Arhiva | 12:42 pm

JOHANNIS-HELLVIG-TARICEANU SAU PACTUL PE JUSTITIE? ,ALDE VA TRADA IAR PSD NU SE VA PREZENTA LA PALATUL COTROCENI!

24 oct.

UPDATE PSD a decis miercuri că va merge la consultările de la Palatul Cotroceni, de la ora 15.00. Din delegație fac parte Liviu Dragnea, Robert Cazanciuc, Florin Iordache și Șerban Nicolae.

Cele două partide de la guvernare vor merge separat, ceea ce este o premieră. ALDE a anunțat încă de marți că va merge la Cotroceni, în vreme ce PSD a hotărât cu câteva ore înainte. Până acum cele două formațiuni trimiteau o singură delegație la Cotroceni.

Chestionat de ce PSD nu merge împreună cu ALDE la Cotroceni, liderul PSD Liviu Dragnea a spus: ”Cred că pentru a avea mai mult timp la dispoziție, fiecare dintre noi, pentru a vorbi cu președintele României”.

Întrebat de jurnaliști în privința unui eventual pact pe justiție, Dragnea a replicat: ”Aș vrea să discut după, nu vreau să stric surpriza”.

PSD s-a reunit miercuri dimineață în Biroul Permanent Naţional  dacă acceptă invitația președintelui Klaus Iohannis de a participa la consultări pe tema legislației în domeniul justiției.

„Vom decide astăzi asupra acestui lucru. Părerile sunt împărţite, de aceea suntem în BPN ca să decidem împreună şi să votăm. Nu gândim toţi la fel. Ştiţi foarte bine că relaţia noastră cu Iohannis este foarte rece de foarte mult timp. Şi, vizavi de Iohannis, vorbim de comunicare şi dialog între cele două părţi – s-a stins demult această idee. Prin urmare, sunt colegi de-ai mei, printre care mă aflu şi eu, care consideră că nu avem nicio şansă de a purta un dialog cu această persoană. Dar astăzi, la BPN, vom decide ce este mai important pentru partid”, a declarat secretarul general adjunct Codrin Ştefănescu, la Parlament, înaintea şedinţei BPN al PSD.

Întrebat cum comentează faptul că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se va duce separat la consultări, Codrin Ştefănescu a răspuns: „Deocamdată, domnul Tăriceanu vrea să vorbească despre protocoalele secrete. Poate vrea să semneze cu domnul Iohannis un pact pe chestia asta – cum facem şi cum desfacem ceea ce s-a întâmplat inclusiv în mandatul lui. (…) În momentul de faţă, noi facem analize pe piaţă despre un candidat comun la Preşedinţie – PSD plus ALDE, dar mergem puţin separat la Cotroceni”.

La rândul său, liderul PSD Vrancea Marian Oprișan a declarat, miercuri, la Parlament, că partidul ar trebui să accepte invitația la Cotroceni pentru consultări pe legislația în domeniul justiției, însă un eventual pact pe justiție ar fi „o chestiune absolut neserioasă”.

„Sigur că trebuie să meargă, e normal ca partidele politice și mai ales cele de guvernământ să meargă la consultările convocate de președintele țării”, a declarat Oprișan, întrebat dacă PSD ar trebuie să dea curs invitației șefului statului de a participa la Cotroceni la consultări pe tema justiției.

Vicepreședintele PSD a mai menționat că ar fi „o chestiune neserioasă” semnarea unui pact pe justiție la Cotroceni.

„Asta cu pactul am mai auzit. Dl Iohannis trebuia să ne cheme pe toți, de multă vreme, toți șefii instituțiilor statului, toți șefii Consiliilor Județene, prefecții, să ne punem picioarele în apă rece și să facem o strategie pentru următorii 25 de ani în așa fel încât să stabilim care este interesul național al României pe fiecare domeniu de activitate în parte. Dl Iohannis nu a făcut acest lucru până la acest moment așa că povestea cu pactul pe care ar putea să îl propună președintele, după părerea mea. este o chestiune absolut neserioasă. Justiția din România trebuie să fie independentă și să nu se mai comită abuzuri, asta trebuie să fie grija statului român”, a spus Oprișan.

De partea cealaltă, vicepreședintele PSD Robert Negoiță a declarat, miercuri, înaintea ședinței BPN în care se decide dacă partidul merge la consultările de la Cotroceni, că social-democrații ar trebui să semneze un pact național pe justiție și alte „teme importante”.

„La consultări nu văd de ce să nu mergem”, a spus Robert Negoiță.

Întrebat dacă PSD ar trebui semneze un pact național pe justiției, acesta a răspuns afirmativ.

„Da. Eu cred că un pact național pe teme importante, eu cred că ar trebui să avem mai multe teme pe care să facem pact național. O să vedem ce ne propune Președintele, dar eu cred că România și clasa politică trebuie să dea un test de maturitate și să terminăm cu lupta asta interminabilă și pe toate temele”, a indicat Negoiță.

Întâlnirea din PSD a fost precedată de o discuţie a lui Liviu Dragnea cu premierul Viorica Dăncilă.

Dăncilă și Dragnea au venit împreună la biroul de la Parlament al președintelui PSD, însoțiți de liderul PSD Vrancea, Marian Oprișan.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luni, 22 octombrie a.c., o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, pe tema legislaţiei din domeniul justiţiei, anunţa Administraţia Prezidenţială.

Programul consultărilor anunțat este următorul: „ora 15:00 – Partidul Social Democrat (PSD), ora 15:30 – Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE); ora 16:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL); ora 16:30 – Uniunea Salvați România (USR); ora 17:00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR); ora 17:30 – Partidul Mișcarea Populară (PMP); ora 18:00 – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale”.

Președinția a mai precizat că fiecare delegaţie poate fi formată din maximum cinci persoane.

ZIUA Z,PENTRU LAZARICA .MINISTRUL JUSTITIEI ,TUDOREL TOADER IL VA TRIMITE LA SPITAL!,VA FI MACEL LA ORELE 18,00!

24 oct.

Lazar mandat Horodniceanu

Ziua Z pentru Augustin Lazăr. Tudorel Toader este așteptat să anunţe miercuri, la ora 18:00, rezultatul evaluării procurorului general, nefiind exclusă varianta ca ministrul Justiţiei să propună revocarea lui Lazăr din funcție.

Toader a început evaluarea lui Augustin Lazăr după ce protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi SRI a fost făcut public, dar a amânat până acum concluziile.

Ministrul a făcut anunțul privind demararea evaluării pe 25 august, Facebook.

„Declanşez procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie! Preambul: În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat. În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogat” încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, „La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr…..din 04.02.2009”. Folosirea sintagmei „se abrogă”, arată şi faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înţeles să le confere acestora valenţe normative”, se arăta în mesajul postat de către ministrul Justiţiei, pe Facebook, la acel moment.

Momentul anunțului privind rezultatul evaluării nu este unul lipsit de importanță. În ultimele zile s-au întețit zvonurile conform cărora Tudorel Toader ar putea fi remaniat, după ce a căzut în dizgrația lui Liviu Dragnea. De anunțul pe care îl va face miercuri în cazul Augustin Lazăr ar depinde scaunul de ministrul al lui Toader.

Este posibil să vedem o propunere de revocare sau „sancțiuni”, a transmis miercuri dimineață Antena 3. Postul de televiziune este cel care a anunţat că miercuri, 24 octombrie, la ora 18:00, ministrul Justiţiei Tudorel Toader va face public rezultatul evaluării.

CUM A AJUNS MIRCEA BADEA „ABSOLUT ORIPILAT!”,SI ARE DREPTATE!

24 oct.

Realizatorul Antenei 3 Mircea Badea a analizat în termeni duri discursul președintelui Klaus Iohannis din Parlamentul European, discurs care a fost lăudat inclusiv de Antena 3.

În opinia lui Badea, discursul a fost lăudat degeaba în spațiul public.

”Nu vă supărați pe mine. Sunt absolut oripilat. Am văzut cum analiști, reporteriști, politiciști, toți erau căzuți în admirația lui Iohannis, că vai ce discurs a rostit. Sunt oripilat. Nu l-am văzut, că nu îl suport pe Iohannis, îmi iese alergia. Am citit după aia tot textul, prefer să citesc eu decât să îl aud. Nu e cu cititul, e felul în care vorbește, pune aiurea accentele pe silabe. Jelania aia permanentă din vorbire, nu pot. Nu mă uit la Iohannis decât dacă este o conjunctură spectaculoasă. Compunerile de clasa a IV-a pot fi mai simpatice, mai substanțiale, mai sprințare, mai virile, cum vreți. O serie de platitudini. Cum se îmbracă, așa vorbește. Săreau așchiile de lemn din discursul prezidențial. Nu se poate, domnule, nu se poate. Râd curcile. Ăsta e un profesor de fizică, care a făcut șase case din meditații, președintele României? Discurs de Gâgă. Discurs presărat de lirism provincial cu Luluța. Rău, rău de tot. Pot să vă citesc mai multe fraze. Domne’, nimic nu a spus. Nimic, înseamnă nimic. În afară de să mai pupăm în cur pe #rezist (…) Ce gândește președintele României? În mod evident, nimic. Dar nu era nici dracu’ în sală” a spus Mircea Badea, marți, în emisiunea sa.

Discursul lui Iohannis în Parlamentul European AICI

https://www.privesc.eu/widget/live/84080?

FUNDATIA SOROS A LUAT FOC ,DUPA INCIDENTUL CU PACHETELUL LA ASA MAGNATULUI UNIUNII EUROPENE!

24 oct.

Fundaţia George Soros a denunţat „retorica urii” care domină politica americană, după ce un pachet suspect despre care s-a spus că e un dispozitiv explozibil a fost găsit la locuinţa miliardarului dintr-o suburbie a New Yorkului.

„Politica urii care domină discursul nostru de astăzi în SUA şi în multe alte ţări din lume alimentează extremismul şi violenţa”, se arată într-un comunicat transmis de Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă.

„În acest climat al fricii, al neadevărurilor şi al ascensiunii autoritarismului, simplul fapt de a-ţi exprima opinii poate atrage ameninţări cu moartea”, se precizează în comunicat.

„Respectul pentru o diversitate de opinii este fundamental pentru deschiderea societății și aceasta este lucrarea pentru care George Soros și-a dedicat viața. Politica noastră ar trebui să fie mai mult despre ceea ce suntem noi şi nu pe cine urâm”, a mai transmis fundația.

PRESEDINTELE UNJR ,MAGISTRATUL DANA GARBOVAN ATAC DEVASTATATOR LA ADRESA FORURILOR EUROPENE,CARE DEZBAT TEMA JUSTITIEI IN ROMANIA,DECLARAND CA ACEASTA ESTE FOLOSITA MAI DEGRABA CA ARMA POLITICA!

24 oct.

Preşedintele Uniunii Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, a vorbit, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre dezbaterile privind justiţia în forurile europene, declarând că aceasta este folosită mai degrabă ca armă politică.

Imagini pentru DANA GARBOVAN,POZE
„Discursul despre justiţie este denaturat politic, tema justiţiei din România fiind folosită, şi la nivel european, mai degrabă ca armă în confruntări politice”, spune preşedintele UNJR, în contextul dezbaterilor din ultima perioadă din comisiile sau plenul european.

Totodată, aceasta susţine că: “Dacă se doreşte o dezbatere cu adevărat pe tema statului de drept, atunci este nevoie de o analiză comprehensivă a situaţiei justiţiei din România, care să nu fie redusă numai la anumite aspecte ale anticorupţiei care dau bine la presă sau la electorat”.

Dana Gîrbovan a amintit şi de o sesizare transmisă cu privire la ingerinţele SRI în justiţie, care a rămas la acea vreme fără ecou. “Cu alte cuvinte, problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie nu este problema birocraţilor de la Bruxelles.  Dar dacă aceasta nu este problema lor, o problemă care s-a dezvoltat sub “monitorizarea şi verificarea” experţilor şi birocraţilor Comisiei Europene, atunci de ce îi “preocupă” şi “îngrijorează” procesul legislativ din România? Au încredere aceştia în autorităţile române

Preşedintele UNJR a vorbit şi despre OUG 6 din 2016, în baza căreia a fost semnat protocolul secret dintre PG şi SRr într-un caz, iar în celălalt nu?”
I, dar şi despre completele de 5, care a ajuns nu motiv de sesizare la CCR.

“A încerca să limitezi, bagatelizezi sau minimalizezi aceste demersuri, doar pentru că ele folosesc şi unor anumite persoane, este pur si simplu un act iresponsabil, deoarece permite ca starea de incertitudine şi suspiciunile de nelegalitate să planeze asupra tuturor cauzelor judecate de aceste complete. Ceea ce este legal, este legal pentru toată lumea, iar ce este ilegal, este ilegal pentru toată lumea. La fel, competentele puterilor şi autorităţilor în stat sunt stabilite de Constituţie, iar respectarea limitelor lor este garantată de Curtea Constituţională, motiv pentru care Curtea soluţionează conflictele de competenţă între aceste autorităţi, atunci când ele apar”, a afirmat Dana Gîrbovan.

Redăm integral interviul acordat Mediafax:

MEDIAFAX:  Dezbaterea privind statul de drept din Parlamentul European. Ajută sistemul intern sau este o formă de presiune?

Dana Gîrbovan: Dezbaterea din Comisia LIBE a Parlamentului European, din data de 01.10.2018, privind “statul de drept” din România, a demonstrat o dată în plus, din păcate, că discursul despre justiţie este denaturat politic, tema justiţiei din România fiind folosită, şi la nivel european, mai degrabă ca armă în confruntări politice decât ca subiect de dezbatere reală, obiectivă, focusată pe soluţii de îmbunătăţire a justiţiei în folosul cetăţeanului.

Când vorbeşti, mai ales de la un asemenea nivel, despre justiţia ori statul de drept dintr-o ţară membră a UE, te aştepţi să fie auzite în primul rând voci neutre, capabile să prezinte, fără interes partizan, problemele justiţiei din România în cadrul unui dialog purtat în mod obiectiv şi cu argumente tehnice, chiar dacă contradictorii. Or, din păcate, dezbaterea respectivă  din Comisia LIBE a fost una extrem de politizată, ceea ce a redus semnificativ şansele găsirii unor soluţii practice la problemele concrete şi recurente ale justiţiei din România.

Urmărind respectiva discuţie din Parlamentul European şi apoi modul în care a fost relatată în presa românească, am observat o atitudine interesantă a formatorilor de opinie români, cu pretenţii de cunoscăori ai tainelor justiţiei.

Astfel, când un politician român emite o opinie critică/judecată de valoare cu privire la justiţia românească, acesta este imediat taxat de aceştia că atacă justiţia. Când însă sunt politicieni străini care se pronunţă pe chestiuni privind justiţia din România, enunţurile acestora devin adevăruri irefutabile în viziunea aceloraşi formatori de opinie, deşi nu de puţine ori afirmaţiile acestora sunt declaraţii cu vădita încărcătura politică, substratul fiind de asemenea politic, în funcţie de interesele electorale ale emitentului său.

Dacă se doreşte o dezbatere cu adevărat pe tema statului de drept, atunci este nevoie de o analiză comprehensivă a situaţiei justiţiei din România, care să nu fie redusă numai la anumite aspecte ale anticorupţiei care dau bine la presă sau la electorat. Rămâne de văzut în ce măsură se doreşte o astfel de dezbatere.

MEDIAFAX:  Aţi discutat direct cu oficiali europeni despre situaţia justiţiei din România?

Dana Gîrbovan: Ceea ce am putut constata din întâlnirile şi discuţiile cu aceşti oficiali este că, în fapt, aceştia ignoră problemele de sistem ale justiţiei din România, preferând a se focaliza prin discuţii stereotipe doar pe măreţia luptei împotriva corupţiei, dar şi aceea văzută într-un mod îngust, prin raportare doar la unele rezultate, nu şi la costurile acesteia şi mijloacele prin care a fost dusă.

De exemplu, în ianuarie 2016, împreună cu Asociaţia Magistraţilor din România, UNJR a trimis o scrisoare domnului Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, în care avertizam cu privire la interferenţa serviciilor secrete în justiţie şi i-am solicitat includerea acestei probleme în raportul MCV, dat fiind că era o chestiune gravă ce afectează în mod direct independenţa justiţiei.

În scrisoarea de răspuns, semnată de secretarul Comisiei Europene, am fost asiguraţi în mod stereotip că independenţa justiţiei şi separarea puterilor în stat reprezintă chestiuni importante pentru MCV. De asemenea, au subliniat ca au luat notă de răspunsul CSAT potrivit căruia nu există agenţi acoperiţi printre magistraţi, iar problema supravegherii serviciilor secrete excede competenţei MCV. În final, ni s-a sugerat că poate dorim să ne referim la publicarea unui raport recent, “Surveillance by intelligence services”.

A trebuit să treacă însă mai bine de doi ani, perioadă în care noi ne-am continuat eforturile pe plan intern şi extern, pentru ca problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie să fie totuşi discutată, tot cu mare reticenţă însă, pe plan european.

Să ai totuşi un mecanism de verificare şi cooperare din 2007, ce continuă monitorizarea pre-aderare, să ai experţi de la Bruxelles care să vină să “verifice” cel puţin o dată pe an evoluţia în materie de justiţie şi, de mai bine de 3 ani, de când problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie e dezbătută în spaţiul public, să fii incapabil sau să refuzi conştient să abordezi această problemă care are un potenţial cel puţin la fel de grav ca şi celelalte ameninţări ce subminează independenţa justiţiei, demonstrează că acest raport, împreună cu cei care l-au întocmit în toţi aceşti ani, au denaturat scopul iniţial al MCV, în care asigurarea unui sistem judiciar independent şi robust era condiţia primordială pentru îndeplinirea celorlalte obiective.

MEDIAFAX: Cum comentaţi cele spuse de Timmermans în Comisia LIBE?

Dana Gîrbovan: Discursul domnului Timmermans din Comisia LIBE a confirmat, încă odată, reducerea discursului despre justiţia din România doar la unele aspecte privind lupta împotriva corupţiei, şi ignorarea sau bagatelizarea tuturor celorlalte probleme cu care, în mod real, se confruntă justiţia din România.

Astfel, în acel discurs, dl. Timmermans, vice-preşedintele Comisiei Europene, printre altele a spus: “În acelaşi timp, au apărut reclamaţii privind abuzuri comise de Birourile procurorilor şi de serviciile de informaţii. Acestea necesită investigaţii imparţiale efectuate de autorităţile competente, dar, în primul rând, autorităţile naţionale, Parlamentul României şi instanţele trebuie să supravegheze activităţile serviciilor de informaţii”.

Cu alte cuvinte, problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie nu este problema birocraţilor de la Bruxelles.

Dar dacă aceasta nu este problema lor, o problemă care s-a dezvoltat sub “monitorizarea şi verificarea” experţilor şi birocraţilor Comsiei Europene, atunci de ce îi “preocupă” şi “îngrijorează” procesul legislativ din România? Au încredere aceştia în autorităţile române doar într-un caz, iar în celălat nu?

Comisia Europeană nu poate alege cu penseta din coşul justiţiei doar rezultatele luptei împotriva corupţiei care le convin, spunându-ne că celelalte chestiuni – protocoalele secrete; zecile de mii de mandate pe siguranţa naţională, autorizate, conform standardelor CEDO, fără un control real şi eficient de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; zeci, sute de dosare deschise de DNA din oficiu judecătorilor şi procurorilor; alte sute ţinute nesoluţionate cu anii; probleme legate de statutul judecătorilor şi al procurorilor sau alte probleme recurente ale justiţiei – nu îi interesează, să ne descurcăm noi cu ele, că sunt strict problema noastră.

O analiza obiectivă a justiţiei, ceea ce în România nu s-a mai făcut de mult timp, nu se face în funcţie de rezultatele mult aplaudatei şi lăudatei – dar mai puţin, spre deloc, obiectiv analizatei – lupte împotriva corupţiei.

Doresc oficialii de la Bruxelles să facă o analiză a statului de drept şi a independenţei justiţiei din România? Foarte bine, atunci au datoria să o facă cu adevărat profesionist şi “chirurgical”, aşa cum pretind, analizând toate aspectele care influenţează indepedenţa justiţiei şi statul de drept din România.

MEDIAFAX: Ce opinie aveţi despre propunerea Comisiei Europene de anchetare a protocoalelor? Cum ar trebui să se desfăşoare? Cine ar trebui să facă această verificare?

Dana Gîrbovan: Anchetarea acestor protocoale trebuie să pornească din ţară, iar deja CCR a fost sesizată pe conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lânga ICCJ şi Parlamentul României, conflict generat de către Ministerul Public prin semnarea protocoalelor secrete cu SRI din 2009 şi 2016. Decizia Curţii Constituţionale şi considerentele acesteia vor fi de o importanţă capitală, în condiţiile în care este absolut necesar să fie tranşată chestiunea competenţei Ministerului Public de a încheia aceste protocoale şi de a permite SRI-ului să intervină în anchete penale, deşi acest lucru îi fusese interzis expres prin legea sa de funcţionare încă de la căderea lui Ceauşescu.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a declanşat deja, pe partea de sistem judiciar, un control privind protocoalele. Inspecţia Judiciară face verificări de câteva luni pe tema aceasta şi ar trebui să avem concluziile cât de curând.

Comisia parlamentară de control a SRI ar trebui să declanşeze şi ea un astfel de control tematic, strict pe aplicarea protocoalelor de către SRI.

Până când autorităţile române tranşează problema ingerinţei serviciilor de informaţii în justiţie, această tema ar trebui să fie inclusă şi în MCV – desigur, dacă acest instrument va mai fi păstrat – pentru a fi monitorizată soluţionarea ei.

MEDIAFAX: Situaţia aplicării Legii nr. 304, privind organizarea judiciară, este un subiect care a ajuns la Curtea Constituţională, în sensul sesizării făcute de Guvern faţă de refuzul aplicării legii la Înalta Curte şi a modificării completului de 5. Judecători. Credeţi că a acţionat corect conducerea Instanţei Supreme sau este o sesizare cu dedicaţie la CCR aşa cum spun unele surse?

Am urmărit cu atenţie discuţiile din jurul acestei teme, deoarece subiectul a creat curiozitate în rândul foarte multor judecători. Câtă vreme însă această problemă juridică face obiectul atât a unor dosare în curs de judecată în contencios administrativ, cât şi în faţa Curţii Constituţionale, n-am să-mi exprim încă vreo opinie juridică pe acest subiect.

Subliniez însă că, atunci când o chestiune de o importanţă atât de mare ca şi aceasta, prin consecinţele sale, apare în spaţiul public, sesizarea instituţiilor competente este un demers absolut necesar şi binevenit.

A încerca să limitezi, bagatelizezi sau minimalizezi aceste demersuri, doar pentru că ele folosesc şi unor anumite persoane, este pur si simplu un act iresponsabil, deoarece permite ca starea de incertitudine şi suspiciunile de nelegalitate să planeze asupra tuturor cauzelor judecate de aceste complete.

Ceea ce este legal, este legal pentru toată lumea, iar ce este ilegal, este ilegal pentru toată lumea. La fel, competentele puterilor şi autorităţilor în stat sunt stabilite de Constituţie, iar respectarea limitelor lor este garantată de Curtea Constituţională, motiv pentru care Curtea soluţionează conflictele de competenţă între aceste autorităţi, atunci când ele apar.

Prin urmare, demersul iniţiat în faţa Curţii Constituţionale este unul perfect normal într-o democraţie, prin urmare nu avem de făcut decât să aşteptăm cu interes dezlegarea dată de Curte în această speţă cu care a fost învestită.

MEDIAFAX: Protocoale secrete – aţi declarat recent că o mărturisire a lui Dumitru Dumbravă, fost secretar general SRI, îl trăda că a fost direct implicat în scrierea OUG nr. 6 din 2016. A fost aceasta o nouă pârghie pentru ca SRI să fie implicat în justiţie?

Dana Gîrbovan: Afirmaţia domnului general Dumitru Dumbravă, că după Decizia 51/2016 a CCR „n-am dormit 3 nopţi ca să găsesc o soluţie”, a fost făcută într-un spaţiu public, în cadrul unei dezbateri la care au participat zeci de persoane, atât oficiali cât şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Astfel, pe data de 12 aprilie 2016, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC) de la acea dată, tocmai în contextul disputei ca urmare a adoptării OUG 6/2016 de către Guvern, a organizat o dezbatere cu tema ‘Responsabilitatea Statului în respectarea vieţii private asigurând securitatea naţională’, la care am fost invitata in calitate de preşedinte al UNJR.

La dezbaterea respectivă a participat, ca reprezentant al SRI, şi generalul Dumbravă, care, în urma unui dialog tocmai pe ordonanţa de urgenţă 6/2016, a afirmat că a lucrat la această ordonanţă în procesul de avizare a acesteia. În cadrul dezbaterii mi-am exprimat public nedumerirea şi îngrijorarea faţă de implicarea SRI în procesul normativ.

Afirmaţia însă ne-a surprins pe toţi cei din sală, din acest motiv, imediat după întâlnire, UNJR a transmis împreună cu Centrul pentru Resurse Juridice şi Miliţia Spirituală un comunicat de presa comun, in care am subliniat că: „Implicarea Serviciului Român de Informaţii în elaborarea acestei ordonanţe de urgenţă, relevată de reprezentantul SRI la dezbateri, este contrară normelor ce reglementează procesul legislativ, cu atât mai mult cu cât ordonanţa priveşte punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică reglementate de Codul de procedură penală şi nu cele privind siguranţa naţională.”

Din păcate, ca multe alte semnale de alarmă pe care le-am tras în decursul timpului, şi acesta a trecut neobservat.

Abia recent au reieşit public dovezi că, într-adevăr, Ministrul Justiţiei Raluca Prună a cerut avizul SRI, ajungând în situaţia de-a dreptul aberantă în care OUG 6/2016 a fost adoptată fără avizul CSM, dar cu avizul şi amendamentele SRI.

Cred că ar fi oportun, pentru corecta informare a cetăţenilor români, ca presa să-i întrebe pe domnul Cioloş şi pe doamna Prună în ce temei legal a fost implicat SRI în procesul de avizare a ordonanţei de urgenţă 6/2016, cu atât mai mult cu cât aceasta privea în mod prioritar activitatea justiţiei.

MEDIAFAX: OUG nr. 6 din 2016 este în Parlament. Ce curs credeţi că ar trebui să aibă pentru a nu permite producerea de efecte precum în trecut?

Dana Gîrbovan: Soluţia pe care Parlamentul trebuie să o adopte este să înfiinţeze prin lege Autoritatea Naţională de Interceptări, care să asigure punerea în executare a tuturor mandatelor de interceptare.

În prezent există acel Centru Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, aflat sub autoritatea SRI, centru care însă nu exista din punct de vedere legal, deoarece nu are o lege de înfiinţare şi funcţionare, acesta fiind înfiinţat printr-o hotărâre secretă a CSAT.

Al doilea lucru pe care Parlamentul trebuie să-l facă este să abroge din această ordonanţă prevederea că SRI este „organ de cercetare penală specială”, atribut specific fostei Securităţi comuniste.

Acestea sunt soluţiile pe care le-am prezentat încă din 2016, în comunicatul remis public imediat după întâlnirea la care am făcut referire în întrebarea precedentă, când semnatarii am spus:

Soluţia adoptată de Guvernul Cioloş prin ordonanţă tinde să devină una permanentă, cu toate gravele carenţe de constituţionalitate semnalate în mod repetat, fapt ce va avea repercusiuni grave pe termen mediu şi lung.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei a arătat că, în prezent, nu există niciun proiect de lege în lucru care să reglementeze situaţia Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, în condiţiile în care acesta a fost creat printr-o decizie secretă a CSAT-ului.

Este imperativ ca Guvernul să îşi asume în cel mai scurt timp elaborarea unui cadru legislativ pentru ‘activităţi de supraveghere tehnică’ care să respecte garanţiile tehnice şi juridice impuse de CEDO.

Pe de altă parte, atribuirea prin această ordonanţă de urgenţă de competenţe Serviciului Român de Informaţii în zona de cercetare penală este inadmisibilă. Este necesară o delimitare clară şi categorică a atribuţiilor organelor de informaţii faţă de cele de cercetare penală, rolul celor două tipuri de activităţi — adunarea de informaţii, pe de-o parte, şi administrarea de probe, pe de alta — fiind fundamental diferite.”

Este contrar standardelor CEDO să ai un serviciu de informaţii care controlează în secret toată activitatea de interceptare dintr-o ţară, la fel cum este o reminiscenţă a justiţiei de inspiraţie sovietică ca SRI, care este serviciu de informaţii şi nu de investigaţii, să ia parte în anchete penale, aşa cum făcea fosta Securitate comunistă.

Autor: Vasile Magradean

Sursa: Mediafax

ASTA E CORUPTIE!,CEA MAI MARE FRAUDA FISCALA DIN ISTORIA EUROPEI:PESTE 55 MILIARDE DE EURO AU FOST FRAUDATI IN 11 TARI DEZVOLTATE DIN U.E.!

24 oct.

Mai multe publicaţii au organizat o anchetă comună în urma căreia au descoperit două manipulări financiare cu dividende, care au generat, pentru autorităţile fiscale din mai multe state europene, pierderi de taxe în valoare de 55,2 miliarde de euro, informează AFP.

Imagine similară
“Aceasta este cea mai mare fraudă fiscală din istoria Europei”, a declarat profesorul Christoph Spengel, citat de săptămânalul german ‘Die Zeit’, unul dintre iniţiatorii consorţiului ‘Correctiv’, care include şi alte publicaţii precum ‘Le Monde’ din Franţa sau ‘El Confidencial’ din Spania, scrie agerpres.ro,

Pe lângă Germania, de departe cea mai afectată ţară, afacerea vizează şi Franţa, Spania, Italia, Olanda, Danemarca, Belgia, Austria, Finlanda, Norvegia şi Elveţia.

Cea mai mare parte a notei de plată, adică aproximativ 46 miliarde de euro, este legată de o practică de optimizare fiscală botezată ‘cum cum’, care se bazează pe fiscalitatea diferită care se aplică investitorilor naţionali şi celor străini. Taxaţi mai mult pentru dividendele pe care le primesc, investitorii străini îşi vând pentru scurt timp acţiunile către o serie de bănci locale, doar pentru a evita plata impozitului pe dividende, pentru ca ulterior să îşi recupereze acţiunile. Numai acest mecanism a costat Germania 24,6 miliarde euro, Franţa – 17 miliarde de euro şi Italia – 4,5 miliarde de euro.

La acest prim mecanism se adaugă o practică în mod clar frauduloasă, botezată ‘cum ex’, care a fost pusă la punct de avocatul german Hanno Berger, împotriva căruia a fost demarată o anchetă penală în Germania. Este vorba de cumpărarea şi revânzarea acţiunilor în apropierea zilei în care se varsă dividendele, însă atât de repede încât administraţia fiscală nu mai poate să identifice adevăratul proprietar. Această manipulare, care necesită o înţelegere între mai mulţi investitori, le permite acestora să solicite de mai multe ori aceeaşi reducere de impozit care se aplică beneficiilor ataşate dividendelor, lezând astfel fiscul. Această escrocherie a costat Germania 7,2 miliarde euro, Danemarca – 1,7 miliarde euro şi Belgia – 202 milioane euro.

În total, 19 organizaţii media din 12 ţări au investigat această afacere şi până acum au analizat peste 180.000 de documente. Jurnaliştii s-au bazat atât pe informaţiile furnizate de autorităţile fiscale şi judiciare cât şi pe interviuri cu surse din sectorul financiar.
Autor: Cristi Șelaru

Sursa: Stiripesurse

PROTESTATARI CU SIMBRIE!

24 oct.

”Protestatarii din Washington sunt pregătiți acum să protesteze cu adevărat pentru că nu și-au încasat banii – cu alte cuvinte, ei nu au fost plătiți!”, a scris președintele Donald Trump pe Twitter. Mesajul a fost postat pe 9 octombrie, în momentul în care la Fox News se discuta pe margiea articolului ”Marșul lui Soros asupra Washingtonului”, publicat de The Wall Street Journal. The Washington Post, ostil președintelui Trump, scrie că acesta a căzut în capcana umorului prostestatarilor – ei i-au scris în glumă amintitei jurnaliste că își așteaptă încă banii promiși de Soros.


Cât costă să țipi la un senator?

Însă dincolo de aceste glume și mesaje prezidentiale pe Twitter, dezbaterea legată de ”prostestatarii plătiți” din America devine tot mai serioasă. Jurnalista Asra Nomani, de la The Wall Street Journal, arată că a urmarit fluxul banilor către așa-numita ”Rezistență” împotriva administrației Trump începând din decembrie 2016. ”Cel puțin 50 dintre cele mai mari organizații care au participat ca ”parteneri” la ”Marșul Femeilor” din ianuarie 2017 au primit granturi din partea Fundației pentru o Societate Deschisă a lui George Soros. Numărul partenerilor finanțați de Soros a ajuns la 80. În cazul protestelor împotriva numirii judecătorului Kavanaugh la Curtea Supremă, cel puțin 20 de organizații au primit granturi de la Societatea Deschisă. Jurnalista a expus și cazul militantei Ana Maria Archila, care a țipat la un senator republican, dupa ce a intrat cu el într-un lift. Archila este director executiv la Centrul pentru Democrație Populară. Salariul ei este de 156.000 de dolari pe an, plus un bonus de 21.000 de dolari, potrivit declarațiilor fiscale. Centrul amintit primește finanțare din partea mai multor fundații liberale, pritre care și a lui Soros.
Protestatari la cerere

Un editorial din The Washinton Post, ”Adevăratul scop al minciunii despre protestatarii platiti” apără ONG-urile finanțate de Soros, remarcând un fenomen cu adevarat periculos – extinderea anatemei de la minoritatea protestararilor plătiți la majoritatea celor care își susțin sincer cauza. Dar, mai scrie The Post: ”Multe organizații au primit fonduri de la Soros. Este un om foarte bogat care finanțează organizații liberale – la fel ca și alți oameni bogați care finanțează organizații coservatoare. Când aceste organizații participă la proteste, trimit acolo oameni care au experiență în organizarea protestelor, pentru a maximiza eficiența politică a evenimentului. O fac liberalii, o fac și conservatorii”.

Așadar, editorialistul de la The Washington Post arată că protestele plătite sunt un lucru obișnuit. La fel scrie și Los Ageles Times, în articolul ”Protestatarii plătiți sunt reali”. Ziarul californian vorbește despre organizatia ”Crowds on Demand”. Începând de la denumire și până la obiectul de activitate declarat, această organizație se ocupă chiar cu proteste contra cost: a organizat proteste le cerere la ONU împotriva unui lider african, a pus la cale proteste antisindicale într-un stat în care legislația muncii nu convenea investitorilor, s-a implicat în multe dispute de afaceri, rostogolind în presă informații compromițătoare depre unul dintre rivali. Sunt operațiuni denumite ”astroturfing”, un soi de ”democrație la firul ierbii artificiale”.

O privatizare cu cântec în Cehia

Cazul prezentat recent de Los Angeles Times este interesant pentru că apropie fenomenul protestelor plătite de Europa Centrală și de Est. Este vorba despre o dispută ceho-slovacă, între afaceristul ceh Zdenek Bakala și afaceristul slovac Pavol Krupa. Bakala acuză ”Crowd on Demands” că a răspândit informații false despre el pe internet, că a organizat o campanie telefonică și prin email care a vizat institutii americane ce au legătură cu Bakala.

O explicație pentru apărarea lui Bakala într-un ziar de talia Los Angeles Times ține de relațiile sale puternice în SUA. Bakala, a emigrat în 1980 in SUA, la 19 ani, a devenit bancher, a pus pe picioare afaceri prospere, a devenit membru al Institutului Aspen, pe care l-a transplantat apoi în Cehia și, mai departe, in alte țări central si est-europene.

Miliardarul ceho-american Bakala este acuzat că a fost implicat în privatizarea murdară a companiei miniere ODK din Cehia, un soi de Companie Națională Huilei din Cehia. Începând de la jumătatea anilor 1990, statul și-a redus nejustificat participația la această companie pe care o deținea inițial în totalitate. Când participația a ajuns la 48%, statul a vândut actiunile pe o sumă considerată de cel puțin doua ori mai mică decât valoarea reală. Și mai interesant este că, la nouă zile dupa achiziționarea ODK, compania privată implicată i-a vândut totul lui Bakala, inclusiv patrimoniul imobilar al companiei, cu mii și mii de apartamente, care nu au fost luate în calcul la estimarea valorii de piață. Privatizarea ODK este considerată unul dintre cele mai mari cazuri de corupție din Cehia.

Pentru presa occidentală lucrurile nu stau așa. În 2016, publicația Politico îl apăra pe Bakala, spunând că atacurile împotriva lui sunt ”susținute de politicieni populiști care se opun activităților prooccidentale și anticorupție ale lui Bakala”, că Bakala este unul dintre creatorii Bursei de la Praga, că a fost ”un soi de misionar al finanțelor în stil american” în Cehia, ca este unul dintre artizanii extinderii Institutului Aspen în Europa Centrală și de Est. Desigur, se scrie mai puțin despre cum Bakala, devenit si mogul media, deținător al publicațiilor ”Respekt” si ”Economica”, a susținut trei partide care au format guvernul Petr Necas (2010-2013), guvern implicat într-un uriaș scandal de corupție, soldat cu zeci de arestări în serviciile de informații și administrație.

Visul american vs. visul post-comunist

Acum, jurnaliștii americani sugerează că în spatele atacurilor împotriva lui Bakala se află chiar actualul premier populist, Andrej Babis. Acesta din urma este tot un mare miliardar, tot un mogul media, însă cu un traseu diferit. Dacă Bakala a fugit ca să trăiască visul american, Babis nu trebuia să fugă și a prosperat în Cehia post-1989, fiind fiul unui important diplomat comunist. Babis îl numește pe Bakala ”rechin financiar”. ”În timp ce angajații companiei miniere îl blestemă pe Zdenek Bakala, el își savurează anonimatul și liniștea într-o vilă din Elveția”, spunea actualul premier. Zile fripte îi face lui Bakala nu premierul Cehiei, ci afaceristul slovac Pavlo Krupa, nici el mai curat decât rivalul său – Krupa a cumpărat la un preț de opt-nouă ori mai mare (potrivit presei cehe) acțiunile detiute la o companie de fostul premier Stanislav Gross, implicat în aceeași privatizare cu cântec al ODK.

Două sunt concluziile care se pot trage din această rivalitate de afaceri și politică din Cehia. Prima ține de faptul că în Republica Cehă au existat cazuri de corupție la nivel înalt, implicând mari companii, miniștri și premieri. Cehia a fost criticată și de Transparency International și de Grupul anticorupție GRECO al Consiliului Europei (la fel ca și România). Procurorii cehi l-au acuzat pe actualul premier populist de fraudarea a două milioane de euro din fondurile europene, în urmă cu zece ani. I s-a ridicat imunitatea parlamentară exact înainte de alegeri. Babis nu a fost arestat, a participat la alegeri și a câștigat. Însă Cehia nu a fost pusa cu spatele la zid de Comisia Europeană sau în Parlamentul European. Cehia nu este supusă vreunui MCV și nu are o instituție identică cu DNA-ul din România. Unitatea pentru Combaterea Corupției și Infracțiunilor Financiare face parte din Ministerul de Intrene și, prin urmare, este controlată politic.

A doua concluzie privește arsenalul utilizat în disputele de afaceri și în cele politice – firmele care, pornind de la un strop de adevăr murdar, organizează campanii online și proteste împotriva țintelor vizate. Lupta ceho-slovacă pe tărâm american aduce din nou în lumina cazul protestelor plătite și organizate la cerere pentru subminarea adversarilor politici. ”Sunt sute de firme de lobby și afaceri publice care fac asta, deși nu toate în același fel. Unele apelează doar foarte putin la închirierea prostestatarilor, însă asemenea lucruri nu mai sunt neobișnuite azi”, spune Edward Walker, profesor de sociologie la UCLA, citat de LA Times. Europa Centrală și de Est se află abia la momentul botezului în ce privește folosirea unor asemenea tactici, devenite comune în lupta politică de peste Ocean.

Autor: Călin Marchievici

Sursa: Cotidianul

%d blogeri au apreciat: