Arhiva | 1:56 am

LUTHERANUL SAS ,”RAZBOINICUL KIWI,VREA CSAT DUPA CRACIUN!

22 dec.

Klaus Iohannis a convocat şedinţa CSAT pe 28 decembrie, de la ora 12.00, la Cotroceni, pentru a analiza solicitările ministrului Apărării referitoare la ocuparea unor posturi în conducerea Armatei României, informează Preşedinţia.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a anunţat, miercuri seară, că nu va prelungi mandatul actualului şef al Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, care se încheie în 31 decembrie 2018. Leş nu a precizat pe cine va propune în locul lui Ciucă.

„Nu voi prelungi acest mandat al şefului Statului Major al Apărării. Legea prevede un mandat de patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui mandat. Din ceea ce m-am uitat eu în arhive, a fost o singură situaţie în care s-a prelungi mandatul unui fost şef al Statului Major al Apărării şi am dorit să menţin aceeaşi cutumă. Nu vreau să ajung să vă spun care este părerea mea despre generalul Ciucă pentru că am lucrat cu dânsul aproape doi ani, ştiu capacităţile domniei sale, ştiu ce a făcut pentru Armata României şi ce poate face”, a declarat Gabriel Leş, la Antena 3.

Întrebat ce se întâmplă dacă preşedintele refuză noua propunere pentru conducerea Statului Major al Apărării, ministrul Apărării a precizat: „Nici nu vreau să mă gândesc la aşa ceva. Discutăm de Armata României şi despre un mandat care este la încheiere în acest moment. Nu cred că mă pot gândi la aşa ceva din partea preşedintelui”.  Mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, se încheie pe 31 decembrie 2018.

Potrivit legii, şeful Statului Major al Apărării, care este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.

Ultima şedinţă CSAT a avut loc pe 19 decembrie, după ce reuniunea din 11 decembrie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost suspendată de şeful statului.

Numărul militarilor români care vor participa la misiunile din exterior creşte în anul 2019 cu 127 de oameni, au decis miercuri membrii CSAT. O altă decizie este legată de planul de înzestrare al Armatei pentru perioada 2019-2028.

În cadrul şedinţei CSAT, a fost analizat şi aprobat Conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est.

În acelaşi context, membrii Consiliului au analizat şi aprobat înfiinţarea Comandamentului Apărării Cibernetice. Înfiinţarea acestui comandament, în subordinea Statului Major al Apărării, va permite realizarea unei structuri funcţionale de nivel strategic, capabile să gestioneze şi să răspundă rapid la ameninţările cibernetice, pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, arată documentul menţionat.

Totodată, a fost aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2019, principalul document de lucru al Consiliului, necesar realizării obiectivului constituţional cu care este învestit, respectiv organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale.

La finalul şedinţei din 19 decembrie, au fost avizate şi propunerile de buget pentru anul 2019 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

TALAMBUL KLAUS WERNER JOHANNIS ,SLUGA GERMANIEI LA BUCURESTI ,MAJORDOMUL SAS A LUI MERKEL:”NU VA FI NICIO PACE CU PSD!

22 dec.

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat din nou principalul partid aflat la guvernare, PSD, într-o întâlnire cu jurnaliştii acreditaţi la Palatul Cotroceni.

Nu va fi niciun fel de pace cu PSD. Voi avea grijă să colaborăm pe chestiuni europene”, a spus Klaus Iohannis. El a precizat că este „extrem de nemulțumit” de guvernare.

Colaborarea cu PSD este la un minim istoric”, a mai spus șeful statului, precizând că în 2019 relația cu principalul partid din coaliția de guvernare va fi și mai proastă, pentru că îi va critica și mai mult. Nu va fi niciodata pace între mine și PSD”, a adăugat el.

Întrebat dacă va merge la ședința de Guvern din această după amiază, șeful statului nu a răspus. El a spus, însă, că prezența sa la ședința de ieri a fost benefică.

Klaus Iohannis a vorbit și despre alegerile prezidențiale din 2019, unde crede că are prima șansă.

SEDINTA LA GUVERN ,DAR FARA JOHANNIS!,ANUNTUL PREMIERULUI VIORICA DANCILA!

22 dec.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la începutul şedinţei de Guvern de vineri, că Executivul va adopta OUG privind măsurile fiscale.  Ordonanţa ar fi trebuit să fie adoptată joi, însă cel mai probabil a fost amânată pentru că avizul din partea Consiliului Economic şi Social a venit foarte târziu şi a fost unul negativ.

http://https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fprivesc.eu%2Fvideos%2F2259170141016364%2F&show_text=0&width=560

„Se pare că mâine vor adopta. A mai fost nevoie, din câte am înţeles de câteva reglaje în ceea ce priveşte formulările, iar în rest prevederile rămân aceleaşi. Nu se va întâmpla nimic rău cu Pilonul II de pensii. Au rămas să discute în Guvern diseară şi de dimineaţă prin care fondurile de pensii să funcţioneze în continuare şi să aibă posibilitatea oamenii să investească acei bani, iar în acelaşi timp să nu se pună problema funcţionării acestui pilon de pensii”, a declarat Liviu Dragnea.

Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ pe ordonanţa de urgenţă care conţinea măsurile fiscale anunţate de Eugen Teodorovici, inclusiv „taxa pe lăcomie”, a confirmat joi, pentru mediafax.ro , Dumitru Coarnă, membru al CES.

Pe agenda oficială a şedinţei de Guvern de vineri nu figurează proiectul de ordonanţă de urgenţă privind măsurile fiscale anunţat de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, dar acesta ar putea fi introdus pe ordinea de zi suplimentară a reuniunii.

Potrivit agendei, Cabinetul Dăncilă va discuta mai multe proiecte de hotărâre, printre care şi aprobarea unor acte adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale ”ROMGAZ” SA. AICI pot fi consultate proiectele aflate pe agenda Guvernului

Guvernul a prezentat marţi un proiect de ordonanţă de urgenţă are cuprinde o serie de măsuri fiscale, printre care scăderea comisioanelor pentru Pilonul II de pensii, precum şi posibilitatea de a lăsa contributorii să-şi retragă banii anticipat.

Alte măsuri privesc introducerea „taxei pe lăcomie”, aplicată băncilor, la valoarea activelor, şi calculată în funcţie de nivelul ROBOR, plafonarea preţului gazelor, controlul preţurilor şi pe piaţa de electricitate, impozit de 3% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, taxe impuse organizatorilor de jocuri de noroc, extinderea taxării inverse pentru anumite categorii de operaţiuni cu bunuri.

În contextul OUG cu măsuri fiscale, premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, că ordonanţa de urgenţă pregătită de Guvern prevede posibilitatea ca cei 2% ai celor care contribuie la Pilonul II de pensii să meargă la Pilonul I sau III, pentru ca o persoană să nu-şi retragă banii, ci să aibă o alternativă.

IOHANNIS,FIGURATIE LA GUVERN!

22 dec.

Cenușiu și mălăeț președinte mai are România!

Am așteptat pînă seara tîrziu pentru a afla cît mai multe detalii despre participarea sa istorică la ședința guvernului. Se ciocnea  butoiul cu orgolii din Dealul Cotrocenilor cu  căruța zgomotoasă a PSD-ului. Ne aflăm în fața unui mare test de putere. Comportamentul de tip autoritar al sasului gomos se așeza față în față cu puterea ca o mașină de tocat a PSD-ului. Mă așteptam la confruntări în toată regula. Verbale sau fizice. Unii chiar propuseseră ca președintele Iohannis să fie blocat la intrarea în guvern. Alții, sugerau ca Viorica Dăncilă cu ale sale exprimări împiedicate să-l șifoneze totuși pe adversarul venit ca un tăvălug. Adică să-l ia în bășcălie. Chiar mi se părea că întîlnirea între cele două  blocuri politice  românești pe teritoriul din Piața Victoriei să se deruleze numai în  contre și scîntei. Mi-am imaginat că   această năvală a președintelui va genera și un moment clarificator în disputa politică. Nu doar în relația sa cu Viorica Dăncilă, dar și pentru  deruta populației. Ce se întîmplă cu această tensiune și cu acest conflict între  Executiv și majoritatea parlamentară pe de o parte și președinte, plus binom (căci PNL-ul nu contează) de cealaltă parte? Vizita în forță la guvern ar fi fost un bun prilej pentru cîteva clarificări importante.

M-am înșelat.

Am stat cu gura căscată în fața imaginilor  care se transmiteau de la demonstrativa  ”vizită” neobișnuită. Spicuiesc din puținele propoziții ”istorice”ale președintelui  României:

”Participarea mea la şedinţa de guvern are loc în virtutea atribuţiilor conferite preşedintelui României de Constituţia României. Mai exact, pentru specialişti, este vorba de atribuţiile care se regăsesc în articolele 80, 86 şi 87”.

”Ca să nu apară interpretări sau aşteptări care nu au suport constituţional vreau să subliniez că atunci când particip la şedinţa de Guvern, prezidez şedinţa de Guvern. Decizia, dar şi răspunderea asupra punctelor în discuţie la şedinţa de Guvern aparţin Guvernului, în speţă doamnei prim-ministru”.

”În deschidere, voi face pe scurt câteva remarci legate de prezența mea aici. Participarea mea are loc în virtutea atribuțiilor oferite de Constituția României. Constituția îmi permite să fiu aici…

– Există o decizie a CCR din 2007 pe această speță care spune clar că președintele poate participa oricând la orice ședință de Guvern.

– Prezența președintelui la ședințele de Guvern nu poate fi îngrădită sau limitată în timp.

– Mâine vom prelua, în mod simbolic, președinția Consiliului UE.

– Am venit aici pentru o colaborare obligatorie.

– Avem multe divergențe în multe domenii, dar într-o chestiune de mare interes național, cum este președinția Consilului UE, nu putem să nu colaborăm.

– Pentru România, nicio altă variantă nu este bună. Se așteaptă de la noi poziții clare, corecte, poziții transparente și, în niciun caz, nu se așteaptă o divergență între noi pe chestiunile care țin de președinția Consiliului UE.

– Prezidez ședința de Guvern atunci când particip la aceasta”.

Merită reprodusă și afirmația ”istorică”   făcută de președintele Iohannis la sfîrșitul ședinței de guvern, înainte de a fi poftit  politicos să plece:

-”Aveţi dumneavoastră cumva agenda şedinţei de Guvern? Că la noi nu a ajuns. Întrebarea poate să fie considerată generică. Guvernul nu ştie ce face – această ordonanţă (pomenită de Teodorovici – n.r.) este doar o nouă dovadă. Nu există niciun anunţ despre o şedinţă de Guvern sau ora la care va avea loc sau agenda care va exista acolo. De asta spun – aşteptăm să vedem. Mie îmi place să am un plan, să am o agendă, ca să ştie toată lumea ce se întâmplă. Se pare că Guvernului nu-i place aşa. Deci aşteptăm anunţul Guvernului despre şedinţă”

Întrebat dacă va merge la toate şedinţele de Guvern, Iohannis a răspuns: ‘Sigur’.

Pur și simplu i-au stricat planul! Omul voia calendarul ca să știe cînd pleacă la Sibiu și ei, de-ai dracului, au pus ședința pe vineri seara.

Recitiți cu atenție spusele sasului pe post de prim cetățean român. Sunt doar precizări banale, concepute să le transmită participanților că el este șeful. Că a băgat un picior și o mînă în peisajul ședinței de guvern pentru a arăta țării și partenerilor ei europeni că trebuie băgat în seamă în cele șase luni de președinție la Consiliul Uniunii Europene.

A spus Iohannis altceva? A încercat el să-i convingă pe membrii guvernului de  prioritățile perioadei? A vrut el să aducă un soi de calmare sau de reconciliere între tabere? A ținut el să sublinieze cîteva priorități obligatorii pentru țară și să invite la realizarea lor? Cu ce idei i-a dominat pe cei din Executiv?

Și în acest moment de tensiune politică între  tabere, președintele Klaus Iohannis și-a arătat limitele, comoditatea și chiar mediocritatea. Dacă nu se deplasa, la fel de bine le putea trimite un fax, un email sau să le frece ridichea la telefon. Altceva, nimic! A făcut zgomot și un drum de pomană. Și-a întîrzîiat singur plecarea la Sibiu.

INTALNIRE INTREGAULEITERUL NAZI ,KLAUS WERNER JOHANNIS SI FUHRERUL AUSTRIAC SEBASTIAN KURZ!

22 dec.

Cancelarul Austriei, la București, înainte de adoptarea OUG privind noile măsuri fiscale: Nu îmi fac griji pentru firmele austriece deoarece știu ce firme sunt aici. Sunt unele mari, cum ar fi OMV sau Erste Bank, care ar putea să și facă bagajele.

Aflat vineri la București, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat, referindu-se la ordonanța de urgență privind măsurile fiscale anunțate de ministrul Finanțelor, că nu-și face griji pentru firmele austriece, dar că acestea ar putea să-și strângă lucrurile și să plece. Oficialul austriac a afirmat că retragerea investitorilor înseamnă și pierderea locurilor de muncă, avertizând că ar putea să se ajungă la situații în care, dacă cineva se gândește să investească în România, să se gândească de mai multe ori. Reacția sa vine după ce austriecii de la OMV Petrom au anunțat că proiectul ordonanței de urgență cu privire la noile măsuri fiscale va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România.
„Eu nu-mi fac griji pentru firmele austriece, deoarece știu ce firme austriece sunt aici în România și au investit aici. Sunt firme mari cum ar fi OMV sau Erste Bank, firme care lucrează în multe state, România este o parte mai mică a activității. Ar putea să-și strângă lucrurile și să plece, dar în mod cinstit nu-mi fac griji pentru aceste firme”, a spus Kurz, la conferința comună cu președintele Klaus Iohannis.
„Anumite modalități de stabilire a impozitelor influențează prețurile finale la consumatori, deci eu zic, dar depinde de cum va decide Guvernul, cum va decide Parlamentul, că dacă cineva vrea să se gândească la binele mediului economic, atunci ar trebui, ar fi util să se gândească la niște măsuri care nu doar sună bine, dar să fie efective, să nu se ajungă ca, în finalul zilei, oamenii să nu-și mai permită niște prețuri sau să nu se ajungă la pierderi de locuri de muncă pentru că unii din investitori au hotărât să strângă lucrurile și să plece. Sau să nu se ajungă la situații în care, dacă cineva se gândește să investească în România, să se gândească de mai multe ori. România a avut o creștere economică foarte bună în ultimii ani, de 4 la sută, dar dificultăți pentru oameni pot să apară”, a mai spus Kurz.
Întrebat dacă astfel de măsuri vor duce la plecarea investitorilor din România, oficialul austriac a spus că aceste firme sunt libere. „Piața lumii este mare.(…) Firmele respective nu sunt legate de activitatea dintr-o anumită țară, sigur că o politică atrăgătoare atrage firmele și investițiile, dar dacă situația fiscală este nesigură, când se încearcă impunerea anumitor lucruri, se mai schimbă situația. Nu este un lucru pe care să-l decid eu. Eu mă gândesc mai mult la locurile de muncă, la oamenii care ar putea să-și piardă sursa de venit dacă mediul bancar, în domeniul gazelor naturale se produc niște efecte. Atunci când se ia o decizie, e bine să se ia în calcul și ce se va întâmpla și la sfârșitul zilei”, a mai afirmat Sebastian Kurz.
Producătorul de țiței și gaze OMV Petrom, una din cele mai mari companii din România, a anunțat joi că proiectul ordonanței de urgență cu privire la noile măsuri fiscale anunțat de Ministrul Finanțelor va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România: asupra securității energetice, asupra locurilor de muncă și investițiilor.
„Dacă vor fi implementate, măsurile vor arunca piața de gaze din România înapoi în timp cu cel puțin 10 ani, la stadiul de piață reglementată și departe de a fi liberalizată. Investițiile joacă un rol fundamental în creșterea economică viitoare. În absența unei economii deplin funcționale, investițiile, disponibilitatea produselor și serviciilor, locurile de muncă și creșterea economică sunt amenințate”, arată un comunicat al OMV Petrom, transmis Capital. Producția de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investițiilor, susține OMV Petrom.

REMEMBER 21 DECEMBRIE 1989.ADEVARURI INCOMODE DESPRE ZIUA FATALA A LUI NICOLAE CEAUSESCU!

22 dec.

21 decembrie 1989. Adevăruri INCOMODE despre ziua fatală a lui Nicolae Ceaușescu. Oamenii obișnuiți au început să plece din Piață după vuietul care a spart mitingul. S-a tras cu arme speciale, de pe clădiri, pentru a întărâta mulțimea.

NOTĂ: Acest articol a fost scris în decembrie 2016. În 2017, Parchetul Militar a confirmat ceea ce scriam atunci, respectiv existența și folosirea simulatoarelor pentru a speria și întărâta mulțumea strânsă în Piață.
Pe 21 decembrie  se împlinesc 29 de ani de la evenimentele de la București care au dus, în final, la căderea regimului Ceaușescu. Am încercat o scurtă, dar cuprinzătoare cronologie a acestei zile critice pentru istoria națională.Pe 21 decembrie, dimineața, Nicolae Ceaușescu ia decizia finală de a se organiza un miting în Piața Palatului( Piața Revoluției de azi ) pentru a obține sprijinul popular pentru deciziile sale din zilele anterioare și a denunța, exact cum a făcut și în 1968, o invazie asupra României.

Mai mult, Ceaușescu urma să anunțe și o mărirea salariului minim, dar și creșterea alocației pentru copii, a pensiilor dar și ajutorul social. Mitingul a început cu discursul reprezentanților muncitorilor, apoi primarul Bucureștilor, Barbu Petrescu, i-a dat cuvântul lui Nicolae Ceaușescu. De remarcat este faptul că în intervalul de la startul mitingului și până la cel în care a vorbit Nicolae Ceaușescu, (între 12:00 și 12:30), nu s-a înregistrat niciun incident.

După doar 1 minut și 15 secunde de discurs al conducătorului României, apare celebrul vuiet de panică al mulțimii. Reacțiile celor din jurul lui Ceaușescu au fost surprinse de Jurnalul Național, în articolul „Cronologia eșecului”, din 19 aprilie 2004. Din spate, vine un bărbat care-i șoptește lui Ceaușescu: „Vin în sediu” ( manifestanții care fugeau – n.n.), iar altcineva zice: „A dat unul cu ceva!”. O altă interpretare a vorbelor care se aud este „Trage cineva”. Urmează câteva minute de panică, în care cuplul prezidențial face apel către mulțime să se liniștească. „Stați liniștiți la locurile voastre”, celebrul îndemn al Elenei Ceaușescu.

La aproximativ opt minute de la începutul discursului său, întrerupt pentru câteva minute, Ceaușescu face referire și la evenimentele de la Timișoara. Spune fostul președinte: „În ceea ce privește evenimentele de la Timișoara, apare tot mai clar că este o acțiune conjugată de cercuri care vor să distrugă integritatea și suveranitatea României, să oprească construcția socialismului, să pună sub stăpânire străină, poporul nostru. De aceea, trebuie să apărăm cu toate forțele, integritatea și independența României”. Apoi, face referințe clare la URSS, aducând în discuție manifestarea din 1968, ocazionată de invazia Cehoslovaciei de către sovietici și aliații lor.  Ceaușescu spune că „acționează diferite forțe care vor să împartă din nou România”.

Mai mult, Ceaușescu citează din cântecul „Deșteaptă-te române”, cel ce va deveni noul imn național peste câteva zile: „Murim mai bine-n luptă/Cu glorie deplină/Decât să fim sclavi iarăși/Pe vechiul nost pământ”. Acesta atacă din nou pe cei pe care-i consideră a se afla în spatele acțiunilor de la Timișoara: „Unii vor să reintroducem șomajul, să scadă nivelul de trai al populației și să dezmembreze România”. Apoi subliniază „și aici”, că „vom face totul” pentru „apărarea suveranității și integrității țării”.

Ceaușescu încheie discursul cu următorul îndemn: „Să se constituie grupe de apărare a bunurilor întregului popor,

a orașelor, a socialismului, a independenței și suveranității țării,bazate pe grupe patriotice, dar cuprinzând pe cei mai buni activiști de partid, pe cei mai buni oameni ai muncii din toate domeniile”. Mitingul se încheie la 12:51.
Revoltă spontană a poporului sau….?
După aceasta, teoria lansată după 1989 și proliferată în mass-media,dar și mai grav, în manuale de istorie, este că poporul nemulțumit s-a dus în Piața Universității, unde a încercat să blocheze bulevardul. Această teorie este falsă și ușor de demontat.
În primul rând, după cum notează istoricul Alex Mihai Stoenescu în „Istoria loviturilor de stat din România”, oamenii adunați la mitingul din 21 decembrie, erau aceiași cu oamenii care fuseseră strânși în același loc, cu o lună înainte, pentru a aplauda finalul celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. În noiembrie 1989, nu numai că nu s-a produs nicio revoltă, dar Ceaușescu a coborât între oameni pentru o „baie de mulțime”.
„Este interesant că aceste culoare și zone de protecție, deși atunci apucaseră să fie bine organizate, „căzuseră”, fuseseră dezorganizate și cu ocazia Congresului. După terminarea lucrărilor Congresului al XIV-lea, Nicolae Ceaușescu a ieșit în Piața Palatului pentru o „baie de mulțime” și a mers pe un astfel de culoar pentru a saluta mulțimea. Colonelul Nae arată că Direcția V a scăpat de sub control situația, Ceaușescu fiind înghesuit, strivit, busculat de entuziasmul mulțimii și numeroși participanți au ajuns în contact direct,fizic cu el, ceea ce din punctul de vedere al procedurilor serviciilor de gardă însemna „atentat reușit”. Scena a făcut înconjurul lumii,deoarece principalele canale de televiziune americane o transmiteau în direct.
Academicianul Dinu C. Giurescu, aflat atunci în Statele Unite, a relatat istoricului Marian Oprea că „pe televiziunile americane vedeam cum, din oră în oră, se întrerupea emisia și se transmiteau secvențe de la mitingul de final al Congresului al XIV-lea”. Dar și mai interesant este că mulțimea din Piața Palatului din ziua încheierii Congresului al XIV-lea al PCR era aceeași cu mulțimea adusă la miting în 21 decembrie. Oamenii erau aceiași, sectoarele repartizate întreprinderilor, aceleași. La 24 noiembrie, cu numai o lună în urmă, oamenii îl aclamaseră pe Ceaușescu de aproape, dăduseră mâna cu el, i-au vorbit. Nimeni din zecile de mii de oameni strânși acolo, după aceleași proceduri, de către Comitetul Municipal al partidului nu a strigat vreo lozincă anticeaușistă” (Istoria loviturilor de stat din România, vol.4, pagina 212).
Că protestele ulterioare nu au fost o „manifestare spontană a poporului nemulțumit”, o arată chiar și imaginile filmate cu discursul lui Ceaușescu. Dacă la început vedem o apatie generală (aici), cu lozinci sacadate la care incită activiștii din primele rânduri, după spargerea mitingului se observă un entuziasm masiv pentru măsurile sociale anunțate de Nicolae Ceaușescu. Scandările sacadate, controlate, sunt înlocuite cu urale de bucurie (aici), cu fluturări entuziaste de steaguri, fapt care-l încurajează pe Nicolae Ceaușescu, liderul comunist înflăcărându-se vizibil pe parcurs ce vorbea.
Protestele au început în Piața Romană
Primul grup protestatar s-a format în jurul orei 13:00, lângă Piața Romană, aproape de fostul restaurant Grădinița: „Grupul era format din copii. Vreo 50.Erau copii ai străzii și tineri până în 17 ani”, afirma apoi, Sergiu Nicolaescu despre ce a găsit acolo. Ulterior, a adăugat el, grupului s-au alăturat oameni maturi.
În Piața Universității, grupul protestatar, format din maxim câteva sute de persoane, s-a format în intervalul 13:00 – 16:00( MApN afirma că sunt 300!).
Celebrele imagini filmate de la Intercontinental, în care vedem o mulțime înconjurată de forțele de ordine arată și ora: 15:57. Analizând la rece, putem observa în comportamentul mulțimii strânse în Piață, comportamente pe care le-am putut observa și recent, în timpul euromaidanului, dar și în România, la anumite manifestații: blocarea carosabilului, așezarea pe jos în fața scutierilor, oferirea de flori forțelor de ordine, gesturi care nu mai fuseseră făcute public în România, ținând cont că ultimele manifestații spontane avuseseră loc în București cu peste 40 de ani în urmă.
De altfel, o manifestație spontană a avut loc la Brașov, în 1987, iar comportamentul muncitorilor revoltați a fost diferit: exasperați de atitudinea conducerii întreprinderilor, aceștia pleacă spre sediul puterii locale, Comitetul Central și ia cu asalt clădirea. Este greu de crezut că mulțimea furioasă a plecat din Piața Palatului, și conform teoriei oficiale, știind și de măcelul de la Timișoara, ia flori pentru scutieri, nu înainte de a se așeza pe șosea.
Cine erau tinerii agitatori?

„Problema acestor secvențe era aceeași ca la Timișoara: populația nu se asocia manifestației, nu se revolta, nu avea curajul să treacă trotuarul și să blocheze bulevardul. Cea mai mare parte a participanților – oricum un număr mic – a stat pe trotuare privindu-i pe tinerii agitatori. La fel ca la Timișoara, lipsa de acțiune a oamenilor

obișnuiți, neimplicarea într-o revoltă populară care să preseze autoritățile, să forțeze schimbarea lui Ceaușescu, a făcut ca nucleul agitat de tineri entuziaști, dar și de indivizi suspecți, plus bișnițarii lumii interlope să fie nevoiți sî asigure cu orice preț supraviețuirea  nucleului stradal, prezența trupelor forțelor de ordine și agitația din
centrul orașului, cu precizie în fața Hotelului Intercontinental și a blocului Société Générale”, fostul „Creditul minier”, unde se aflau pregătite din timp, dinainte de apariția manifestanților, camerele de filmat ale agențiilor străine. Și, tot ca la Timișoara, în locul unde formarea artificială a massei psihologice și fizice a eșuat, s-a trecut
la acte extreme, la gesturi disperate, la manifestări cât mai vizibile ostentative și simbolice (construirea unei baricade în mijlocul bulevardului) și în final la violențe”. (Istoria loviturilor de stat din România, vol.4, pagina 271).

„În Piața Universității este semnalat în intervalul 13.30–16.00 prezența unor persoane suspecte, bărbați, îmbrăcate cam neobișnuit și purtând pe braț o banderolă tricoloră. Erau postați în dreptul gurilor de metrou și fă ceau agitație. Au fost observați de foarte multă lume, în primul rând datorită locului unde acționau, de maximă

circulație pietonală, precum și din cauza faptului că bulevardul nu era aglomerat”, scrie Alex Stoenescu în Istoria sa.

Iată ce a relatat Nicolae Dumitru,  patronul firmei NIRO, care avea 24 de ani în decembrie 1989: „În ziua de 21 decembrie 1989 stăteam pe treptele acelea care sunt la capătul spațiului verde al Teatrului Național, în fața gurii de metrou de pe partea cu Intercontinental. Erau și alți privitori lângă mine, dar la distanțe oarecare. Eram câțiva sus, pe treptele acelea din jurul Teatrului și priveam la ce se întâmplă în Piață. Cred că era în jurul orei 15.00.
Chiar în fața mea, pe trotuar, se mișca un individ solid, cu o ceafă de luptător, îmbrăcat cu o scurtă, cu o banderolă tricoloră pe braț și una legată la cap. Striga la oameni să treacă în stradă, să nu mai privească, și aborda pe toți cei care ieșeau din gura metroului, și îndemna: «Nu vă fie frică, s-a terminat cu Ceaușescu, haideți acum să protestăm…» La un moment dat s-a oprit, ca și cum s-ar fi simțit privit, ca și cum ar fi simțit privirea mea din spatele lui… Pe vremea aceea eram un tânăr cu alură de puști…, și individul a întors lent, foarte lent capul, uitându-se fix în ochii mei. Am înlemnit de frică. Individul avea o privire de ucigaș, oricum de om al armelor.
Am înțepenit cu adevărat de frică la acea privire. M-a studiat preț de două secunde, apoi s-a întors și și-a continuat acțiunea. Dintr-o privire și-a dat seama că sunt inofensiv. Dar eu am crezut că am albit. N-am să cred niciodată, oricine mi-ar spune, că a fost revoltă spontană. Individul nu părea a fi de pe la noi”.(Istoria loviturilor de stat din România, vol.4, pagina 268).

Sub privirile jurnaliștilor străini, ce-și instalaseră camerele de filmat în Piața Universității încă din timpul discursului lui Ceaușescu ( apud Stoenescu), între 16.30 și 16.45 se petrece incidentul cu camionul militar,

incident în care mor șapte persoane călcate de vehicul și alte opt împușcate (conform Procuraturii Militare).  Ce se întâmplase? Șoferul unui camion militar este lovit cu un obiect dinspre mulțime, acesta își pierde cunoștința și camionul intră în oamenii strânși pe trotuar la Sala Dalles, ucigând patru civili și trei scutieri, pe loc. Oamenii iau actul ca pe unul intenționat și avansează asupra forțelor de ordine, iar din spatele scutierilor se deschide foc de avertisment și apoi foc în plin.
Baricada de la Intercontinental

Conform mărturiei lui Dan Iosif, celebra baricadă de la Intercontinental a fost realizată după ora 17:00, din „scaune și  mese de la restaurantul Pescarul și de pe terasă de la Dunărea, coșuri de gunoi, un cărucior de aprozar, de-ăla cu patru roți, patru-cinci conteinere de tablă de la Unirea pe care le adusese un băiat trase cu camionul de la Unirea, de la magazin, și băgate în baricadă. Pe urmă o șa mare băgată în baricadă, o mașină de mare tonaj, TIR cu saltele, cam în zona Batiștei”.( Stoenescu, Istoria…. vol 4.pag 279).

„Capii demonstrației de la Inter – Dan Iosif, Dumitru Dincă, Dide, Romeo Raicu, Silaghi – erau niște tineri cu

experiența evitării contactului cu forțele de ordine, oameni animați de un anumit dinamism și totodată foarte hotărâți să nu dea înapoi.

Unii dintre ei făcuseră pușcărie pentru fapte de drept comun. Ca și în cazul Timișoara, tentativele de a ignora componența reală a grupului de revoluționari autentici, care au provocat, întreținut și  luptat în punctele de rezistență de pe Bulevardul Magheru, dorința de a înfrumuseța revoluția cu mii de studenți și tineri entuziaști, precum și intenția de a „înnobila” actele revoluționare de la Inter, au continuat apoi cu discreditarea acestor oameni, cu sublinierea provenienței lor din lumea interlopă pentru ca rolul lor să fie minimalizat.
Ca și la Timișoara, nucleul dur și curajos al manifestanților a fost format din tineri cu antecedente penale, familiari ai lumii interlope, „bișnițari”, cum li se spunea pe vremea aceea. Meritul lor nu este mai mic pentru asta. Nici nu cred că se ajungea la un rezultat victorios fără ei. Totodată, nu trebuie să uităm că teza „revoltei spontane” are nevoie de masse în mișcare, de populație, de spirit revoluționar, stări care nu au fost în realitate prezente în noaptea de 21 decembrie 1989, fapt pentru care, reducerea evenimentului la dimensiunile sale reale și la autorii autentici, nu convine tezei populiste. O imagine credibilă a nucleului de la baricadă a fost prezentată de Petre Roman: „Era situația următoare: în fața barajului, care era în același timp și un fel de baricadă din tot felul de obiecte în dreptul Restaurantului Dunărea și spre Teatrul Național. Pe caldarâm, în dreptul baricadei era lume, nu prea multă, circa 200 de persoane. între aceștia m-am dus și eu. De aici înainte lucrurile s-au desfășurat…
Cred că era înainte de 17.00, nu se întunecase,când, pe trotuare, se adunaseră câteva mii de persoane, iar pe baricadă vreo 300-500. Persoanele de la baricadă erau decise împotriva dictaturii. Am strigat diferite sloganuri… Aici erau foarte mulți tineri și copii de 10-12 ani, o bună parte cam de 14-16 ani, un număr de studenți și adulți – între care mă număram și eu”( Stoenescu, Istoria…. vol 4.pag 287).
Represiunea

După formarea baricadei, urmează o perioadă în care forțele de ordine, inclusiv unități ale Ministerului Apărării Naționale și manifestanții se află față în față. În jurul orei 21:00 se execută foc diversionist din blocurile

alăturate, posibil numai din clădirea fostului „Credit minier”,ucigând cinci sau șase persoane din mulțime, foc tras cu arme speciale și care nu avea nici un sens, decât să provoace întărâtarea mulțimii; toate forțele angajate, precum și revoluționari recunoscuți și responsabili afirmă că acest foc a fost tras de forțe străine. O mărturie îl indică pe colonelul Trosca cu trăgătorii lui.

„Eu vă spun în calitate de participant și constructor al baricadei: până în momentul spargerii baricadei, toți

oamenii de la nivelul solului – ofițeri de securitate, armată, miliție, soldat, ce era, elevi nu puteau împușca decât oamenii de pe baricadă.
Pe baricadă n-a murit nici unul dintre noi. Toți cei 48 de oameni au fost împușcați cu armă militară cu lunetă de la înălțime.
În principal, focul a lovit în partea de jos a corpului uman, de la pulpă spre genunchi, de la trunchi spre bazin. Oamenii au căzut lângă mine. Am văzut clar, indubitabil, rănile. Toate erau provocate de sus în jos. Până la ora 24.00 nu s-a tras decât izolat, s-a tras foc de intimidare în sus. După ora 24.00 s-a tras în plin. Dacă se trăgea
foc automat de armată în mulțime acolo, era măcel. Dar n-a fost. A fost foc în plin, dar foc cu foc, țintit”, spunea Dan Iosif.
Începând cu ora 00:12 se declanșează atacul forțelor militare de represiune, care execută foc cu arme automate în plan orizontal omorând și rănind 148 de persoane.
Menționăm că în atac au fost implicați inclusiv elevii de la Academia Militară, fapt reprobabil în istoria Armatei Române. Represiunea de la București a fost coordonată de un Comandament Unic, aflat sub conducerea generalului Vasile Milea, Ministrul Apărării Naționale. Interesant este că la ora 17:00, Ceaușescu ordonă poetului Adrian Păunescu să coboare în stradă pentru a-i convinge pe oameni să plece acasă, dar acesta refuză.
Informat că protestele din centru au fost lichidate, Nicolae Ceaușescu mergea la culcare, pentru ultima dată, ca președinte al României, după ora 24:00.
În loc de concluzie
„În ansamblul dosarelor revoluției există o coincidență tulburătoare: cel puțin în patru locuri – Timișoara, București, Sibiu, Cluj –,primul foc mortal, primul glonț care a omorât un om nu-și găsește autorul și se prezintă, în toate cele patru cazuri, ca inexplicabil balistic în raport cu dispunerea forțelor de represiune. Traiectoria glonțului care a lovit-o pe Lepa Bărbat la Timișoara nu poate fi reconstituită; tragerile acelea suspecte din Blocul „Creditului minier” de la București n-au nici o noimă din punctul de vedere al represiunii; la Sibiu, focul care l-a omorât pe soldatul Mitiți a venit dintr-o clădire izolată aflată în spatele sediului Inspectoratului MI; originea glonțului care l-a rănit pe ofițerul Carp Dando la Cluj, în timpul busculadei sale cu actorul Călin Nemeș, nu a fost descoperită. Este adevărat că la București primul foc mortal a fost tras de un milițian, dar scena s-a produs departe de locul baricadei și mult înainte de formarea ei; nu are legătură cu focul diversionist de la Inter”.  Stoenescu, Istoria…. vol 4.pag 307).
Imagini extrem de interesante din 21 decembrie puteți găsi AICI.

PRESEDINTELE USA ,DONALD J .TRUMP A ANUNTAT CA SECRETARUL AMERICAN AL APARARII,JIM MATTIS,VA PARASI LA FINALUL LUNII FEBRUARIE,DUPA ANUNTUL FACUT DE LIDERUL DE LA CASA ALBA CARE A DECIS RETRAGEREA TRUPELOR DIN SIRIA!

22 dec.

Președintele Donald Trump a anunțat că secretarul american al Apărării, Jim Mattis, va părăsi acest post la finalul lunii februarie, anunțul survenind la doar o zi după decizia liderului de la Casa Albă de retragere a trupelor americane din Siria, informează presa internațională, conform Mediafax.
În scrisoarea sa de demisie, Mattis și-a exprimat părerile sale privind „tratarea cu respect a aliaților” și folosirea „tuturor instrumentelor puterii americane pentru a oferi securitate comună”, relatează BBC News online.
„Pentru că aveți dreptul la un secretar al Apărării al cărui păreri sunt mai similare cu ale dumneavoastră în aceste privințe și pe alte teme, cred că este corect să demisionez”, a afirmat Mattis în scrisoare trimisă președintelui Trump.
Senatorul republican Marco Rubio a afirmat că această evoluție este „înfricoșătoare”, afirmând că Mattis era „o insulă de stabilitate în mijlocul haosului Administrației Trump”.
Miercuri seară, Președinția Statelor Unite a anunțat începerea retragerii trupelor americane din Siria. Statele Unite au aproximativ 2.000 de militari în Siria, cei mai mulți fiind implicați în misiuni de antrenare a grupurilor insurgente care luptă împotriva rețelei teroriste Stat Islamic.
Decizia lui Trump, care aparent a luat această hotărâre trecând peste obiecțiile liderilor militari, a fost criticată de numeroși politicieni de la Washington, inclusiv o serie de republicani, însă retragerea trupelor americane a fost salutată de Moscova, potrivit USA Today.
Oficiali americani citați de agenția Reuters au transmis că cel mai probabil vor fi sistate și atacurile aeriene împotriva pozițiilor Stat Islamic.
%d blogeri au apreciat asta: