentru că toate actele întocmite cu încălcarea acestor dispoziţii sunt nule absolut. Sunt foarte multe consecinţe. Prima chestiune: ar trebui promovată o cale extraodinară de atac, astfel încât toate cauzele care au avut la bază înregistrări şi aceste protocoale să fie reexaminate într-o procedură – să spunem contestaţie în anulare sau revizuire, astfel încât, această cale de atac să fie prevăzută prin lege, deci să fie adăugată ca motiv suplimentar.

În opinia mea, trebuie o investigaţie să fie amplă, să fie făcută de persoane capabile şi apte să tragă concluzii de ce au fost întocmite și cu ce scop au fost întocmite. Pentru că deşi au făcut urmărirea penală în echipe mixte, judecătorul nu a ştiut acest lucru. De exemplu, într-o cauză în care i se spunea judecătorului: ,,Trebuie să-l arestăm pe X, avem probe esențiale”, la vremea respectivă erau indicii, nu probe suficiente. Judecătorul nu are posibilitatea în procedura respectivă, de exemplu dacă i se solicită arestarea unei persoane, să verifice proba. N-are posibilitatea, potrivit legii, să constate de cine au fost făcute, pentru că aceste acte sunt semnate doar de procurori și de poliţie, deși ele sunt întocmite de ofiţeri şi de specialişti, aşa cum zic protocoalele, ai SRI.

Cu alte cuvinte, măsura judecătorului de restricţionare a libertăţii unei persoane era luată, fără să ştie, pe baza unor documente şi unor probe administrate absolut nelegal, neconstituţional. Judecătorii au căzut victimă, de-a lungul anilor respectivi, unor măsuri absolut nelegale dispuse. Să nu ne ascundem după deget. SRI a ştiut ce face. Din toată această chestiune, SRI a ieşit învingător. Să nu credeţi că am ceva cu SRI pentru că sunt ofiţer al Armatei Române şi sunt în armată de peste 40 de ani. Să nu credeţi că nu înţeleg menirea unui serviciu secret şi este absolut necesar. Să nu înţelegeţi că vreau să i se diminueze sau vreau să fie demotivaţi ofiţerii sau subofiţerii. Nu, nici vorbă.

Trebuie însă puse la locul lor atribuţiile, ei trebuie să nu se mai implice în administrarea probelor penale, trebuie să furnizeze informaţii decidentului politic sau politico–militar, care să ia măsuri în consecinţă pentru apărarea ţării. De ce spuneam ei că au câştigat prin asta? Pentru că setea de putere şi îndeosebi de putere judiciară, a liderilor SRI-ului, este nemărginită. Ei au vrut şi au câştigat un lucru esenţial. Manipulând proba au câştigat procesele. Ce înseamnă manipularea probei? Sunt mai multe procedee. Au manipulat proba cu privire la fapte şi cu privire la persoane, cu privire la momente şi aşa mai departe.

Deşi legea îi obligă să furnizeze totul, prin protocoale se admite să nu furnizeze totul, adică să nu se dea toată înregistrarea, să nu se dea tot documentarul, deşi legea obligă la asta. Şi, dacă solicita, procurorul trebuia să-și motiveze solicitarea. Cu alte cuvinte, s-au răsturnat obligaţile şi drepturile. În loc ca procurorul să conducă procesul penal, prin manipularea probei, modalitatea prin care vă spuneam, o conduce SRI. Aceste lucruri sunt inadmisibile. Ceea ce mă surprinde este că susţinătorii protocoalelor, nu numai semnatarii – susţinătorii care sunt din rândul procurorilor, am înţeles că sunt şi din rândul unor judecători sau unora din presă – nu vin cu argumente: ,,Domnule, acest protocol este viabil este în concordanţă cu Constituţia, este strict secret pentru că iată ce interese majore proteja”.

Răsfoiţi protocolul din 2009 declasificat. Nu veţi găsi nimic din care să rezulte că este lezat interesul statului sau al unui serviciu secret. Singurul motiv pentru care l-au făcut strict secret este să ascundă de justiţiabili, de judecători, de Legislativ, de Parlament şi de toate structurile instituţionale ale statului de drept că ei fac ceva absolut nepermis împotriva statului de drept. De ce au făcut acest lucru şi de ce s-au întins către aceste toate iţe, adică către procurorul general, către procurorul – şef DNA, către DIICOT, către CSM, către Inspecţia Judiciară?

Păi ce le trebuia lor, vizavi de Inspecţia Judiciară, să aibă informaţii în legătură cu dosarele disciplinare? Mai mult, prevede unul din protocoale că pot furniza documentaţii pentru cei de la CSM, care să fie depuse în dosarele magistraţilor. Ei sunt mai tari ca fosta Securitate. Fosta Securitate avea un stâpân, era partidul. SRI acum nu mai are stăpân, acţionează cum vrea.

Presupunând vreodată, că se vor deconspira, cum s-a întâmplat acum, ei au avut convingerea că acţionându-se la nivel de vârf al structurilor care puteau face urmărirea penală împotriva lor, implicându-i pe ei, n-ar mai avea cine s-o facă. Deci n-ar mai avea cine să-i tragă la răspundere. Între timp, planul lor a fost dat peste cap prin reorganizare, legea de modificare a legii de organizare şi funcţionare a parchetelor. S-a creat o structură nouă: structura specifică de cercetare a magistraţilor care ar trebui să fie operaţională, care are independenţă operativă şi care este creată din procurori care nu sunt amestecaţi în aceste protocoale. De asta le e frică.

MEDIAFAX: Vorbeaţi de căi extraordinare de atac. La câte astfel de speţe ar trebui să ne așteptăm?

Constantin Udrea: Toate cauzele și mai ales cele de mare corupție. Pentru mine este înspăimântător, pentru că marea corupţie trebuie combătută, dar dacă vrei să combaţi marea corupţie, combate-o cu legea, nu cu protocoale. Prin urmare, şi în cauzele mari de corupţie se vor deschide căi de atac. În opinia mea, contestaţia în anulare va trebui promovată. Trebuie totuşi, ca actualul CSM – pentru că fostul era vândut cu totul serviciului secret. La un moment dat era un domn acolo, membru al completului, îl cheamă Dumbravă, căruia i-am trimis o propunere semnată, i-am dus-o în plic.

L-am testat, am vrut să văd cât este de sincer cu ce afirmaţii publice face. I-am spus că se impune ca în locul articolului 7 din Legea privind statutul magistratului, care obligă fiecare magistrat să declare pe propria răspundere că nu este membriu activ, acoperit al unui serviciu secret, să se introducă alături de aceasta, în Legea siguranţei naţionale, obligaţia sub sancţiune penală unui serviciu secret, oricare ar fi el, de a nu racola, a nu păstra – dacă a fost anterior -, niciun magistrat în structuri, sub sancţiune penală. Cu alte cuvinte, să transferăm obligaţia magistraturii către serviciul secret, care are intenţia şi care vrea să racoleze magistraţi. Pentru că dacă păstrăm obligaţia doar pentru magistraţi, pentru cei care sunt deja agăţaţi devine o apăsare, el este nevoit să colaboreze.

Obligându-l să dea declarație, îl obligă să colaboreze în continuare pentru că serviciul îl şantajează. Dacă s-ar introduce în Legea siguranţei naţionale această interdicţie, atunci lucrurile ar fi foarte clare. Pe de-o parte, fiecare magistrat are obligaţia asta, pe de altă parte, fiecare structură de informaţii a statului are obligaţia sub sancțiune penală să nu racoleze magistraţi. În decursul activității mele, am găsit documente – vă daţi seama, nu pot vorbi deocamdată, înseamnă să devoalez un secret de stat – am găsit nume de procurori acoperiţi, ofiţeri ai SRI. Am spus acest lucru în mijloace publice, media, la televiziunea naţională. Nimeni n-a vrut să intervină. Există (n.r procurori acoperiţi), sunt documente în sensul acesta. Și acelaşi procuror general (n.r. Augustin Lazăr) a spus că nu există protocoale. Uitaţi-vă că unul dintre ele chiar el l-a semnat, din 2016. E declasificat acum. De aceea se zbat ca peştele pe uscat să nu se treacă la niciun demers.

Eu sunt foarte bucuros să vă spun că la recenta întâlnire a preşedinţilor Curţilor de Apel s-a stabilit ca un punct de vedere comun, în sensul în care Consiliul Magistraturii, cel puţin Secţia pentru judecători, să ia o poziţie oficială cu privire la aceste protocoale. Există o susţinere inclusiv la nivelul doamnei preşedinte a Consiliului Superior al Magistraturii că trebuie să se ia o măsură în acest sens. Toţi cei care n-au fost implicaţi şi care au o anumită ţinută morală și profesională vizavi de ce înseamnă statul de drept vor fi de acord ca aceste protocoale trebuie să nu mai existe. Nici nu ştiu câte sunt. Unele sunt declasificate, apar altele. Cel din 2009 a fost abrogat prin cel din 2016.

MEDIAFAX: Care ar trebui astăzi să fie soarta acestor protocoale? Mai ales pentru că, aşa cum aţi spus, puţine au fost declasificate, nu ştim câte mai sunt…

Constantin Udrea: În opinia mea, sunt foarte multe şi scopul este să manipuleze proba, SRI să conducă de fapt procesele penale, cele în care au interese cu privire la persoane şi cu privire la fapte. Asta înseamnă manipularea probei, dau numai despre anumite persoane, numai despre anumite fapte. În anumite situaţii transcrierile sunt alterate. Asta înseamnă represiune nedreaptă. De aceea vă spun că trebuie demarate mai multe acţiuni. Prima, o anchetă penală serioasă când se va crea direcţia specială pentru anchetarea magistraţilor. Fiind vorba şi de magistraţi în acest câmp de acţiune al SRI, competenţa va reveni acestei direcţii speciale. Situația trebuie anchetată de ei, pentru că cel care a semnat protocolul niciodată nu se va ancheta pe el. E un conflict evident de interese. A doua problemă: Consiliul Magistraturii trebuie să aibă un cuvânt de spus şi să spună în public: „Asta este poziţia noastră, propunem Parlamentului asta”.

Nu în ultimul rând, Parlamentul trebuie să ia o poziţie, nu numai prin modificarea legii, respectiv a Codului de Procedură Penală pentru introducerea unui nou caz de contestaţie în anulare, să zicem, sau de revizuire a hotărârii afectate de aceste protocoale.

După 2016, pe suportul tehnic al SRI-ului au fost trase legături şi la parchete, şi la poliţie şi aşa mai departe, încât cei de la SRI spun că au exportat tehnic suportul pentru înregistrări şi ei n-ar mai răspunde. Dacă vă uitaţi în protocolul din 2016 – şi asta au vrut să ascundă – este definit ce înseamnă exportul de tehnică. Controlul tehnic îl deţin tot ei. Ei controlează cât se dă, ei manipulează, pot întrerupe legătura tehnică. Oricât am spune că Direcția de Operațiuni Speciale a poliției are independenţă şi că procesul verbal e semnat de un ofiţer, în realitate, totul vine de la SRI şi dacă SRI vrea să dea tot, dă. Dacă nu, nu dă, pentru că cine are suportul tehnic, manipulează proba.

Dar protocoalele în esenţă spun adevărul, spun ce s-a întâmplat între ei. Asta este marea lor nenorocire şi eu sper că în curând vom trece la acţiuni concrete și dacă nu va mai fi în rândul unor magistraţi teama de a spune adevărul, de a spune că ne paşte statul poliţienesc. În condiţiile în care ancheta penală e condusă de un serviciu secret, statul devine poliţienesc. Puterea judecătoarească este una dinte cele trei puteri ale statului. Potrivit Constituţiei, puterile se controlează reciproc între ele.

Nu puterea judecătorească controlează celelalte puteri, ci ea, la rândul ei, e controlată de celalte două puteri, pentru că aşa au încercat să spună, că prin ei puterea judecătorească instalează echilibrul puterilor în stat. Greşit. Puterea judecătorească, alături de celelalte puteri, se controlează reciproc şi realizează echilibrul statului de drept. Cu alte cuvinte, dacă prin puterea judecătorească manipulăm ceva în anumite procese penale vizând nişte lideri politici, indiferent de unde sunt ei – nu mă gândesc la o anumită politică, ci mă gândesc la procesul penal în sine, înseamnă că poţi să faci indezirabil pentru o funcţie politică un lider pe care SRI l-a ţintit.

Manipulând proba cu privire la o persoană, înseamnă că-l îndepărtezi din puterea politică pe el, care este ales. Esenţa lucrurilor este următoarea. Puterea într-un stat se câştigă la vot şi se pierde la vot. Dacă doreşti să o câştigi pe uşa din dos, manipulând puterea judecătorească – şi se pare că au reuşit până în prezent – înseamnă că ne îndepărtăm de criteriile statului de drept şi atunci să acceptăm statul poliţienesc.

MEDIAFAX: Cum au operat echipele mixte, cum au intervenit ele în urmărirea penală?

Constantin Udrea: Echipa operativă mixtă e cea la care a participat cel puțin un procuror şi nişte lucrători de la SRI, ale căror nume sunt secrete. Urmărirea penală se face de subiect procesual cu nume cunoscute. Autorii îşi asumă activitatea pe care o fac, trebuie să răspundă de ce fac în faţa legii. Or, păstrându-se secret numele ofiţerului, nici nu e parte în cauză, doar îl ajută pe procuror. De fapt, îi conduce ancheta procurorului.

Din conţinutul protocoalelor rezultă foarte clar că membrii SRI conduc de fapt ancheta penală. Aceasta de desprinde din analiza protocoalelor. Ce pot face ei? Dirijează ancheta, îl determină pe procuror să consemneze ceva, să facă ceva sau să nu facă ceva. Ceea ce este important este că potrivit legii n-au ce căuta acolo. Se interzice ca aceste anchete să fie făcute de echipe mixte. Prin Ordonanţa nr. 18 din 2016, au fost modificate patru legi esenţiale peste noapte. Au fost făcute nişte modicări esenţiale în care li s-a dat ofiţerilor de cercetare penală specială din cadrul SRI atribuţiuni judiciare cu titlul de excepţie, se spune în lege.

În realitate, dacă citiţi atent legea, veţi vedea că numai ei pot face aceste redări şi interceptări. Ceea ce s-a dorit a fi o excepţie pentru public, este de fapt o regulă. Când inversezi regula cu excepţia, atunci converteşti raţiunea legii. Prin aceeaşi Ordonanţă nr. 18 din 2016, cu motivările din preambul, s-a modificat un singur cuvânt din articolul 172, alin. 12 care prevedea, în forma anterioară, ca atunci când o persoană îşi citeşte procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice, care are la bază o constatare tehnică făcută de un funcţionar aparţinând tot unităţii de parchet şi constatările astea sunt făcute, potrivit protocoalelor, de cadre ale SRI.

Când persoana spune: „Aici nu-i numele meu, aici fraza asta nu-mi aparţine, această virgulă e adăugată” . Până atunci, art. 172, alin. 12 spunea că la cerere procurorul trebuie să dispună expertiza la urmărirea penală sau instanţă. Zice: dispune expertiza. Fără nicio legătură cu motivările din preambulul ordonanţei, s-a spus că procurorul sau instanţa poate dispune expertiza. Dintr-un drept al persoanei de a verifica suportul tehnic printr-un expert neutru cu privire la probele esenţiale din cauza personală, s-a ajuns la o opţiune a organului judiciar de a-i da această posibilitate printr-un singur cuvânt ce nu are nicio motivare în preambul. Asta este de fapt influenţa decisivă a Serviciului Român de Informaţii în ce priveşte instrumentarea cauzelor.

Singurul mod în care o persoană îşi poate face apărările, cel puţin în faţa judecătorului, este să readministreze o probă şi să verifice prin experţi dacă suportul tehnic este nealterat, dacă toate informaţiile sunt acolo şi dacă redările sunt corecte. Din experienţă vă spun că acolo unde nu se înţelege ce se spune, se spune: ”Nu se înţelege”, deci neinteligibil. Am văzut că au fost alterate conţinuturi. Alterarea prin introducerea unui cuvânt, prin scoaterea unui alt cuvânt, poate schimba sensul frazei. Poate schimba adevărul judiciar. Şi în procedura penală, dar şi în protocoale se vorbeşte despre nepunerea la dispoziţia organului judiciar a suportului original. Fără suportul original nu se poate face expertiza.

Persoana este îngrădită în dreptul ei pentru că n-are suport original. Chiar dacă l-ar avea, procurorul nu-i dă acces la expertiză, pentru că nu se mai spune: „Trebuie să facă expertiza” ci se spune: „Poate să facă expertiza”, foarte important acest lucru. Statistic câte expertize au fost făcute după mai 2016 până în prezent, la cererea părţilor? Niciuna. Asta nu dă de gândit?

MEDIAFAX: În spaţiul public au apărut acuzaţii potrivit cărora serviciile ar fi exectuat presiuni asupra magistraţilor să dea anumite decizii în dosare sau că s-ar fi strecurat aşa numitele dosare galbene. Sunt fondate aceste acuzaţii, ştiţi de astfel de situaţii?

Constantin Udrea: La noi n-au existat astfel de situaţii, aceste metode, cel nu puţin în ce mă priveşte. De altfel eu nu sunt o persoană dezirabilă pentru ei. Ca să vă spun cinstit, au încercat diverse metode de a mă intimida, dar nu mă plâng. Însă, procedeele sunt ,,cumpărate” de la vechea Securitate. Am vârsta care-mi permite să pot să fac comparaţii cu ce a fost înainte şi cu ce este acum şi am şi pregătirea militară necesară să înţeleg şi ce a fost şi ce este. Noi, magistraţii militari, ca judecători specializaţi, avem şi pregătire în domeniul specific informaţiilor. Pe vremuri, când o anumită persoană urma să fie verificată, de exemplu, în cartoteca Securităţii, era căutată pe nume şi prenume, se ducea la fişa lui din cartotecă şi găsea un baston galben sau roşu la numele persoanei respective. Asta însemna, după culoarea bastonașului respectiv, că persoana e fie în atenţia unui alt organ, fie este în cercetare, încât ofiţerul de Securitate care făcea această investigaţie ştia că nu se mai atinge de el, ştia că trebuie să facă ceva sau să nu facă ceva.

După acelaşi procedee, după cum e mapa scrisă galbenă, verde roşie se poate proceda şi acum. Dar cel mai important lucru este manipularea programului Ecris de repartiţie ,,aleatorie” a cauzelor.
Prin urmare, dacă o anumită cauză trebuie să ajungă negreşit la un anumit complet – nu vorbesc de Înalta Curte. Dar la celalalte instanţe se poate manipula programul foarte simplu. Cei care sunt la butoane sunt cei de la STS. Lucrurile sunt dovedite. Inspecţia Judiciară are posibilitatea să intre în programul Ecris şi să facă investigaţii necesare.

Şi noi am sesizat o asemenea repartiţie frauduloasă. Inspecţia Judiciară a refuzat să facă verificări şi privea un ofiţer de informaţii. Au spus că este un caz izolat, dar privea un ofiţer al serviciului militar. În 2014. Noi am sesizat pe domnul Netejoru, eu personal m-am implicat în această chestiune, am sesizat pe domnul Netejoru, i-am cerut doamnei inspector Teodora Giurcă să ia act. Aveam un înscris din care rezulta clar că dosarul avusese un anumit traseu, a refuzat să-l primească, nici n-a dat curs solicitării. La vremea respectivă eu am formulat o sesizare penală împotriva celor doi. După trei ani de zile am primit o soluţie de neurmărire şi cauza e în faza de plângere.

Vedeţi de ce s-a susţinut desfiinţarea instanţelor militare, adică a judecătorilor militari şi păstrarea în continuare a parchetelor militare? Pentru că în prezent, şi pe mine mă doare că trebuie să spun, cei care susţineau cel mai tare să fie desfiinţate instanţele militare erau capii, conducerea secţiei parchetelor militare, în frunte cu domnul Coşneanu, care este şi acum. N-am văzut atâta răutate, n-am văzut atâta lipsă de profesionalism în susţinerea ideii că instanţele trebuie desfiinţate, pentru că ei, ca procurori specializaţi, ar pune la dispoziţia judecătorilor civili nepregătiţi sub aspect militar ce ar vrea ei. N-ar mai apărea chestiuni de genul celor pe care vi le spun eu acum.

Nu este prima dată când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat hotărâri de încălcare a drepturilor la proces echitabil, în cauze privind procurorii militari. Cu alte cuvinte, vrei să desfiinţezi ceva ceea ce funcţiona bine. Dumneavoastră ştiţi că regimul totalitar comunist a funcţionat alături de Securitate. Securitatea făcea anchete speciale. Ştiţi cine coordona activitatea Securităţii, direcţia a şasea specială de securitate? Parchetele militare. După ’90, toate cauzele în care au fost implicaţi cei cu regimul special din închisori au fost trase de timp de aceiaşi procurori militari care şi-au primit grade militare şi nu numai. Pe cine se bazează sistemul ăsta ocult de obţinere a probelor şi pe parchetele militare. Ăsta-i motivul pentru care vor desfiinţarea instanţelor militare. Ele constituie o piedică în demersul lor de a obţine cu orice preţ o anumită linie, o anumită probă într-un anumit dosar, astfel încât să fie îndepărtat cineva dintr-un anumit loc.

Sper, eu am credinţa că se va face lumină în ce priveşte aceste chestiuni şi cei vinovaţi trebuie să răspundă. Noi, ca magistraţi, avem o obligaţie de rezervă, nu putem face politică, nu putem face comentarii politice, dar este prea important pentru interesul public să scoatem în evidenţă faptul că aceste protocoale sunt împotriva Constituţiei. N-am spus neconstituţionale, ci împotriva Constituţiei. Ele nici nu pot fi examinate pentru constituţionalitate, că nu sunt legi sau ordonanţe de urgenţă, sau regulamente ale Parlamentului. Deci nu pot face obiectul analizei Curţii Constituţionale sub aspectul neconstituţionalităţii lor, pentru că ele sunt contrare Constituţie.

MEDIAFAX: Aţi spus că în Codul de Procedură Penală au apărut anumite fraze luate din manualul de culegeri de informaţii. Ne puteţi da câteva exemple?

Constantin Udrea: Vă pot da foarte multe exemple. De exemplu, tot capitolul referitor la utilizarea mijloacelor tehnice de investigare, de obţinere a probelor, tot conţine acest lucru. Uitaţi-vă la dispozițiile privind semnătura electronică. Persoana autorizată, semnătură electronică, cine e autorizat să semneze electronic. Tot ei sunt autorizaţi. Cu alte cuvinte, dacă vrei să transmiţi electronic, vii la mine să te autorizez şi îţi dau autorizaţie electronică. Sunt date tot de ei, semnătura completă electronică. Mai e ceva important introdus în Codul de Procedură Penală. Dacă, de exemplu, un martor într-o cauză – ceea ce nu se întâmpla pe vremea lui Ceauşescu, şi ţinea la secretele statului şi mai ales de partid şi de statv- este deţinător de secrete şi secretele trebuie să le devoaleze în faţa unui procuror sau judecător, martorul respectiv spune:,,Dumneata n-ai voie să ştii ce ştiu eu”.

Deși imperativul aflării adevărului şi judecării cauzei impune ca martorul să declare tot ce ştie, martorul este cel care decide: ,,Nu vă spun” şi nu păţeşte nimic, că aşa zice textul, așa spune procedura. V-aţi gândit vreodată de ce şi cui foloseşte această dispoziţie? Foloseşte în cazul instrumentării cauzelor cu cadre SRI. Dacă unul dintre ei e trimis în judecată pentru anumite fapte şi cauza poate fi probată cu o declaraţie de martor, două, trei şi martorul nu vrea să declare, persoana nu poate fi judecată.

Vă dau alt exemplu. La articolul 5 cu titlul marginal Aflarea adevărului. Spune aşa teza I: „organul judiciar este obligat să administreze probe atât în favoare, cât şi în defavoare”. Până aici e super, aşa zice şi CEDO, dar teza următoare spune aşa: „neadministrarea cu rea credinţă a probelor în apărare se sancţionează potrivit prevederilor prezentului Cod”. Adică cu ce? Cu nulitate relativă, adică cu nimic. Nulitate relativă înseamnă că persoana care spune că a fost lezată trebuie să demonstreze consecinţa lezării dreptului lui. Deci i se transferă lui sarcina probei, astfel încât să-şi poată susţine un punct de vedere cu nimic, este o bătaie de joc. Cu alte cuvinte, degeaba te vei plânge că la urmărirea penală nu ţi s-au administrat probe şi în apărare, pentru că nu vei obţine nimic.

Vă mai dau un exemplu. Procedura este acum ca să înceapă urmărirea penală in rem după care, dacă sunt indicii sau alte probe, se începe urmărire la persoană. Atunci persoana respectivă este pusă sub acuzare, ea capătă drepturi şi obligaţii, dreptul de a tăcea şi aşa mai departe. Cel mai important drept al omului în procesul penal e dreptul de a nu contribui la propria incriminare. După ce se începe urmărirea penală in rem, procurorul ştie cu cine are de-a face, că are toate elementele, are probe. Cheamă persoana care e ţintă şi o audiază ca martor.

Potrivit art. 117 din Procedura Penală, cu titlul marginal capcanatoriu Dreptul persoanei de a nu contribui la propria acuzare, martorul e obligat să spună tot ce ştie, după care procurorul alege ce foloseşte sau nu împotriva lui. Spiritul CEDO nu este în sensul ăsta. Practic, noile coduri, îndeosebi cel de Procedură Penală intrat în vigoare la 1 februarie 2014, a constituit un regres în ce priveşte procedura penală. Ne-am rupt de Codul de Procedură din 1968. Fusese articulat, adus în concordanţă cu CEDO, chiar funcţiona.

Foarte mulţi specialişti, inclusiv de la Institutul Naţional al Magistraturii, ne spuneau – oameni realişti de altfel – la întrunirile profesionale şi procurori: „Noi am crezut că ne vom bloca, că actualul Cod de Procedură Penală ne va împiedica să desfăşurăm activitatea”. Toată lumea e realistă. Să nu credeţi că în ţara asta sunt numai ticăloşi, sunt magistraţi de bună credinţă. Numai că noi avem această temere, că s-ar putea întâmpla ceva, oamenii se tem de SRI.

Au reuşit să creeze această spaimă în rândul populaţiei, mai ales în rândul magistraţilor, temerea de SRI. Și acesta este un semnal foarte grav pentru societate. De ce ne temem? Repet, eu sunt ofiţer, ţin la structurile forţelor armate, eu fac parte, potrivit art. 115 din Constituţie, din forţele armate, dar aşezaţi-i unde zice Constituţia, să-şi desfăşoare activitatea în limitele alea. Și nu: ei conduc, în cauzele grele, procesul penal. Ăsta este semnalul pe care-l trag eu.

MEDIAFAX: Cum vedeţi faptul că sunt peste 300 de dosare de la DNA, în care sunt vizaţi magistraţii. Sunt ele o formă de şantaj sau pur şi simplu, cum spun procurorii, că justiţiabilii nemulţumiţi depun o sesizare?

Constantin Udrea: Orice persoană trebuie să fie corectă cu legea şi statul, deci şi magistraţii. Primul care ar trebui să fie corect în relaţia cu statul e magistratul. Un magistrat care nu e corect ar trebui să răspundă. Aceasta este situaţia de la care plecăm. Pe de altă parte, dacă – nu am probe, spun ca ipoteză – aceste dosare sunt întocmite unor judecători care instrumentează anumite cauze delicate, atunci sunt semne de întrebare. Am aflat, tot din ştirile de presă, că şi procurori DNA, care nu mergeau pe o anumită linie, fuseseră certaţi de către colegii lor DNA fără să ştie.

Despre unul din ei am aflat şi eu întâmplător, din actele pe care le-am instrumentat. Un fost procuror militar DNA, acum pensionat. Pentru a de feri de această temere din partea organului de anchetă, de către un judecător, vorbesc din punctul meu de vedere, că pot fi anchetat dacă am o cauză a DNA sau DIICOT, e bine că s-a înfiinţat acea secţie care instrumentează cauze numai cu magistraţi. Pentru că niciodată secţia specială nu va instrumenta cauze de drept comun, încât să te temi că-i judeci cauza cuiva şi să ai grijă ce faci că el te va urmări. De ce acest lucru? Va dispărea posibilitatea de şantaj. În ce priveşte numărul foarte mare sunt şi ticăloşi. Au fost şi judecători, procurori dovediţi ca fiind corupţi.

E o mare problemă corupţia şi trebuie pe cât posibil diminuată. N-o să reuşim, niciun stat n-a reuşit s-o aducă la zero. Corupţia trebuie să dispară şi din sistemul judiciar în primul rând, din toate ramurile, dar potrivit legii. Dacă un judecător judecă cu temere de SRI sau de parchet, nu mai e judecător. Vorbeam de independenţa sistemului judiciar, oamenii vorbesc în public despre asta.

Să ştiţi că procurorul nu e independent prin lege, independent este doar judecătorul. Potrivit Constituţiei şi legilor ţării şi legii de organizare, procurorul funcţionează pe principiul legalităţii şi al subordonării ierarhice. Independenţa este incompatibilă cu subordonarea ierarhică. Când se vorbeşte că afectează independenţa justiţiei, de altfel se spune un neadevăr, pentru că procurorii n-au fost şi nu sunt independenţi, ei sunt subordonaţi ierarhic. La capătul actului penal se află judecătorul.

Nu se poate vorbi niciodată de independenţa procurorului, că nu permite Constituţia. Sub acest aspect, procurorul nu e magistrat. Există hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului care spun că procurorilor români le lipseşte de fapt atributul esenţial care îi dă nuanţă şi consistenţă noţiunii de magistrat şi anume independenţa. Nu sunt independenţi. Cu atât mai mult procurorii militari, pentru că au dublă subordonare: o subordonare profesională şi o subordonare militară. Toţi am fost de acord că subordonarea militară n-a existat niciodată, nici pentru noi, nici pentru ei, pentru că prin lege nu ne supunem structurilor militare, noi n-avem o subordonare militară. Ne supunem noi, judecătorii, doar legii, iar procurorii se supun şefilor ierarhici. Dar această supunere există doar pentru că o prevăd Constituţia şi legea. Prin urmare, nu poţi vorbi de independenţa procurorului, e un non-sens, iar cei care vorbesc, o fac din alte motive.

Și reacția procurorului general

Augustin Lazăr a reacționat la declarațiile judecătorului militar Constantin Udrea, spunând că afirmațiile judectătorului reprezintă opinii personale, părtinitoare și, totodată, atrage atenția asupra unei posibile încălcări a obligației de rezervă impusă magistratului. Lazăr amintește că Udrea a fost pe lista unor sesizări făcute la Inspecția Judiciară, despre care recunoaște că au fost clasate.

„Văzând interesul reprezentanților mass-media privind declarațiile publice ale domnului Constantin Udrea, judecător militar la Curtea Militară de Apel București, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: La data de 20 decembrie 2017, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a sesizat  Inspecția Judiciară, în temeiul art. 45 alin. (2) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea efectuării de verificări prealabile cu privire la existența indiciilor săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. s) și t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor de către domnul colonel magistrat Udrea Constantin, sesizare respinsă de către Inspecția Judiciară.

De asemenea, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a sesizat  Inspecția Judiciară, în temeiul art. 45 alin. (2) și (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea efectuării de verificări prealabile cu privire la eventuala comitere de către judecătorul Udrea Constantin a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) și t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, sesizare clasată de către Inspecția Judiciară. Declarațiile publice ale domnului judecător militar Udrea  Constantin  trebuie interpretate în contextul expus anterior, cel al existenței unor sesizări adresate Inspecției Judiciare de către procurorul general al  PÎCCJ referitoare la conduita acestuia.

Conducerea PÎCCJ consideră că afirmațiile domnului judecător reprezintă  opinii personale, părtinitoare și, totodată, atrage atenția asupra unei posibile încălcări a obligației de rezervă impusă magistratului, în condițiile în care are spre soluționare cauze în care pot fi incidente aspecte pe care le critică,  iar abordările  acestuia nu s-au situat la nivel de principiu, ci au constat în afirmații punctuale, pentru care nu a prezentat dovezi”, se arată  într-un comunicat transmis de Parchetul General.

Judecătorul Udrea, într-un alt interviu pentru TVR 1

LAZAR,”PISCINA SPP” SI-O ANCHETA CU CANTEC!

6 oct.

Război cu acuzații dure între judecătorul militar Constantin Udrea și procurorul general Augustin Lazăr. Judecătorul a atacat protocoalele într-un interviu pentru Mediafax, procurorul general Augustin Lazăr i-a dat o replică, spunând că magistratul a avut opinii personale și părtinitoare după ce a fost reclamat la Inspecția Judiciară, apoi a urmat replica judecătorului.

Judecătorul militar spune că și procurorul general a fost părtinitor atunci când nu a constatat o infracțiune a unui șef al SPP și că a făcut baie în piscina SPP.

„Nu sunt numai două, sunt mai multe (sesizări la Inspecția Judiciară, n.r) (…) Au mai fost două clasate. Una privea un accident de vânătoare în care era implicat un ofițer SPP, cu moartea unui vânător pe raza unei localități din Prahova, vânătoare la care a participat și un șef al unui serviciu secret. Niciunul dintre participanți nu avea asigurare de răspundere civilă obligatorie ce se pedepsește cu închisoarea, e infracțiune. În momentul când cauza a fost instrumentată de un procuror militar din raza județul Prahova, Toma îl cheamă – avea rang de procuror de judecătorie, dar a fost promovat odată cu cauza și a ajuns procuror de Înaltă Curte, prin delegare, la secția parchetelor militare de pe lângă Înalta Curte”, a declarat judecătorul Constantin Udrea, pentru Mediafax.

Acesta a spus că respectivul caz a ajuns la el în contestație, prilej cu care a sesizat anumite nereguli pe care le-a remediat.

„Am dispus trimiterea cauzei la judecată, dar l-am sesizat și pe procurorul general cu faptul că procurorul militar competent a refuzat să facă cercetări și cu privire la infracțiunea de care vă vorbeam: niciunul dintre vânători nu avea asigurare obligatorie. M-au sâcâit în continuare și au sesizat Inspecția Judiciară. Bălăceala în piscină se referă la conducătorul acelui serviciu”, a mai precizat judecătorul.

Constantin Udrea a mai spus că generalul Gheorghe Coșneanu de la Secția Parchetelor militare a Parchetului General a fost coleg de cămin cu Augustin Lazăr.

„Să spună dacă e normal să se scalde în piscina SPP și să nu constate infracțiunea șefului SPP. Să spună dacă e normal și dacă asta e părtinitor, să spună public: Aveam obligația să constat, n-am constatat”. Împreună cu Coșneanu (procurorul general s-a scăldat în piscină, n.r.)”, a mai spus Constantin Udrea.

Judecătorul se referă cel mai probabil la incidentul de la vânătoare soldat cu moartea unui om care a avut loc în ianuarie 2012, în pădurea Turbatu din județul Prahova. La vânătoare au participat afaceriști, vânători dar și doi oameni din SPP, șeful Lucian Pahontu și un subordonat al său.

Procurorii militari l-au trimis în judecată pe colonelul Petre Soare de la SPP în acest caz.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR LIVIU DRAGNEA VA SESIZA LUNI CCR,CU PRIVIRE LA EXISTENTA UNUI CONFLICT INTRE MINISTERUL PUBLIC SI PARLAMENT,LEGAT DE PROTOCOLUL SRI -P.G. SEMNAT IN 2016!

6 oct.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, va sesiza luni CCR, cu privire la existența unui conflict între Ministerul Public și Parlament, legat de protocolul SRI-Parchetul General din anul 2016, pe motiv că Parchetul a „supralegiferat SRI”, potrivit unor surse politice.

Semnatarul sesizării va fi doar președintele Camerei Deputaților, au adăugat sursele politice citate.

Informația privind intenția sesizării CCR în legătură cu un posibil conflict juridic între Ministerul Public și Parlament a fost confirmată oficial, joi, pentru Mediafax, de către Florin Iordache, însă deputatul PSD nu a precizat dacă obiecția de neconstituționalitate va fi depusă la Curtea Constituțională de către Camera Deputaților sau de Guvern.

Întrebat joi cine trebuie să facă procedural sesizarea și dacă e vorba despre președintele Camerei Deputaților, Iordache a răspuns: „Bineînțeles. Sau Guvernul”.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri, la Parlament, că susține un eventual demers de sesizare a CCR pe marginea semnării protocoalelor din Parchetul General și SRI, idee avansată săptămâna trecută de deputatul social-democrat Florin Iordache.

Pe 25 septembrie, Florin Iordache a declarat, în ședința Comisiei juridică a Camerei Deputaţilor, în cadrul dezbaterilor privind OUG 6/2016, că prin semnarea protocolului cu SRI în anul 2016, procurorul general, Augustin Lazăr, a transformat Serviciul Român de Informații în organ de cercetare penală, astfel SRI primind puteri sporite.

„Din punctul meu de vedere, protocoalele sunt inadmisibile şi modul în care Procurorul General a semnat aceste protocoale sunt de natură să creeze un conflict constituţional şi ne gândim foarte clar să declanşăm un conflict constituţional datorită faptului că prin semnarea de către Procurorul General a acestor protocoale, mă refer şi la cel din 2009 şi la cel din 2016, a venit să adauge la Codul de Procedură Penală. (…) Prin semnarea acestor protocoale, procurorul general a venit să adauge la CPP şi a transformat SRI în organ de urmărire penală. Noi analizăm dacă nu este vorba despre un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm Curtea Constituţională”, a declarat Iordache.

DOUA DAME ARESTATE IN COSTA RICA!

6 oct.

Dacă o știre de acest fel ar fi apărut în perioada interbelică, presa-presă ar fi invadat bulevardele cu ziariști (așa se numeau atunci vînzătorii de ziare) care să strige titlul edițiilor speciale: „Coana Joițica arestată!“, „Nuţi priponită-n Costa Rica!“, „De la Cotroceni la pîrnaie!“, „Metresa și procurora în cătușe!“ etc. Am putea încerca să ne imaginăm cum ar fi urlat ziarele dacă ar fi fost în situația să anunțe arestarea Elenei Lupescu! Joi dimineață, la intersecții nu se transmiteau decît înjurături.

La orele dimineții, orașul este ca un spital de nebuni pe roți, ca un șarpe metalic nervos, ca Saigonul în orele de evacuare înaintea intrării comuniștilor. Bomba se rostogolea pe la radiouri. Trezitorii de dimineață, surescitați și cînd vorbesc despre ploaie sau despre ora exactă, tremurau de plăcere și erau gata să ronțăie microfoanele, ca să producă mai mult zgomot. Coana Joițica a regimului Băsescu a fost săltată de pe stradă! Mamma mia, mamma mia! Evenimentul avea reverberația unui cutremur politico-financiaro- geologic. Mai vedetă decît Traian Băsescu, mai damă decît frumusețile și manechinele regimului, Elena Udrea a fost un soi de poveste de succes a mahalagioaicei din Pleșcoi, scăpată în palatul prezidențial al României. Cele două cucoane, cîndva faima Bucureștilor și a Coastei de Azur, unde Nuţi cheltuia cu punga de plastic, au poposit la arestul Interpolului din Costa Rica după luni bune de lăfăit la umbră groasă și prin baruri parfumate. Nu mă gîndesc la penibilul lui Teodor Baconschi, cel cu „Elena, cînd mă uit la tine…“, la Marin Anton sau la ceilalți din lungul șir de lingăi și profitori din preajma Joițichii. Mi-a alunecat gîndul doar la Traian Băsescu. Sigur n-a hăhăit prelung. Mai degrabă o fi încremenit. De ce or fi luat-o? Și așa, la modul demonstrativ, de pe stradă, și filmată cu telefonul pentru a putea livra televiziunilor o probă pentru veridicitatea știrii? Nu cumva Elena a făcut o prostie? Sau Alina Bica? Sau amîndouă? Presupun că nici un român nu-și imaginează că Udrea și Bica trăiau din vîndut banane sau gogoși pe plaja din Costa Rica. Și de cînd o țin într-o vacanță, de cînd se tot sulemenesc ca să trimită fotografii în țară, cheltuiesc niște bani. Din ce cont plătesc ele hotelul și din ce cont se învîrt în acest paradis turistic? Presupun că dintr-un cont din Panama, din paradisul fiscal de unde vor fi mișcat niște bani. Dacă și-au transferat 500 de euro, nu le prindea nici dracu’. Dar dacă au transferat cîte 2-3 milioane de euro să își cumpere o căsuță la malul mării? Ce mare brînză, or fi zis ele!

Mandatul Interpol poate fi o formalitate. Arestarea ține o zi, două, trei și apoi se duc înpoi la plajă, una fiind protejată de cetățenia copilului abia născut. Și pînă le-o aduce Interpolul în România și pînă Costa Rica le extrădează, ne pensionăm cu toții! Dar dacă această arestare neașteptată trădează o greșeală a celor două, iar greșeala ar putea fi legată de o sumă enormă de bani? Să nu uităm că actualul președinte al republicii Costa Rica, Carlos Alvarado Quesada, reprezentînd un partid de stînga, a cîștigat alegerile cu o campanie centrată pe anticorupție. Și de la instalarea sa din 8 mai 2018 și-a început mandatul inclusiv cu punerea în aplicare a planurilor sale de combatere a corupției. Quesada nu prea seamănă cu Iohannis. Cine urmărește puțin subiectul în presa internațională află că predecesorul lui Quesada, Luis Guillermo Solis, cel care a condus Costa Rica între 2014 şi 2018, este deja subiectul unui mare scandal și al unui dosar de investigație pentru corupție.

Este greu de crezut că președintele Quesada n-a auzit povești despre România, despre corupție și n-a citit despre prezența în țara sa a celor două dame. Și că serviciile secrete costaricane nu-i vor fi livrat informații despre activitatea lor. Mi-e greu să-mi imaginez că a cerut reținerea celor două pentru a le invita la o cafea și pentru a afla de la ele secretele succeselor în bătălia anticorupție dusă de Traian Băsescu. Mai degrabă președintele costarican a aflat un răspuns la întrebarea din ce trăiesc cele două dame de la București (mai ales că în guvernul precedent a ocupat postul de ministru al Muncii). Nu apăreau pe nici o listă de investitori și nici pe altele cu femei salariate.
Punerea neașteptată în aplicare a mandatului de arestare prin Interpol trebuie să ascundă mai mult decît o simplă aplicare internațională. Cred asta și pentru că avocații, unii apropiați de marinar, au dat fuga la TV să ne spună că șansele de expulzare din Costa Rica sunt nule. Nu știu. Dar arestarea celor două dame a bătut scandalul de la Strasbourg și deschide calea unor negocieri.
Dacă se hotărăsc amîndouă să vorbească în fața unor procurori?

CUKI ,DANIEL SI VARUJAN NU FITI IUDE.LEGEA OFFSHORE PUNCT SI DE LA CAPAT!

6 oct.

Transgaz

UPDATE Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu nu au ajuns vineri la un consens privind Legea offshore, după o discuţie la Parlament de circa patru ore, astfel aceştia vor invita săptămâna viitoare liderii grupurilor parlamentare la discuţii pentru a ajunge la o variantă finală, conform unor surse politice.

O întâlnire a avut loc vineri în biroul lui Liviu Dragnea, la discuții participând ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici şi deputaţii ALDE, Varujan Vosganian şi Andrei Gerea şi secretarul general al ALDE, Daniel Chiţoiu.

S-ar fi convenit ca săptămâna viitoare să fie invitaţi reprezentanţii din comisiile de specialitate ale Legislativului şi membri din toate grupurile parlamentare, pentru a stabili o variantă finală a proiectului de lege. Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu vor avea o întrevedere şi cu Asociaţia Exploratorilor din Marea Neagră. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, le va prezenta acestora un studiu de impact al proiectului Legii offshore.

ALDE ar fi cerut ca Ministerul de Finanțe să producă niște simulări pe diferite variante de prevederi fiscale care duc în final la împărțirea beneficiilor dintre statul român și investitori.

Surse politice din zona negocierilor spun că ALDE ar fi cerut un model practicat în Olanda sau Norvegia, de 50%-50%.

Legea a fost retrimisă săptămâna aceasta la Comisii, în contextul în care ALDE și UDMR nu au susținut-o în plen, astfel că PSD a rămas fără majoritate.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, declara miercuri, referindu-se la proiectul legii offshore, că deputații ALDE care fac parte din Comisia de industrii au „fost luați pe nepregătite cu serie de modificări prezentate la comisie în ultimul moment”.

PAPA FRANCISC VINE IN ROMANIA!

6 oct.

Publicaţia Periodista Digital scrie despre vizita Papei Francisc în România şi Bulgaria, menţionând că Suveranul Pontif ar urma să vină în primele zile din mai anul viitor.

„Jorge Bergoglio va merge în cele două ţări est-europene cu un important mesaj în sensul deschiderii ecumenice, în contextul în care în Bulgaria procentul credincioşilor ortodocşi este de 82%, în timp ce în România (…) este de 87%”, notează Religion Digital, secţia pentru teme religioase a publicaţiei Periodista Digital.

Papa Francisc ar urma să se deplaseze la Bucureşti şi în oraşele bulgare Sofia şi Plovdiv.

Purtătorul de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice, Francisc Doboş, a declarat la rândul său vineri, pentru agenția News.ro că Papa ar putea vizita România în luna mai a anului viitor.

El a spus că autorităţile de la Vatican nu au făcut încă un anunţ oficial cu privire la această vizită, însă „sunt foarte mari şanse” ca aceasta să aibă loc.

Papa Francisc ar fi al doilea Suveran Pontif care vizitează România după ce în mai 1999 ţara noastră a fost vizitată de către Papa Ioan Paul al II-lea.

PRESEDINTELE USA DONALD J.TRUMP IL BAGA IN MORMANT PE MILIARDARUL KHAZAR GEORGE SOROS SI ONG-URILE SALE NEOMARXISTE PROGRESISTE:”SUNT FOARTE MANDRU DE VOTUL SENATULUI USA IN FAVOAREA AVANSARII JUDECATORULUI BRETT KAVANAUGH!

6 oct.

UPDATE Preşedintele SUA Donald Trump s-a declarat vineri „mândru” de votul favorabil al Senatului în procedura de numire în funcţie a controversatului judecător Brett Kavanaugh, afirmând că protestatarii sunt „plătiţi de Soros şi de alţii”.

„Sunt foarte mândru de votul Senatului SUA în favoarea avansării numirii judecătorului Brett Kavanaugh! Femeile foarte necivilizate care au strigat în uşile ascensorului sunt profesioniste plătite pentru a le afecta imaginea senatorilor. Să nu cădeţi în această capcană! Şi vedeţi semnele identice făcute de profesionişti. Sunt plătiţi de Soros şi de alţii (…)”, a transmis Donald Trump pe Twitter.

Senatul Statelor Unite s-a pronunţat vineri, în cadrul unui vot preliminar, în favoarea numirii la Curtea Supremă de Justiţie a judecătorului Brett Kavanaugh, acuzat de o agresiune comisă în anii 1980.

Votul a fost un test de susţinere înaintea procedurii definitive, programată sâmbătă.

Votul preliminar din plenul Senatului a fost 51 la 49. Republicanii au o majoritate de 51 de voturi în Senat, dar un senator republican a votat împotrivă. În schimb, în favoarea numirii a votat senatorul democrat Joe Manchin, informează CNN.

Votul final în procedura numirii judecătorului Brett Kavanaugh într-un post la Curtea Supremă de Justiţie este programat sâmbătă.

Și înainte de vot Trump l-a acuzat pe miliardarul George Soros  în cazul militanţilor care au protestat față de confirmarea candidatului său la Curtea Supremă, Brett Kavanaugh, acuzat de agresiune sexuală.

„Manifestanţii care urlă (…) sunt profesionişti care au fost plătiţi pentru a da o imagine proastă senatorilor. Nu vă lăsaţi păcăliţi! Priviţi la toate pancartele identice făcute de profesionişti. Plătite de Soros şi de alţii!”, a reacţionat preşedintele american într-o postare pe Twitter, înainte de votul decisiv al Senatului

Mii de militanţi s-au adunat joi la Washington pe colina Capitol Hill, unde se află faţă în faţă Curtea Supremă şi Congresul, agitând pancarte pe care se putea citi: „Nu trădaţi femeile, nu votaţi!”

Kavanaugh a fost acuzat de către trei femei de agresiune sexuală.

Peste 300 de manifestanţi au fost reţinuţi, între care actriţa Amy Schumer, verişoara liderului democrat din Senat, Chuck Schumer, şi modelul Emily Ratajkowski.

MANIPULARE ONG-URILOR NEOMARXISTE PROGRESISTE A DAT GRES. NE VEDEM LA URNE SI VOTAM „DA” LA REFERENDUM!

6 oct.

”Referendumul pentru familie” din acest week-end este momentul adevărului pentru români și pentru România. Acum se va vedea ce-și doresc românii și dacă parcursul țării va merge mai degrabă spre marxismul anilor ’30 sau dacă vom trăi într-un stat #normal.

Pe ultima sută de metri au apărut în spațiul public două manipulări prin care propaganda încearcă să țină oamenii în case:

  1. Votul la referendum NU ne scoate din Europa

Se încearcă imprimarea ideii că votând ”DA” la referendum, România se va îndepărta de UE.  Acest lucru este fals, creștinismul fiind unul dintre pilonii contrucției europene. La nivel internațional, statele cu administrații conservatoare imprimă politicii lor același tip de optică pe care o găsim și în România.

Conform fostei ambasadoare a SUA la ONU, Samantha Power doar ”12% dintre statele membre ONU permit căsătoriile între persoanele de acelaşi sex” și totuși, goarnele globaliste ne spun că acest referendum nu este normal și că ne face mai puțin europeni.

Dincolo de Uniunea Europeană este bine de amintit că nici măcar Bruxellesul sau Berlinul nu pot schimba geografia și că România este în Europa cu mult înainte ca alte  state care acum vorbesc de MCV și Schengen să existe.

  1. Hoții strigă hoții

De mai bine de o săptămână, presa și social media sunt alimentate de diverse ONG-uri implicate în calitate de obervatori la referendumul din 6-7 octombrie și speculează intens pe marginea scenariului fraudării alegerilor de către Guvern, în beneficiul reviziuirii Constituției.

Confruntați cu probabilitatea foarte mare ca referendumul să fie validat, contestatarii se repliază pe narativul fraudării alegerilor. Ca și la referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu în 2012, adversarii nu se poziționează pe dezbaterea de fond (unde sunt vulnerabili), ci pe narativul că PSD și Guvernul fură alegerile.

În momentul în care nu mai ai niciun argument, iar singura ta idee este #boicot este evident că ai pierdut meciul. Prin această teorie se pregătește ziua de luni în care ei vor avea de manageriat o mare înfrângere.

Până atunci rămâne cum am stabilit – Ne vedem la urne și votăm ”DA” la referendum!

Autor: Alexandru David

DESPRE CE SUNT TOATE ACESTE MINUNI?

6 oct.

Vă propun un lucru simplu: uitaţi-vă atent la feţele celor care propun toate aberaţiile prezentului. Priviţi-i pe cei care vă spun să staţi acasă, studiaţi-le figura şi gesturile. Vă plac, vi se par a fi persoane agreabile? Repet: priviţi-i fără să-i ascultaţi. Doar uitaţi-vă la ei şi intuiţia vă va spune că ceva nu e în regulă.

Acum să trecem la pasul doi: discursul lor. Ce-ţi spun ei? Că globalismul e bun, astfel încât trebuie să se termine cu statele naţionale, că nu e OK să intervii brutal în viaţa oamenilor şi de-aceea referendumul pentru familie nu e bun s.a.m.d.

Să le luăm pe rând: globalismul e bun. OK, putem fi de acord, dar ce presupune asta? Mai nimic, îţi spun ei, doar să te lepezi de naţiune. Adică să renunţi la ceva pe care-l ai, cu care te-ai născut în schimbul a ceva ce nu cunoşti, dar despre care ţi se spune că e minunat. La fel şi cu familia. Ţi se spune că modelul care funcţionează de la începutul istoriei nu e OK şi că trebuie să renunţi la el. De ce? Pentru că modelul pe care ţi-l propun ei e OK.

Un exemplu: la un moment-dat s-au împărţit cupoanele cu acţiuni. Câţi le mai aveţi? Şi dacă le mai aveţi, câţi v-aţi implicat, ca adevăraţi proprietari care eraţi, în conducerea acelei societăţi la care aţi luat acţiunile? Câţi aţi participat la Adunările Generale ale Acţionarilor? Ce-aţi făcut cu acţiunile? Simplu, le-aţi vândut, aţi renunţat, făcându-vă părtaşi la jaful economiei naţionale. Mai aveţi idee ce s-a ales de banii aceia? Probabil mai nimic, s-au volatilizat, exact aşa cum se volatilizează bunurile tangibile schimbate pe iluzii.

Mâine şi poimâine avem un referendum. Referendumul nu este despre iubire, toleranţă sau alte baliverne cu care împroşcă propaganda. Nu, referendumul este despre renunţare, mai precis, întrebarea care se pune este: „Eşti de acord să-ţi păstrezi familia?” Dacă răspunzi da, totul rămâne aşa cum ştim de milenii, dacă răspunzi nu sau nu participi, înseamnă că alegi ca totul să se dărâme şi să fie înlocuit cu altceva. Înţelege că, începând cu momentul înlocuirii cu „altceva”, vei fi obligat să renunţi la normalitatea ta. Pentru că tu ai ales aşa sau pentru că mulţi alţii, orbiţi de iluzii, au ales asta pentru tine.

Gândeşte retrospectiv şi vezi cum în ultimii treizeci de ani cel care-a renunţat ai fost de fiecare dată tu. Tu ai renunţat la stabilitate, la siguranţa unui loc de muncă, la resursele ţării, la hălci întregi din industrie şi, începând cu infamul regim băsescu, chiar la o mare parte din libertatea ta. Te simţi mai bine? Promisiunile de „mai bine” care ţi s-au făcut de fiecare dată s-au îndeplinit? Desigur, nu, iar tu te afunzi din ce în ce mai mult în frustrare. Asta în condiţiile în care frustrarea ta este combustibilul lor, baza pe care îţi vor propune renunţările viitoare.

Vrei să continui să fii victima lor, să îngroşi rândurile păcăliţilor istoriei? Stai acasă sau votează nu. Te-ai trezit, ai înţeles că până acum ai fost păcăliciul lor? Mergi la vot şi votează DA! E timpul să ne trezim, oameni buni! E timpul să fim conştienţi de fiecare gest al nostru. Salvaţi normalitatea!

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

CE SE VA MAI INVENTA IN ACEST RAZBOI HIBRID ROMANO-ROMAN SI ANTIROMAN DUPA CE BATALIILE VOR FI INCHEIATE?

6 oct.

Răfuiala națională atent externalizată pe tema Legilor Justiției s-a încheiat. Printr-un fel de armistițiu ciudat. Singura surpriză notabilă mai poate surveni atunci când se vor pune în practică amnistia și grațierea. Ostilitățile s-au mutat însă cu aceeași intensitate pe un alt teren. Cel a referendumului. Și aici, o provocare internă se transformă într-o vâlvătaie externă.

S-a ajuns la un armistițiu cât se poate de ciudat. În privința Legilor Justiției. Cele trei omologate pe rând de către Curtea Constituțională a României. Isteriei contestatarilor i s-a dat cumva curs. Prin răbufnirea care tocmai a avut loc în Parlamentul European. Dar și prin insistența atacării acestui pachet de legi la Comisia de la Veneția. Acum Tudorel Toader ne comunică, întorcându-se de la Veneția, un fapt cât se poate de straniu. Că ar fi convenit cu Comisia ca, printr-o ordonanță de urgență, să modifice cele trei Legi ale Justiției. În baza unor observații ale Comisiei, adjudecate de Ministrul Justiției. Hopa! Una dintre cele trei legi este deja promulgată de președintele Klaus Iohannis. Prin urmare, și-a produs și își produce efectele. Nicio modificare nu retroactivează. E doar pentru viitor. În privința celorlalte două legi, acestea urmează să fie promulgate. Preconizata ordonanță de urgență le va aduce unele modificări. Care? Domnul Tudorel Toader nu ne-a spus. Nu cumva sunt modificări „pe ici pe colo, prin punctele esențiale”?

Și de ce legi atât de importante, cu caracter organic, tocmai adoptate și omologate de Curtea Constituțională a României, urmează să fie modificate printr-o simplă ordonanță de urgență? Explicația care ne este servită pe tavă de către ministrul Justiției este că doar în acest fel modificările solicitate de Comisia de la Veneția și acceptate de domnia sa pot fi făcute în timp util. Adică în câteva zile. Înainte de promulgare. Președintele Klaus Iohannis, după ce a promulgat prima lege, va mai promulga încă două cumva în orb, pentru că, apoape simultan, textele vor fi modificate. Și tocmai Comisia de la Veneția, care este garantul european al constituționalității legilor, închide ochii și acceptă ca acte normative cu caracter organic să fie modificate nu de Parlament, ci de Guvern, printr-o ordonanță de urgență. Dar parlamentarii sunt totuși informați de către Ministrul Justiției asupra intențiilor acestuia? Câte modificări și ce fel de modificări se vor face? Tudorel Toader vorbește despre aproape  20 de propuneri convenite cu Comisia de la Veneția.

Cum-necum, se ajunge astfel la un soi de armistițiu, care ar putea fi acceptabil pentru Comisia de la Veneția și care va trebui să fie omologat și de către Parlamentul European. Unde uraganul se pare că s-a transformat într-o simplă furtună de toamnă.

Dar războiul nu se încheie. Se mută în altă parte. Și se dezvoltă cu toată intensitatea. Noul război este pe referendum. În țară, spiritele sunt mai încinse decât oricând. Mai mult sau mai puțin ipocrită, întreaga opoziție s-a plasat pe aliniamentul boicotului. Pe față sau prin spate, toate partidele din frontul anti-PSD le transmit membrilor și simpatizanților semnalul de a boicota acest mare examen de civism. Cel mai important exercițiu democratic din istoria României, generat de 3.200.000 de cetățeni. Care solicită definirea căsătoriei ca fiind o uniune dintre un bărbat și o femeie. Și modificarea adecvată a Constituției. Organizațiile societății civile, nu doar cele ale comunităților de homosexuali, au luat foc. Și își exercită pe toate căile presiunea, pentru ca cetățenii să refuze să se prezinte la referendum sâmbătă și duminică, astfel încât să nu se întrunescă necesarul pentru omologare, de minimum 30% din totalul cetățenilor cu drept de vot. În scopul de a contribui la o eventuală înfrângere a PSD, partidele adversare pun și ele umărul în aceeași direcție.

Și, din nou, războiul se externalizează. Au existat voci în Parlamentul European, care au amenințat România, acuzând-o că se face vinovată de încălcarea drepturilor omului, dacă barează posibilitatea căsătoriilor între homosexuali. La început, aceste voci au fost singulare. Acum, iată, avem și un protest și avertisment colectiv. Asumat și semnat de peste 40 de europarlamentari. Care acuză Guvernul României de un grav atentat asupra unor libertăți cetățenești. Practic, de o tentativă de a încălca grav democrația. Din nou, Guvernul României, organizator al acesui referendum solicitat de 3.200.000 de cetățeni, este pus pe nedrept a zid. Ca și când Guvernul ar fi avut de ales. Și este pus la zid și singurul partid, PSD, care a declarat că susține acest referendum. Și că își îndeamnă membrii și simpatizanții să se prezinte la urne.

Și de fapt despre ce vorbim aici? Este clar că toate cultele religioase, începând cu cel creșin otodox, care este majoritar, susțin această modificare a Constituției. De altfel au și semnat un acord în acest sens. Ceea ce înseamnă că cei mai mulți dintre oamenii credincioși practicanți sau nepracticanți sunt îndemnați insistent să meargă la referendum și să voteze „da”. Consecința este – și asta îi scoate din minți pe reprezentanții frontului anti-PSD – că acest partid, aflat în prima linie a referendumului, ar putea înregistra și probabil va înregistra o importantă victorie morală.  Care se transformă într-o victorie politică. Care la rândul ei se va transforma într-o victorie electorală. Și de aici contrareacția internă și externă.

Peste câteva zile însă și acest război se va încheia. Și mă îndoiesc că domnul Tudorel Toader, sub presiune externă, va fi invitat la Comisia de la Veneția pentru a i se solicita să elaboreze o ordonanță de urgență prin care să modifice modificarea Constituției. Dar ce se va mai inventa în acest război hibrid româno-român și antiromân după ce ambele bătălii vor fi încheiate? Pe ce alt front, pe ce alte aliniamente se vor muta combatanții? Aceasta este întrebarea corectă și nicidecum dacă după război vine pacea.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog

La 5 octombrie 1455, sultanul turc Mahomed al II-lea îi adresează domnului Moldovei Petru al III-lea Aron un ultimatum prin care i-a cerut plata unui tribut de 2 000 galbeni

6 oct.

CER SI PAMANT ROMANESC

Imagini pentru petru al III lea aron

Petru al III-lea Aron 

După unii istorici, Petru al III-lea Aron  era fiul din flori al lui Alexandru cel Bun, mama sa fiind necunoscută. După alţii, era fratele lui Alexandru cel Bun.  

A fost căsătorit cu Doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria şi care a murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din judeţul Suceava.

A ocupat de trei ori tronul Moldovei după cum urmează:

Prima domnie:  octombrie 1451 – februarie 14

A doua domnie:  august 1454 – februarie 1455

A treia domnie: mai 1455 şi aprilie 1457

A fost în relaţii foarte bune cu Iancu de Hunedoara, care l-a susţinut la luarea tronului.

El s-ar fi înțeles cu Alexăndrel (Alexandru al II-lea), un alt pretendent la tronul Moldovei, să-l înlăture pe Bogdan și să domnească împreună.

Imagini pentru Petru al III-lea Aron

Bogdan al II-lea Muşat, domn al Moldovei (1409 – 1451)

 Domn al Moldovei:  2 oct…

Vezi articolul original 647 de cuvinte mai mult

SANDY POSEY – ALL HUNG UP IN YOUR GREEN EYES!

6 oct.

PEPPINO GAGLIARDI – UN AMORE GRANDE!

6 oct.

GINO FEDERICI – BEAUTIFUL MARIA OF MY SOUL!

6 oct.

%d blogeri au apreciat: