Arhiva | 12:08 pm

GLORIE INAINTASILOR :CUM A FACUT SRI MAREA UNIRE!

5 dec.

Punem pariu că habar nu aveați de rolul major avut de serviciile secrete în unirea provinciilor istorice sub numele de România, mai ales Marea Unire de la 1918. Nici noi nu știm mare lucru despre asta, dar un raționament simplu și de bun simț nu lasă loc de echivoc: mai mult decît Armata României și la paritate cu clasa politică, unirea de la 1 decembrie 1918 e opera SRI ori a glorioșilor săi precursori.

De unde știm asta?
Foarte simplu: după numărul majoritar de generali SRI care l-au încadrat pe președinte la festivitățile de la Alba Iulia.
Un număr care îl bate de la distanță pe cel al generalilor forțelor terestre, marine și aeriene, la un loc ori pe cel al reprezentanților MAI.

Se știe că în perioada Războiului Rece, americanii decriptau mișcările din interiorul partidului comunist sovietic, al armatei ori al KGB după distanța la care erau plasate, în pozele oficiale, diverse personaje de secretarul general, la paradele militare. Cine era aproape de Stalin ori Brejnev era om de încredere, cine era mai aproape decît anul trecut era în ascensiune, cine era mai departe, în dizgrație etc.

La Alba Iulia, președintele Klaus Iohannis are în stînga politicieni (foarte aproape și foarte interesant, Corina Crețu!), în stînga-spate (aproape ostracizați) oamenii de la Interne, în dreapta oamenii armatei, dar spatele și flancuriler îi sunt asigurate puternic de către SRI, prezent printr-o duzină, cel puțin, de generali, plus directorul civil Eduard Hellvig, ba chiar și prin purtătorul de cuvînt Ovidiu Marincea, cu toții cît mai vizibili posibil.

Între generali, Cătălin Bizadea, George Voinescu, Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint, Adrian Ciocîrlan ori  Florin Mărgărit.
Au venit să se alinieze lîngă președinte nu doar toți șefii de la centru, ci și locțiitorii lor, cîte doi în unele cazuri.
Ușor de depistat în imagini după uniformele albastre și caschetele aurii.

Cum a ajuns un serviciu secret, fie el și cel mai mare, să ”bată” Armata la evenimente de acest tip și să încalce caracteristica de low-profile pe care ar trebui să o aibă nu se poate explica decît în două moduri, în opinia noastră.
Fie e recunoașterea rolului istoric al SRI în Marea Unire, la paritate ori peste cel al regalității, al diplomației, al partidelor istorice, al Brătienilor și al lui Maniu șamd.
Fie Klaus Iohannis și SRI țin să transmită un semnal direct în pragul anului electoral, pentru ca adversarii politici să știe cu cine au de a face. Și să se gîndească, eventual, de două ori.

Să amintim, în treacăt, în final, o altă bizarerie: în săptămîna dinaintea Zilei Naționale, președintele a avut o intensă activitate de decorare și ridicare în grad a unor personalități că, deh, o dată e Centenarul.
Bilanțul ar fi cam așa: vreo 7-8 civili decorați (vreo doi scriitori, o realizatoare TV, un director basarabean de teatru, cîțiva medici, cîteva instituții universitare) și foarte multe zeci de generali (6 generali noi făcuți dintr-un foc la SRI), colonei, ba chiar și agenți de la Circulație.

Klaus Iohannis la Centenar: un dascăl care s-a militarizat mai repede decît ne-am fi dorit.

Autor: Bogdan Tiberiu Iacob

Sursa: inpolitics.ro

CINICUL SI CORUPTUL CARE UCIDE KLAUS JOHANNIS SI-A PREZENTAT LA ALBA IULIA ECHIPA DE CAMPANIE.LA LOC DE FRUNTE – CONDUCEREA POLITICO-MILITARA A SRI!

5 dec.

Administrația prezidențială a postat pe site-ul instituției din Deal mai multe fotografii de la Manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri de la Alba-Iulia. Sînt instantanee surprinse de fotograful oficial al Președinției și alese de Cotroceni pentru a oglindi prezența lui Klaus Iohannis la Manifestări.

Putem spune, în aceste condiții, că pozele dau curs, printre altele, nu numai realităților de la fața locului, dar și imaginii pe care a vrut s-o transmită națiunii Administrația prezidențială.

O iscodire atentă și evident detașată de simpatii pro sau contra ne conduce către următoarele observații:

1) Centenarul Marii Uniri a fost confiscat în totalitate de Klaus Iohannis. Profitînd de slugărnicia tipic PSD-istă a primarului Mircea Hova, care a trecut fără să clipească de la gudurarea pe lîngă nădragii lui Traian Băsescu, la gudurarea pe lîngă cei ai lui Klaus Iohannis, Președintele în exercițiu a transformat Centenarul întregii națiuni într-un moment al propriei campanii electorale. De remarcat că în timp ce nu se știu alți candidați, Klaus Iohannis, furînd în chip șmecheresc startul, folosește din plin resursele bugetare al funcției se dă în stambă electoral de mai multă vreme. Confiscarea Centenarului s-a dezvăluit nu numai prin absența altor politicieni decît cei ai partidului prezidențial – PNL – dar și prin concentrarea tuturor manifestărilor pe persoana fizică lui Klaus Iohannis.

Această mizerie politicianistă a fost posibilă și pentru că atît prin operațiunile Binomului SRI – DNA, cît și prin intrigile din PSD, pe scena politică lui Klaus Iohannis nu se i se poate opune nimeni cît de cît convingător.

În mod normal, în coabitare, Președintelui i se opune Premierul. Pe Klaus Iohannis nu-l dă personalitatea afară din casă. Totuși, între personalitatea președintelui și cea a Vioricăi Dăncilă, se întinde o prăpastie. Una dintre imaginile sugestive pentru dezastrul numit Viorica Dăncilă e secvența în care premierul conduce ședința de guvern de la Alba-Iulia. Mică de statură, pochindoacă, așa cum i s-ar spune în Moldova, Viorica Dăncilă se vedea cu greu de la masa prezidiului. Nici unul dintre consilieri nu i-a zis să-și pună o pernă sub fund ca să se ridice nițel deasupra nivelului tejghelei executive. Într-un efort de contracarare a confiscării Marii Uniri cu Regina Maria cu tot, Viorica Dăncilă a fost la manifestațiile de la Focșani. După cum era de așteptat, aici ea s-a remarcat din nou prin succesiunea de gafe. Pricepem acum de ce-a acceptat-o Klaus Iohannis cu atîta seninătate pe Viorica Dăncilă în fruntea Guvernului. Avea nevoie să fie comparat cu o bucătăreasă de SMT. Așa cum în fruntea PNL, a avut nevoie de saltinbacul Ludovic Orban și de țeapăna Raluca Turcan. Prin comparație cu Viorica Dăncilă, cu Ludovic Orban și cu Raluca Turcan, Klaus Iohannis pare Cineva, fără să fie, totuși.

2) O fotografie, ager comentată de Bogdan Iacob, pe InPoliticis.ro, ne arată în premieră și echipa de campanie a lui Klaus Iohannis. Prezența lui Ludovic Orban nu ne miră. Nu ne miră nici prezența Corinei Crețu, pucista de la Bruxelles. Ne miră însă prezența întregii conduceri militare și civile a SRI. Un număr însemnat de șepci aurii ale generalilor din SRI se înșiră falnice în spatele lui Klaus Iohannis, ca o Gardă Pretoriană de republică bananieră. Așa cu corect remarca Bogdan Iacob, ai impresia că Marea Unire a făcut-o SRI. Dacă ne gîndim însă că Klaus Iohannis a fost ales președinte nu de poporul român, ci de fosta conducere a SRI, prezența ostantivă a actualei conduceri nu trebuie să ne mire. Klaus Iohannis a ținut să arate Poporului Român că are în jur principala instituție din Sistemul de forță al Statului paralel. Conducerea SRI a ținut să arate că Klaus Iohannis e alesul Sistemului de forță pentru prezidențialele din 2019.

3)Pozele postate mărturisesc uriașa plăcere pricinuită lui Klaus Iohannis de accesoriile de tinichea ale Puterii:

Parăzi militare, băi de mulțime, drapele, gărzi de onoare, imnuri de stat intonate de fanfare.

De patru ani, Klaus Iohannis nu face altceva decît să guste din plin, împreună cu Răvășitoarea, fericirea de a trăi Puterea la nivel de Protocol.

De aici, trăsnaia cu promulgarea Legii Autostrăzii în cadru festiv, pe fundal de chipuri PNL-iște, nebunia după vizite de stat, spectaculoase, dar inutile, goana după prezența fotografică la Consiliile UE, mania de a împărți decorații cu nemiluita din depozitele generoase ale Președinției.

Nu-ți trebuie cine știe ce intuiție de psiholog pentru a-ți da seama că Klaus Iohannis e în stare de orice ca să mai aibă un al doilea mandat.

În cei cinci ani pe care i-ar avea la dispoziție, el vede cinci ani de Gărzi de onoare, Intonări de imn de stat, băi de mulțime aranjate, conferințe de presă plăcute, alaiuri de SPP-iști pe traseul București-Sibiu, protocoale și iar protocoale.

 Trăirea unei Puteri la nivel de spectacol i-a intrat în sînge.

Pentru a încerca mai departe această fericire e în stare de orice.

De orice e în stare și conducerea SRI, care a ținut să arate poporului român că ea conduce și echipa de campanie a lui Klaus Iohannis.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: evz.ro

KOVESI STA PE GHIMPI: CSM DA VERDICTUL CU PRIVIRE LA CELE DOUA ACTIUNI DISCIPLINARE ALE INSPECTIEI JUDICIARE!

5 dec.

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii este aşteptată să se pronunţe miercuri cu privire la două acţiuni disciplinare ale Inspecţiei Judiciare vizând-o pe fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, informează news.ro.

O cercetarea disciplinară, care îl vizează şi pe procurorul Marius Iacob, a fost declanşată de IJ în luna ianuarie, în urma înregistrărilor dintr-o şedinţă a DNA apărute în spaţiul public. O alta a fost deschisă în septembrie, Kovesi fiind acuzată că a inserat într-un comunicat date confidenţiale dintr-o anchetă derulată de către procurorii din subordine, ceea ce înseamnă ”nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei”.

Cazul în care sunt implicaţi şi Laura Codruţa Kovesi şi Marius Iacob – amânat până acum de trei ori

Inspecţia Judiciară a început în 12 ianuarie o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi, care este acuzată de trei abateri disciplinare. O acţiune similară a fost declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA, pentru “nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând  în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65  alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală”.

Fostului procuror-şef al DNA i se impută, între altele, manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În opinia, IJ, ea se face vinovată de săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de:

–  art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18.06.2017.

În concret, procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate.

De asemenea, procurorul şef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.

–  art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii”  constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat.

– art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând  în  aceea că a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei  Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la  atribuţiile procurorului şef al Direcţiei  Naţionale Anticorupţie şi prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.

Inspecţia judiciară o acuză pe Laura Codruţa Kovesi că a făcut publice date confidenţiale dintr-o anchetă derulată de subordonaţi

Inspecţia Judiciară a anunţat, în 14 septembrie, că a demarat acţiunea disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, care, în calitate de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a inserat într-un comunicat date confidenţiale dintr-o anchetă derulată de către procurorii din subordine. Ea este acuzată de ”nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei”. Comunicatul invocat de Inspecţia Judiciară, emis în 12 februarie, se referea la înregistrările audio difuzate de Vlad Cosma şi conţinea discuţii între persoane din anturajul lui Mircea Cosma şi un ofiţer de poliţie şi un procuror de la DNA Ploieşti pe tema apariţiei la televiziune a unor discuţiii din timpul anchetelor.

Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, la data faptei procuror-şef al DNA, pentru ”nerespectarea (…) confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei”.

”Inspectorii judiciari au reţinut că procurorul a inserat în comunicatul de presă nr. 126/VIII/3/2018 pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, despre care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei şi care constituiau probe într-un dosar înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, anunţa IJ.

Secţia pentru procurori a CSM a respins două acţiuni disciplinare împotriva lui Kovesi

Într-unul dintre cazuri, i se imputa că a refuzat de mai multe ori să se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, IJ spunând că, prin neprezentarea la comisie şi prin necomunicarea informaţiilor solicitate, Kovesi a afectat onoarea profesională şi prestigiul funcţiei de magistrat. În 25 iulie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară.

O altă acţiune disciplinară faţă de Kovesi a fost declanşată în aprilie, inspectorii judiciari spunând că Laura Codruţa Kovesi a săvârşit o serie de abateri disciplinare referitoare la controalele tematice, după ce şi-ar fi desemnat consilierul judecător  Dana Tiţian să facă verificări la două servicii teritoriale. În 13 iunie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară în acest caz.

Autor: Alexandra Cruceru

Sursa: stiripesurse.ro

ACHITAREA DEFINTIVA CONFIRMA NELEGALITATEA ARESTARII!

5 dec.

Decizie istorică a judecătorilor CAB Andreea Popescu, Camelia Mioara Sprânceană și Ioan Popa în cazul unui inculpat arestat 11 luni într-un dosar DNA și achitat definitiv: “Măsurile, deși validate punctual prin decizii ale judecătorilor, sunt nelegale din perspectiva generală a achitării, și implicit a invalidării, prin hotărâre de achitare, a tuturor măsurilor dispuse pe parcursul procesului penal.”

Imagini pentru judecatorilor Andreea Popescu , Camelia Mioara Spranceana ,POZEImagini pentru judecatorilor Andreea Popescu , Camelia Mioara Spranceana ,POZE

Decizie istorica a judecatorilor Andreea Popescu, Camelia Mioara Spranceana si Ioan Popa de la Sectia a IV-a Civila a Curtii de Apel Bucuresti, care au stabilit ca o hotarare definitiva de achitare a unui inculpat constituie dovada nelegalitatii arestarii preventive. Cei trei judecatori arata in decizia pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate ca masurile de privare si restrangere a libertatii dispuse impotriva unui inculpat achitat definitiv, desi validate punctual prin decizii ale judecatorilor,“sunt nelegale din perspectiva generala a achitarii si, implicit, a invalidarii, prin hotarare de achitare, a tuturor masurilor dispuse impotriva inculpatului pe parcursul procesului penal”.

 

Decizia a fost dispusa in legatura cu un dosar al DNA in care a fost trimis in judecata fostul sef al Postului de Politie Branesti, judetul Ilfov, Marius Grosu. Acesta a dat Statul roman in judecata dupa ce a fost achitat definitiv in celebrul dosar “Sectia 5” in urma unui proces care a durat 12 ani de zile, perioada in care a fost si arestat preventiv peste 11 luni, si i s-au restrans unele drepturi, inclusiv salariale.

Daune majorate

La fond, Tribunalul Bucuresti a obligat Statul roman, prin Ministerul Finantelor, la plata sumei de 36.352 lei cu titlu de despagubiri materiale si suma de 250.000 lei cu titlu de despagubiri morale catre Marius Grosu. In cele din urma, Curtea de Apel a decis, in 5 aprilie 2017, majorarea sumei si obligarea Statului roman la plata a 500.000 lei catre Marius Grosu pentru modul in care Directia Nationala Anticoruptie l-a cercetat in dosarul “Sectia 5”, in care zeci de politisti au fost arestati pentru presupuse fapte de coruptie, dosar instrumentat de procurorul militar Vasile Doana.

Cu toate ca Inalta Curte a hotarat printr-un RIL odios din 17 septembrie 2017 ca “Hotararea judecatoreasca de achitare, prin ea insasi, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al masurii privative de libertate”, cu doar 5 luni inainte, CAB decisese definitiv, in cadrul procesului civil intentat de Grosu, ca nevinovatia inculpatului, care a fost constatata neechivoc printr-o hotarare judecatoreasca definitiva atrage incidenta in cauza a dispozitiilor art.504 alin.3 teza penultima Cod procedura penala (vechiul Cpp-n.r.), conform carora “reparatia se cuvine celui arestat nelegal sau caruia i s-a restrans nelegal libertatea, fapt constatat prin hotarare judecatoreasca definitiva de achitare, hotarare care prin ea insasi constituie dovada nelegalitatii intregului proces penal pornit impotriva unei persoane”.

In plus, judecatorii Andreea Popescu, Camelia Mioara Spranceana si Ioan Popa de la Sectia a IV-a Civila a Curtii de Apel Bucuresti au aratat in motivarea deciziei ca “vom inlatura critica referitoare la pretinsa legalitate a masurilor de privare si restrangere a libertatii, dispuse impotriva reclamantului, retinand ca masurile amintite, desi validate punctual prin decizii ale judecatorilor, sunt nelegale din perspectiva generala a achitarii inculpatului reclamant si implicit a invalidarii, prin hotarare de achitare, a tuturor masurilor dispuse impotriva inculpatului pe parcursul procesului penal”.

In ceea ce priveste majorarea daunelor morale la suma de 500.000 lei, Curtea de Apel Bucuresti a justificat solutia si prin faptul ca durata in timp a procesului penal la care a fost supus reclamantul constituie un termen nerezonabil in intelesul art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar si prin raportare la toate considerentele fondului.

Iata cele mai importante pasaje din decizia CAB, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Prin sentinta civila nr.1263/2015 a Tribunalului Bucuresti Sectia a IV a Civila s-a admis in parte actiunea reclamantului… in contradictoriu cu paratul … si s-a dispus obligarea paratului… la plata catre reclamant a sumei de 36.352 lei cu titlu de despagubiri materiale si 250.000 lei cu titlu de daune morale.

S-a retinut ca reclamantul a fost supus unui proces penal pe durata a circa 12 ani de zile, perioada in care a fost si arestat preventiv (peste 11 luni) si i s-au restrans unele drepturi, inclusiv salariale. In final, prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a constatat in anul 2012 ca reclamantul a fost nevinovat.

Impotriva sentintei au declarat apel partile, dar si Ministerul Public – Directia Nationala Anticoruptie. Calea de atac a fost recalificata ca fiind recurs, prin incheierea din data de 27.02.2017, constatandu-se si ca recursul declarat de Ministerul Public este tardiv.(…)

Prin sentinta penala nr.221/2010 a Curtii de Apel Bucuresti s-a constatat nevinovatia inculpatului reclamant acesta fiind achitat pentru faptele pentru care fusese anchetat si trimis in judecata. Sentinta a ramas definitiva prin decizia penala nr.2348/2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. (…)

Este necontestat in cauza ca in cazul procesului penal, masura arestarii preventive a reclamantului s-a dispus periodic prin incheieri ale instantei de judecata, care a verificat si legalitatea masurii. Sub acest aspect, sustinerea paratului este justificata, in sensul ca masura arestarii s-a dispus in conditii legale, analizate deja punctual de instantele de judecata. Caracterul justificat al sustinerilor de mai sus ale paratului este nerelevant insa prin prisma actiunii de fata. Prin prezentul demers nu se contesta legalitatea punctuala a masurii arestarii preventive, dispusa prin incheieri succesive, ori a celorlalte masuri privite in individualitatea lor, ci se contesta legalitatea intregului demers penal pornit de institutiile Statului Roman impotriva unui cetatean nevinovat, nevinovatia acestuia fiind constatata neechivoc printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. (…)

Desi a sustinut ca argumentele si obiectiile sale nu au fost analizate de judecatorul fondului, paratul nu a precizat punctual care dintre sustinerile sale au fost ignorate sau necercetate, formularea sa fiind una generica, ce face imposibila o analiza individuala a criticii. Din perspectiva generica vom retine ca judecatorul fondului a argumentat punctul sau de vedere printr-un rationament logico – juridic ce a cuprins atat mentiunile partilor, cat si incidenta textelor legale, citate in extenso si care prin chiar aplicarea lor au validat/invalidat implicit sau expres punctele de vedere ale partilor.In privinta recursului declarat de reclamant vom constata ca acesta critica doar cuantumul atat al daunelor materiale cat si al celor morale.

Recursul este fondat iar sentinta va fi schimbata in parte dupa cum urmeaza:

Cu privire la daunele materiale vom retine ca in mod corect, s-au acordat acele daune reprezentand dobanda legala a sumelor cuvenite reclamantului ca diferenta salariala incepand cu data de 30.10.2012 si generata de plata cu intarziere a drepturilor salariale. Cu privire la daunele morale vom retine ca judecatorul fondului a enumerat o serie de criterii care au justificat acordarea sumei de 250.000 lei”.

Autor: Bogdan Galca

Sursa: luju.ro

EUROPARLAMENTARUL ALDE ,NORICA NICOLAI:”ANALIZAM POSIBILITATILE DE A DENUNTA RAPORTUL MCV!”

5 dec.

Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a anunţat, într-o declaraţie, că sunt analizate posibilităţile legale pentru denunţarea raportului MCV la Curtea Europeană de Justiţie, acuzând că documentul este unul pur politic.

Imagine similară

„Ultimul raport a fost emis acum trei săptămâni şi a arătat tuturor, nu numai României, cât de autoritar este comportamentul Comisiei Europene. Pentru că solicită, în cadrul recomandărilor, amânarea procedurilor legale şi suspendarea legislaţiei, ceea ce nu este în acord cu tratatele europene pentru că ştim cu toţii că justiţia este o chestiune de subsidiaritate (…) După mine, acesta nu este un instrument legal, ci unul politic, folosit de Comisia Europeană, de diferitele formaţiuni politice şi, dacă ne uităm la istoria acestui raport, pus în 2006, ale căruia patru obiective au fost deja îndeplinite încă din 2010, avem 8 ani de când interesele politice sunt contrare României.

Noi acum analizăm posibilităţile legale de a denunţa acest raport în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru că, din punct de vedere legal, este un document accesoriu tratatului nostru de aderare, iar dacă ambele părţi sunt de acord să încheie acest document, suntem obligaţi să mergem în faţa Curţii. Nu se poate numi justiţie ceea ce conţine acest raport, ci politicianism pur, ceea ce nu este acceptabil”, a declarat Norica Nicolai, pentru EuReporter.

Autor: Mara Raducanu

Sursa: cotidianul.ro

Mafia “De Catifea” Țigănească

5 dec.

Lupul Dacic

Un reportaj din mainstream face o radiografie a mafiei țigănești din Timișoara, care prin retrocedări ilegale a pus mâna pe clădiri istorice.

Preluat de pe JurnalulAntena3:


Peste 200 de imobile din centrul istoric al Timisoarei, unele fiind monumente protejate, au fost transformate in ultimii 15 ani in veritabile palate tiganesti. La fel, Aleea CFR este dominata de palate noi, cu 20 sau chiar 30 de camere, toate apar­tinand celor cateva clanuri ale “ro­milor de catifea” din Timisoara.

Ora­sul este stapanit, in mare parte, de fa­miliile extinse ale doi dintre cei mai proeminenti lideri ai acestei mafii: Ionelas Carpaci si Visinel Stancu, ves­ni­ci rivali, cat si de clanul Stancu. In 15 ani, acestia au reusit sa ocu­pe la propriu, uneori cu acte legale, alte ori cu falsuri, cele mai scumpe vile din centrul istoric al Timisoarei, dar sa se improprietareasca si cu te­re­nuri pe care au aparut hoteluri si vile.

Vezi articolul original 2.354 de cuvinte mai mult

Ofensiva unor ţări occidentale împotriva coaliţiei de la putere din România

5 dec.

Lupul Dacic

Corporatii UE

„S-a pornit o ofensivă împotriva coaliției de la putere din partea unor țări occidentale. Care-și maschează ticăloșia sub masca îngrijorării pentru independența justiției și escaladarea corupției. Iată motivele reale ale acestor acțiuni:

Discrepanţa între profitul contabil raportat de bănci şi rezultatul fiscal al exerciţiului financiar

1. În anul 2017 premierul României a remarcat că 27 dintre băncile din România declarau în ultimii 6 ani profituri „zero”. Deci, plăteau impozit pe profit „zero” statului român. S-a constatat și că băncile erau vehicule prin care multinaționalele scoteau bani din țară. Și Guvernul a declarat: „Scoateți profitul la suprafață! N-ați venit în România să munciți gratis. Nu sunteți societăți de caritate!”. Rezultatul? La sfârșit de an raportau pe primele 9 luni ale lui 2017 profit de 9 miliarde de lei. Ce făceau? Se împrumutau de lichidități de la firmele mama din Austria, Olanda, Franța la o dobânda de 19% și creditau aici cu…

Vezi articolul original 1.106 cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat asta: