Arhiva | 1:36 am

JOHANNIS A CAZUT IN GROAPA SAPATA PENTRU PRESEDINTELE PSD LIVIU DRAGNEA.CINE S-AR FI ASTEPTAT?

4 nov.

Iohannis cade în groapa săpată de el pentru Dragnea. Cine s-ar fi așteptat? „Dom’le, eu nu pot să-l numesc pe Augustin Lazăr procuror general, pentru că omul acesta a clasat un dosar în care eram învinuit. Dacă l-aș numi, aș intra în conflict de interese și aș fi bănuit de subiectivism corupt.“ Așa ar fi fost corect moral și legal.

Dar Iohannis n-a procedat așa. L-a numit pe Augustin Lazăr în funcția de procuror general.

După părerea mea, președintele a văzut conflictul de interese, dar n-a avut ce face. Numirea lui Lazăr la șefia PG n-a fost după voia sa.

Multă vreme mai nimeni n-a știut nimic despre acest dosar clasat de procurorii din subordinea lui Lazăr, în 2010, la Alba Iulia.

În 2016 a apărut în presă un document DNA care declina o cauză în care era implicat Iohannis către Parchetul Curții de Apel din Alba Iulia, aflat sub șefia lui Lazăr. Dar nimeni n-a urmărit soarta dosarului mai departe.

Acum, totul a ieșit la iveală. Iohannis nu mai poate minți că n-a fost niciodată urmărit penal.

Dar asta e un mizilic ce ține de jocurile propagandei. Groaznic pentru președinte este că a fost în abuz de serviciu și în conflict de interese când l-a numit pe Lazăr la șefia PG.

Abuzul în serviciu: dosarul de candidat al lui Lazăr era incomplet. Conflictul de interese: clasarea acelui dosar al învinuitului Iohannis îl punea pe președinte în postura de corupt plătitor politic de recompensă.

Cazul ce a ieșit acum la iveală este mai grav decât tot ce s-a putut dovedi până în prezent despre corupția lui Dragnea. Dovada materială a corupției prezidențiale se află în mâinile ministrului Justiției. Va avea oare Tudorel Toader cinismul de a nu tăinui această probă materială? Informația ca atare a divulgat-o deja. Dar oricine, acum, poate investiga arhivele din 2010 ale Parchetului Curții de Apel din Alba Iulia. Cine va face plângerea penală? Ludovic Orban?

Reclame

PROFESORUL DOCTOR DOCENT IN ISTORIE IOAN SCURTU,EXCEPTIA DE LA TACEREA ISTORICILOR!

4 nov.

Motto: „Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubirea de țară”. Mihai Eminescu.

În anul Centenar, cel mai renumit specialist în evenimentele istorice pe care ar trebui să le popularizăm, să le evocăm, să le oferim drept model pentru tinerii de astăzi, cel care are o maturitate istorică de necontestat, istoricul Ioan Scurtu, este dat în judecată de către Forumul Democrat German și condamnat printr-o sentință judecătorească pentru un articol despre istoria Grupului Etnic German. Are legătură Klaus Iohannis cu acest subiect? Fostul președinte al Forumului Democrat German s-a simțit deranjat de popularizarea unor evenimente ale Grupului Etnic German? Vă las să citiți și să meditați.

După apariția în presă a unui articol cu privire la Grupul Etnic German, o organizație înființată în 1940, așa cum puteți constata: prin decretul-lege din 21 noiembrie 1940 – semnat de generalul Ion Antonescu, conducătorul statului român şi preşedintele Consiliului de Miniştri, şi de Mihai Antonescu, ministrul Justiţiei, s-a înființat Grupul Etnic German din România, organizaţie care avea la bază ideologia naţional-socialistă promovată de Adolf Hitler, istoricul Ioan Scurtu a fost dat în judecată de către Forumul Democrat Al Germanilor Din România, considerându-se afectați că un istoric, cel mai renumit specialist al secolului XX a scris un articol bazat pe documente de arhivă.

Nu le-a păsat ca profesorul Ioan Scurtu, nu a făcut politică, nu a fost și nu este membru de partid, nu a urmărit câștigarea unui capital politic sau alte beneficii. Pur și simplu a scris un articol prin care atrăgea atenția asupra încălcării unor decizii stabilite la Tratatele de Pace de după al II-lea război mondial.

Pentru a nu exista dubii, publicăm mai jos decizia unei instanțe din Sibiu prin care patrimoniul Grupului Etnic German este transferat către Forumul Democrat al Germanilor din România.

Cum a fost înființat Grupul Etnic German am arătat la începutul articolului. Pe ce ideologie se baza, este evident. De ce a fost desființat?

Dosar nr. 1762/306/2007

ROMANIA

JUDECATORIA SIBIU

SENTINŢA CIVILĂ nr. 2790

Şedinţa publică din 28 mai 2007

Instanţa compusă din

Preşedinte: MARIA MORAR – judecător

Grefier: ILEANA RODICA SASU

Pentru astăzi fiind amânată soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR  c/a MUNICIPIUL SIBIU ş.a, pentru acţiune în constatare.

Cauza a fost dezbătută în fond la data de 14 mai 2007, dată la care părţile prezente au pus concluzii ce s-au consemnat în încheierea din aceeaşi zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 

JUDECATORIA

Constată că prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 1672/306/2007 la Judecătoria Sibiu, petentul Forumul Democrat al Germanilor Sibiu a solicitat ca în contradictoriu cu Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Sibiu să se constate calitatea petentului de succesor în drepturi faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe); fără cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat, în esenţă, că petenta este organizaţia reprezentativă a minorităţii germane din Sibiu, motiv pentru care este succesoarea în drepturi a Grupului Etnic German (Deutsche Volksgruppe).

Grupul Etnic German a fost organizaţia reprezentativă a întregii minorităţi germane, înfiinţată prin lege în 1940 şi desfiinţată prin lg 485.

Faţă de considerentele ce preced, şi constatând că s-au respectat dispoziţiile art. 1169C.civ., petentul făcând dovada că are calitatea de succesor în drepturi al Grupului Etnic German, instanţa va dispune în baza OUG 83/99 modificată prin lg. 66/04 admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Pentru aceste motive:

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de petentul Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, str. G-ral Magheru nr. 1-3 în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar, cu sediul în Sibiu str. Victoriei nr. 1-3 şi Consiliul Local al Municipiului Sibiu şi în consecinţă:

– constată calitatea de succesor în drepturi al reclamantului faţă de

Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe).

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi 28 mai 2007

PREŞEDINTE                                                                GREFIER,

MARIA MORAR                                                    ILEANA RODICA SASU

Pt. concediu od.semnează conf. art.261 cpe

PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI

CORINA BRAŞOVEANU”

Prin decretul din 7 octombrie 1944, Grupul Etnic German din România este desființat, bunurile sale trecând în proprietatea statului (vezi foto Decret). Mai mult:

Conform Constituției României, Art. 11, alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte”.

Conform Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944, art. 15: „Guvernul Român se obligă să dizolve imediat toate organizaţiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul românesc” (…) „nepermițând în viitor existența unor organizaţii de acest fel”.

Conform Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947, art. 5: „România, care, în conformitate cu Convenţiunea de Armistiţiu, a luat măsuri pentru dizolvarea tuturor organizaţiunilor de tip fascist pe teritoriul român” (…) „nu va îngădui în viitor existenţa şi activitatea unor organizaţiuni de această natură care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice”.

Prin articolele de mai sus, cred că am eliminat suspiciunile a ceea ce a reprezentat Grupul Etnic German din România și de ce a fost nevoie ca statul român să îl scoată în afara legii.

Klaus Iohannis s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România în 1990. A candidat la primăria Sibiului din partea FDGR în 2000. A devenit primar cu aproape 70%. Din 2002 a devenit și președinte al FDGR. Ca atare, în calitate de Președinte al FDGR a dat în judecată primăria, unde era primar: petentul Forumul Democrat al Germanilor Sibiu a solicitat ca în contradictoriu cu Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Sibiu să se constate calitatea petentului de succesor în drepturi faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe); fără cheltuieli de judecată.”

Întrebările care ar trebui să se pună cu privire la acest subiect sunt:

Cum și-a permis o instanță din România să reabiliteze o organizație hitleristă încălcând o serie de prevederi internaționale, unele postate mai sus?

Care este patrimoniul și valoarea acestuia dobândit  prin decizia instanței în proprietatea Forumului Democrat al Germanilor din România?

Ce s-a întâmplat cu acest patrimoniu și cum a fost cuantificat?

A ajuns și în conturile lui Klaus Iohannis?

Cum a răspuns Forumul Democrat al Germanilor din România în urma articolului postat de istoricul Ioan Scurtu? Prin chemarea în judecată și prin condamnarea sa.

Ca tânăr istoric, specializat în istoria contemporană a României pot afirma că profesorul Scurtu este cel mai reprezentativ istoric contemporaneist român. Activitatea sa, de peste 50 de ani, este ireproșabilă din punct de vedere științific. Spre deosebire de alți colegi, a studiat în ”hotarele” specializării sale, a fost primul istoric în perioada comunistă care a publicat un volum dedicat altui partid și anume Istoria Partidului Național Țărănesc, a scris volume dedicate personalităților secolului XX: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I, Ion I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, volume dedicate alambicatei vieți politice interbelice, studii despre perioada socialist-totalitară, volume de interes național, studii despre istoria recentă de după anii ”90. Cei care au citit lucrările profesorului Scurtu au observat un aparat bibliografic stufos, au constatat că acesta a folosit atât documente de arhivă cât și literatura de specialitate. Este un profesor și un cercetător model. Azi, dacă un istoric vrea să studieze perioada contemporană, fără volumele semnate de profesorul Scurtu, nu o poate face, nu o poate înțelege la fel de bine.

De la profesorul Scurtu, am învățat ce înseamnă detaliile. Cei care vreți să înțelegeți istoria, sigur știți cât de importante sunt acestea. Fără acestea nu poți explica deciziile decidenților politici.

Cei care i-au fost studenți, au remarcat plăcerea cu care vorbea despre trecut, tactul pedagogic atât de necesar unui profesor, experiența cu care sădea curiozități din simplu motiv de a-i determina pe studenți  să se aplece către studiu. Pentru cei care citiți pentru prima dată despre profesorul Scurtu, puteți da click aici unde veți găsi un cv neactualizat.

P.S.1. Cei care puteți vedea dincolo de politic, în special istoricii, cred că ar trebui să ne întrebăm dacă mai putem scrie ceea ce credem, ceea ce gândim fără teama de repercusiuni. Dacă mai putem argumenta pe baza documentelor, dacă mai putem folosi documentele, arhivele care pot deranja, ca în acest caz. Sau ne rezumăm să comentăm banalități pentru a nu deranja un anumit președinte? Astăzi este Klaus Iohannis, mâine….

P.S. 2. Pentru colegii din presă, cei care știți despre subiect dar nu îndrăzniți să comentați subiectul, dacă vreți să ajungeți jurnaliști adevărați, aveți ocazia. Aveți documentele de arhivă, aveți istoria de partea voastră. Dacă vă e teamă, nu meritați!

P.S.3. Felicitări celor de la Cotidianul. Sunt singurii care continuă subiectul, știind că au istoria de partea lor.

N.R. Text apărut pe Blogul autorului. Ionuţ Cojocaru este un tînăr doctor în istorie, director al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România – Comisia de Cercetare pentru Studii Orientale, director Ştiinţific Cercetare-Dezvoltare Fundaţia Europeană Titulescu şi Consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Ionuţ Cojocaru

ATAC VOALAT A LUI JULIEN CATRE WERNER: „TU M-AI FACUT,EU TE OMOR!”

4 nov.

Atac voalat al lui Dacian Cioloş la președintele Klaus Iohannis, cel care l-a numit premier în 2015.

Cioloș, care are și el aspirații prezidențiale, a declarat sâmbătă, într-o emisiune TV, că președintele României trebuie să fie mai „dătător de încredere” că apără statul de drept.

„Eu știu că domnul Iohannis ține foarte mult la a respecta Constituția. E un om drept, e probabil și caracterul dânsului și profilul dânsului, și apreciez asta, am apreciat asta de multe ori și pe perioada în care am fost prim-ministru. Cred însă că Președintele României, în momentul de față, are nevoie să fie, sau românii au nevoie ca Președintele României să fie mult mai dătător de încredere că își foloseste prerogativele în așa fel încât să apere cu toate mijloacele pe care le are statul de drept și să dea acest semnal foarte mult. Poziția de Președinte, așa cum o simt eu, are niște prerogative formale și are niște prerogative morale, lumea așteaptă într-adevăr mult mai mult decât permite Constituția de multe ori de la președinte, dar cred că președintele trebuie să găsească modalitatea prin care respectând Constituția să dea în permanență acea încredere oamenilor care l-au investit”, a declarat Cioloș, într-un interviu pentru Digi 24.

Dacian Cioloș a mai spus că, dacă ar fi fost în locul lui Iohannis, nu ar fi nominalizat-o pe Viorica Dăncilă în funcția de prim-ministru.

„Nu i-aș fi dat această șansă doamnei Dăncilă, asta clar. Pentru că știu ce poate și ce nu poate doamna Dăncilă. Și știam și relația pe care o are cu domnul Dragnea. Jocul acesta al domnului Dragnea era foarte clar”, a precizat Cioloș.

Acesta a mai susținut că poate președintele respinge cererea de revocare a lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general.

„În cazul Augustin Lazăr, eu constat că ministrul Justiției nu ne-a convins care e motivația legală pe care s-a bazat atunci când a cerut revocarea procurorului general. Pentru mine e foarte clar lucrul acesta (că Iohannis poate respinge cererea – n.r.)”, a afirmat fostul premier.

DIN NOU DESPRE COPIII TRAFICATI DE FAMIGLIA JOHANNIS IN ANII’90!

4 nov.

  Au apărut „binevoitori” care mă atenționează că în anul alegerilor prezidențiale (2014) s-au ivit pe Facebook copii din Rășinari, […]

Au apărut „binevoitori” care mă atenționează că în anul alegerilor prezidențiale (2014) s-au ivit pe Facebook copii din Rășinari, cei adoptați în anul 1990, împreună cu bebelușul Anda Maria Scutelnicu în vârstă de doar patru luni, de familia Lalande din Canada prin intermediul familiei Iohannis. Atenție, mass-media a făcut permanent și premeditat abstracție de această fetiță adoptată împreună cu frații Iliuț, ca și cum nu ar fi existat!!! Tot timpul s-a vorbit doar despre cei trei frați Iliuț, deși Anda Maria Scutelnicu a fost adoptată împreună cu frații Iliuț prin aceeași sentinţă civilă nr. 13/1990 din dosarul nr. 685/1990, deci au fost patru copii adoptați de soții Lalande, nu doar cei trei frați, cum a mințit tot timpul corupta presă autohtonă!

Am fost anunțat și despre apariția, tot în anul 2014, a unei mătuși a fraților Iliuț la o televiziune sibiană iohannistă, unde aceasta spunea că a contactat persoanele care susțin că sunt copiii adoptați, acum oameni maturi. Bizar cum a apărut această mătușă, pe care nu am cunoscut-o în nenumăratele mele drumuri la Rășinari pentru cercetările mele jurnalistice privind împrejurările adopției, taman la timp ca să dreagă busuiocul acuzațiilor aduse candidatului la președinția României, Klaus Werner Iohannis. Cum sunt la o vârstă când nu mai cred în coincidențe „întâmplătoare”, reamintesc faptul că și în 2000, anul primei candidaturi a lui Klaus Werner Iohannis pentru funcția de primar al municipiului Sibiu, fiind înghesuit cu aceleași acuzații, acesta a recunoscut încă o adopție din anul 1991 pentru o altă familie de canadieni – cum naiba de toți acești canadieni puși pe adoptat copii români  știau de familia Iohannis din Sibiu pe vremea când nici nu apăruse internetul?! –  și a promis că în anul următor, adică în 2001, o să vină acei canadieni în România și va prezenta presei copilul. Nu putea să facă la fel cu familia Lalande, fiindcă nu știa cum să-I contacteze. Iarăși ciudat, să nu ai adresa și telefonul unor persone pe care i-ai găzduit la tine în casă, după cum a recunoscut chiar Iohannis! Promisiunea că va prezenta presei acel copil, adoptat în anul 1991, a rămas doar în stadiul de promisiune sau mai bine spus: minciună! 

Aici aveți cel mai complet și docmentat material despre implicarea soților Iohannis în traficul de copii apărut în presa românească: Este incontestabilă implicarea lui Klaus Werner Iohannis în traficul internaţional de copii! Găsiți prezentate faptele, dovezi, documente, fotografii ,reportaje filmate, interviu cu bunica unora dintre copii, inclusiv o conferință de presă cu Iohannis din anul 2000, în care acesta recunoaște implicarea sa, împreună cu soția, în adopții internationale.

Investigațiile de jurnalist nu se fac pe Facebook. Acolo găsești ușor orice! Constat cu tristețe că mulți nu au  înțeles nimic din cele scrise de mine. Eu nu i-am acuzat niciodată pe soții Iohannis de chestia cu băncile de organe fiindcă nu dețin probe în acest sens, ci doar de implicare în traficul internațional de copii și de această infracțiune foarte gravă – aderarea la un grup de crimă organizată specializat în trafic international de carne vie  –  îi acuz și în continuare!!!

Chiar m-aș bucura ca toți acei copii să fie în viață. Știu de acele persoane de pe Facebook, care, ciudat iarăși, au conturile paginilor personale făcute în 2014, anul candidaturii lui Iohannis, când personajul trebuia „spălat” ca la „Nufărul” de toate păcatele și prezentat într-un ambalaj elegant, occidental și inscripționat „Made in Germany”  ca fiind o persoană cinstită, care nici usturoi nu a mâncat și nici gura nu-i miroase!

Este foarte ușor pentru orice serviciu secret din lume să făurească identități false chiar și în viața reală, iar în cea virtuală, de pe internet, devine „floare la ureche”, deoarece acolo fiecare dintre noi poate să inventeze personaje fictive, cunoscute în mediul online ca troli, scris și „trolli” în manualele tehnicilor de manipulare. Singura dovadă că acele persoane de pe Facebook sunt copii traficați din România în anii ’90 rămâne doar testul ADN, în rest sunt povești vânătorești, ca și cele date pe goarnă de Klaus Werner Iohannis în anul 2000! SRI și SIE lucrează acum la credibilizarea poveștilor și pregătesc contracararea eventualelor atacuri viitoare. Mai mult, vor face tot posibilul ca să transforme pata rușinoasă a traficului de copii din trecutul lui Iohannis într-o telenovelă lacrimogenă menită să impresioneze nătăflețul electorat român și să-l determine să voteze emoțional cu alogenul impostor Iohannis.

Deoarece atât Klaus Werner Iohannis personal, cât și trepădușii lui din aparatul de propagandă și serviciile secrete, sunt foarte previzibili, anticipez că în campania electorală de anul viitor pentru alegerile prezidențiale, vor apărea în studiourile televiziunilor câțiva dintre copiii deveniți canadieni grație familiei Iohannis și le vor aduce prinos de recunoștință soților care i-au comercializat la începutul anilor ’90, cei doi geambași de copii vor fi slăviți ca salvatorii care i-au scăpat de traiul greu din România. Facem pariu? Ce nu înțeleg proștii și nu vor înțelege niciodată: acuzația pentru implicarea în INFRACȚIUNEA DE TRAFIC INTERNAȚIONAL DE COPII, la adresa soților Iohannis, rămâne valabilă, chiar dacă acei copii trăiesc!

                                                                               Marius Albin MARINESCU

PS: Amândoi soții Iohannis sunt implicați la fel în potlogării, atât în traficul de copii, cât și în furtul celor două case cu acte false, chiar dacă la uzul de fals apare în acte doar numele zgripțuroaicei, însă plăvanul a fost cel cu traficul de influență și instigarea la fals în acte publice! Klausul este implicat de unul singur, fără consoarta la fel de lacomă și ticăloasă, doar în mafia imobiliară sibiană și în retrocedările ilegale și abuzive ale primarului Iohannis către FDGR-ul condus de același Iohannis, declarat oficial în anul 2007 succesor al organizației naziste Grupul Etnic German! Aici aveți cea mai amplă sinteză despre toate ticăloșiile klausului: Ce-ai cu Iohannis, dom’le?, iar aici o listă destul de amplă cu corupții din justiție și poliție care l-au protejat încă de pe vremea când era un anonim necunoscut, fiind totuși susținut de Germania și globaliștii iudeo-masoni prin intermediul SRI-ului: Coteria magistraților și polițiștilor care l-au protejat pe Klaus Iohannis

SURSA:http://justitiarul.ro/

DUCETI-VA INVARTINDU-VA WERNERICA SI LAZARICA PRINSI CU FOFARLICA!

4 nov.

Augustin Lazăr, procuror general și procurorul „generalului” Iohannis

Imagini pentru IOHANNIS,LAZAR,POZE

După scandalul cu protocoalele încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) cu SRI în decembrie 2016, procurorul general Augustin Lazăr (alintat Gusti sau Gustică de foștii săi colegi de facultate sau de serviciu ori „bădia Lazăr” sau „taica Lazăr” de către o anumită parte a presei) a fost prins iar cu fofârlica.

 Neevaluat profesional

Principalul motiv pentru care ministrul justiției, Tudorel Toader, a solicitat revocarea din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este faptul că în dosarul său de candidatură aflat la Ministerul Justiției nu a fost identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului obținerii calificativului „foarte bine” la ultima evaluare. Pentru clarificarea acestui aspect, în data de 12 septembrie 2018, ministrul Toader a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i transmită situația evaluărilor procurorului Augustin Lazăr. O săptămână mai târziu, CSM i-a transmis rapoarele de evaluare a activității profesionale a procurorului Lazăr, întocmite pentru perioada 2014-2016, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul CSM, și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul PICCJ. Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată în funcțiile de procuror general adjunct 2011-2012) și de procuror general (2013) al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a fost întocmit în data de 20 aprilie 2017, respectiv la un an de la numirea sa în funcție. Raportul de evaluare pentru perioada 2014-2016 privește activitatea desfășurată în funcțiile de procurer general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (2014-2015) și de procuror general al PICCJ (2016) și conține doar data luării la cunoștință a evaluării, și anume 18 septembrie 2018, respectiv cu o zi înainte să fie transmis răspunsul CSM către Ministerul Justiției.

Procurorul general Lazăr a replicat imediat printr-o jelanie în care a invocat că ar fi fost notat 36 de ani cu calificativul „foarte bine”, fapt ce poate fi consultat în mapa sa profesională. I-a ținut isonul în aceeași seară fostul ministru de justiție Raluca Prună, care l-a propus în funcție, aceasta afirmând că, la momentul formulării propunerii, procurorul Augustin Lazăr îndeplinea toate criteriile formale: vechime de 10 ani, calificativul „foarte bine” la ultima evaluare profesională, absența vreunei sancțiuni disciplinare în ultimii trei ani.

O fi obținut calificativul „foarte bine”, dar problema de fond este că, în perioada depunerii candidaturii, propunerii, avizării și numirii lui Augustin Lazăr în funcția de procuror general al României, acte derulate în cursul lunii aprilie 2016, acesta nu fusese evaluat pe o perioadă anterioară de cinci ani (2011-2015), fiind încălcate dispozițiile legale care prevăd obligativitatea evaluării procurorilor la o perioadă de trei ani. În comunicatul de miercuri seara, ministrul Toader a plusat arătând că documentele la care se face referire în avizul Secției de procurori din cadrul CSM nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ. Lazăr a contraatacat că și-a depus proiectul managerial la CSM, dar între timp a apărut o altă surpriză și lovitură pentru procurorul general prin constatarea faptului că proiectul său managerial ar fi un copy-paste după proiectul managerial al procurorului general Tiberiu Nițu, căruia i-a succedat în funcție.

Cercetat penal

Lipsa dovezii privind evaluarea cu calificativul „foarte bine” nu este singura culpă sau neglijență imputabilă celor trei actori implicați în selectarea, verificarea și desemnarea procurorului general al României (ministrul de justiție, CSM și președintele României). La data respectivă Augustin Lazăr era cercetat într-un dosar instrumentat de DNA, fiind „un penal”  în accepțiunea președintelui Klaus Iohannis. Mai exact, în toamna anului 2015, la  Serviciul Teritorial Alba Iulia al DNA a fost înregistrată o sesizare formulată împotriva sa de un procuror din subordine, în care era acuzat de fapte de corupție comise în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În primăvara anului 2016, sesizarea a fost înaintată la structura centrală a DNA, unde a fost înregistrat dosar penal. Având indicii temeinice, procurorul de caz ar fi solicitat și ar fi obținut interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Lazăr, operațiunea de monitorizare fiind realizată de Direcția Județeană Hunedoara a SRI, unde era șef un apropiat al generalului Florian Coldea, pe atunci șeful operativ al SRI. Procurorul de caz ar fi intenționat să-l trimită pe Lazăr în judecată pentru că s-ar fi confirmat implicarea sa într-un act de corupție. Conducerea DNA, în frunte cu fostul procuror șef Laura Codruța Kovesi, a decis însă ca dosarul să fie repartizat unui alt procuror, care l-a clasat după investirea lui Lazăr în funcția de procuror general al României.

Existența acestui dosar punea în discuție integritatea și reputația lui Lazăr, dar nici ministrul Prună, nici CSM și nici președintele Iohannis, prin consilierii prezidențiali și prin serviciile secrete, nu au catadicsit să efectueze niciun fel de verificări pentru a stabili dacă candidatul la funcția de procuror general al României era vizat în perioada respectivă de vreun dosar înregistrat la DNA, DIICOT sau altă structură de parchet. Spre comparație,procurorul general Lazăr a solicitat și a obținut la CSM suspendarea audierii procurorului Anca Florea, propunerea ministrului Tudorel Toader pentru funcția de procuror șef al DNA, cu motivarea că în ziua precedentă a înregistrat o sesizare prin care a solicitat cercetarea disciplinară a acesteia pentru un incident de securitate legat de devoalarea unui protocol clasificat încheiat cu SRI în decembrie 2016. Ori dacă în cazul Florea era vorba de o cercetare disciplinară care nici măcar nu demarase, în cazul Lazăr era vorba de o cercetare penală care începuse cu mai multe luni înainte de a fi selectat, propus și numit procuror general al României. Cel mai plauzibil este că șefii Binoului SRI-DNA, Florian Coldea și Laura Codruța Koveși, au aranjat clasarea dosarului lui Lazăr pentru a-l fideliza și a-l ține sub control cu un dosar monedă de schimb, care putea fi oricând redeschis.

O ordonanță care poate declanșa un Watergate românesc Procurorul general Lazăr a venit cu o explicație penibilă și referitor la ordonanța de clasare privind pe președintele Klaus Iohannis care a fost găsită în dosarul său de candidatură de la Ministerul Justiției și care a fost emisă în data de 18 septembrie 2014 de către procurorul șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, Cristian Lazăr. După ce inițial a negat orice legătură cu o astfel de ordonanță, Lazăr a aruncat vina pe o grefieră care cică ar fi fotocopiat și atașat din eroare ordonanța emisă de un alt procurer având numele său. Lazăr este ori un mare mincinos ori un netot de-a binelea. Cum să lași la mintea și la mâna unei grefiere, care de altfel nu avea niciun fel de atribuții în acest sens, întocmirea unui dosar de candidatură pentru o funcție atât de importantă ca și cea de procurer general al României? O chestiune gravă care trebuie lămurită urgent este cum a ajuns ordonanța respectivă în posesia lui Lazăr și în dosarul său de candidatură, în condițiile în care a fost emisă de PICCJ. Lazăr susține că această ordonanță a ajuns prin declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia ca urmare a disjungerii față de alte persoane și că a repartizat spre soluționare noul dosar constituit unui procuror din subordine. Numai că, din dispozitivul ordonanței în cauză, rezultă că disjungerea și declinarea competenței față de doi consilieri locali de la Sibiu s-a făcut, cum era normal și legal, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. Ca atare, procurorul general Lazăr putea obține această ordonanță fie de la subalternii săi din Sibiu, pe o cale scurtă și infralegală, fie în urma preluării dosarului disjuns de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Nu este exclusă nici ipoteza ca ordonanța să fi ajuns în posesia procurorului general Augstin Lazăr sau a fostului ministru de justiție Raluca Prună cu concursul procurorului care a emis-o sau a unor apropiați ai acestuia. Am mai scris în ultimii ani că, în urmă cu 7-8 ani, procurorul Cristian Lazăr era suspectat că ar face parte din rețeaua cea mai apropiată a generalului Florian Coldea, fostul prim adjunct al directorului SRI și că ar fi o cârtiță a acestuia. Zilele acestea am aflat că procurorul Cristian Lazăr este originar din județul Arad, ca și generalul Coldea. Și-a început cariera la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, de unde a fost promovat la Serviciul Teritorial Timișoara al DNA și apoi la PICCJ, unde a fost angajat în perioada în care procuror general era Laura Codruța Kovesi. Dosarele importante și sensibile pe care le-a soluționat prin clasare în ultimii ani (plagiatul fostului premier Victor Ponta, plagiatul fostului procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, conflictele de interese ale președintelui Klaus Iohannis, închisorile CIA din România) fac plauzibilă o astfel de versiune.

În iulie 2013 procurorul Cristian Lazăr a fost delegat de fostul procuror general Tiberiu Nițu, omul lui Victor Ponta, în importanta funcție de procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, probabil drept răsplată pentru închiderea dosarului de plagiat al fostului premier. În decembrie 2015 a fost numit definitiv în funcția sus-menționată de către președintele Klaus Iohannis, în urma propunerii făcute de fostul ministru de justiție Robert Cazanciuc, un alt apropiat al lui Victor Ponta, care a fost susținută și de succesoarea sa Raluca Prună. Probabil că președintele Iohannis și-a manifestat astfel recunoștința că i-a închis dosarul cu conflictele de interese de care a fost acuzat în calitate de primar al municipiului Sibiu, cu două zile înainte de a-și depune candidatura pentru Președinția României.

Potrivit informațiilor funizate presei de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada în care Augustin Lazăr a ocupat funcțiile de procuror general adjunct și de procuror general al acestei unități de parchet, au fost soluționate cu neînceperea urmăriri penale sau clasare nu mai puțin de nouă dosare penale privind fapte imputate lui Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului. Unele din aceste dosare priveau implicarea actualului președinte în afaceri cu case și în retrocedarea, în calitate de primar al Sibiului, a unor imobile către Forumul Democrat German, la care deținea funcția de președinte. Altele priveau infracțiuni de fals în declarații sau de conflict de interese de care a fost acuzat de către Agenția Națională de Integritate. Plasarea unei ordonanțe de clasare din aceste dosare în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr pentru funcția de procuror general al României, indiferent dacă au fost emise sau avizate de către acesta sau de alți procurori, nu poate fi interpretată decât ca un șantaj voalat la adresa principalului decident, președintele Klaus Iohannis.

Uns în funcții pe relații de prietenie și veresie

O altă gogoriță de tot hazul a procurorului general Lazăr este că ar fi un purtător al făcliei demnității și independenței procurorilor de la vechea generație la noua generație. Nici aici nu a prea nimerit-o pentru că Augustin Lazăr nu poate fi considerat un model profesional și managerial de către noile promoții de procurori. Pe Lazăr nu l-a dat niciodată deșteptăciunea afară din casă și nu este un reper de succes profesional prin propriile capacități și abilități. În primii 16 ani din cariera sa a fost un obscur și mediocru procuror criminalist, opt ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și opt ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. De regulă, procurorii profesioniști și performanți ocupă funcții de conducere după 5-10 ani de activitate.

Procurorul general Lazăr face astăzi mare caz de independența procurorilor față de factorul politic, dar toate promovările sale s-au bazat pe conexiuni politice și instituționale, pe amiciții și veresii la nivel înalt. În septembrie 1998, Lazăr a fost promovat de procurorul general de atunci al PÎCCJ, Mircea Criste, șef al Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică (denumită și Direcția I) din PÎCCJ, care a fost un fel de precursor al PNA/DNA. Singura motivație a acestei promovări este faptul că Lazăr și Criste erau buni amici din studenție, fiind colegi de an și de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care au absolvit-o în 1981. În decembrie 2012, Lazăr a fost numit procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia de către procurorul general interimar Daniel Morar, care i-a fost subaltern în perioada 1998-2001. În această perioadă, Lazăr l-a detașat pe Morar, în două rânduri, în cadrul secției pe care o conducea în PÎCCJ, iar în ianuarie 1999 l-a numit procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca.

Pe 28 aprilie 2016, Lazăr a fost numit procuror general al PÎCCJ de către președintele Klaus Iohannis, care a avut nouă dosare penale soluționate cu neînceperea urmăririi penale sau clasare în perioada în care a deținut funcția de primar al municipiului Sibiu, iar Lazăr era procuror general adjunct sau procuror general al acestei unități de parchet. Conform unor surse, Lazăr a beneficiat la această promovare și de sprijinul fostului procuror-șef al DNA Laura Codruța Kovesi și al tatălui acesteia, fostul procuror Ioan Lascu de la Mediaș, cu care s-a aflat în relații de prietenie. Kovesi și tatăl său s-au aflat în subordinea lui Lazăr în perioada în care acesta a deținut funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, parchetele din județul Sibiu aflându-se în subordinea acestuia. Devine tot mai plauzibil scenariul conform căruia fosta șefă a DNA l-ar fi sprijinit și impus pe fostul său șef și prieten al tatălui său să devină procuror general al României, creându-i pârtie în acest scop prin eliminarea din această funcție a antecesorului său Tiberiu Nițu, căruia i-a inventat un dosar pentru abuz în serviciu, fapt datorită căruia acesta a demisionat. După aproape trei ani, DNA a clasat acest dosar cu motivarea că fapta nu există, dar între timp scopul conjuraților a fost atins. Foarte probabil că la acest scenariu a avut o contribuție și principalul partener al lui Kovesi din Binomul SRI – DNA, generalul Florian Coldea.

S-a înconjurat de fanii lui Macovei

La rândul său, procurorul general Lazăr a făcut promovări în cele mai importante funcții din PÎCCJ pe relații de prietenie și veresie. În funcția de prim-adjunct al său a recomandat-o și a promovat-o pe procurora Laura Oprean, care deținea funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca. Aceasta a fost anterior adjuncta fostului procuror-șef al DNA Daniel Morar și procuror-șef interimar al DNA, după ce Morar a preluat interimar funcția de procuror general al României. După cum se știe, Morar a fost numit procuror-șef al DNA de către fostul președinte Traian Băsescu, la propunerea fostului ministru al Justiției Monica Macovei, al cărei fan declarat și devotat a fost. Lazăr și Macovei au fost colegi de promoție universitară și de generație în procuratură, începându-și amândoi cariera în 1982, cu precizarea că Macovei a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București.În funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, cea mai importantă secție din Parchetul General, l-a promovat pe procurorul Romulus Varga, cunoscut și el drept un fan al fostului ministru al Justiției Monica Macovei. În 2007, după ce a fost schimbat din funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, în urma unui control al Inspecției Judiciare, care i-a reținut grave abateri disciplinare, procurorul Varga și-a găsit scăparea la Ministerul Justiției, unde a fost angajat consilier al secretarului de stat Katalin Kibedi, care a fost colegă de an cu Lazăr la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. Macovei și Kibedi au fost colege la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde au beneficiat de burse Soros.

În 2009, procurorul Romulus Varga a fost preluat în PÎCCJ de fostul procuror general Laura Codruța Kovesi, deși nu deținuse gradele de procuror de parchet de pe lângă tribunal și de parchet de pe lângă curte de apel. Procurorul Varga se laudă că ar fi soluționat dosarul „Elodia“ și dosarul accidentului mortal al patronului Hexi Pharma, Dan Condrea. Ambele victime au avut anumite conexiuni cu SRI; ultimul amant al avocatei Elodia Ghinescu a fost un ofițer SRI care nu a fost cercetat cu privire la moartea acesteia, iar referitor la afacerea Hexi Pharma, există indicii că ar fi fost implicați cel puțin doi generali SRI care locuiesc în zona în care s-a produs accidentul mortal al lui Condrea. Amândoi generalii au fost apropiați și fideli ai fostului prim-adjunct al directorului SRI Florian Coldea, unul deținând funcția de adjunct, iar celălalt de șef de direcție.

Înălțarea prietenului și amicului Gigi

În funcția de procuror-șef al Secției Parchetelor Militare din PÎCCJ, procurorul general Lazăr l-a promovat pe generalul procuror Gheorghe Cosneanu, alintat Gigi, cu care a fost coleg de an și de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai. Înainte de promovare, Cosneanu era pe cale să se pensioneze în urma unor rateuri profesionale. La Secția Parchetelor Militare se află în instrumentare vechile și importantele dosare ale Revoluției din decembrie 1989 și Mineriadei din iunie 1990, iar procurorul general Lazăr avea nevoie de un om de încredere care să-i împărtășească nostalgiile comuniste.

A devenit public că Lazăr și Cosneanu frecventează de o perioadă piscina și sauna de la sediul SPP, unde este director general Lucian Pahonțu, devenit cel mai longeviv șef de serviciu secret din România, având în vedere că a fost numit în funcție de fostul președinte Traian Băsescu în 2005. În loc să învețe gramatica limbii române, generalul Pahonțu încearcă în ultimii ani să joace rolul deținut anterior de generalul Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI. Pahonțu a devenit o gazdă bună după ce a fost vizat într-un dosar instrumentat de Secția Parchetelor Militare având ca obiect o omucidere petrecută la un accident de vânătoare la care a fost prezent.

Colac pentru Prună

Colac peste pupăză, după câteva luni de la propunerea și numirea sa în funcția de procuror general al României, respectiv în octombrie 2016, Augustin Lazăr l-a promovat prin delegare în PÎCCJ pe procurorul Mihai Prună, fratele fostului ministru al Justiției Raluca Prună, cea care l-a selectat și l-a propulsat în fruntea procurorilor din România. Fratele Mihai a fost promovat direct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, sărindu-se un nivel și un grad profesional, respectiv cel de procuror de Curte de Apel. Ulterior, Lazăr l-a învrednicit și cu două funcții în Parchetul General, șef birou și apoi șef serviciu, ca să beneficieze și de indemnizație de conducere, și i-a prelungit delegarea timp de doi ani, până în octombrie 2018. Un fapt mai puțin cunoscut este că fratele Mihai a fost consilierul fostului ministru al Justiției Monica Macovei în perioada 2005-2007, iar sora Raluca a fost asistentul europarlamentarului Monica Macovei în cursul anului 2010.

Așa și-a manifestat preacinstitul și preacuratul Lazăr recunoștința față de binefăcătoarea care l-a ales și l-a propus în funcția de procuror general al României. Promovarea fratelui fostului ministru al Justiției intră sub incidența săvârșirii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un avantaj patrimonial sau nepatrimonial pentru sine sau pentru altul. Așteptăm ca recent înființata secție de anchetare a magistraților din PÎCCJ să se sesizeze și să își facă treaba până la capăt.

La protocoale înainte

Procurorul general Lazăr este de două decenii un fan al protocoalelor încheiate cu SRI. Acesta a fost complice la încheierea primului protocol între PÎCCJ și SRI în decembrie 1998 și apoi principalul executant al acestuia, în calitate de șef al Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică. Acest protocol, la care au achiesat și SIE, UM 0962 (serviciul secret al MAI), Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, a fost semnat de către procurorul general de atunci, Mircea Criste, dar a fost aprobat de Colegiul de conducere al PÎCCJ, din care făcea parte și Augustin Lazăr, în calitate de șef de secție. Augustin Lazăr a fost și principalul executant al acestui protocol, având în vedere că în baza acestui act a fost constituită o Unitate Centrală Interforțe, care avea drept scop combaterea corupției, a criminalității organizate și a terorismului, iar această unitate a avut un Grup Operativ Central, care a fost condus de șeful Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică din PÎCCJ.

La prima ședință de bilanț a CSM la care a participat în calitate de procuror general al României, ședință desfășurată în prima săptămână a lunii ianuarie 2017, fără să-l întrebe nimeni, Lazăr a perorat că el nu a semnat niciun fel de protocol cu SRI și că nu are de ce să folosească astfel de „inginerii care nu sunt prevăzute de legea penală“. În septembrie 2018 a fost însă devoalat faptul că la începutul lunii decembrie 2016, cu circa o lună înaintea declarației susmenționate, procurorul general Lazăr a semnat două protocoale cu SRI, unul clasificat și unul neclasificat. Guralivul Lazăr a sacrificat astfel atât demnitatea, cât și independența procurorilor din subordine, contribuind la aservirea acestora de către serviciile secrete.

Rateuri profesionale pe linie

Procurorul general Lazăr nu a avut nicio realizare profesională remarcabilă în cariera sa. În perioada în care a fost șeful Secției anticorupție, de urmărire penală și criminalistică din PÎCCJ, s-a lăudat cu campania anticorupție declanșată împotriva unor lideri și sponsori ai guvernării precedente a PDSR și ai fostului președinte Ion Iliescu. Dosarele cele mai sonore l-au avut ca protagonist pe fostul președinte al Bancorex Răzvan Temeșan, care a fost arestat de două ori în anul 1999 de către subalternii lui Lazăr. După câțiva ani s-a ales praful de ambele dosare. În dosarul privind creditele neperformante acordate de Bancorex, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea definitivă a lui Temeșan. Iar dosarul privind finanțarea albumului „Eterna și fascinanta Românie“, în care era vizat și Viorel Hrebenciuc, considerat eminența cenușie a guvernării Văcăroiu, a fost restituit PÎCCJ de către Înalta Curte și ulterior a fost închis cu soluție de scoatere de sub urmărire penală. Astfel că prima campanie anticorupție din România, în care Lazăr a avut un rol important, a fost un eșec total. În cazul arestării fostului președinte al Bancorex, Lazăr and co. au patentat prima defilare ultramediatizată cu cătușe din România, inspirându-i ulterior pe Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi.

În perioada în care s-a aflat în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr s-a lăudat cu dosarul denumit generic „Aurul dacic“ sau „Brățările dacice“, pe care l-a considerat opera sa de căpătâi profesional. Și acest dosar s-a soldat cu un fiasco total, având în vedere că, în primăvara acestui an, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus printr-o hotărâre definitivă achitarea sau încetarea procesului penal față de nouă inculpați, condamnând doar un inculpat, și pe acela la închisoare cu suspendare condiționată. În fine, perioada de când Augustin Lazăr este procuror general al României marchează eșecul ultimei campanii anticorupție, având în vedere că DNA a înregistrat în anii 2016-2018 cele mai multe și mai grave achitări și restituiri din istoria sa și a culminat cu revocarea fostului procuror-șef al DNA Laura Codruța Kovesi, pe care Lazăr a salvat-o de o întoarcere rușinoasă la Sibiu, unde și-a început cariera, aducând-o la sânul său în Parchetul General, ca să crească rândurile creațiilor și fanilor Monicăi Macovei din jurul său. Cam acesta este musiu Lazăr, care a crezut că ne duce de nas cu pălăria și morga sa de iezuit.

Autor: Valer Marian

Sursa: Justiriarul

IRONIA POLITRUCULUI!

4 nov.

Dialog uluitor intre presedintele Klaus Iohannis si Horia Georgescu cu cateva saptamani inainte de arestarea presedintelui ANI: “Buna seara, domnule Presedinte!” – Iohannis: “Ce faceti?“ – Georgescu: “Bine!” – Iohannis: “Surprinzator!” Discutia a avut loc pe 29 ianuarie 2015, la sediul GDS. Pe 18 martie, presedintele ANI a fost scos cu catusele la spate din sediul DNA. Seful ANI ii facuse lui Werner plangere penala pe conflict de interese.

Micile detalii pot capata conotatii si dimensiuni uriase la momentul evaluarilor! In data de 27 ianuarie 2015, cu prilejul aniversarii a 25 de ani de la infiintarea Grupului pentru Dialog Social si aparitia Revistei 22, presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a facut o vizita de multumire propagandistilor Gabriel Liiceanu, Andreea Pora si altii, la ei acasa, la sediul GDS din Bucuresti, Calea Victoriei nr. 120.

La eveniment a participat si Laura Kovesi (nelipsita de la receptiile GDS) pe care Klaus Iohannis avea sa o numeasca in cel de-al doilea mandat de sefa a parchetului anticoruptie.

La eveniment a fost invitat si presedintele Agentiei Nationale de Integritate Horia Georgescu, cel care cu ceva timp inainte sesizase institutional Parchetul cu o plangere penala cu privire la “posibila savarsire de catre Klaus Werner Iohannis a infractiunii de conflict de interese, prevazuta de art. 253, indice 1, din Codul penal”, legat de faptul ca in calitate de fost primar al Sibiului, a semnat la 23 decembrie 2010 un contract de prestari servicii intre Primaria Sibiu si Tipografia Honterus SRL, detinuta de Forumul Democrat al Germanilor din Romania, la care acelasi Iohannis a fost presedinte in perioada 2002 – 2013.

Respectuos cum ii este felul, presedintele ANI l-a salutat pe presedinte, intre cei doi avand loc urmatorul dialog:

Horia Georgescu: Buna seara domnule Presedinte! Buna seara domnule Presedinte!

Klaus Iohannis: Ce faceti?

Horia Georgescu: Bine

Klaus IohannisSurprinzator! (pe ton ironic)

Concidenta sau nu – noi nu credem in coincidente – cateva saptamani mai tarziu dupa ce presedintele

Iohannis s-a aratat surprins ca Horia Georgescu era “bine”, presedintele ANI a fost scos cu catusele la spate din sediul DNA, dupa o scurta audiere, ca un infractor periculos, si dus la instanta pentru arestare, cu tot circul mediatic de rigoare. La 18 martie 2015 Horia Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile, dat jos din functia de sef al ANI, si, mai tarziu trimis in judecata intr-unul din dosarele ANRP.

Credeti ca este o legatura intre mesajul ironic al presedintelui Iohannis si arestarea lui Horia Georgescu?

Autor: L.J.

Sursa: Luju

Documente declasificate peste Ocean. Judicial Watch, dezvăluiri despre acțiunile lui Soros în România

4 nov.

Lupul Dacic

Documente declasificate peste Ocean. Judicial Watch, dezvăluiri despre acțiunile lui Soros în România

Despre sumele de bani vehiculate de așa ziși ONG-iști care pretind că lucrează „non-profit” în regim de „voluntariat” sub steagul Fundațiilor Societăților Deschise ale lui George Soros,  acționând, de fapt, contra intereselor României, s-a tot scris în ultimii ani. Iar legăturile lui Soros cu fosta administrație Obama sunt, de asemenea, arhicunoscute. O nouă confirmare a acestor conexiuni și a modului în care au lucrat umăr la umăr reprezentanții lui Soros în România cu administrația lui Barack Obama vine acum chiar de peste Ocean, la Departamentul de Stat.
Documente noi declasifi cate, aparținând Departamentul de Stat și USAID, reușesc să scoată din umbră mai multe elemente, inclusiv privind fi nanțarea unor proiecte din România. Potrivit lui Tom Fitton, de la Judicial Watch, acest tip de parteneriat i-ar fi permis lui Soros, cel mai mare sponsor al curentelor neomarxiste, să stabilească agenda politică externă a SUA, scrie EVZ.ro
Judicial Watch a publicat…

Vezi articolul original 392 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: