Arhiva | 2:03 am

DUSMANUL NR.1 AL ROMANIEI,KLAUS JOHANNIS EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI VA LIPSI DE LA SEDINTA SOLEMNA A PARLAMENTULUI PE TENA CENTENARULUI IN DATA DE 28 NOIEMBRIE ,INTRUCAT VA FI IN VIZITA PRIVATA LA PARIS!

23 nov.

Imagini pentru MACRON,IOHANNIS,POZE
Klaus Iohannis va lipsi de la ședința solemnă a Parlamentului pe tema Centenarului, anunță Antena3.
Cele două Camere se vor reuni pe 28 noiembrie pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, zi în care, potrivit Administrației Prezidențiale,
Iohannis se va afla în Franța. În timpul vizitei oficiale la Paris, președintele va avea o întâlnire cu Emmanuel Macron, cei doi urmând să discute despre relația bilaterală, parteneriatul strategic și consolidarea cooperării economice.
În ziua ședinței solemne, Iohannis are programată o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești din Franța.
Reclame

JOHANNIS „CROITORASUL CEL VITEAZ!”

23 nov.

Preşedintele Klaus Iohannis spune că discuţia despre o eventuală suspendare a sa devine „un loc comun”, adăugând că nu se teme de aşa ceva, întrucât toate acţiunile sale se încadrează în cadrul constituţional. „A, că nu le convine… asta este posibil, dar nicio acţiune a mea nu s-a situat în afara cadrului constituţional”, afirmă el

Întrebat, joi, de jurnalişti, dacă îi este teamă că s-ar putea ajunge la Curtea Constituţională sau la o eventuală suspendare a sa, Klaus Iohannis a spus: „Asta cu suspendarea, între timp devine aşa, un loc comun”.

„Nu mi-a fost şi nu îmi este teamă de aşa ceva şi nici de Curtea Constituţională. Absolut toate acţiunile mele se încadrează perfect în cadrul constituţional. A, că nu le convine… asta este posibil, dar nicio acţiune a mea nu s-a situat în afara cadrului constituţional, egal cum vrea unul sau altul să interpreteze aceste lucruri”, a continuat şeful statului.


KURZ L-A REEVALUAT PE „SOROS”CARE PRIMESTE AZIL IN AUSTRIA ,DUPA CE A FOST ALUNGAT DIN UNGARIA!

23 nov.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz, considerat până mai ieri unul dintre pionii mișcării suveranilor din Europa, l-a reevaluat pe George Soros. După ce anul trecut îi dădea magnatului american de origine maghiară 28 de zile pentru a înceta orice activitate a  Open Society în Austria, pentru că „încearcă să submineze democrația și națiunea”, cancelarul Austriei pare că s-a răzgândit. Și este pe punctul de a accepte ca o controversată univsersitate finanțată de Soros,  CEU, să se mute, din Ungaria, în urma legii „Stop Soros”, în patria lui Mozart.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a întâlnit cu miliardarul George Soros pentru a discuta despre mutarea Universității Centrale Europene (CEU) din Ungaria în Austria, conform unei postări de luni pe contul de Twitter al șefului guvernului de la Viena, citat de Euronews în pagina sa electronică.
Întâlnirea dintre Kurz și investitorul american de origine maghiară a avut loc duminică.
CEU a dat termen până la 1 decembrie guvernului ungar să decidă dacă universitatea susținută de Soros va primi permisiunea de a rămâne la Budapesta – o decizie presantă pentru a ajuta instituția să se pregătească pentru următorul an academic.
CEU a apărut după căderea Zidului Berlinului, oferindu-le studenților diplome acreditate atât în Ungaria, cât și în SUA, dar a fost acuzată de guvernul premierului ungar conservator Viktor Orban că ar activa fără a respecta pe deplin legislația, conform Reuters.
Conform relatărilor din presa austriacă, CEU va putea să ocupe o clădire a spitalului Otto Wagner, vechi de un secol, în apropiere de Schönbrunn, începând cu primăvara viitoare dacă se va muta și va fi pregătită să accepte studenți odată cu anul academic 2019-2020.
Soros a fost o țintă populară a premierului Viktor Orban, care a inițiat și a adoptat la începutul anului o lege ‘Stop Soros’, spunând că investitorul de origine maghiară promovează și sprijină migrația ilegală.

CE SPUNE BOLNAVUL ASPERGER,KLAUS WERNER JOHANNIS DESPRE AUDIEREA SOTIEI SALE CARMEN GEORGETA LA PARCHETUL GENERAL!

23 nov.

 

Imagini pentru ,KLAUS IOHANNIS,WAS IS DAS CORRUPTION,POZE

Carmen Iohannis a transmis procurorilor de la Parchetul General, că nu se poate prezenta la audierea programată pe 15 noiembrie, prin intermediul unui fax, au precizat, pentru mediafax.ro surse judiciare. Potrivit aceloraşi surse, Carmen Iohannis nu a precizat o dată la care se poate prezenta pentru a fi audiată de procurori.

Carmen Iohannis a fost citată pentru a se prezenta joi, 15 noiembrie, la Parchetul General, în dosarul deschis ca urmare a plângerii depuse de Lumea Justiţiei referitor la casele familiei din Sibiu.

Preşedintele ţării a anunţat că soţia sa nu se va prezenta la Parchet, pentru că se vor afla într-o vizită oficială la Londra. În acelaşi context, întâlnirea între preşedintele Klaus Iohannis şi Theresa May a fost anulată, la solicitarea premierului britanic, a informat Administraţia Prezidenţială.

Reprezentanţi ai Parchetului General au declarat, pentru MEDIAFAX, că soţia preşedintelui Klaus Iohannis, Carmen Iohannis, a fost citată pentru a se prezenta joi, 15 noiembrie, la Parchetul General, în dosarul referitor la casele familiei din Sibiu.

Dosarul a fost deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) ca urmare a unei plângeri depuse Lumea Justiţiei împotriva notarului din Sibiu, Radu Gabriel Bucşă, şi a soţilor Carmen şi Klaus Iohannis. Sesizarea a fost depusă în legătură cu manoperele prin care cuplul prezidenţial a intrat, începând cu 1999, în posesia a două imobile în centrul Sibiului. Imobilele aparţineau statului român şi erau administrate de Primăria Sibiului, care a fost condusă în perioada iulie 2000 – noiembrie 2014 de Klaus Iohannis.

În sesizare se arată că, de pe urma exploatării unui imobil, soţii Iohannis au obţinut 320.000 euro, până când instanţele braşovene le-au anulat atât actul de vânzare-cumpărare declarându-i cumpărători care nu pot invocă buna-credinţă, precum şi actele de moştenire care au stat la baza preluării imobilului din patrimoniul statului.

KLAUS JOHANNIS SE JOACA IARASI CU FOCUL.A INCALCAT DECIZIA CCR nr.88/7.02.2008:”PRESEDINTELE NU ARE DREPT DE VETO!”!

23 nov.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut o gafă enormă încercînd să recîştige simpatia Ioanei Dogioiu, cea care l-a criticat dur pentru numirea Ecaterinei Andronescu la ministerul Educaţiei, şi, drept urmare, s-a învîrtoşat împotriva propunerilor premierului Viorica Dăncilă, refuzînd, pe de o parte, numirea Olguţei Vasilescu şi Ilan Laufer, dar şi – în premieră – revocarea a doi miniştri!

Advertisement

În ambele cazuri, Klaus Iohannis a încălcat cu bună ştiinţă Decizia CCR nr. 98 din 2008, care spune foarte clar următoarele:

În ceea ce priveşte refuzul de numire, Klaus Iohannis are o acoperire legală, avînd dreptul o singură dată să nu fie de acord cu propunerile Primului ministru, numai că, potrivit Deciziei 98/2008, dacă nu „motivează” refuzul, acesta nu este valid! Or, exact asta a făcut preşedintele Iohannis: a venit la pupitrul prezidenţial şi a anunţat sec că nu este de acord cu numirea în funcţiile de ministru ale Olguţei Vasilescu şi Ilan Laufer! Fără nici o motivare, făcînd loc arbitrariului oricărei interpretări. Ceea ce s-a şi întîmplat: Olguţa Vasilescu a pus refuzul pe seama „ranchiunei” generate de criticile acesteia faţă de Iohannis, iar Ilan Laufer pe seama unei atitudini de „antisemitism”!

Ce nu a înţeles Klaus Iohannis este faptul că textul constituţional nu lasă, pur şi simplu, o asemenea decizie la cheremul său, chiar dacă Decizia citată mai sus spune că „Motivele cererii Preşedintelui României nu pot fi cenzurate de primul-ministru”, căci „Preşedintele rămâne răspunzător politic, în faţa electoratului, pentru modul în care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru”! Iohannis avea, aşadar, OBLIGAŢIA să motiveze refuzul, care putea fi simplu: „Olguţa Vasilescu este filolog, iar Ilan Laufer este absolvent de IEFS, deci consider că nu au pregătirea necesară funcţiilor”.

Numai că Iohannis nu a prezentat nici o motivare a refuzului său, ceea ce, conform Deciziei CCR, înseamnă că refuzul nu mai este valid, din moment ce condiţia validităţii nu a fost respectată! Mai mult, chiar, nemotivarea refuzului a permis orice interpretare, inclusiv acelea că o refuză pe Olguţa pentru că este femeie, iar pe Ilan pentru că este evreu! Nu poate fi nimeni acuzat pentru aceste interpretări, din moment ce situaţia a fost generată chiar de către Klaus Iohannis.

IOHANNIS NU ARE DREPTUL SĂ REFUZE REMANIEREA UNUI MINISTRU

În ceea ce priveşte refuzul de a accepta revocările unor miniştri, Klaus Iohannis se află într-o culpă majoră şi mai clară, am spune chiar de necontestat dacă citim cu atenţie prevederile legale şi constituţionale. Aşa cum v-am obişnuit, vă invit să le parcurgem încet, răbdători, ca să le înţelegem, căci sînt scrise în limba română.

– Constituţia României, prevede la art. 85, al. 2: „În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”.

– Legea nr. 90 din 26 martie 2001 (actualizată), prevede la art. 7, al. 1: „Revocarea din funcţia de membru al Guvernului se face de Preşedintele României, prin decret, la propunerea primului-ministru”.

– Decizia CCR nr. 98 din 7 februarie 2008 spune: „Printr-o decizie anterioară, nr.356 din 5 aprilie 2007, pronunţată în soluţionarea altui conflict juridic de natură constituţională privind aplicarea art.85 alin.(2) din Constituţie, Curtea Constituţională a statuat că Preşedintele României poate să ceară primului-ministru să facă o altă propunere pentru ocuparea unei funcţii de ministru rămase vacantă şi a precizat că Preşedintele nu are un drept de veto, excluzând astfel validitatea unui refuz nemotivat, arbitrar.

Acestea sînt toate cele trei acte normative care reglementează rolul Preşedintelui şi al Prim-ministrului în revocarea şi numirea unor miniştri în cazul unei remanieri guvernamentale. Autorii Constituţiei au pornit de la premiza că aceia care ocupă primele funcţii ale Executivului sînt oameni de bună credinţă şi nu este nevoie de explicarea tuturor situaţiilor pe care cineva le poate genera doar pentru a încurca treburile în stat. Însă, de la Cazul Radu Vasile, trecînd apoi prin Traian Băsescu şi acum prin Klaus Iohannis, se pare că doar CCR poate tempera astfel de idei năstruşnice care pot să arunce în aer buna funcţionare a Guvernului.

În cazul numirii unor miniştri, lucrurile păreau clare: Preşedintele poate refuza motivat o propunere o singură dată. În lipsa motivării, este exclusă validitatea refuzului! În mod ciudat, preşedintele Iohannis s-a folosit de dreptul de a refuza cele două propuneri ale premierului Viorica Dăncilă, dar a ignorat condiţia obligatorie şi necesară de a motiva refuzul, ceea ce înseamnă că refuzul nu poate fi validat, aşa cum spune CCR!

În paranteză fie spus, chiar şi acest refuz motivat este sub semnul întrebării, căci, aşa cum preciza în „Opinia separată” din Decizia CCR chiar Tudorel Toader, actualul ministru al Justiţiei, s-a cam adăugat la lege prin acest drept de a refuza o dată propunerea Primului ministru. Dar, dacă-i lege, nu-i tocmeală!

În cazul revocării unor miniştri, însă, un refuz din partea Preşedintelui reprezintă nerespectarea Deciziei CCR şi, implicit, încălcarea Constituţiei! Decizia 98/2008 a CCR consemnează imperativ că Preşedintele nu are drept de veto, fără a i se permite, deci, refuzul propunerii venite de la Primul ministru.

Unii mai cred că dacă un ministru nu vrea să-şi dea demisia, el rămîne pe post dacă preşedintele nu-l revocă! Premierul însă este cel care cere revocarea, iar preşedintele, care nu are drept de veto, nu poate să împiedice procedura revocării!

În cazul nostru, Iohannis nu poate să-i impună premierului un ministru, ci doar să-i ceară a doua numire pe care este obligat s-o accepte. În nici un caz, însă, Iohannis nu poate să-i impună Premierului să revoce un ministru şi nici să-l oblige să-l păstreze!

Din păcate, preşedintele Klaus Iohannis nu stă prea bine la capitolul logică elementară şi, se pare, nu are consilieri care să-l împiedice să cadă în astfel de situaţii ridicole care lasă impresia că ar vrea cu orice preţ să pună beţe în roate Guvernului, ceea ce este contrar prevederilor art. 80, al. 2 din Constituţie, unde se spune: „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”.

Constituţia României are doar 156 de articole, care încap în vreo 25 de pagini. Avînd în vedere că preşedintele Klaus Iohannis face aproape săptămînal o vizită de 2-3 zile la Sibiu pentru a-şi îmbrăţişa soţia, fiind însoţit de o coloană întreagă de maşini, dacă ar citi pe perioada deplasării o singură pagină din Constituţie, ar fi putut s-o înveţe pe dinafară în 25 de săptămîni, adică într-o jumătate de an! Consultînd site-ul „Distanţe rutiere”, am aflat că distanţa dintre Bucureşti-Sibiu este de 270 km, care, cu o viteză de 75 km/oră, se parcurge în 3 ore şi 35min. Oricît de încet ar citi, oricît de greu ar înţelege un text, citirea unei pagini în trei ore şi jumătate este un efort pe care chiar şi Klaus Iohannis ar putea să-l facă fără să-şi pericliteze sănătatea!

PARCHETUL GENERAL DESPRE PROCURORII RESPINSI DE CORUPTUL CARE UCIDE KLAUS JOHANNIS!

23 nov.

Ministerul Public precizează că persoanele propuse pentru funcţii de procurori-şefi şi care au fost respinse de către preşedintele Klaus Iohannis nu au fost colaboratori ai Securităţii, conform adeverinţelor emise de CNSAS în anii 2006 şi 2009.

”Având în vedere interpretările eronate apărute în mass-media referitoare la motivul respingerii propunerilor de numire în funcţii de conducere a unor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Constatând că temeiul legal invocat în susţinerea deciziei de respingere îl reprezintă art. 54 alin. (2 ) rap. la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, potrivit căruia, «nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii/procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea(…)», respectiv art.48 alin. (12) din aceeaşi lege care stabileşte că, înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul/procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea, precizăm următoarele: doamna Antonia-Eleonora Constantin, propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei Judiciare din cadrul PÎCCJ, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 901 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Iuliana Nedelcu, propusă pentru funcţia de procuror şef adjunct al aceleiaşi secţii, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 1002 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Florena-Esther Sterschi (fostă Florica Marin), propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de Resurse Umane şi Documentare din cadrul PÎCCJ, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 980 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Florea Adina, propusă pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii, aşa cum rezultă din Adeverinţa nr. 5430 din 4 iunie 2009 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; doamna Giorgiana Hosu, propusă pentru funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, aşa cum rezultă din Decizia nr. 953 din 24 octombrie 2006 a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public.

Ministerul Public mai precizează că, în procedura de numire în funcţiile de conducere, iniţiată de ministrul Justiţiei în data de 10 august 2018, doamnele procuror au depus declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10)-(11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acest aspect, precum şi verificările efectuate asupra declaraţiilor depuse rezultă şi din avizele Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, potrivit sursei citate.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat verificări din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Inspecţiei Judiciare şi a primit răspuns din partea ultimelor două instituţii.

Referitor la absenţa răspunsului din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ministerul Public precizează că, potrivit art. 48 alin. (12) din Legea nr. 303/2004, „Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.

”Pe de altă parte, art. 211 alin. (3) lit. c) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, modificată şi completată, prevede că: «Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea propunerii ministrului justiţiei, un referat în care consemnează (…) c) depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 55 alin. (3) raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a rezultatului verificării efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege.»”, se mai arată în comunicat.

Şi CSM a anunţat, referitor la numirile de procurori-şefi respinse de preşedintele Klaus Iohannis, că procedura legală a fost respectată, fiind solicitat punctul de vedere al CNSAS, care nu a venit în termenul de 15 zile, astfel încât, în absenţa lui, au fost luate în calcul declaraţiile pe propria răspundere ale celor nominalizaţi.

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

„În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

Astfel, Iohannis a refuzat următoarele numiri: Adina Florea, pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; Florena-Esther Sterschi, pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Elena Giorgiana Hosu, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; Iuliana Nedelcu, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dintre aceste propuneri, doar Adina Florea şi Florena-Esther Sterschi au avut aviz negtiv din partea Secţiei pentru procurori a CSM, în timp ce Elena Giorgiana Hosu, Iuliana Nedelcu şi Antonia-Eleonora Constantin aveau aviz poziytiv, pentru ultimele două existând unanimitate.

Cele două alineate invocate de preşedinte se referă la colaborarea cu serviciile de informaţii şi la existenţa unui interes personal al celor numiţi în funcţii de conducere.

 

Documentul poate fi citit AICI!

MII DE PAGINI DESPRE ACTIVITATEA FOSTUL SEF SRI, GEORGE MAIOR!

23 nov.

Vicepreşedintele Comisiei SRI , Marian Cucşa, a declarat, joi că forul legislativ a primit în mai multe tranşe documente, de ordinul miilor de pagini, de la Serviciul Român de Informaţii despre activitatea fostului director SRI, George Maior. Deputatul ALDE a precizat că după ce documentele vor fi studiate, va fi întocmit un raport amplu pe această temă

Afirmaţiile deputatului ALDE Marian Cucşa vin în contextul în care pe 18 octombrie, şeful Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, Claudiu Manda, a declarat, pentru mediafax.ro , că membrii forului lucrează la un „raport parţial” despre relaţia dintre serviciul secret şi ANI, activitatea fostului director SRI George Maior, „culoarul din justiţie” şi „petreceri”.

„Este încă în lucru. În această săptămână am mai primit documente de la Serviciul Român de Informaţii, multe documente care vizează activitatea fostei conduceri a SRI. Urmează să le analizăm şi va fi un raport mult mai amplu. Am primit documentele în mai multe tranşe. Am tot făcut solicitări pe chestiuni care nu ne-au fost clare, care ne-au atras atenţia. E un volum foarte mare de documente, de ordinul miilor de pagini”, a explicat, joi, Marian Cucşa.

Întrebat dacă din documentele primite ar reieşi că sunt lucruri care consideră că ar încălca legea şi dacă ulterior Comisia va sesiza anumite instituţii, Marian Cucşa a replicat: „Nu pot să răspund acum. Studiem foarte bine documentele, vom întocmi raportul şi după ce vom finaliza raportul, vom trage concluziile”.

Chestionat când raportul despre activitatea fostului director al SRI, George Maior va fi prezentat după sărbătorile de iarnă, deputatul ALDE a răspuns: „Depinde. E timpul destul de aglomerat acum şi eu şi colegii vrem să studiem cu atenţie şi să venim cu un raport foarte explicit şi bazat clar pe documente. Nu pot să vă dau o estimare de timp. Nu ştiu cât de repede vom reuşi să îl finalizăm”.

Pe 18 octombrie, preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, Claudiu Manda, spunea că membrii forului parlamentar lucrează la un „raport parţial” despre relaţia dintre serviciul secret şi ANI, activitatea fostului director SRI George Maior, „culoarul din justiţie” şi „petreceri”.

„Noi ne asumasem să prezentăm un raport SRI – ANI şi atât. Am hotărât azi (joi – n.r.), după ce ne-am uitat pe toată documentaţia, să prezentăm un raport mai amplu care vizează şi activitatea fostului director SRI (George Maior – n.r.), şi legat de petreceri, şi dacă s-a implicat sau nu în numirea unor persoane în diferite funcţii importante, şi culoarul din justiţie, adică elemente cu care am fost sesizaţi în legătură cu dl Maior. Am hotărât să extindem raportul cu toate aceste lucruri, şi să îl prezentăm, să îl dezbatem şi să îl aprobăm în perioada următoare. Este un al doilea raport parţial”, a declarat atunci senatorul PSD Claudiu Manda.

Pe 4 septembrie, Manda declara, după audierea fostului director al serviciului secret, George Maior, că acesta a relatat că în octombrie 2014 fostul preşedinte Traian Băsescu l-a sunat să-l întrebe de „cazul domnului Iohannis în instanţă”, că a avut o discuţie cu fostul preşedinte ANI Horia Georgescu despre o funcţie de ministru sau comisar european, că a participat în 2015 la ziua fostului preşedinte ANI, Horia Georgescu.

Claudiu Manda a adăugat că Maior a afirmat, în cursul audierii, că există ofiţeri acoperiţi în presă care sunt folosiţi inclusiv pentru „contra-propagandă”, că i-a transmis fostului preşedinte ANI să facă „ce este legal” cu cazul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis şi că l-a informat pe fostul preşedinte Traian Băsescu despre un mandat de securitate naţională pe numele lui Dan Andronic.

%d blogeri au apreciat asta: