Arhiva | 11:20 am

CORUPTII CARE LUPTA IMPOTRIVA CORUPTIEI!

27 oct.

             Grupul infracţional şi adevărata corupţie Imediat ce Plăvanul cel inutil a câştigat alegerile, „pă […]

 

           Grupul infracţional şi adevărata corupţie

Imediat ce Plăvanul cel inutil a câştigat alegerile, „pă sistem”, Livia Stanciu l-a achitat în procesul care, ce să vezi?, ajunsese la ICCJ. După ce Livia Stanciu a şters-o de la ICCJ, acelaşi Plăvan inutil a teleportat-o la Curtea Constituţională. Iată un rahat în faţa căruia poţi exclama: „Curat murdar, monşer!”.

Dacă ar fi fost vorba doar de-atât, n-ar fi fost nimic. Numai că, în mandatul moluştei naţionale s-au mai întâmplat câteva tărăşenii. Cum ar fi, spre exemplu, debarcarea Procurorului General Niţu, prin intermediul uneltei Kovesi, şi ea, întâmplător, tot din Sibiu. Şi, tot întâmplător, ea deschidea dosare penale in draci în campania electorală împotriva „corupţilor”, adică a ălora care-l concurau pe Plăvan. La Niţu a fost un dosar cu cântec, în urmă căruia „inculpatul” şi-a dat demisia şi la care acum, după atâta amar de vreme, se dă achitare pe motivul că „fapta nu există”. În locul lui Niţu, securista Prună l-a numit pe repede-înainte, pe fosila Loazărică, un fel de Moş Tăgârţă adus de la Alba Iulia. Nu s-a ştiut mult timp ce anume l-a făcut pe „odiosul sistem” să-l scoată pe acest întunericit la lumină. Unii spuneau că relaţia cu Iohannis, alţii că aia cu Sfânta Securitate. Cu ochii ăia limpezi prin care – asemeni blondelor din bancuri – se poate zări „Space: the final frontier”, Loazărică a negat că l-ar cunoaşte pe Plăvan sau că s-ar fi amestecat în mizeria cu protocoalele. Mulţi l-au crezut, doar era un bătrânel cu părul alb. Chiar dacă avea el faţa aia mai de prostovan, cum să nu-l crezi când te priveşte cu ochii ăia goi şi-ţi declara fără nicio grimasă toate aceste năstruşnicii?

Dar iată că mizeriile au ieşit la lumină. Prima dată s-a văzut limpede că nulitatea Loazăr nu era nici pe departe „imaculata concepţie” care se dădea. A rezultat din ticăloşia cu protocoalele. De unde imaculat când el se tăvălea cu securiştii precum ultima boarfă de pe centură? Şi ce te faci când constaţi că ăla de-i ziceai prost e ticălos cât cuprinde. Ce ne spune nouă Tudorel Toader? Că Loazărică nici măcar n-a avut toate hârţoagele în ordine când a fost numit şi, mai mult, că a dosarul pe care l-a trimis la preşedinţie pentru avizare conţinea NUP-ul dat Plăvanului într-un dosar penal.

Şi iată-ne într-un ciudat cerc amoros al cărui miez e Plăvanul cu sulfuroasele sale probleme juridice. Ce-avem noi de fapt? O cavalcadă în care un individ cu probleme îi promovează p-ăia care i-au păzit curul atunci când simţea că flacăra „cremenalului” îl cam prăjea la buci. Oare toată tevatura asta nu se numeşte grup infracţional? N-ar trebui cercetat de cineva?

Asta este doar mica realitate care se vede acum. În spate, în mod sigur, mai sunt o groază de scheleţi. Doar de-aia prin Sibiul ăla, micuţa gaşcă a dulapului face regulile. Doar de-aia amicul amicului taie pădurile ţării fără să-i mai ceară nimeni socoteală. Doar de-aia în scandalul Diesel Gate, România a tăcut chitic, în condiţiile în care făraşele VW poluează la fel ca-n SUA, doar că aici n-are nimeni curaj să ridice fruntea. Doar de-aia  nu există niciun dosar EADS. Doar şi doar şi doar şi doar de-aia de-aia şi de-aia.

Te doare capul de câtă ticăloşie se găseşte aici. Aşadar, acest teleleu se pune el pe baricada luptei anticorupţie şi cere – Dumnezeule, mare! Tocmai el cere! – să nu se întrerupă lupta împotriva corupţiei. Şi probabil acum va face precum titirezul în scandalul momentului cu loaza naţională. Iar o s-o bage p-aiai cu corupţia, cu statul de drepţi, cu mă-sa, cu tac-su. Nu pentru c-ar avea el vreun fetiş cu corupţia, ci pentru că trebuie să acopere cea mai mare corupţie din istoria României, anume cedarea rezervelor de gaz ale Româniai din Marea Neagră pe absolut nimic. Iar pentru asta, chiar şi-o jigodie ca Loazărică merită sacrificată. Aţi înţeles, sau iar aţi fugit după fentă?

Dacă aţi crezut-o p-aia cu anticorupţia, mă scuzaţi că spun aşa, dar sunteţi proşti. Dac-aţi crezut-o p-aia cu statul de drept, la fel. Iar dacă tot mai credeţi în baliverna cu democraţia, poate c-ar fi cazul să vă vadă un doctor. Sau, de fapt, de ce să vă vadă? Oricum n-are ce vă face!

                                                                                                                      Dan DIACONU

Sursa: Trenduri economice

SURSA:justitiarul.ro/

BUBUIE AXA JOHANNIS -LAZAR!

27 oct.

Tudorel Toader le-a dat lovitura. Nimicitoare. Raportul său nu este doar despre procurorul general Augustin Lazăr. Ci și despre președintele României, Klaus Iohannis. Ambii au fost prinși cu mâța în sac. Lazăr, când și-a depus dosarul pentru a deveni procuror general, a avut la inventar un minus și un plus. Minus – calificativul obligatoriu. Plus – un mesaj scris despre Klaus Iohannis. Iar președintele s-a făcut că nu vede nici una, nici alta.

Scandalul cel mai puternic al acestor zile nu este generat, așa cum pare, de concluziile la care a ajuns ministrul Justiției și de solicitarea pe care acesta o face privind revocarea lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general al României. În definitiv, acest rezultat era previzibil. Scandalul adevărat se propagă însă într-o direcție total surprinzătoare. Spre Palatul Cotroceni. Spre Klaus Iohannis însuși.

Din dosar, atunci când Iohannis a semnat decretul de numire, lipsea o piesă indispensabilă. Dovada că Augustin Lazăr fusese analizat profesional și obținuse calificativul „foarte bine”. La acea dată, Augustin Lazăr nu a avut niciun calificativ. Pur și simplu nu avea ce să depună la dosar. Ministrul care l-a propus, faimoasa doamnă Prună, nu avea dreptul să-l desemneze în aceste condiții. Dar a făcut-o. Secția pentru procurori a CSM avea obligația să observe absența acestui document și să constate că domnul Augustin Lazăr nu întrunea condițiile pentru a fi numit procuror general al României. În consecință, trebuia să dea un aviz negativ. Dar a avizat pozitiv. Și, la capătul drumului, președintele Klaus Iohannis, analizând dosarul, trebuia să constate că nu sunt întrunite toate elementele legale pentru a putea da decretul de numire al lui Augustin Lazăr. În caz contrar, trebuia să refuze. Dar președintele l-a numit. Pe tot acest traseu, după cum ne demonstrează ministrul Justiției, Tudorel Toader, legea a fost încălcată.

Se pune desigur întrebarea de ce instituția prezidențială a suferit în acest caz de orbul găinii. Este o simplă greșeală imputabilă și ea? Sau este o greșeală intenționată? Răspunsul la această întrebare extrem de importantă ni-l oferă o ciudată coincidență. În timp ce calificativul în urma unei evaluări lipsea de la dosar, altceva era pus în loc. O piesă care îl viza direct și personal pe președintele Klaus Iohannis. Augustin Lazăr a introdus în dosar un document, care demonstra că el, pe când era procuror general al Parchetului Alba, a pus capăt statutului de cercetat penal, pe care Klaus Iohannis l-a avut câțiva ani la rând. A făcut-o pentru a obține recunoștința președintelui și numirea sa prin decret? Sau pentru a-i arăta pisica? Poate că ambele explicații sunt valabile.

Contextul era destul de tulbure. Printr-o mișcare fulgerătoare, Laura Codruța Kovesi, pe atunci șefă a Direcției Naționale Anticorupție, i-a făcut un dosar lui Tiberiu Nițu, care, pe vremea aceea, era procuror general. Pentru că folosise în interes personal mașina și șoferul instituției. Astăzi, Justiția a stabilit în mod definitiv că Tiberiu Nițu era nevinovat. În paranteză fie spus, Laura Codruța Kovesi a omis să-și facă un autodenunț atunci când a plecat în concediu în străinătate gardată fiind de un SPP-ist plătit din bani publici. Tiberiu Nițu trebuia măturat pentru a i se face loc lui Augustin Lazăr, un om din interiorul sistemului. Pe atunci, binomul juca pe cai mari iar statul paralel călărea în toată regula statul român.

După ce i s-a arătat pisica și i-a fost cumpărată favoarea, demonstrându-i-se că din „penal” ajunsese „nepenal” grație lui Augustin Lazăr, președintele Klaus Iohannis a semnat ca primarul decretul de numire a noului procuror general. Asta mi se pare a fi adevărata bombă. Și asta este ceea ce ar trebui cu adevărat cercetat. Cu atât mai mult cu cât președintele Klaus Iohannis nu era la prima operațiune de acest gen. După ce i-a fost închis un alt dosar de către președinta Înaltei Curți, Livia Stanciu, el i-a răsplătit această favoare, tot în calitate de președinte al României, desemnând-o judecător al Curții Constituționale. O mână o spală pe alta.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: SorinRoscaStanescu

KLAUS JOHANNUS ,9 DOSARE PENALE CLASATE LA PARCHETUL CURTII DE APEL ALBA IULIA!

27 oct.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost vizat de nu mai puţin de 9 dosare penale la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, în perioada 2007-2018, a precizat oficial unitatea de parchet, într-un răspuns pentru Antena 3.

Niciunul dintre cele 9 dosare nu a fost finalizat sau confirmat de Augustin Lazăr, deşi într-o mare parte din acest interval actualul procuror general era şef sau adjunct al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia.  Jurnalista Adina Anghelescu a făcut dezvăluiri scandaloase, joi seară, la emisiunea „Sinteza zilei”. „Am solicitat la Parchetul Curții de Apel Alba câte rezoluții de clasare au fost date în dosare în care era implicat Klaus Iohannis în perioada 2007-2018, să mi se spună anul fiecărui dosar”, a spus ea.

„Mi s-a răspuns că în perioada 2007-2018 au fost identificate nouă dosare care îl privesc pe Klaus Iohannis în care s-au dispus soluții de clasare. Nu a fost identificat niciun dosar soluționat sau confirmat de Augustin Lazăr. Cu alte cuvinte, în cele nouă dosare nu a lucrat domnul procuror Lazăr”, a mai spus Adina Anghelescu.

„Procurorul general adjunct la acea vreme, Lazăr Augustin, și apoi din 2013 până în 2016 procuror general, putea să infirme vreuna dintre clasări dacă era dată de un șef de secție, cum ar fi acea clasare făcută de procurorul Herlea. Domnul Augustin Lazăr nu a infirmat vreuna dintre aceste clasări, deci este clar că era o comandă ca tot ce ține de Klaus Iohannis să nu treacă prin sita infirmării”, a adăugat ea.

Vă amintim că ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri, în declaraţia legată de evaluarea procurorului general Augustin Lazăr, că acesta a fost numit de preşedinte fără evaluare, la propunerea ministrului Raluca Prună, dosarul conţinând însă o rezoluţie de clasare ce îl viza pe Klaus Iohannis.

Sursa: Cotidianul

TAICA LAZAR AHTIAT DUPA PROTOCOALE!

27 oct.

Cu cateva luni inainte sa sustina ca Protocolul PICCJ-SRI din 2009 este o “inginerie”, Procurorul General lauda cooperarea cu serviciile pe baza de protocoale: “Operatorii de inteligenta lucreaza foarte bine”.  .Lazar a dezvaluit mandru existenta protocoalelor dintre instante si parchete: “Se pot obtine datele din sistemele instantei”. In proiectul de management, Lazar a propus incheierea unui protocol cu serviciile, si s-a tinut de cuvant.

Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar a fost demascat grav. Dupa ce ministrul Justitiei Tudorel Toader a anuntat ca propune revocarea din functie a Procurorului General, jurnalista Sorina Matei a analizat interviul pe care Augustin Lazar  l-a sustinut in 2016 la Consiliul Superior al magistraturii in vederea acordarii avizului pentru numirea la sefia PICCJ, precum si proiectul de management cu care acesta a candidat la conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Iar concluzia este ca in timp ce Augustin Lazar sustinea de ochii lumii ca Protocolul PICCJ-SRI din 2009 este o “inginerie”, actualul Procuror General recunostea mandru ca si-a derulat activitatea tocmai pe baza unor asemenea protocoale, confirma incantat existenta altor protocoale si propunea incheierea unora noi.

Taica Lazar elogiaza “operatorii de inteligenta”

Astfel, in aprilie 2016, cu ocazia interviului pe care l-a sustinut in fata procurorilor din CSM, Augustin Lazar a vorbit despre protocoalele pe care Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, pe care il conducea la acea vreme, le avea incheiate cu diverse institutii ale statului. Lazar a mentionat in acest sens Ministerul de Interne si Jandarmeria Romana, insa cand a fost intrebat despre existenta unui protocol cu SRI acesta, emotionat pana la piele, s-a scuzat ca a omis mentionarea documentului, dupa care a facut o scurta oda “operatorilor de inteligenta”. Operatori de inteligenta despre care Lazar a explicat ca lucreaza bine in dosarele parchetului:

Avem cu operatorii de inteligenta, cu mai multe categorii de astfel de operatori, protocoale, din care rezulta faptul ca ei ne asigura un flux constant de informatii de natura sa fie puse in practica. Cele mai bune informatii sunt cele pe care le solicitam noi, pentru ca le solicitam punctual pe anumite directii si ele ne sunt si utile pentru a fi puse in practica. Operatorii de inteligenta lucreaza bine in cauzele acestea, si rolul lor a fost important, ca si al organelor politiei judiciare de altfel”.

Protocol parchete-instante

De asemenea, in acelasi interviu de la CSM, Lazarica a vorbit extrem de mandru si despre un alt protocol in vigoare la acea data, poate si acum. Mai exact, Augustin Lazar a vorbit senin si incantat despre un protocol intre parchete si instante, prin care procurorii putea accesa documentele din sistemul ecris al instantelor, si invers. Absolut halucinant, caci vorbim despre un protocol intre acuzare si judecator, cu o incalcare grava a dreptului la un proces echitabil de care ar trebui sa beneficieze inculpatul. Caci, exista protocoale intre judecator si acuzare, dar nu si intre judecator si cel acuzat sau aparare.

Iata declaratiile lui Augustin Lazar despre protocolul dintre parchete si instante:

<

p class=”western” align=”JUSTIFY”>“Desigur ca in aceasta situatie seminariile de formare profesionala sunt cele mai potrivite pentru ca specialistii care stapansesc bine sistemul sa transmita colegilor lor din bunele practici pe care le au, iar in relatia cu instantele deja stiu ca exista in tara, si la Alba Iulia, exista o relatie pe baza de protocol, se pot obtine datele din sistemele instantei si din sistemele Ministerului Public. Adica exista un acces reciproc in asa fel incat prompt sa poata magistratii judecatori sau procurori sa aiba acces la aceste date”.

Lazarica promis protocol cu SRI si s-a tinut de cuvant

Pe de alta parte, in proiectul de management cu care a candidat la functia de Procuror General in aprilie 2016, acelasi Augustin Lazar anunta ca una dintre masurile pe care le va lua va fi incheierea unor protocoale cu alte institutii, printre care si serviciile de informatii (vezi facsimil 1)Efectuarea unui schimb permanent de informatii (protocoale de cooperare, persoane de contact, intalniri periodice) cu institutiile care au obligatii legale in domeniu (Politia Romana, Jandarmeria Romana, serviciile si organele specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor, DGA, ONCSB, ANAF, DLAF, structurile organizatorice cu atributii de control si antifrauda ale ministerelor etc)”.

Autor: George Tarata

Sursa: Luju

IPOTEZA SOCANTA:REZOLUTIA CARE L-A FACUT INCOMPATIBIL PE JOHANNIS:”AR TREBUI SA SE SESIZEZE COMISIA DE ANCHETA!”

27 oct.

Klaus Iohannis urmează să decidă cu privire la cererea transmisă de Tudorel Toader privind revocarea procurorului general Augustin Lazăr. Doar că președintele este în incompatibilitate, așa cum se afla și când i-a admis candidatura și asta din cauza rezoluției de clasare, crede avocata Lorette Luca.


Ministrul Tudorel Toader a declanșat, miercuri, procedura de revocare din funcție a lui Augustin Lazăr, procuror general al României, ocazie cu care a vorbit despre cele 20 de puncte pe care i le reproșează acestuia. Cea mai gravă pare să fie tocmai prezența, în dosarul de candidatură din 2016 a lui Augustin Lazăr, a unei rezoluții de clasare care îl viza pe Klaus Iohannis, din vremea în care ocupa funcția de primar ar Sibiului.

“De ce ministrul Justiției a transmis fără ca dosarul să fie complet, președintele a numit fără a exista verificarea legalității și nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, și nu înțeleg de ce, apare o rezozluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoriare la președintele României în funcție”, a declarat Tudorel Toader, miercuri.

Situația creată a făcut ca președintele, care urma să semneze decretul de numire a lui Augustin Lazăr, să devină incompatibil, spune un avocat consultat de MEDIAFAX.

“Ceea ce a spus Tudorel Toader este într-adevăr de atenționare vis-à-vis de legalitatea numirii lui Augustin Lazăr pentru că în contextul în care tu, vorbesc de președinte, înțelegi să promovezi o persoană care ți-a făcut un bine, și dacă îți făcea un rău, nu aveai cum să te pronunți pentru că până la urmă vorbim de o abținere legat de această persoană care a interacționat cu tine în calitate profesională. Din punctul meu de vedere, Augustin Lazăr nu trebuia numit. Este un soi de recompensă a președintelui față de clasarea primită de la Lazăr. Trebuia să solicite desemnarea altei persoane nu a celui care a făcut legătura nemijlocită cu un dosar în care el a compărut în calitate de persoană cercetată indiferent dacă a ajuns la calitatea de suspect, inculpat”, a declarat avocatul Lorette Luca, pentru MEDIAFAX.

Întrebarea care se pune este dacă șeful statului nu se află în aceeași situație de incompatibilitate și în prezent. În cazul în care va refuza revocarea lui Augustin Lazăr, lucru subînțeles din răspunsul dat joi când a catalogat cererea lui Tudorel Toader ca fiind “neadecvată”, atunci șeful statului se pronunță din nou asupra magistratului care a pus în dosarul său de candidatură o rezoluție de clasare care îl viza.

“Din punctul meu de vedere, acea numire nu trebuia făcută cu atât mai mult cu cât la dosarul pentru numire, la dosarul de cadre a domnului Lazăr, să zicem, a fost așezată ostentativ acea soluție de clasare pe numele lui Iohannis, în contextul în care din punct de vedere al performanței profesionale, clasările nu sunt un plus, o bilă albă. Trimiterile în judecată, condamnările, acestea formează portofoliul unui procuror nu clasările sau scoaterile de sub urmărire. Clasarea nu este un beneficiu sau o laudă. Acum ar trebui într-adevăr admisă solicitarea ministrului Toader de demitere a procurorului general și din punctul meu de vedere ar trebui să se sesizeze din oficiu acea instituție care vizează cercetarea magistraților și care tocmai a fost înființată”, a mai afirmat Lorette Luca.

Potrivit ziarului Cotidianul, rezoluția despre care a vorbit Toader aparține Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, din data de 17 februarie 2010, atunci când Augustin Lazăr era procuror general adjunct al acestui parchet.

În dosar, Klaus Iohannis era cercetat, în calitate de primar al municipiului Sibiu, pentru neglijență în serviciu în ceea ce privește retrocedarea ilegală a unor imobile, printre care și o grădiniță.

Klaus Iohannis nu a comentat deocamdată situația privind rezoluția de clasare, anunțând doar că va analiza cererea ministrului Justiției, pe care o cataloghează “neadecvată”.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a primit și va analiza Raportul privind activitatea managerială de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunerea de revocare din funcție a domnului Augustin Lazăr. Președintele Klaus Iohannis apreciază activitatea Procurorului General și consideră că cererea ministrului Justiției este complet neadecvată și de natură să genereze neîncredere în sistem și îngrijorare în rândul partenerilor noștri europeni. Modul în care ministrul a prezentat public raportul este unul tendențios și denotă intenția acestuia de a subordona politic procurorii”, se arată în comunicatul transmis de Administrația Prezidențială.

Tudorel Toader a declanșat miercuri procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general.

Printre punctele negative invocate se află:

– Semnarea protocolului secret din 2016

– Declarațiile publice ale lui Augustin Lazăr privind evaluarea procurorului șef al DNA

– Faptul că nu a luat nicio măsură cu privire la abaterile imputate Laurei Codruța Kovesi

– Are un discurs eminamente politic și a făcut acuzații la adresa autorităților statului

– Faptul că a criticat modificările aduse legilor justiției precum și înființarea secției de anchetare a magistraților

– Contestarea deciziilor Curții Constituționale

– Neîndeplinirea obiectivelor asumate în proiectul de management

– Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor

– Tergiversarea procedurilor legale referitor la numirea Adinei Florea la șefia DNA

– Desfășurarea anchetei privind protestul din 10 august și delegările făcute la parchetul care ancheta cauza

În replică, Augustin Lazăr a anunțat că “Evaluarea procurorului general a fost efectuată de către CSM, concluziile fiind de asemenea pozitive. A fost dat calificativul foarte bine. Concluziile la care a ajuns ministrul Justiției, fără o bază factuală și solidă, reprezintă un demers de a destabiliza Ministerul Public. Stabilitatea instituției e esențială”. Nu a oferit însă un răspuns cu privire la rezoluția de clasare din dosarul de candidatură.

Raportul privind evaluarea activității lui Augustin Lazăr a ajuns la CSM, joi, iar Secția pentru procurori a stabilit ziua de 13 noiembrie pentru audierea procurorului general. Pe data de 21 noiembrie va fi transmis avizul motivat de către CSM, după care șeful statului va decide cu privire la cererea de revocare.

Augustin Lazăr a fost numit procuror general în data de 28 aprilie 2016 de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției de la acea vreme, Raluca Prună.

Autor: Alexandra Cruceru

Sursa: Stiripesurse 

LOVITURA LUI AUGUSTIN LAZAR IN DOSARUL MICROSOFT!

27 oct.

Aflat, poate, în ultimele zile sub conducerea lui Augustin Lazăr, Parchetul General pare că dă lovitura în cazul Microsoft. Ministerul Public a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru clarifiarea termenelor în ceea ce priveşte prescripţia faptelor, situaţie întâlnită în acest dosar.

„În temeiul art. 471 din Codul de procedură penală , vă sesizăm cu

RECURS ÎN INTERESUL LEGII

Vizând următoarea problemă de drept:

„care este data săvârşirii infracţiunii, dată de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale, în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă presupune producerea unei pagube/realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp (spre exemplu: abuz în serviciu, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane):data actului de executare sau

data finalizării producerii pagubei/realizării folosului, ulterioară datei

actului de executare”.Situaţia a fost sesizată de prof univ. Alina Mungiu Pippidi încă din februarie anul acesta, însă răspunsul Ministerului Public s-a lăsat aşteptat.

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă asupra cererii și, în caz că modul de calcul al prescripției diferă de cel al Direcției Naționale Anticorupție, care a luat decizia de clasare, dosarul Microsoft ar putea fi deschis din nou.

În luan februarie a acestui an, fostul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara, referitor la acest subiect.

„Din ce se discută în spațiul public, văd că sunt câteva chestiuni care nu s-au lămurit. Este un caz care a început în 2013 și nicidecum în 2004, așa cum s-a afirmat. Ca și în alte cazuri, DNA primește sesizări pentru fapte care s-au petrecut cu 5 ani, cu 6 ani, cu 7 ani. Este una dintre situații și aici. Deci dosarele au fost înregistrate la DNA în 2013, au consituit o prioritate și a început investigația complexă în care procurorii au trebuit să dovedească fapte petrecute în urmă cu 10 ani. În 4 ani de zile s-au făcut 4 rechizitorii, au fost trimiși în judecată doi foști miniștri dintre care unul a și fost condamnat definitiv, și alte persoane. Pentru o parte din foștii miniștri care au fost investigați, a intervenit prescripția răspunderii penale, termen care nu poate fi imputat unui procuror, din moment ce noi am fost sesizați abia în 2013. Însă, modul cum s-a calculat termenul de prescripție a fost diferit datorită practicii judiciare determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri. 

Astfel, procurorul de caz care a investigat acest dosar a calculat producerea prescripției în funcție de data la care s-au făcut plățile. Am avut plăți în 2005, 2009, în baza unui contract încheiat în 2004. Ulterior, atunci când dosarul a fost preluat de un alt procuror, care a întocmit 3 rechizitorii și a dispus măsuri preventive față de alte persoane, aceste măsuri preventive au fost contestate la ÎCCJ care în 2017 a spus că în situația în care avem o acțiune care se prelungește în timp, cum este și în cazul nostru, termenul de prescripție se socotește la data încheierii contractului, adică anul 2004. Acest lucru nu poate fi imputat procurorului de caz. 

Ce se poate imputa DNA și procurorului de caz în această situație este că pentru o parte dintre miniștri, deși a obținut un aviz de urmărire penală, a început ancheta la câteva zile după ce faptele s-au prescris. În momentul în care am luat la cunoștință de acastă situație, a fost sesizată Inspecția Judiciară. Ca șef de instituție nu am alte pârghii la îndemână atunci când un procuror greșește. Eu nu pot să aplic sancțiuni, nu pot să cercetez, a precizat L.C. Kovesi.

Autor: R.C.

Sursa: Cotidianul

JOHANNUS ATACAT DE DIVIZIA DE PRESA A PROPRIULUI APARAT DE PROPAGANDA!

27 oct.

Statul de drepți a ajuns în ipostaza de a-și devora încă o dată propriile progenituri. Demersul ministrului Justiției de a-l revoca din funcție pe procurorul general, Augustin Lazăr a readus în discuție modul în care Iohannis înțelege să-și folosească prerogativele prezidențiale. Mai exact, Iohannis este din nou în situația în care a fost pus la revocarea lui Koveși. Respectă legea și îl demite pe Lazăr sau încalcă legea pentru a le face pe plac celor de la #Rezist și opoziției.

Klaus Iohannis a reacționat printr-un comunicat de presă la cererea de revocare înaintată de Tudorel Toader. Conținutul mesajului transmis de administrația prezidențială nu aduce elemente de noutate față de intervențiile anterioare ale lui Klaus Iohannis (contestarea deciziei ministrului și solicitarea demisiei acestuia). În ciuda retoricii belicoase afișate în documentul de ieri, semnalul transmis de președinte este ne-echivoc iar abandonarea lui Lazăr pare din ce în ce mai clară.

Presa cu epoleți îl atacă pe Iohannis

Astfel, având ca pretext o intervenție chirurgicală minoră, șeful statului a evitat o reacție publică pe subiectul demiterii lui Lazăr. Motivele nu pot ține decât de un calcul politic pragmatic. Președintele nu își va pune în joc mandatul, amenințând cu demisia, pentru a-l proteja pe Augustin Lazăr, așa cum cer liderii de opinie anti-PSD (Dan Tapalagă, Cristian Tudor Popescu, Ioana Ene Dogioiu).

În plus, credibilitatea președintelui Iohannis este grav compromisă de realitatea că nouă dintre dosarele sale penale au fost clasate de parchetul condus de Augustin Lazăr înainte de a-l numi pe acesta procuror general.

O mișcarea decisivă a lui Iohannis pentru apărarea lui Lăzăroiu, în pofida argumentelor, dovezilor și evidențelor din raportul ministrului Justiției ar demonstra  că există o relație între cei doi.

Ezitările lui Iohannis fac ca presa aservită statului paralel să-l considere o vulnerabilitate și ca atare, să-l atace. Aceste critici la adresa celui pe care până acum îl ridicau în slăvi sunt începutul unei campanii mai ample în vederea alegerilor prezidențiale.

Mai exact, Iohannis vrea al doilea mandat dar în formula actuală pare să nu aibă nici susținere politică și nici populară. În timp ce actualul președinte se luptă cu cei care l-au ajutat să ajungă în funcție, Dacian Cioloș se uită cu speranță și se vede deja la Cotroceni.

Autor: Alexandru David

%d blogeri au apreciat: