Arhiva | 12:10 pm

SA-TI FIE RUSINE JOHANNIS!

27 dec.

Nu sunt vorbele mele. Repertoriul meu e mult mai bogat și mai suculent când vine vorba de Klaus Iohannis. Cuvintele îi aparțin lui Rudel Obreja, la ieșirea din penitenciar. I s-a adresat președintelui direct, fără delicatețuri, făcând referire la justiția pe care acesta o apară.

Imagini pentru TOADER,IOHANNIS,POZE

Punctual, o justitie care, din 2014, s-a aplicat la Inalta Curte dincolo de lege. Suna ca naiba, cum sa faci justitie dincolo de lege? Uite ca se face, care e problema? A facut-o si Livia Stanciu, a facut-o si Cristina Tarcea, din postura de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Legea care prevedea componenta completurilor de judecata a fost data in 2014. Si ce daca? Pana in 2018 Curtea Constitutionala a venit si cu doua decizii privind obligativitatea tragerii la sorti a membrilor completurilor. Si? Nu le-a impresionat nici pe Stanciu, nici pe Tarcea.

Dragnea e de vina

Tavalugul a apornit de la Liviu Dragnea, care, nu cu mult in urma, a cerut Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la faptul ca, de patru ani, completurile de cinci judecatori nu si-au schimbat componenta, ramanand aceleasi. Opozitia si ONG-urile #rezist, stimulate de Iohannis,  au sarit de fund in sus ca o petarda in noaptea de Anul Nou ca e o alta manevra prin care Dragnea incearca sa scape de inchisoare. O tampenie mai mare ca asta nu am intalnit. De unde atata puscarie din moment ce nu fusese judecat?

Dupa ce CCR s-a pronuntat, Cristina Tarcea s-a grabit sa dreaga busuiocul, organizand urgent tragerea la sorti. A crezut ca rezolva treaba asa, dar scandalul s-a intins si mai tare. CCR nu publicase inca motivatia, iar extragerea numelor din urne a fost viciata de parca era un barbut cu zaruri masluite. A fost nevoie de inca o runda pentru ca lucrurile sa intre cat de cat de cat pe un fagas normal. De ce Cristina Tarcea nu si-a dat demisia imediat? Nu stiu, intrebati-o.

Joaca de-a libertatea

Dupa decizia CCR au inceput sa curga contestatiile in anulare. Inalta Curte incalcase legea, judecata fiind viciata de existenta unor completuri ilegale. Iar efectul s-a vazut imediat si e abia inceputul. Rudel Obreja, fostul ministru Constantin Nita si fostul senator Dan Sova au fost imediat pusi in libertate pana la 21 ianuarie, cand se va decide rejudecarea dosarului sau anularea tuturor actelor intocmite de Inalta Curte. Lor le vor urma zeci sau sute de alti condamnati de aceleasi completuri ilegale, din 2014 incoace. Nu asta ar fi problema, este foarte bine ca se intampla asa, pentru ca nu te joci cu libertatea unui om, indiferent ca te cheama Livia Stanciu sau Cristina Tarcea. Problema este ca atat una, cat si cealalta, stau linistite ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. De unde atata siguranta? Pe ce se bazeaza?

Fara regrete, e mai usor asa

Livia Stanciu, dupa ce a trimis la puscarie oameni nevinovati, a fost numita de Iohannis judecator la Curtea Constitutionala. Cazul Mircea Gutau, fost primar la Ramnicu Valcea, este elocvent. A fost sanctionata cumva? Nu, as zice ca recompensata, pentru ca timp de noua ani nimeni nu ii clinteste niciun fir de par, avand imunitate. Iar recompensa, dupa cum se aude tot mai des, a venit ca urmare a faptului ca a pronuntat o solutie favorabila lui Iohannis in dosarul de icompatibilitate. Altminteri, acesta nu mai pupa functia de presedinte.

Trebuie sa te numesti Iohannis ca, dincolo de asta, dupa ce a condus Inalta Curte de Casatie si Justitie cu completurile ilegale, sa o numesti judecator la Curtea Constitutionala. Nici Cristina Tarcea nu e prea departe. I-a succedat Liviei Stanciu in functie, mentinand aceleasi completuri, spre sfidarea totala si grosolana a legii. Cine raspunde pentru sutele de condamnari pronuntate de acestea? Tarcea? Nu cred, nu vad nici macar un semn ca ar regreta.

La puscarie, la puscarie!

Refuz sa cred ca Iohannis nu a stiut, ca nu i-a spus nimeni ce se intampla la Inalta Curte. Mai degraba cred ca era foarte bine informat, dar a preferat sa perpetueze existenta statului paralel, in lipsa caruia nici el nu ar mai exista. Ca intotdeauna in momentele extrem de delicate, Iohannis si-a bagat capul in nisip.

Nu are reactii, cu atat mai mult cu cat efectul celor petrecute l-ar putea ajunge din urma. Nu de alta, dar pe Cristina Tarcea el a numit-o in functie. Problemele lui sunt altele, sa ceara demisia guvernului din trei in trei ore, sa imboldeasca opozitia la motiuni de cenzura, sa instige prin discursuri la limita ridicolului, nu sa intervina in rezolvarea unei situatii fara precedent in Romania. Acum, Romania nu mai este a lui? In fond, de ce ma mir? Daca nu a avut reactii cand Timmermans a facut zob intentiile coalitiei PSD-ALDE de a reforma justitia, la ce sa te astepti? De ce nu spune Comisiei Europene ca Dragnea si Tariceanu au avut dreptate cand au afirmat ca, in Romania, justitia te trimite la puscarie cand vrea ea? S-a dovedit deja, acum are si probele la mana. Urat mai traiesti, domnule Iohannis. Cu tot cu justitia dumitale, pe care o aperi prosteste. Sa-ti fie rusine!

Autor: Valentin Boeru

Sursa: national.ro

LA BRUXELLES MU MAI EXISTA CRACIUN!

27 dec.

Mircea Diaconu a declarat, la emisiunea “100 de Minute”, moderată de Alessandra Stoicescu, că la Bruxelles nu mai există Crăciun. 

Europarlamentarul Mircea Diaconu a declarat la Antena3 că în capitala UE este tot mai vizibilă moda care a dus la dispariția Crăciunului. „Sărbătorile nu sunt de Crăciun, sunt de iarnă”, spune Mircea Diaconu, îngrijorat de faptul că există un trend care a dus la dispariția sărbătorii Nașterii Domnului la Bruxelles. Europarlamentarul este de părere că o astfel de abordare, sub pretextul de a nu ofensa alte religii, nu poate fi ceva benefic.

Mircea Diaconu susține că există un trend care a dus la dispariția Crăciunului de la Bruxelles. Europarlamentarul este de părere că o astfel de abordare nu poate să ducă decât rău.

“Din fericire, în țara noastră, care este suficient de provincială în sensul bun al cuvântului, există măcar două dintre spațiile de timp și de stare ale națiunii și asta însemnă Crăciunul și Paștele în care lumea se așează pe loc și se întoarce spre sine, măcar pentru un timp. Atunci lucrurile se resetează, te aduni și asta contează. Însă mă sperie îngrozitor și mă supără în mai mare măsură un lucru.

La Burxelles, acolo unde mă duc eu cam des, că nu am încotro, de o vreme nu mai există Crăciun, sărbătorile nu sunt de Crăciun, sunt de iarnă. De ce? Ca să nu jignim religios pe tot felul de alte națiuni care au alte religii și care vin, nu știu de ce vin, poate că nici ei nu știu de ce vin. Păi domnule am și eu o întrebare. Europa este un spațiu creștin e clar chestia asta? Așa s-a născut. Toate țările din Europa…suntem creștini și nu trebuie să agresezi pe nimeni cu asta. Se practică un fel de autoflagelare, un fel de extirpare a bunului din noi. Bunul din noi este scos, este negat. Este foarte periculos ce se întâmplă.

E vorba despre iubirea aproapelui, de acceptare a celuilalt, așa sunt religiile. Și atunci care e problema? Eu cred în ceva, eu respect credința ta, eu respect credința mea, dar de o vreme e un fel de modă, un fel de cool european”, a declarat Mircea Diaconu.

Autor: Vlad Manolache

Sursa: dcnews.ro

MINISTRUL TUDOREL TOADER IN A TREIA ZI DE CRACIUN,JOI,A CONFIRMAT CA TRIMITE LA COTROCENI,CEREREA DE REVOCARE DIN FUNCTIA DE PROCUROR GENERAL A LUI AUGUSTIN LAZAR!

27 dec.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a confirmat, joi, că trimite la Cotroceni cererea de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, precum şi propunerea de numire a Adinei Florea la şefia DNA, pe care preşedintele Klaus Iohannis a respins-o.

”Ştiţi că procurorul general trage de timp, nu e un secret pentru nimeni. Personal poate fi înţeles, dar ca procuror general e imposibil de înţeles, pentru că s-a adresat la Alba Iulia ca persoană fizică, la dânsul acasă. Dar eu m-am referit la procurorul general, nu la persoana fizică, m-am referit la deficienţele manageriale”, a declarat Tudorel Toader, la Ministerul Justiţiei.

Ministrul a susţinut că Augustin Lazăr a sesizat la CCR ceva ce nu are legătură cu cauza: dacă o persoană fizică sau conducătorul instituţiei poate sesiza instanţa de contencios administrativ e o problema pe care dacă cineva nu a înţeles-o va fi clarificată.

”Dar n-are legătură cu raportul de evaluare, cu procedura derulată (…), aşadar consider că această procedură, această manieră de tragere de timp,neavând legătură cu fondul cauzei, astăzi, voi trimite la preşedintele republicii solicitarea oficială de revocare din funcţie, bazată pe trei componente: raportul de evaluare, art 132 din Constituţie, decizia CCR 358”, a anunţat ministrul Justiţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a respins în 21 noiembrie numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

Ministrul Justiţiei anunțase zilele trecute că urmează să îi trimită joi preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a procurorului general Augustin Lazăr. Toader a mai anunţat că îi trimite preşedintelui din nou propunerea de numire a Adinei Florea la şefia DNA.

„Pe data de 27 decembrie dimineaţă, când merg la minister, am pregătit documentele necesare finalizării procedurii de revocare a procurorului general. De ce? Pentru că mă bazez pe articolul 132 din Constituţie, mă bazez pe raportul de evaluare pe care l-am făcut în baza unor articole din lege, mă bazez şi pe clarificările aduse prin decizia CCR 358 şi sigur că, în opinia mea, nu putem pica în capcana pe care încearcă să o promoveze procurorul general, trăgând de timp în speranţa că va ieşi la pensie sau că îşi va încheia mandatul de procuror general pe 11 aprilie. De ce spun asta? Pentru că s-a dus la Curtea de Apel Alba Iulia la dânsul acsă, dar eu n-am evaluat persoana juridică, ci procurorul general care îşi desfpşoară sau nu-şi desfăşoară activităţile în mod complet corect la Bucureşti. După aceea judecătorul de la Alba Iulia a trimis la Bucureşti, cel de la Bucureşti şi-a declinat şi el competenţa, conflict negativ. Şi culmea! Dar ce nu i-a ieşit la Alba Iulia de a sesiza Curtea de Justiţie a UE, unde dura multă vreme, a sesizat CCR că are o mare nedumerire, dacă poate sesiza instanţa de contencios-administrativ pe persoană fizică sau pe persoană juridică – adică cu nume şi prenume sau cu funcţia de procuror general. Şi orbu vede că e tragere de timp dar până la urmă sunt nişte proceduri legale pe care dânsul le-a folosit, dar nici eu nu voi sta”, anunţa Toader în 23 decembrie..

„Eu pe 27 trimit la preşedintele republicii, finalizez procedura de revocare a lui, după cum trimit şi pentru ceilalţi cinci pe care i-a respins pe nelegalitate, că n-au avut adeverinţa de la CNSAS, când la scurt timp chiar CNSAS spune că nu era nevoie, CSM spune că nu era nevoie şi nici nu era obligaţia mea, era a CSM şi în avizul lor scrie acelaşi lucru”, a subliniat ministrul Justiţiei.

MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER,MESAJ CATRE SEFA ICCJ:”SA NU NE SPUNA CA ISI DA DEMISIA DE ONOARE!”

27 dec.

tudorel toader propunere DNA

Tudorel Toader a postat miercuri, pe contul personal de Facebook, un mesaj cu trimitere la președinta ICCJ. Ministrul Justiției așteaptă un răspuns de la Cristina Tarcea despre suspendarea executării pedepselor pentru Udrea, Șova, Bica și toți cei care au ieșit în urma deciziei CCR privind nelegalitatea constituirii completelor de cinci judecători.

Ulterior, Tudorel Toader a completat postarea, sustinând că speră ca presedintele ICCJ să ‘nu ne spună’ că își dă demisia ‘de onoare’. „Asteptam sa vedem ce ne va spune presedinta ICCJ despre suspendarea executarii pedepselor pentru Udrea,  Bica, Sova….etc…etc, suspendare dispusa de catre instantele de judecata in urma deciziei CCR privind nelegalitatea constituirii completelor de 5 judecatori ?

PS:
Sper sa ne spuna ca procesele vor fi rejudecate cu respectarea legii;
Sper sa ” nu ne spuna” ca isi da demisia ” de onoare”!”, a declarat Toader.

Curtea Constituţională a admis, în 7 noiembrie, sesizarea Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu formarea completelor de cinci judecători judecători.

Curtea a anunţat că a admis sesizarea formulată de prim-ministru şi „a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”.

În 9 noiembrie s-a desfăşurat o tragere la sorţi a completurilor de 5 judecători de la ICCJ, iar preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea, a afirmat că speră ca astfel să se încheie epopeea acestor completuri, deşi are dubii că acest lucru se va întâmpla.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 23 noiembrie, anularea hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în baza căreia au fost trase la sorţi noile completuri de cinci judecători. De asemenea, instanţa a decis suspendarea executării acestei hotărâri, procesele aflate pe rol la aceste completuri fiind suspendate. Curtea de Apel Bucureşti a admis, astfel, acţiunea depusă în instanţă de către preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a contestat tragerea la sorţi a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În consecinţă, în 28 noiembrie, Adunarea Generală a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a transmnis că există un blocaj în funcţionarea completurilor de 5 judecători care nu-şi pot desfăşura activitatea, iar la şedinţele din 3 şi 10 decembrie se vor prezenta judecătorii din completurile extrase în luna noiembrie. Aceştia, însă, vor acorda noi termene de judecată.

Toate procesele de la completurile de 5 judecători de la ICCJ, printre care cele ale lui Liviu Dragnea, Toni Greblă, Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc, Sebastian Ghiţă, au fost amânate în 3 decembrie pentru data de 14 ianuarie.

În 13 decembrie au fost trase la sorţi noile completuri de cinci judecători, iar Cristina Tarcea afirma că a început un asalt şi asupra completurilor de trei judecători de la Înalta Curte.

27 DECEMBRIE:SFANTUL STEFAN ,UCIS CU PIETRE ESTE PRAZNUIT ASTAZI DE CRESTINI!

27 dec.

Creştinii îl prăznuiesc în a treia zi de Crăciun pe Sfântul Ştefan, primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos, devenind astfel şi primul martir al Bisericii.

„Nu există obiceiuri speciale pentru ziua Sfântului Ştefan, dar ţăranii – ca şi orăşenii – o ţin. Sunt mulţi cei care poartă numele Sfântului şi de aceea îl respectă ca pe un sfânt patron”, scria Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti”.

Potrivit istoricului, Sfântul sărbătorit în a treia zi de Crăciun a fost primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel.

Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi, din rândul evreilor elenişti, de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim, din motive pastoral misionare, potrivit basilica.ro. Sfântul Ştefan a ajutat la împărţirea zilnică a bunurilor, în special a hranei. El s-a bucurat de întâietate în rândul diaconilor, fiind socotit arhidiacon. Era iudeu de neam, după cum însuşi mărturiseşte în cuvântul de apărare rostit în faţa Sinedriului, deşi numele sâu este de origine greacă, însemnând „coroană”.

Sfântul Ştefan era un bun cunoscător a Vechiului Testament, precum şi a învăţăturilor Mântuitorului Isus Hristos. A atras mânia evreilor pentru că făcea minuni pentru popor şi a fost judecat de Sinedriu pentru că ar fi rostit cuvinte de blasfemie la adresa lui Moise.

Sfântul Ştefan a fost scos afară din cetate şi omorât cu pietre, devenind astfel primul martir creştin. Potrivit tradiţiei, trupul său a fost înmormântat într-o peşteră de Gamaliel.

CUM AU SCAPAT ROMANII DE RECHINI DUPA CE S-AU PRABUSIT IN ATLANTIC!

27 dec.

În august 1980, avionul Tupolev 154 al companiei TAROM trebuia să aterizeze pe aeroportul din Nouadhibou, Mauritania, având la bord 186 de persoane. În afara echipajului, toţi pasagerii erau marinari civili care mergeau pentru a face schimbul pe trei nave româneşti aflate în zonă.

Povestea unui accident aviatic: cum au scăpat românii de rechini după ce s-au prăbuşit în Atlantic

Despre accidentul aviatic din 7 august 1980, atunci când avionul Tupolev 154 al companiei TAROM s-a prăbuşit în Atlantic lângă coasta Mauritaniei, se ştiu puţine lucruri. Unul dintre supravieţuitori, Cornel Gosan (68 de ani), povesteşte pentru „Weekend Adevărul“ despre momentele de groază trăite de cei 186 de oameni aflaţi la bordul aeronavei.

În august 1980, avionul Tupolev 154 al companiei TAROM trebuia să aterizeze pe aeroportul din Nouadhibou, Mauritania, având la bord 186 de persoane. În afara echipajului, toţi pasagerii erau marinari civili care mergeau pentru a face schimbul pe trei nave româneşti aflate în zonă. Din cauza unui echipament de dirijare defect de pe aeroport, aeronava a aterizat la aproape jumătate de kilometru lateral de pistă, în Atlantic. Avionul s-a rupt în două. În afara unei singure persoane care a făcut infarct, ceilalţi au supravieţuit.

„M-AM TREZIT ÎN APĂ“

Cornel Gosan (68 de ani) este unul dintre marinarii care pe 7 august 1980 trebuia să ajungă în largul Mauritaniei, pentru a face schimbul de echipaje pe nava „Jiul“. Avea 30 de ani şi ocupa funcţia de şef de atelier. De fapt, aproape 170 de marinari, majoritatea din judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi şi Brăila, mergeau să facă acest schimb pe trei nave româneşti aflate în apele Mauritaniei.

Au decolat cu întârziere, spune marinarul, dar acest lucru nu le-a dat nimic de bănuit. Zborul până la destinaţie a fost normal. „În jurul orei 4.00 dimineaţa, când nu e nici noapte, nici zi, ne-au anunţat să ne punem centurile pentru aterizare. Nu era nicio turbulenţă. Nu se vedea nimic pe geam. Dintr-o dată au început zguduituri şi toate luminile s-au stins. Eu m-am trezit în apă, cei care au rămas în avion au povestit că apa bătea la hublou. S-a rupt în două. Eu eram în partea care s-a rupt şi am căzut în apă“, îşi aminteşte marinarul.

Cornel a fost aruncat din avion, în urma impactului, prin gaura produsă în urma ruperii acestuia. S-a trezit în apele Atlanticului, în mijlocul unui vacarm. „Lumea a început să se văicărească, să ţipe. Eram dezorientaţi. La suprafaţa apei pluteau vapori de kerosen. Un motor al avionului a mai mers 45 de minute după cădere. Pericolul de incendiu a fost foarte mare. Rechinii dădeau şi ei târcoale, dar kerosenul i-a deranjat.“

După aproximativ 15 minute, timp în care a reuşit să realizeze ce s-a întâmplat, Cornel Gosan a început să meargă în apa care era până la brâu spre aripa rămasă la suprafaţă unde deja se adunaseră alţi supravieţuitori. „Am reuşit să ne dezmeticim şi am început să-i pescuim pe cei care erau în apă, mai depărtaţi şi mai răniţi. Printre cei răniţi mai grav era o stewardesă, Geta Negru. O ţin minte şi acum. Multă lume rănită în jur: cu mâini tăiate de la melamină, picioare rupte, capete lovite… eu am avut o gaură la picior, sub genunchiul drept, dar în apa aia sărată nu simţeam nimic“, povesteşte supravieţuitorul.

SALVAŢI DUPĂ TREI ORE

Operaţiunile de salvare au fost departe de ceea ce vedem în filme. Oamenii au stat aproape trei ore pe aripa avionului iar cei care nu aveau răni grave s-au îndreptat înot spre mal. Toţi aşteptau ajutoare, mai ales că pe uscat se vedeau multe lumini de la farurile maşinilor sosite în zonă. „Primii care au venit la noi au fost marinarii de pe vapoarele româneşti care erau în rada portului. Au lăsat bărcile de salvare şi au venit după noi. Apoi au venit şi cei de acolo. Bagajele noastre nu au fost recuperate, cala avionului a rămas sub apă“, spune marinarul.

Toţi supravieţuitorii au fost recuperaţi şi duşi într-o bază sanitară amenajată în localitatea Cansado din Mauritania. Aici, în corturi şi pe paturi de campanie s-a făcut trierea răniţilor, cei în stare mai gravă fiind duşi la un spital din apropiere. „Am stat acolo o zi şi jumătate. Eu nu m-am plâns, erau alţii care aveau nevoie de ajutor. Cei grav răniţi au fost duşi la spital, restul au fost duşi la vapor. Acolo ni s-a spus că cine se simte în stare să rămână să-şi continue contractul, cine nu să se întoarcă acasă.

Am ales să merg acasă“, spune Cornel Gosan. Nici întoarcerea în România nu a fost lipsită de peripeţii. După trei zile de la accident, a fost trimis un avion TAROM, de data aceasta un Boeing, să-i aducă în ţară pe răniţi şi pe cei care nu se puteau întoarce deocamdată la muncă. Pe pista aeroportului Nouadhibou au fost întâmpinaţi de un comandant care le-a spus: „Eu sunt cel care vă va duce în ţară“. Erau cuvintele de care aveau nevoie, deoarece mulţi nu mai aveau curajul să urce într-un avion.

„Un lucru foarte interesant. Am ajuns la Otopeni şi nu iese trenul de aterizare. Ce vă spun eu este o premieră. Atunci, în avion, s-a discutat de amerizare sau de aterizare pe Constanţa. Până la urmă am aterizat pe Otopeni pentru că au reuşit deschiderea manuală a trenului de aterizare“, îşi aminteşte Cornel de al doilea incident aviatic prin care a trecut în numai trei zile.

Cornel Gosan, marinarul care a supravieţuit accidentului FOTO Călin Gavrilaş

PRIMA EXPLICAŢIE

Cornel Gosan a aflat prima explicaţie despre ce s-a întâmplat în dimineaţa zilei de 7 august 1980 chiar de la pilotul aeronavei TAROM, comandantul Paul Mitu. Toţi răniţii accidentului aviatic au fost internaţi, după aducerea lor în ţară, la Spitalul Floreasca. Aici, marinarii au reuşit să interacţioneze cu cel care se afla la manşa avionului. Cornel Gosan îşi aminteşte că pilotul i-a spus că în clipa în care a anunţat aterizarea pe aeroport şi a primit acordul, s-a aprins balizajul pistei. „Apoi, după un minut, când era în progres de aterizare, s-a stins. A rămas fără orientare şi s-a dus de la axul pistei, o milă în afară. Culmea e că s-a dus pe o lagună, laguna salvării noastre. Acolo era un petic de nisip de 300-400 de metri, acoperit cu apă. Dacă ar fi căzut mai încolo erau sute de metri adâncime. Şansele de supravieţuire ar fi fost nule“, spune marinarul. Supravieţuitorul apreciază îndemânarea şi stăpânirea de sine a pilotului care în acele clipe de groază a reuşit să ţină avionul „cu botul sus“, altfel, dacă era „cu botul jos“, se înfigea în nisip şi deznodământul ar fi fost altul.

„Avionul a stat pe apă datorită unei desăvârşite pregătiri a echipajului. S-a proptit într-un banc de nisip si de asta nu s-a scufundat. Apa era rece ca gheaţa, în jur, întuneric beznă, iar rechinii mişunau pe lângă noi“, declara în 2010 pilotul Paul Mitu pentru „Adevărul“. De altfel, după accident, pilotul Mitu a fost anchetat de o comisie alcătuită din reprezentanţii a cinci ţări. Rezultatul anchetei realizate de comunişti a fost unul devastator pentru el: i s-a retras dreptul de a mai zbura şi a fost condamnat la 100 de ani de închisoare. Apoi s-a dovedit că de fapt nu a fost eroarea lui şi că el de fapt a fost un erou, reuşind să salveze viaţa pasagerilor săi. „Doi ani jumătate am fost oprit de la zbor. Apoi, din pilot comandant şi pilot instructor am fost făcut pilot navigator. În 1991, am fost cerut la Escadrila Romavia“, declara pentru „Adevărul“ Paul Mitu.

FAMILIA PURTA DOLIU

În România lui Ceauşescu nu s-a vorbit despre acest accident. În presa oficială nu a apărut nicio ştire despre ce s-a întâmplat în Mauritania. Rudele marinarilor aflaseră, totuşi, de la Radio Europa Liberă, unde s-ar fi spus că nu există supravieţuitori. „Când am venit acasă, am găsit-o pe soacră-mea, femeie bătrână, cu broboadă neagră pe cap. Europa Liberă a anunţat că nu sunt supravieţuitori. Ştirea s-a împrăştiat repede. Până nu am intrat pe uşă, ea nu şi-a dat jos aia de pe cap“, spune Cornel. Niciunul dintre marinari nu a fost audiat de vreun anchetator, nimeni nu le-a pus nicio întrebare.

Primul lucru pe care l-au făcut a fost să meargă la Institutul de Medicină Legală pentru obţinerea unor certificate constatatoare. Apoi, au primit fiecare câte 5.000 de lei de la ADAS, drept asigurare. „La Întreprinderea de Pescuit Oceanic, unde eram angajaţi, a avut loc o adunare a tuturor muncitorilor şi directorul şi-a exprimat regretul pentru cele întâmplate. El a fost cel care ne-a spus că ţara are nevoie de noi, să nu renunţăm.  Mai mult de jumătate dintre cei care au supravieţuit accidentului aviatic n-au mai navigat“, menţionează Cornel Gosan. Cornel Gosan, alături de alţi colegi, iau o decizie curajoasă pentru vremuril e în care trăiau: şi-au pus un cercel în ureche: „Noi ne-am născut a doua oară şi trebuia să ne facem un semn. 10 prieteni eram, iar cerceii i-a pus o farmacistă“.

S-au întors la locul catastrofei

Marinarul supravieţuitor spune că meseria pe care o avea, una în care eşti obişnuit cu pericolul, i-a ajutat pe el şi pe colegi să treacă peste acel moment. „Au fost oameni care izbucneau în plâns după trei zile de la accident pentru că atunci realizau ce s-a întâmplat. Ne bufnea plânsul când vedem că poţi ajunge în situaţii de astea, deşi tu nu-ţi doreşti decât să-ţi faci meseria“, mărturiseşte Cornel. La o lună după accidentul aviatic s-a anunţat, din nou, completarea echipajului pe nava „Jiul“. Cornel a fost unul dintre cei care au decis să se ducă, aşa că s-a prezentat din nou la Otopeni şi a zburat spre Mauritania.

„Nu aveam cum să nu ne gândim la ce se întâmplase. Ar fi deplasat să spunem că nu exista frică în noi. Putem fi oricine, frică există, este un sentiment pe care nu-l poate şterge nimeni“, explică marinarul. Odată ajunşi în Mauritania, Cornel şi alţi câţiva colegi, supravieţuitori ai dezastrului au mers la locul accidentului şi s-au urcat pe aripa avionului care era încă înfipt în apele oceanului.  După 38 de ani de la acel moment, Cornel Gosan, cel care s-a născut pentru a doua oară pe 7 august 1980, concluzionează simplu: „Sunt un aventurier. Asta este viaţa mea. Nu sunt un om fericit, dar sunt un om mulţumit de viaţa mea. Dacă e să se întâmple ceva, se întâmplă. Nimeni nu poate opri“.

https://www.efemeride.ro/

PLANGEM DE MILA BANCILOR CARE SUNT CAMATARII LEGALE!

27 dec.

Guvernul format din PSD și ALDE a propus ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.

După lansarea acestui proiect s-a dezlănțuit un uragan în presă și pe Facebook. Brusc, presa românească, influencerii și grupurile de postaci, au început să-și dovedească utilitatea. Anii în care băncile au investit în PR și mass-media acum dau roade. Guvernul propune un proiect legislativ în detrimentul băncilor dar bun pentru România și pentru cetățenii ei iar o mare parte din presă plânge de mila băncilor și atacă guvernul.

Este atât de evidentă această campanie de PR încât provoacă greață. Brusc, aflăm din presă că românii iubesc băncile, că acele instituții care i-au lăsat pe drumuri în 2012 se află în topul preferințelor deși încredere în Biserică scade.

Vine recesiunea

Din 2016, după ce PSD a câștigat alegerile, la fiecare 3 luni, este anunțată o nouă criză financiară. Ba ne anunță domnul Cîțu de la PNL, ba cei de la USR, ba rapoarte ale unor instituții financiare sau chiar președintele țării care spune alarmat că nu mai sunt bani de pensii și salarii. În tot acest timp economia românească crește. Agricultura se dezvoltă, salariile cresc dar presa e prea ocupată să observe cei 6-7 protestatarii din Piața Victoriei și să-l filmeze pe Mălin Bot.
Această amenințare constantă cu recesiune ne arată că românii au suferit cumplit în timpul crizei economice. În parte din cauza unui guvern care a făcut experimente sociale pe propriii cetățeni dar și din cauza băncilor care la adăpost unor legi învechite și-au bătut joc de români.

Criza economică e anunțată zilnic la TV fără fundamente reale. Această politică editorială sprijinită de bănci și de liderii Opoziției nu face decât să scadă ratingul de țară al României și să ne afecteze poziția de negociere cu FMI sau Banca Mondială.

Noua religie e banul iar băncile sunt lăcașe de cult

În curând vor apărea bancheri îmbrăcați în costume scumpe care ne vor spune că doar un credit scump și pe termen lung ne va asigura mântuirea.

În prima fază vom râde, apoi vom înjura dar atunci când toată lumea își va cumpăra măcar doi ani în grădina Edenului vom merge și noi la bancă. Chiar dacă nu credem, o vom face din conformism sau jenă față de prieteni și cunoscuți.

Până atunci, la marea reformă, să stăm cuminți și să nu uităm să iubim băncile.

Autor: Alexandru David

La Un PIB De 215 Miliarde De Euro Anual Ce Beneficii Au Românii? Niciunul, Doar Străinii Au!

27 dec.

-Pleaca bancile straine? Ok nu mai platim rate umflate.
-Pleaca Mega,Cora,Carrefour,Lidl,Kaufland? Nu mai bagam cancer in noi!
-Pleaca OMV-nu mai pleaca profitul din resursele Romaniei in Austria
-Pleaca Vodafone-aoleu…Nu mai stam pe Facebook in metrou!
-Pleaca Schweighofer- Nu se ma taie padurile tarii la ras
-Pleaca RCS&RDS care au declarat 1500 lei profit pe 2018-Nu pleaca!
-Pleaca GDF gaz, nu mai platim tribut la francezi.
-Pleaca ApaNova-sa plece ca apa nu vine din import, izvoraste din pamantul tarii.
-Pleaca ENEL?- Toate retelele de distribuie si productie de energie electrica sunt produse de bunii si parintii nostrii nu sunt investiile lor! Ei incaseaza doar profiturile de miliarde!

-Pleaca sacalii ? Pariu ca nu pleaca? Le-a fost prea bine pana acum ca sa plece de langa borcanul de miere cu PIB de 215 miliarde de euro.
Romania e o tara superbogata cu oameni supersaraci si creduli, oamenii astia cand isi vor da seama ca stau pe o mina de aur vor vrea sa o administreze ei nu vor mai lasa pe nimeni sa suga de aici.

La un PIB de 215 miliarde de Euro anual ce beneficii au romanii? Sunt 15000 Euro pe cap de locuitor si toti muncesc ca sclavii!

Sursa: Baricada

https://www.stiri-extreme.ro

In realitate, crestinismul ajuta Europei?

27 dec.

Invictus

Publicat in 26 iunie 2017 – Sa vedem cum in mod surprinzator, multi catolici sprijina imigratia musulmana si politica portilor deschise. Sa vedem cum in Joia Sfanta Papa a sarutat picioarele musulmanilor, opinia pozitiva asupra refugiatilor veniti din Orientul Mijlociu, precum si incercarea de a intelege de ce multi catolici sprijina imigratia masiva.

Papa sarutand picioarele musulmanilor

82809_1

In martie 2016, Papa Francisc a ales un centru de refugiati pentru a sarbatori predica din Joia Sfanta. Cum este obisnuit in Joia Sfanta, Papa el Papa lavó y besó los pies de personas católicas y de diferente credo, como a hindúes, cristianos ortodoxos, … y musulmanes. a spalat si sarutat picioarele persoanele de diferite credinte, hindusi, crestini ortodocsi, … si musulmani. Aceasta traditie isi are originea cand Iisus a spalat picioarele discipolilor sai in timpul ultimei cine. Este un gect profund de umilinta al Papei, dar acest gest ar putea fi…

Vezi articolul original 987 de cuvinte mai mult

Heiko Maas si Hans-Georg Maaßen antreneaza ISIS si independentismul catalan din ordinul Isrealului

27 dec.

Invictus

Heiko Maas si Hans-Georg Maassen antreneaza ISIS si independentismul catalan din ordinul Isrealului. Unicii care sprijina independentismul catalan sunt Germania, Belgia, Elvetia, Suedia si Finlandia, asa s-a confirma la eliberarea lui Puigdemont.” 14 mai 2018

german-660899

Zeci de soldati germani pregatesc teroristi ISIS in timp ce acuza Rusia de sprijinirea miscarii de independenta. Ceva ce Germania face prin fapte atunci cand sprijina guvernul sau prin puterea sa judiciara, si Alternativa pentru Germania (AfD) pentru eliberarea din inchisoare a lui Puigdemont, in Germania. Bernd Lucke, co-fondator al Alternative for Germany (AfD), Frauke Petry si sotul ei, Marcus Pretzell, lucreaza pentru Israel si AIPAC. Bernd Lucke a mers la inchisoarea germana pentru a-l vedea pe Carles Puigdemont si sa-i dea un mesaj de la congresmanul republican al AIPAC, Carlos Curbelo, pentru a-l informa ca va fi eliberat.

ascdvbgfn7654treefrgh

Extrema dreapta germana este controlata de Israel si AIPAC evreiasca nordamericana. Frauke…

Vezi articolul original 1.750 de cuvinte mai mult

OFRA HAZA – YOU!

27 dec.

MYLENE FARMER – TOI L’AMOUR!

27 dec.

MICHELE TORR – MELANCOLIE FEMME!

27 dec.

THE RAVEN AGE – BETRAYAL OF THE MIND!

27 dec.

THE HELLFREAKS – BOOGIE MAN!

27 dec.

%d blogeri au apreciat: