Arhiva | 10:43 am

„JOHANNIS SUSPENDAT PENTRU 7 ZILE”.PLANUL PUS LA CALE DE PSD!

21 ian.

Suspedarea președintelui Klaus Iohannis revine în prim plan. Social-democrații propun un nou plan în acest sens, iar discuțiile vor fi purtate în Comitetul Executiv al PSD.

Propunerea care poate să pară extremă, daca nu ar fi exemplul de la Chișinău, unde președintele Igor Dodon e suspendat strategic, atunci când trebuie trecută câte o lege, vine de la deputatul PSD Cătălin Rădulescu, într-o intervenție telefonică la Digi 24:

„Preşedintele îşi bate joc de coaliţia aflată la putere într-un fel care nu s-a întâmplat în ultimii 25 de ani în România, iar noi nu facem absolut nimic.

Noi trebuie să îl suspendăm imediat, imediat, pe o perioadă de şapte zile, timp în care cel care îi ia locul să poată să facă, să numească miniştri, să revoce procurorul general, să numească procurorul şef la DNA, să promulge legile care trebuie promulgate, pe care dânsul le ţine şi îşi bate joc de ele, cum a fost Codul Penal, Codul de Procedură, legile justiţiei, după care să îl cheme pe domnul Iohannis, preşedinte de drept nemeritat în România, ales cum a fost ales, să i se dea înapoi mandatul după şapte zile şi să spună: poftim, domnule preşedinte. 

De acum încolo de fiecare dată când vei face acelaşi lucru, te vom suspenda de fiecare dată câte şapte zile, ca să înveţi minte că dumneata nu te joci cu Constituţia”.

De asemenea, Dumitru Buzatu, președinte PSD Vaslui, a exprimat o opinie similiară, tot la Digi 24: „Presedintele Klaus Iohannis spera ca pana la urma Coalitia guvernamentala va proceda la suspendarea sa si eu sper, este parerea mea, ca cei care sunt astazi in Coalitia majoritara, PSD si ALDE, sa continue sa aiba aceeasi atitudine fata de presedinte si sa nu-i dea satisfactia, sa nu-i ofere satisfactia unei suspendari”.

USR,DUPA OUG ANUNTATA DE MINISTRUL JUSTITIEI:”ISTORIA SE REPETA!”

21 ian.

USR afirmă, după OUG anunţată de ministrul Justiţiei privind contestarea deciziilor date de completuri nelegal constituite, că „istoria se repetă” şi că Liviu Dragnea „scapă de condamnarea în dosarul Referendumul” şi alături de el, „toţi corupţii condamnaţi de ÎCCJ în ultimii cinci ani”

„Istoria se repetă! Ministrul Tudorel Toader tocmai a anunţat că Guvernul urmează să adopte o ordonanţă de urgenţă care, practic, va anula toate sentinţele date de completurile de 5 judecători de la ÎCCJ începând cu anul 2014:, comentează USR.

Formaţiunea susţine că liderul PSD Liviu Dragnea „scapă de condamnarea în dosarul Referendumul” şi alături de el, „toţi corupţii condamnaţi de ÎCCJ în ultimii cinci ani”.

„La fix doi ani de la OUG 13, care a fost adoptată pe 31 Ianuarie 2017, trebuie să ne pregătim să ieşim din nou în stradă. E nevoie de mobilizare, pentru a demonstra că România nu mai vrea penali la conducere!”, conchide USR.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat la România TV că ministerul elaborat proiectul de OUG prin care se vor putea contesta sentinţele decise de completurile de cinci judecători constituite nelegal.

„Dăm OUG pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către complete nelegal constituite şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa, în complet legal constituit, va judeca”, a declarat ministrul Justiţiei, conform romaniatv.net..

SPIONAREA SI SANTAJAREA JUDECATORILOR!

21 ian.

Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat față de practicile procurorului Mircea Negulescu, care a activat la Serviciul Teritorial Ploiești al DNA, de a urmări, fila și spiona alți judecători de la instanțele din Ploiești cu scopul final de a-i șantaja. Secția pentru judecători din CSM a condamnat în mod ferm astfel de practici, atrăgând atenția cu privire la pericolul ca acestea să se constituie într-o modalitate de lucru a unor procurori în scopul încălcării în mod grav a independenței judecătorilor, cu consecința afectării actului de justiție, în detrimentul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Procurorul Portocală face spionaj cu Poliția Locală

Reacția judecătorilor de la CSM a venit la o zi după ce a apărut în spațiul public ordonanța emisă de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General în dosarul nr.21/P/2018, prin care au fost inculpați cinci procurori care au activat la DNA Ploiești și în baza căreia a fost solicitat avizul CSM pentru arestarea preventivă a procurorilor Lucian Onea și Mircea Negulescu, care a fost însă respins de Secția pentru procurori. În această ordonanță s-a reținut că persoana vătămată Cristinel Toader, fost șef al Poliției Locale Ploiești, a declarat că procurorul Mircea Negulescu (zis Portocală) i-a solicitat informații despre viața privată a trei judecători din Ploiești (Constantin Niță, Daniela Popa, Alina Savu), urmărind să afle detalii despre anturajul cu care judecătorii își petreceau concediile, locațiile unde aceștia își petreceau concediile, precum și persoanele care ar fi suportat costurile sejururilor.

Aceeași persoană vătămată a relatat că procurorul Negulescu i-a solicitat să urmărească tranzacțiile financiare ale judecătorilor indicați, având în vedere că aceasta cunoștea un funcționar de la Banca Transilvania, Sucursala Ploiești. Totodată, procurorul Negulescu i-a cerut să urmărească traseul pe care judecătorii respectivi îl urmau zilnic, adică să-i supună unui filaj nelegal. Toate aceste informații îi erau necesare procurorului Negulescu pentru a găsi aspecte compromițătoare care să poată fi folosite împotriva magistraților. În ordonanța invocată se reține că atitudinea manifestată de procurorul Negulescu dovedește, fără dubii, intenția sa de a deține un bagaj informativ de natură a-i crea un ascendent asupra magistraților judecători, care puteau să fie astfel manipulați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, scopurile ilicite urmărite de Negulescu, inițial, și, ulterior, și de ceilalți procurori care au aderat la practicile sale nelegale.

Spionii procurorului Ardelean: condamnați și interlopi

Din păcate, astfel de practici nu au fost singulare, acestea înregistrându-se nu numai la Ploiești ci și la alte structuri teritoriale ale DNA. Ziarul Cotidianul a prezentat practici similare ale unor procurori de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA într-un articol publicat în data de 25 iunie 2018, sub titlul „Un alt martor al acuzării detonează DNA”. Numai că CSM și Inspecția Judiciară nu au binevoit să se sesizeze atunci. În articolul respectiv am devoalat că procurorul Cristian Ardelean de la DNA Oradea le-a solicitat unor condamnați și interlopi din Satu Mare informații despre anumiți judecători de la Secția Penală a Tribunalului Satu Mare, care judecau dosare instrumentate de DNA. Procurorul Ardelean era interesat cu ce avocați și oameni de afaceri întrețineau relații anumiți judecători, dacă luau mită și ce sume primeau sau pretindeau, ce restaurante frecventau și cu ce anturaj, unde și cu cine își petreceau concediile, cum și-au construit casele.

Conform sătmăreanului Nicolae Csorz, care a formulat un memoriu, a dat declarații și deține înregistrări în acest sens, în perioada 2005-2018, în timp ce aveau calitatea de denunțători și de martori în dosare instrumentate de DNA polițistului Adrian Bota din Inspectoratul Județean de Poliție Satu Mare, procurorul Ardelean le-a solicitat lui și altor doi cunoscuți, Costin Condor și Leonard Sim, informații despre judecătorii Laura Micle, Remus Nemeș și Mihai Ciorcaș de la Secția Penală a Tribunalului Satu Mare. Fost patron al unui atelier de reparații auto, Nicolae Csorz a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență, într-un dosar instrumentat de DNA Oradea. Procurorul Ardelean l-a șantajat să depună un denunț și o declarație mincinoasă împotriva polițistului Adrian Bota, promițându-i în schimb dovezi privind nevinovăția sa din dosarul de casă de la DNA, pentru a face revizuire în cauză. Costin Condor este un membru cunoscut al lumii interlope sătmărene, având o condamnare mai veche pentru furt. Acesta avea un frate, Mircea Condor, în executarea unei pedepse de 11 ani și 6 luni închisoare pentru tâlhărie și alte fapte grave, iar procurorul Ardelean le-a promis celor doi frați că la judecata în apel le va fi restituită suma de 180.000 de euro, pe care prima instanță a confiscat-o de la polițistul Bota ca folos al infracțiunii, precum și că-l va ajuta pe Mircea Condor să fie liberat condiționat, fapt care s-a și întâmplat. Leonard Sim este un afacerist dubios, care avea obiceiul să spună în anturajul său apropiat că lucrează pentru SIPA și că are sarcină să-i urmărească pe judecătorii și procurorii de pe raza Curții de Apel Oradea.

Surprins pe cameră video cu spionul principal

Potrivit lui Csorz, la ultima întîlnire pe care a avut-o cu procurorul Cristian Ardelean la sediul DNA Oradea, în data de 4 februarie 2018 (după două săptămâni de la discuția înregistrată care a declanșat recent megascandalul de la DNA Oradea), acesta le-a cerut lui și lui Costin Condor să se intereseze cine a intervenit la judecătoarea Laura Micle pentru a-l achita pe inculpatul Mihăiță Mihai, care fusese trimis în judecată de DNA Oradea. Ardelean l-a exploatat cel mai mult informativ pe Costin Condor, cu care s-a întâlnit frecvent la Satu Mare, îndeosebi în Palatul de Justiție, pe un hol înfundat de la parter, care nu se afla în raza niciunei camere video. Cei doi s-au mai întâlnit la barul Amazon, situat în apropierea Tribunalului Satu Mare, și la benzinăria Rompetrol situată pe Drumul Careiului, la ieșirea spre Oradea. Într-un dosar instrumentat de Inspectoratul Județean de Poliție Satu Mare se află o înregistrare video în care procurorul Ardelean și interlopul Condor au fost surprinși în benzinăria Rompetrol. Condor i-a predat lui Ardelean inclusiv fotografii și filmări cu judecători sătmăreni surprinși în anumite restaurante.

În ultimii doi ani, procurorul Ardelean l-a exploatat informativ destul de intens și pe un funcționar public, care a fost coleg cu soțul actualei președinte a Tribunalului Satu Mare, Nilda Târnoveanu-Preda. Acesta i-a furnizat informații despre șefa instanței sătmărene și despre judecătoarea Laura Micle, care l-a condamnat pe tatăl său într-un dosar instrumentat de DNA Oradea, precum și despre alte persoane din Satu Mare. Ardelean a mai solicitat informații despre judecătorii de la Satu Mare și unui ofițer SIPI, cu care se întâlnea la reastaurantul Miorița, situat vis-a-vis de tribunal. Ar fi interesant de aflat dacă acest ofițer din serviciul secret al Ministerului de Interne a recurs la interceptări, filaje sau alte măsuri nelegale de supraveghere pentru a culege informații despre judecători. Poate ne răspunde șeful său de atunci, comisarul Cătălin Lungu, care a fost promovat între timp locțiitor al șefului Inspectoratului Județean de Poliție Satu Mare.

Nici Man nu a fost mai prejos

La astfel de practici s-a dedat și „oaia neagră” a DNA Oradea, procurorul Ciprian Man, care a deținut funcția de șef al acestui serviciu teritorial în perioada decembrie 2013-martie 2017 și este mentorul în rele al procurorului Ardelean. Man a fost demascat recent de sătmăreanul Otto-Andrei Boroș, care s-a aflat până în luna decembrie 2018 în executarea unei pedepse cu închisoare pentru falsificare de valută. Boroș a dezvăluit că, în perioada aprilie-mai 2015, după ce a depus la sediul DNA Oradea un denunț împotriva unui judecător, a unui procuror și a doi polițiști din Satu Mare, procurorul Man a exercitat presuni asupra sa pentru a formula două denunțuri mincinoase în care să fie vizați anumiți judecători, amenințându-l că, în caz contrar, îi va întocmi dosar penal pentru șantaj asupra judecătorului Anghel Ardelean, pe care l-a vizat în denunțul depus inițial.

Potrivit lui Otto Boroș, procurorul Man i-a solicitat să formuleze un denunț împotriva avocatului Gereny Istvan-Peter, în care să arate că acesta ar avea influență asupra judecătorilor Laura Micle și Remus Nemeș, și un denunț împoriva avocaților Călin Ștefan și Szekely Adalbert, în care să arate că aceștia ar avea influență asupra judecătoarei Paula Ștefan. După ce avocatul Gereny a fost arestat pentru trafic de influență și luare de mită, dându-și seama că a greșit, Boroș a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală în care a arătat modul în care a fost șantajat de către procurorul Man. Ulterior, aflând de acest fapt, Man i-a întocmit lui Boroș un dosar de șantaj împotriva judecătorului Anghel Ardelean. În data de 3 septembrie 2018, cu ocazia audierii sale ca martor de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul avocatului Gereny, Boroș a recunoscut că a fost șantajat să formuleze împotriva acestuia un denunț mincinos, arătând că acesta i-a fost dictat la DNA Oradea.

Cu un tupeu maxim, procurorul Cristian Ardelean a declarat presei, după recenta sa audiere de către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, că „Doamne ferește” să fi intimidat sau șantajat judecători și că se consideră o victimă, întrucât înregistrarea difuzată i-a violat viața privată. Iar zilele următoare a depus o plângere penală la secția susmenționată, prin care a solicitat identificarea persoanei care a realizat înregistrarea discuției (în opinia sa un alt procuror prezent) și cercetarea acestuia pentru violarea vieții private. Deși, din înregistrarea discuției pe care cei cinci procurori de a DNA Oradea au purtat-o în data de 19 ianuarie 1918, rezultă că aceștia erau interesați și de aspecte ce țineau de viața privată a judecătorilor nominalizați (dacă o judecătoare era prietenă bună cu o fostă judecătoare, dacă un judecător care a stat în chirie într-o locuință proprietatea unei foste judecătoare a încheiat contract de închiriere cu aceasta, la ce seminarii participau și ce poziții exprimau anumiți judecători de la Curtea de Apel Oradea). Sărmanul procuror violat compare drept cel mai atotștiutor în ce privește viața privată a judecătorilor invocați, acesta afirmând inclusiv că o judecătoare ar suferi de grave boli psihice. Și tocmai acest procuror limbut și fudul se dă victimă cu viața sa privată de la serviciu. Conform unor surse judiciare, în rândul judecătorilor de la Oradea și Satu Mare se discută să nu mai fie acceptați, în ședințele de judecată, procurorii de la Serviciul Teritorial al DNA cu privire la care au apărut dovezi că ar fi spionat, șantajat și timorat judecători din raza Curții de Apel Oradea.

Valer Marian

MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER MERGE CU ANALIZA LA PREMIERUL VIORICA DANCILA!

21 ian.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, urmează să îi prezinte, luni, premierului Viorica Dăncilă o analiză privind consecinţele Legii recursului compensatoriu, precum şi propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Ministrul Justiţiei a avut miercuri o întâlnire cu Viorica Dăncilă pe tema Legii recursului compensatoriu şi a consecinţelor acesteia, după scandalul generat de crima de la Mediaş comisă de un recidivist.

După discuţia cu premierul, Tudorel Toader a precizat că Legea recursului compensatoriu a fost promovată de Guvernul tehnocrat, a fost votată şi de parlamentari USR şi PNL, iar preşedintele a promulgat-o fără să o atace la CCR. Toader a precizat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu premierul Viorica Dăncilă, va face o evaluare a consecinţelor legii, iar luni dimineaţă îi va prezenta şefei Guvernului propuneri legislative şi non-legislative.

„Problema supraaglomerării penitenciarelor trebuie să fie rezolvată în acord cu standardele europene. Adevărul trebuie să fie cunoscut, trebuie să fie scos la suprafaţă pentru a cunoaşte stare de fapt, pentru a cunoaşte, pentru a şti când şi ce măsuri trebuiesc luate pentru îndreptarea lucrurilor, a stării de fapt”, a afirmat Tudorel Toader.

„Legea privind recursul compensatoriu a fost iniţiată de către Guvernul tehnocrat, a fost avizată favorabil de către Consiliul Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, care însă a propus schimbarea naturii juridice a reglementării. Legea a fost susţinută şi votată inclusiv de către parlamentarii PNL şi USR, legea a fost promulgată de către preşedintele României, fără să o critice la Curtea Constituţională. Legea a fost criticată în controlul anterior intrării în vigoare, în controlul a priori, însă obiecţiile de neconstituţionalitate au fost respinse”, a declarat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a precizat că, din statistica primită de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), rezultă: scăderea populaţiei penitenciare; scăderea numărului celor condamnaţi care au beneficiat de liberare condiţionată; scăderea numărului celor care revin în penitenciar după ce au beneficiat de liberare condiţionată; o scădere generală a stării de recidivă.

„În anul 2014 au fost liberaţi condiţionat 11.392 de condamnaţi, în anul 2018 au fost liberaţi condiţionat 8.859 de deţinuţi. Deci de la 11.392 – 2014, 8.859 în 2018. Numărul celor care revin în penitenciar după liberare condiţionată spuneam că este în scădere. Dacă luăm comparativ acelaşi an 2014, observăm că au revenit în penitenciar 3.598 de deţinuţi liberaţi condiţionat, faţă de 2018 când au revenit în penitenciar 448 de liberaţi condiţionat. Acuma, din totalul celor care, într-un fel sau altul, au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu, statistica oficială a ANP-ului ne arată că 5,02 la sută au revenit în penitenciar. 5,02 la sută au revenit”, a spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a ţinut să menţioneze că autorul crimei de la Mediaş, care a redeschis discuţia pe tema efectelor legii,  nu face parte din cei care au fost eliberaţi în baza recursului compensatoriu.
„O precizare: autorul faptei de la Mediaş nu face parte din categoria celor care au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu”, a afirmat el.
Toader a declarat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o miercuri cu premierul Viorica Dăncilă, în zilele următoare Ministerul Justiţiei va face analiză generală a dinamicii fenomen infracţional, o nouă evaluare a datelor statistice oferite de ANP privind beneficiarii legii recursului compensatoriu, o analiză a cauzalităţii, structura, consecinţele faptelor comise de către beneficiarii legii.

„Astăzi, am avut o întrevedere cu doamna prim-ministru privind legea recursului compensatoriu, privind procesul legislativ şi consecinţele acestei legi. În zilele următoare, vom face o analiză generală a dinamicii fenomenului infracţional, vom face o nouă evaluare a datelor statistice oferite de către ANP privind beneficiarii prevederilor legii recursului compensatoriu, vom analiza cauzalitatea, structura, consecinţele faptelor comise de către beneficiarii legii privind recursul compensatoriu”, a explicat el.

„Luni dimineaţă, vom avea o întrevedere cu doamna prim-ministru, îi voi prezenta rezultatele acestei evaluări, propuneri legislative şi non-legislative care pot fi luate. După discuţia cu domnia sa, vă voi comunica măsurile pe care le vom decide a fi luate, repet, măsuri legislative şi non-legislative”, a încheiat Tudorel Toader.

TUDOREL TOADER ,MINISSTRUL JUSTITIEI,DESPRE OUG PENTRU CONTESTATIA IN ANULARE:”VIZATE ATAT CONDAMNARILE ,CAT SI ACHITARILE!”

21 ian.

Tudorel Toader a declarat, luni, că atenţia privind emiterea unei posibile Ordonanţe de Urgenţă ar trebui să se îndrepte, cel puţin în egală măsură, spre cei care au generat „acest eveniment neplăcut”, adică spre cei care au constituit completele de 5 judecători de la ÎCCJ din 2014 până în prezent.

„Referitor la declaraţia privind posibila Ordonanţa de Urgenţă pentru contestaţia în anulare ce va putea fi formulată de cei care din 2104 încoace, la zi, au fost condamnaţi în complete sau de complete nelegal constituite. Cred că atenţia dumneavoastră ar trebui să se îndrepte cel puţin în egală măsură şi spre cei care au generat acest eveniment juridic destul de neplăcut, adică cei care nerespectând prevederile imperative ale legii, au constituit altcumva completele şi am ajuns în situaţia în care, timp de aproape 4 ani de zile, completele de 5 judecători au fost nelegal constituite”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat duminică faptul că ministerul a pregătit o ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegal constituite.

„Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegal constituite. Vom putea face contestaţie în anulare, iar instanţa în complet legal îi va judeca, iar dacă sunt vinovaţi vor plăti”, a declarat ministrul Justiţiei, la România Tv.

Întrebat când va fi emisă ordonanţa, Toader a menţionat: „OUG e pregătită. Nu decid eu momentul. Eu propun, soluţia, eu am făcut draftul, doamna prim-ministru va decide. Eu cred că în cel mai scurt timp posibil”.

Toader spune că şi achitările pot fi revizuite după OUG: Procurorul poate face contestaţia în anulare

Tudorel Toader a spus că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluţiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar şi cele în care au fost pronunţate soluţii de achitare. Contestaţia în anulare în privinţa achitărilor poate fi făcută de procuror.

„Un lucru pe care nu l-aţi subliniat – Eu m-am referit la toate cauzele pronunţate definitiv de complete nelegal constituite şi nu doar la cauzele în care cei judecaţi au fost condamnaţi. Toate. Condamnaţi sau achitaţi, procesul derulat în faţa unor complete nelegal constituite vor trebui să urmeze acelaşi regim. Sigur, o anumită stare de aşteptare pot avea cei condamnaţi, în speranţa că în contestaţia în anulare se poate ajunge la altă soluţie, dar în opinia mea, trebuie şi pot să fie preocupaţi şi cei care au fost achitaţi de complete”, a subliniat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Potrivit lui Toader, contestaţia nu va fi depusă de către cel achitat: „Dar cine? Procurorul, ca a fost procuror de la DNA sau de la o altă structură. Nu ştiu dacă sunt mai multe cauze în faţa unor complete nelegal constituite în care s-au pronunţat achitări sau condamnări. Trebuie să aibă dreptul la un proces echitabil. Toţi vor fi puţi în aceeaşi situaţie”.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat, duminică, faptul că Ministerul a pregătit o ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegal constituite. Toader a mai spus că draftul este deja la Minister, iar Viorica Dăncilă trebuie să decidă în acest sens.

CUM SUNT ELIMINATE FIRMELE ROMANESTI DE PE PIATA ROMANIEI!

21 ian.

Să fie o simplă coincidență faptul că presa franceză a declanșat o veritabilă campanie legată de corupția din România? Și că ea vizează, în mod special, PSD-ul și pe Liviu Dragnea, exact în momentul în care se estima decizia finală în achiziția celor patru corvete? Și SUA sunt interesate de achiziții militare din România. Și Olanda este în cursă tot pentru achiziții de echipament militar.Nici Italia nu este străină de asemenea tentative. Și firmele germane luptă, la greu, pentru obținerea unor contracte grase cu statul român sau cu furnizorii români. Sunt în dispută zeci de miliarde de euro și de dolari pe acest poligon de luptă economică, numit piața din România. Culmea, aproape toate aceste țări încearcă să evite contractele ofset (producerea unei părți din valoarea contractului respectiv în România) și încearcă eliminarea producătorilor români. Batălia pentru vânzarea tramvaielor străine în Romania este și ea parte dintr-un război pentru un segment de piață. Seamănă aproape perfect cu lupta pentru achiziția de tehnică militară.

Cine-i mic să stea acasă. Adică românii!

La începutul lunii decembrie 2018, a apărut, pe SEAP, anunțul pentru achiziția a 100 de tramvaie de către Primăria Municipiului București, respectiv RATB. După mulți ani de așteptare, după nenumărate deraieri și accidente, în sfîrșit, a apărut și mult așteptata licitație. La scurt timp însă, o firmă de avocatură românească se dădea de ceasul morții, făcînd tot ce stă în putință și inventînd argumente care mai de care mai aberante cu scopul de a convinge PMB și CNSE că trebuie neaparat să modifice anumite criterii de participare la licitație și să stabilească o cifră minimă de afaceri. De ce o asemenea cifră minimă eliminatorie? Simplu! Prin pragul cifrei de afaceri să elimine orice posibilitate de participare a firmelor românești, astfel încît, doar clienții lor de la marile firme străine să le poată îndeplini. Nu este basm și nici glumă. Este vorba despre lupta pe care societăți de avocatură din România o duce pentru ca firma Alstom să rămînă singură în competiție. Faptul că Alstom a făcut o contestație nu este nimic nou. Este dreptul firmei Alstom să conteste ce vrea. Suspect a devenit doar faptul că CNSC, organul specializat în judecarea contestațiilor, a răspuns în circa 48 de ore, deși știm că această insituție nu se mișcă în mare grabă. Am putea zice că o face chiar greoi. Am încercat să aflăm care este explicația pentru care a manifestat CNSC-ul atîta grabă și solicitudine. În primul rînd, că a CNSC a admis majoritatea solicitărilor, din fericire însă, pe cea cu cifra minimă de afaceri a restrîns-o. Dar o cunoscută societate de avocatură nu este mulțumită și doreste ca aceste condiții, inclusiv pragul de neatins pentru firmele românești, să fie admise în instanță. De ce? Pentru ca Alstom, clientul lor, să rămînă singur în competiție. De ce luptă cu atîta încrîncenare casa de avocatură Tucă și asociații? Alstom nu are nici o piedică în a participa la licitație. Singura explicație ar fi că Alstom nu dorește să aibă nicio concurență.

În același timp, PMB alege ceea ce vrea, nu ce-i mai ieftin sau dacă cifra de afaceri este mai mică sau mai mare. În altă ordine de idei, cine a fabricat cinci tramvaie care corespund, din toate punctele de vedere, condițiilor stabilite de achizitor poate fabrica și 50 și 100. Deci, complexitatea produsului nu este, în niciun fel, în relație directă cu cifra de afaceri, mai ales că doar o mică parte din aceasta este obținută din fabricarea tramvaielor. Uneori, chiar deloc.

Alstom-mama și Alstom- nepoata

Referitor la Alstom, mai este interesant de știut un lucru. Unii pretind că nu știu despre care Alstom este vorba! Ba, folosesc o confuzie ciudată. Alstom Transport Franța este una, iar Alstom Transport România este alta. Capital diferit, anvergură diferită, potențial diferit. Alstom Transport Franța este, într-adevăr, un mare producător de tramvaie, dar are prețuri mari și nu se încadrează pentru a participa la competiție, în vreme ce Alstom România nu a fabricat pînă acum niciun tramvai. Alstom România, care pretinde că va fabrica tramvaie, a efectuat, pînă în prezent, doar mentenanță la metrou. Și asta obținută în condiții netransparente și pe bani mulți, la fel ca și alte lucrări de infrastructură la CFR unde, pe baza unor hîrtii cu cifre imense de afaceri, puse la dispoziție de Alstom Franța, a cîștigat licitațiile și, apoi, le-a subcontractat unor firme autohtone pe bani puțini, grosul profitului rămînînd la Alstom Franța, firma mamă neavînd aproape nici o participare.

Vă facem noi legi, de nu mai mișcați!

Argumentul principal folosit de avocații Alstom este o prevedere din Legea Achizițiilor Publice care permite achizitorului să stabilească cifra de afaceri după cum dorește acesta. Pînă aici, nimic nou și nimic rău. Ceea ce surprinde și trebuie cercetat este faptul că societatea de avocatură a firmei Alstom este una și aceeași cu cabinetul de avocatură care, în colaboare cu ANAP și sub supravegherea Consiliului Investitorilor Străni, a elaborat legea mai sus aminită. Ciudat! La elaborarea legii nu a participat nimeni din partea mediului de afaceri din România, deși autorii susțin că au avut avizul oamenilor de afaceri autohtoni. Niciunul dintre cei chestionați nu a participat la vreo întîlnire înainte de apariția legii. Este adevărat că un proiect a fost pus pe un site, dar autorii lui nu au luat în considerare nicio propunere din partea investitorilor români. Au rămas numai cu ale lor. La cinci zile după apariția Legii Achizițiilor Publice, firma de avocatură, apărătoarea companiei Alstom și co-autoare a legii, a organizat o întîlnire cu oamenii de afaceri unde a explicat că, împreună cu ANAP, și sub supravegherea Consiliului Investitorilor Străini, au elaborat această lege. Este adevărat că legea amintită nu este o lege proastă, în ansamblul ei, doar că prevede prin lege praguri pe care firmele românești nu le pot trece. Faptul că această firmă de avocatură a lucrat la elaborarea Legii Achizițiilor Publice, împreună cu toate insituțiile publice din domeniu, trimite cu gîndul la cumetria posibilă dintre acestea. Este una dintre explicațiile faptului că respectiva firmă Alstom înregistrează succese în domeniu cînd vrea ea și cu cît vrea ea.

Abia aici se conturează situația de criză forțată în care sunt împinse firmelor românești. Abia aceste cazuri trădează slăbiciuni ale noii legi și ele trebuie cercetate de organismele statului îndrituite, cu supravegherea legalității și cu depistarea unor dedesubturi ale unor adjudecări în serie. Acest caz ar trebui pus sub lupă de instituțiile statului român, alături de celelalte asemănătoare, care arată operațiuni și contracte cu acoperire legală, dar cu dedesubturi vizibile și discutabile.

Toate contractele Alstom în Romania au fost realizate de firme românești și cu lucrători români, Alstom ocupîndu-se doar cu număratul bobocilor.

Stat de drept, nu glumă!

https://www.cotidianul.ro

CONSPIRATIA BIG – PHARMA:AFACEREA COLESTEROLULUI MARIT!

21 ian.

“Interviul șocant pe care vi-l prezentăm (difuzat pe TVR Cluj) va schimba întreaga paradigmă despre rolul colesterolului, dezvăluind mecanismul Big Pharma din spatele acestei afaceri mondiale de proporţii. Afirmaţiile sunt făcute de către unul dintre liderii a peste 60 de academii şi institute de cercetare ale lumii, profesor multidisciplinar, cercetător emerit în ştiinţă, inventator, autorul cărţii “Grăsimile şi Colesterolul nu Provoacă Infarct Miocardic iar Statinele nu Sunt Soluţia” publicată în anul 2016, Dr Paul Rosch.

Veţi afla noutăţi din povestea interzisă a statinelor şi colesterolului şi vom continua să dezvăluim cele mai cutremurătoare afaceri din istorie, în baza căreia, mulţi dintre noi, inclusiv eu, am fost înşelaţi, am fost puşi sub medicaţie continuă, situații din care corporaţiile farmaceutice prosperă de pe urma noastră

Trebuie să precizez că sub nicio formă această emisiune nu poate fi considerată un înlocuitor al consultului medical de specialitate iar opiniile prezentate aparţin exclusiv invitatului şi nu sunt opiniile mele sau ale televiziunii române. Voi continua prezentarea datelor biografice ale invitatului emisiunii, care sunt absolut impresionante, uimitoare, dovedind o activitate susţinută, încununată de succese, aprecieri, diplome, recunoaşteri internaţionale, articole şi cărţi publicate.

L-am cunoscut pe Dr Paul Rosch cu ocazia vizionării unui film documentar numit Naţia Statinelor partea 1 şi 2. Fiind vocea principală, alături de încă 12 invitaţi de mare notorietate, am căutat o adresă de contact, pentru a-i propune un interviu de lungă durată. Ceea ce am aflat din film a fost terifiant, dar ceea ce am aflat din interviul înregistrat prin skype a fost cu mult mai tulburător.”
Cristian Mureșanu, TVR Cluj
Vezi mai jos cele două părți ale emisiunii:

http://www.cunoastelumea.ro/

UNGURII NU POT PRETINDE TRANSILVANIA ,TERITORIU ROMANESC,DIN CARE ETNIC ,EI NU ACOPERA DECAT O TREIME DIN SUPRAFATA!

21 ian.

Chiar dacă nu au fost numiţi ca atare, marii noştri cărturari au fost şi geopoliticieni, era necesar pentru a înţelege mersul lumii. Aşa au fost Iorga, Eminescu, chiar şi marele geograf Simion Mehedinţi, şi mulţi alţii. Dar astăzi am să-l aduc în discuţie poate pe cel mai mare geopolitician român, mă refer la Ion Conea. Şi nu oricum, ci publicând un material al său din 1941, intitulat Transilvania, inimă a pământului şi statului românesc, pentru a vedea ce înseamna un studiu geopolitic atunci. Astăzi, nu mulţi reuşesc să mai scrie aşa.

Ţinând cont şi de contextul în care a fost scris, la un an după cedarea Ardealului de Nord prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Ion Conea vine cu un răspuns pe măsură, cu argumente geopolitice, propagandei deşănţate „ştiinţifice” a ungurilor pentru refacerea Ungariei Mari.

Unele dintre aceste argumente ale propagandei maghiare le mai găsim şi astăzi pe multe siteuri şi forumuri, precum şi printre afirmaţii ale unor organizaţii şi curente maghiare.

Iată extrase din acest articol :

 

 

 

 

Geografii şi istoricii unguri invocă mereu, ca un argument pro-domo, forma rotundă a vechei Ungarii: Acest Stat satisfăcea. adică unele din primele postulate geopolitice: Hier ist die koncentrische Figur das Ideal (Kjellen) Numai că, dacă am vedea cât din acest cadru ocupă elementul etnic unguresc, trebuie să spunem:

„Nu poţi pretinde pentru Statul tău un teritoriu din care tu, etnic, nu ocupi decât o treime.”

Altul e cazul cu România Mare, însă: Ea are dreptul, ca Stat, să rămână rotundă deoarece pe cât de întins şi de rotund îi e pământul (ţinut organic, prin excelenţă!), exact pe atât îi e şi neamul.

Transilvania, inimă a pământului şi statului românesc    

”Orice Stat, spune Kjellen, urmăreşte să acopere o regiune geografică organică în întregimea ei”. Basinul Dunării de mijloc, este o astfel de regiune, dar vecinii noştri Unguri nu-l pot pretinde nici pe departe în întregimea lui, pentru un Stat Unguresc ei sunt doar o modestă mică insulă etnică, ce se pierde în cadrul acestui mult prea larg pentru ei basin. – Şi n-ai dreptul să pretinzi pentru tine o regiune geografică organică întreagă decât atunci când neamul tău o umple în întregime. Altfel, trebuie să te mulţumeşti cu cât, din ea, ocupă masa neamului tău. – Iar Transilvania (o poţi afla din cel dintâi tratat de geopolitică, care-ţi va cădea sub priviri), e sortită de la începutul lumii să fie sâmbure de ţară, cum o vedem că e în România Mare – şi nu piesă de margine, secundară, cum a fost – şi ar fi! – într-o Ungarie Mare.    

Principala formă de manifestare a Statului, glăsuieşte catehismul geopolitic, este lupta lui pentru spaţiu, faimosul ”Kampf um den Raum” al lui Ratzel. Spaţiul, spune acesta, este condiţia de grandoare a Statelor. Ca o buruiană rea, am zice, aşa caută Statul a se întinde, pe cât mai multă suprafaţă. Dar ceea ce e şi mai interesant în această fixare şi lăţire teritorială a unui Stat, este faptul că el caută a se prinde de ceea ce se cheamă un ţinut organic. Orice Stat, spune Kjellen, are această tendinţă: să devină ţinut organic.

Iată cuvintele lui: ”Ceea  ce observăm aici este, în fond, nimic altceva decât tendinţa pe care o au Statele de a deveni ţinuturi organice. Ele umblă după un ţinut organic, cu care vor să se cunune, pentru că, după aceea, prin această căsătorie, ţinuturile lor să devină tot mai mult organice.”

Dar ce este acel ţinut sau aceea regiune geografică naturală, organică, după care Statul umblă să o găsească, să se fixeze pe ea, şi să o acopere toată, ca mânat de o forţă nevăzută? Tot Kjellen: ”Observaţia tot mai aprofundată în această direcţie, a arătat că acest concept de ţinut natural organic constă din două elemente: în afară, ţinutul să aibă hotare naturale, înăuntru – să aibă o articulaţie organică. În ambele aceste direcţii, legea aceasta a individualizării geografice a Statelor s-a dovedit a fi tot mai puternic activă” (în decursul vremii).

Iar ceea ce dă conţinut conceptului de ”ţinut natural organic” nu este uniformul, ci armonicul sau cu alte cuvinte, conţinutul regiunii naturale cu care Statul se va ”cununa”, nu va fi unul pe care să îl caracterizeze uniformitatea , ci atât în ceea ce priveşte relieful, cât şi produsele lui de sol şi subsol, unul cât mai variat cu putinţă. Totul, însă, să se închege, printr-o corelaţie strânsă, într-un întreg cât mai unitar şi, am zice, cât mai organic. Regiunea aceasta naturală să fie, adică, alcătuită dintr-o sumă de unităţi geografice naturale mai mici care, ca relief, să se îmbine într-un chip cât mai armonic şi mai strategic cu putinţă, iar sub aspectul economic să realizeze autarchia…

Să privim teritoriul Statului românesc din punct de vedere al structurii şi al articulaţiei lui lăuntrice, să considerăm cu alte cuvinte, conţinutul conturului, adică ceea ce Kjellen numeşte das Reichsgebiet. Şi să facem aceasta, spre a înţelege şi mai bine construcţia geografică a  acestui pământ, s-o facem comparând România mare de azi cu Ungaria mare de ieri. 

Într-un recent studiu apărut la Budapesta şi intitulat „Biograpgie des frontieres politiques du Centre-Est europeen”, d. Andre Ronai de la Universitatea din Budapesta, prezintă în acest chip pământul Ungariei Mari, adică al Ungariei de dinainte de Trianon: „C’est …le territoire d’Eta le plus parfait, le plus uni et le plus harmonieux de toute la region quo nous examinons et peut–etre meme du monde entier”. O fi! Dar – şi vom vedea mai jos îndreptăţirea noastră de a ne pune o astfel de întrebare – ce le poate ţine aceasta de cald Ungurilor? Vrem şi spunem: Ce le pasă Ungurilor de aceasta, odată ce teritoriul de care-i vorba nu-i al lor sau, mai exact, nu-i numai al lor?

Geografii şi istoricii unguri invocă mereu, ca un argument pro-domo, forma rotundă a vechei Ungarii: Acest Stat satisfăcea. adică unele din primele postulate geopolitice: Hier ist die koncentrische Figur das Ideal (Kjellen) Numai că, dacă am vedea cât din acest cadru ocupă elementul etnic unguresc, trebuie să spunem:

„Nu poţi pretinde pentru Statul tău un teritoriu din care tu, etnic, nu ocupi decât o treime.” Altul e cazul cu România Mare, însă: Ea are dreptul, ca Stat, să rămână rotundă deoarece pe cât de întins şi de rotund îi e pământul (ţinut organic, prin excelenţă!), exact pe atât îi e şi neamul.

  

            În adevăr, poate că fiecare Stat, dac-ar privi peste hotarele lui, ar descoperi teritorii limitrofe care s-ar articula şi mai organic în cadrul lui dacât în al Statului vecin respectiv. Urmează de aici, numaidecât că vecinul acesta trebuie invitat să… evacueze,  spre a ţi-l lăsa ţie, teritoriul acela, pe simplul motiv că acestui teritoriu i-ar sta mai bine, cartografic, în cadrul Statului tău? Da, şi aceasta, însă într-un singur caz: când acel teritoriu, deşi stăpânit de altul, este populat cu oameni de ai tăi! Dar… acesta să fie cazul Ungurilor, atunci când ei îşi aruncă ochii şi pretenţiile… dincolo de Munţii Apuseni? Adevărat este că acea regiune naturală pe care o concepe şi o vrea (mai ales!) geopolitica drept temelie geografică pentru o alcătuire de Stat – este totdeauna  (sau… ar fi mai bine să fie!) alcătuită dintr-o sumă de alte regiuni naturale mai mici  (după cum la rându-i, chiar acea regiune naturală, s-ar putea integra într-o alta şi mai întinsă, în aşa fel încât unitatea geografică de un ordin şi mai superior, rezultată din această integrare, să fie şi mai armonică pentru ochi, şi mai completă ca organism economic, şi mai redutabil din punct de vedere strategic.) Dar… ce are a face una cu alta? Pretenţiile acestea într-un singur caz… merg: când le susţine etnicul. Pentru că, dacă e numaidecât necesar, cum spuneţi, ca Statele să acopere, ca arie geografică, fiecare câte o regiune naturală, atunci socoteala e simplă: Fiecare Stat va acoperi regiunea (sau complexul de regiuni naturale) pe care le acoperă (dacă le acoperă!) poporul a cărui expresie politică el este. Aceasta, însă, încă odată, dacă pretenţia geografică e susţinută, pe dedesubt, de suportul masei etnice.

Dar când dintr-un complex armonic de regiuni naturale tu ocupi ( cum prin excelenţă, ca să zicem aşa, era cazul Ungurilor în cadrul Statului ungar de până la Trianon) cînd ocupi un singur mădular al lui, în virtutea cărui principiu de etică şi, dacă vreţi, estetică geopolitică, pretinzi autoritatea ta de Stat întinsă şi peste celelalte mădulare, pe care alte neamurile ocupă şi locuiesc?    

            Nu uniformul ci armonicul – am văzut ce spunea Kjellen – trebuie să caracterizeze regiunea organică, acel Naturgebiet (de fapt termenul cel mai potrivit şi care ar traduce cel mai bine gândul lui Kjellen ar fi aici acela de organisches Gebiet) cu care tinde să se „cunune”, cartografic, organismul unui Stat. Conţinutul lui geografic şi economic trebuie să fie cât mai variat, şi dacă se poate, într-o repartiţie spaţială cât mai simetrică şi cât mai strategică. Aceasta este, însă, încă odată, idealul.

Hartă din lucrarea citată în text a d-lui A. Ronai: Carpaţii româneşti ai Munteniei şi Moldovei ies în evidenţă cu un alt lanţ Himalaia , pe câtă vreme Apusenii mai că nu există. primii trebuie să fie „hotar” – ceilalţi, dacă s-ar putea, să dispară cu desăvârşire. În plus, această hartă ar avea să spună că fizionomia şi litologia podişului Transilvaniei sunt identice (!?) cu ale pustei ungureşti!

            O examinare a hărţii pământului românesc, nu poate însă, să nu impună oricui, de la prima vedere, că el se încheagă într-un tot de o armonie aproape unică, pe cât de variat în structura lui de amănunt, pe atât de unitar prin chipul quasi-organic în care mădularele lui se încheagă între ele: Un mare podiş în mijloc, închis într-o centură de munţi cari cad spre exterior în trepte concentrice din ce în ce mai joase până în şesurile şi luncile din margini, pentru ca totul să sfârşească în rotunda îmbrăţişare a celor trei ape din margini.

O hartă geologică a acestui teritoriu, hartă în care diversitatea rocelor este exprimată prin coloraţiuni diferite, ne arată aceeaşi simetrie inelară, aceeaşi dispoziţie în amfiteatru concentric a formaţiilor litologice care se succed spre exterior cu regularitatea cu care s-au succedat una pe alta şi în vreme , în epocile de formaţie şi depunere geologică. Atât harta fizică, cât şi cea litologică a pământului românesc am putea spune că se prezintă ca o continuă îmbrăţişare concentrică.

„Dacă n-aş fi francez – a spus cândva un om de ştiinţă, prieten al ţării noastre după ce o străbătuse de la un capăt la altul, aş face mărturisirea că România Mare este ţara cea mai frumoasă şi mai simetric construită.” Şi era acela om de ştiinţă ce venea din ţara despre care acum două mii de ani scria Strabo că este „un organism compus ca după dorinţă, parcă în virtutea unei previziuni inteligente.”

            Şi dacă e vorba de cetăţi geo-istorice predestinate (cum proclamă ungurii că era Ungaria de ieri: câmpii la mijloc, munţi pe margini!) atunci să ne dea voie vecinii noştri să constatăm că greu se mai poate închipui o cetate ca a pământului românesc, în totalitatea lui. Astfel considerându-l observăm că inima îi este ca un fel de înălţime izolată, din acelea pe care le căutau cu predilecţie aşezările româneşti în vremurile vechi. Este ca un uriaş dunnum, ca să amintim şi de acest faimos apelativ celtic, care designa piscurile pe care popoarele vechi îşi construiau cetăţile şi-şi cuibăreau centrii vitali de rezistenţă în faţa inamicului…

După cum, dacă vreţi, la fel putem spune că pământul românesc este ca un castel medieval, înconjurat cu şanţ de ape şi cu citadela donjonului în inimă, adică drept în centrul corpului de construcţie. Şi aceasta, cu atât mai mult cu cât acest caracter de cetate a trecut cu succes un mare examen istoric: şi-a dovedit, adică, eficacitatea şi destinul ca atare. Şi, citadelă centrală a pământului nostru, mai ales Transilvania este aceea care a conservat neamul românesc, în tot lungul evului mediu, în vremea când năvălirile se succedau fără întrerupere.

 Aici este de răspuns mai întâi la întrebarea: cât este de drept să se întindă un Stat în spaţiu, ce suprafaţă de pământ e drept să acopere el? Credem că răspunsul acesta nu comportă în el nicio dificultate, pentru nimeni: Un Stat trebuie să se întindă în spaţiu atât cât se întinde neamul sau poporul a cărui expresie politică el este.

            Să reţinem şi să subliniem acest adevăr, asupra căruia nu poate plana nicio controversă: Suprafaţa, ca şi forma sau conturul unui Stat, trebuie să le dicteze nu suprafeţele şi formele diverselor regiuni naturale, câte apar şi unde apar acestea pe suprafaţa pământului, ci trebuie să le decidă, în primul rând, aria şi forma de expansiune în spaţiu a neamului sau a naţiunii respective. Vor, Ungurii, hotare naturale? Dar mai naturale hotare decât cele etnice, care altele pot fi? N-au Ungurii, care citesc geopolitică, n-au decât să deschidă orice tratat de geopolitică vor – şi vor afla, de acolo, că hotarele etnice sunt cel puţin tot atâta de „naturale” cât şi Alpii sau Himalaia,( şi mai ales, cât… Carpaţii. Oare într-un recent vestit arbitraj, n-au cazut chiar munţii în faţa criteriului etnic?

            Autorii Unguri repetă mereu argumentul cu unitatea geografică a basinului panonic cu cingătorile lui concentrice, de munţi. Şi spun: prea e unitar acest pământ: daţi-ni-l. Bine, dar unitate naturală e şi Europa toată, luată în ansamblu: atunci să ceară (că tot atâta de motivată le-ar fi pretenţia!) să ceară întreg continentul pentru ei. Ba, chiar, unitate geografică naturală e şi Africa şi este, la urma urmei, întreg pământul unit de naturală. Că aşa e cu aceste unităţi geografice. încep de la aceea minusculă, a unui mic basin intramuntos şi se înşirue, mereu mai mari, şi îmbucându-se mereu cele mai mici în cele mai mari imediat următoare, până ce termină cu pământul întreg. Concluzia: trebuie să te mulţumeşti, pe plan geopolitic, cu cât şi cu ce a cuprins din pământ dinamismul demografic nesiluit al neamului tău, fiindcă altfel – rişti să ajungi a pretinde chiar pământul ântreg pentru tine, uitând că, afară de neamul tău, mai sunt şi câteva altele pe lume.

            În cazul Statului românesc, însă, al României Mari, hotarul politic nu face altceva decât să acopere aria etnică a poporului românesc.

Şi mai tranşant va fi, decât cele de până acum, contrastul care rezulta din comparaţiile geo-etnice între România Mare de azi şi Ungaria Mare de ieri. Am reprodus, în acest scop, imaginea cartografică a celei din urmă, odată goală de conţinutul ei etnic şi a doua oară plină de acesta; şi am reprodus şi imaginea cartografică a Statului românesc o singură dată (fiindcă nu e nevoie ca în cazul Ungariei, de două ori): umplută aproape în întregime de masa aceluiaşi popor. Şi ce găsim dacă ne permitem să umblăm prin teritoriul vechiului Stat unguresc? Vrem să spunem: ce găsim ca element uman? Găsim aşa cum harta ne arată, că din circa 300000 km² câţi avea el, masa etică ungurească umplea o arie care abia depăşea o treime: în jurul unui biet sâmbure unguresc gravitau naţiunile slave, pe o suprafaţă de cel puţin 200000 km².

Pe câtă vreme, în cazul Românilor, nu e greu de observat că masa lor se sprijină pe Nistru, pe Dunăre, şi aproape că se reazemă de Tisa. Cazul românesc este, aşadar, unul din acelea în care se constată că o naţiune a ajuns să umple aproape exact o regiune naturală, care regiune, astfel, se va trăda ca o haină firească pe măsura ei (la urma urmei şi Ungurii umplu o astfel de regiune: pusta,aleasă chiar de ei, atunci când au poposit în ea venind din altă pustă, numai că vecinii noştri nu vor să se declare mulţumiţi numai de ea !). Şi este, potrivirea sau corespondenţa aceasta geo-etnică realizată în cadrul României Mari, este cu adevărat extraordinară; şi extraordinară nu numai în realitatea şi înfăţişarea ei actuală, sub ochii noştri, ci mai ales în ceea ce priveşte perpetuitatea ei în timp: în antichitate, în evul mediu, astăzi, totdeauna. Iar rolul principal, geo-etnic şi geo-politic, l-a avut Transilvania.

 Şi care este, în cadrul Statului românesc de astăzi, funcţionarea geopolitică a Transilvaniei (fiindcă aceasta este… esenţa problemei!)?

 

 

 

 

În lucrarea „Geopolitik” a lui Richard Henning, alăturată schiţă cartografică vrea să spună că Transilvania este, prin excelenţă, una din acele piese geografice a căror menire e să fie şi să rămână totdeauna „inimi de ţară” (piesă centrală vitală, aşa cum ne apare în funcţia ei în cadrul României Mari, nu piesă secundară de margine, cum era în Ungaria).

 

 

 

            În Ungaria de ieri, Transilvania juca rolul unei piese geo-economice şi geo-politice periferice, pe când în România de azi Transilvania a revenit la ceea ce trebuie să numim destinul ei uman de totdeauna: de a fi piesă de centru, vitală, aşa cum  fost pentru Dacia lui Decebal şi cum a fost şi pentru Dacia felix romană.

Autorii geopolitici unguri nu pot concepe Transilvania decât în cadrul unui Stat cu inima la Budapesta. Noi, la fel cu toţi slujitorii din lume ai Geopoliticei, n-o putem vedea şi înţelege decât ca un Horststaat (Henning, în geopolitica sa, o dă ca exemplu de atare), deci ca un punct de plecare, ca un sâmbure geopolitic destinat să rodească şi să contureze jur-împrejur de sine o formaţie de Stat, firească şi viabilă.  Eroarea de perspectivă geopolitică ungurească vine din aceea că ei, Ungurii, văd în Carpaţi un hotar natural predestinat (între noi şi ai!) în vreme ce noi vedem în Carpaţi ceea ce vedea geograful H. Grothe încă din 1906: o coloană vertebrală a pământului şi poporului  – şi, deci, şi a Statului românesc ( e vorba bineînţeles numai de Carpaţii răsăriteni şi de cei meridionali, nu şi de cei Apuseni, de existenţa cărora geografii unguri cam uită, când pun şi discută problema unui hotar natural între ei şi noi.) 

 

 

 

 

Această hartă, luată din vestita lucrare New World a geografului american Isaiah Bowman, arată limpede oricui, că dacă vecinii noştri de vest vor hotar de munte  spre România, ei trebuie să constate că cei dintâi munţi încoace, puşi de zei (ei spun că Dumnezeu!) să ne despartă, sunt Apusenii (mai ales că în ei d-l Gamillscheng a descoperit cel mai important sâmbure geografic de continuitate medievală).

 

 

  În 1934, unul din cei mai de seamă antropologi ai Europei de astăzi, Victor Lebzelter de la Viena, a întreprins un studiu antropologic asupra Românilor. Una din concluzii sună aşa: „În Munţii Apuseni avem tipul aşa numit al Moţilor (eu i-aş spune mai degrabă tipul dacic); nicăiri în România, după părerea mea, nu persistă aşa de fidel tipul antropologic, al populaţiei băştinaşe, din a cărei contopire cu coloniştii romani s-au născut Românii, nicăiri ca aici în Munţii Apuseni. Aşadar, după antropologul german, o vatră de orgoliu românesc ( pentru că o vatră de origine şi continuitate etnică naţională prin excelenţă), aceşti Munţi Apuseni.

Iar în 1940, un alt cercetător de autoritate – pornit tot din Viena, dar poposit în culmea carierei sale ştiinţifice la universitatea din Berlin – d-l Gamillscheg, ajunge şi dânsul la concluzia că Munţii Apuseni sunt cel mai sigur şi mai viu nucleu geografic de continuitate daco-romană şi românească, din antichitate până azi. Şi tot astfel, în sfârşit, sună – şi încă cum, zău! – şi concluziile Atlasului Limbii Române. După cum la fel sună – ba ce frumos! şi cu ce argumente noi! – şi concluziile unui studiu, fruct al unor cercetări de peste 20 de ani, pe care d-l Giuglea de la universitatea din Cluj îl va pune în curând sub tipar.

Această hartă, luată din vestita lucrare New World a geografului american Isaiah Bowman, arată limpede oricui, că dacă vecinii noştri de vest vor hotar de munte  spre România, ei trebuie să constate că cei dintâi munţi încoace, puşi de zei (ei spun că Dumnezeu!) să ne despartă, sunt Apusenii (mai ales că în ei d-l Gamillscheng a descoperit cel mai important sâmbure geografic de continuitate medievală)

            … Undeva, în această revistă chiar, d. A. Golopenţia reproduce câteva impresionante rânduri scrise acum 70 de ani de un membru al Academiei maghiare, în legătura cu revoluţia lui Horia: ”Există, scria Fr. Szilaghi, o fatalitate, o dreptate pedepsitoare în viaţa inşilor, a neamurilor şi a statelor, potrivit căreia Dumnezeul puternic şi răzbunător pedepseşte păcatele părinţilor la fii, până în nepoţi şi strănepoţi (II Moise XX, 5). Trebuie să privim ca o atare Nemesis în viaţa Transilvaniei răscoala lui Horia. Ţinerea veacuri de-a rândul a poporului vlah în afara legilor şi în grea robie nu a rămas nepedepsită. În viziune creştină, această Nemesis înseamnă: „Dumnezeu este prezent în istorie”.

            Dumnezeu este prezent în istorie!

 

 

 

 

 Sursa: 

Ion Conea şi Transilvania

CALVINEUM – SCURT ISTORIC AL BISERICII LA CARE MERGE MAGHIARIMEA BUCURESTEANA!

21 ian.

Imagini pentru calvineum bucuresti photos

Calvineum – scurt istoric al bisericii la care merge maghiarimea bucureșteană

E o zi de luni dintr-un decembrie friguros când înfrunt o ninsoare sâcâitoare în timp ce mă îndrept spre Calvineum, Biserica Reformată (Calvinistă) din București. Aici voi afla ce făceau primii maghiari care au ajuns în București, dar și multe alte lucruri inedite chiar și pentru mine, fiu de enoriașă protestantă. Știu, așadar, unde se află Calvineum, așa că nu voi fi nevoit să o caut.

Fiindcă, menționez asta pentru cititorii nefamiliarizați cu protestantismul – unul dintre cele trei mari curente existente, în prezent, în creștinism – nu e nicio cruce care să vestească biserica, așa cum e la catolici și la ortodocși.

Calvineum e pe strada Luterană, între alte două repere creștine bucureștene: Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, cunoscută mai cu seamă ca Biserica Luterană, și Catedrala romano-catolică Sf. Iosif.

Doar că biserica maghiară nu e dispusă chiar la stradă, din motive pe care mi le va explica preotul paroh Zsold Béla.

Pe care l-am rugat să mă familiarizeze cu istoricul Calvineum-ului, locul în care se roagă comunitatea maghiară din București. Dar până să-l întâlnesc pe pastorul reformat – mă va primi relaxat, fără robă, îmbrăcat cu jeans, o helancă și un sacou casual – mai primesc în față câteva rafale de ninsoare pe care o asemăn în gând celor ce vor fi căzut la Geneva în vremea lui Calvin.

Intru, îl salut pe pastorul Zsold, deschid reportofonul și ascult expresiv, fără să-l întrerup, în timp ce povestește cum a apărut Calvineum-ul în inima Bucureștiului.

„Comunitatea reformată de aici s-a înființat la 14 mai 1815, când preotul Sukei Imre de la Seuca, de lângă Târnăveni a venit la București. Aici a găsit o comunitate maghiară destul de numeroasă.

Veneau fetele ca slujnice, iar bărbații veneau grăjdari, meșteri făurari, potcovari. A fost foarte renumită breasla celor care făceau calești.

S-a înființat comunitatea, dar nu avea biserică. Fiindcă biserica evanghelică germană funcționa deja, cea de pe Luterană numărul 2, primii doi ani au ținut slujbele la comunitatea germană.

În primul an nu au plătit chirie, s-au simțit foarte bine acolo, însă în al doilea an le-au perceput o chirie. Și atunci au zis de ce să plătească ei chirie? Și au cumpărat terenul numit Fântâna Boului, care eera cam pe unde e Sala Palatului, în spatele Palatului Regal, unde erau grajdurile regale. Au cumpărat un teren unde au construit o biserică mică din lemn, o casă parohială și, din 1817, acolo, lângă casa parohială funcționa și o școală.

După revoluția din 1848, comunitatea a crescut. Mulți s-au refugiat din Imperiul Habsburgic, din Austro-Ungaria în București și atunci au hotărât că ar fi nevoie de o biserică mai mare.

Cu prima biserică, cea de lemn, nu există nicio fotografie, o schiță, ceva. Dar se spune că populația Bucureștiului, adică ortodocșii, când au văzut Biserica Reformată Calvină – biserici despre care știm că pe turlă nu au cruce, ci au steaua de la Bethleemsau în unele locuri se găsește cocoșul, care îi aduce aminte omului păcătos despre trădare – și-au pus întrebarea: oare calviniștii ăștia sunt creștini, n-au cruce nici pe turlă, nici în biserică, nu regăsim icoane…

Și se spune că pe acea bisericuță din lemn ar fi pus cruce ca să vadă lumea că ei sunt creștini.

În 1862 se pune piatra de temelie a noii biserici, la care participă doamna Elena Cuza, care provine dintr-o familie protestantă, și se clădește o biserică despre care avem fotografie, biserica se asemăna cu biserica germană, pe turn nu avea ceas, dar aceleași elemente arhitectonice se regăseau.

Însă  au cumpărat terenul într-un loc destul de rău, în spatele Palatului Regal, deoarece Casa Regală a vrut să se extindă la un moment dat, la începutul anilor ’30. Și a venit cu o ofertă de cumpărare a bisericii și a casei parohiale, a tot terenului de acolo. Bineînțeles, comunitatea refuză, dar până la urmă, prin 1936 – 1937, Casa Regală cumpără biserica cu tot ce avea acolo, teren, școală, casă parohială cu vreo 14 milioane de lei.

Contractul de vânzare-cumpărare era destul de favorabil pentru biserică, deoarece comunitatea a primit banii și posibilitatea ca, în câțiva ani de zile să cumpere un teren, să construiască frumos o biserică. Și după ce termină construcția să predea Casei Regale tot ce are. Practic nu rămânea fără biserică. Și au cumpărat un teren pe strada Luterană, la numărul 11, care se găsește aici, în vecini. Se apucă de construirea Calvineumului, care, conform proiectelor, la momentul respectiv, la sfârșitul anilor ‘ 30 era un complex foarte modern, cu șase etaje, așa cum se și vede.

Dar începe Al Doilea Război Mondial, banii se devalorizează, regele pleacă, este forțat să abdice, și comunitatea rămâne cu o clădire de șase etaje, începută, neterminată. Intervine noul stat care spune – rămâneți cu biserica, restul se naționalizează.

Și toate clădirile și tot ce au mai avut se naționalizează, inclusiv cea de la Luterană nr. 11, în 1947.

Peste 12 ani, în 1959, când se hotărăște construirea Sălii Palatului, atunci s-a considerat că biserica este prea aproape și deranjează și se demolează împreună cu o biserică ortodoxă care era pe terenul acela. Se demolează, de asemenea, Școala germană care era pe locul unde strada Șirbey Vodă urcă acum până pe Victoriei, fiindcă Știrbey Vodă se termina la colț cu Luterană și rămâne pe partea cealaltă Biserica Germană. Comunitatea rămâne practic fără biserică.

Ce aveau prin biserică – orga, băncile, clopotele – se mută într-o casă a comunității care era situată pe Șoseaua Viilor și aceea este transformată încet, încet, în biserică. Și până în anul 1972 nu se întâmplă nimic. În ‘72, Kadar Janos, primul secretar al Ungariei, vine în vizită la București și în protocolul acelei vizite, apare consemnat: comunitatea reformată din București să primească în locul bisericii centrale demolate ca despăgubire o clădire centrală.

Și atunci se convine în locul bisericii și a clădirii de pe Luterană 11, se primește casa aceasta și în spatele ei se construiește prima biserică modernă din România, dar se consemnează în autorizația de construcție să nu se vadă din stradă, să nu aibă turlă, să nu fie mai înaltă decât clădirile din împrejurimi. De aceea multă lume trece pe stradă și nu știe ce este în spate…

În această perioadă, din 1959 până î 1972, comunitatea s-a obișnuit să fie ținute slujbele în casa aceea de pe Viilor, care a fost transformată, pereții interiori au fost scoși, s-a făcut o biserică frumoasă acolo. În ’74 s-a terminat construcția și s-a sfințit biserica, slujbele se țineau în două locuri – deci din 1974 până în 1982, timp de 8 ani de zile a fost un singur preot și ținea slujbe în două locuri. Între timp, pe lângă preotul paroh al Bucureștiului erau preoți vicari, iar în 1982 comunitatea de desparte în două, respectiv Calvineum București 1 și Șoseaua Viilor București – 2. Astfel, din ’82 suntem două parohii reformate în București, dar cu aceiași enoriași”.

Zsold Béla a venit în București în 2002, dintr-o comunitate de lângă Sfântu Gheorghe. Și a rămas.„Preotul de dinainte, Dr . Zágoni Albu Zoltán, a decedat, iar în Biserica Reformată există Consiliul de Conducere al bisericii, care are posibilitatea să invite pe un preot pe care îl cunoaște să accepte parohia respectivă. Sau dacă nu îl cunoaște, se face un fel de trial. Vin mai mulți preoți, țin o slujbă în biserică și apoi Consiliul și cei din biserică care au ascultat fac o alegere.

În cazul meu, era nevoie de cineva care să știe și română și să se descurce în București. Bineînțeles că nu era o întrebare la care să răspund pe loc, m-am gândit puțin, am discutat cu soția și astfel am ajuns la București. Am făcut școala maghiară, dar am învățat și românește. Am crescut în Mediaș, unde se vorbeau cam trei limbi când eram eu copil.

La vremurile acelea, în Mediaș erau doar opt clase în limba maghiară, mai departe am învățat la Sighișoara, apoi la Cluj. Deci nu am avut probleme cu Bucureștiul. Poate că în 2002 nici traficul nu era cum este acum!…

Am găsit în București o comunitate calvinistă care este apreciată de ceilalți, chiar dacă sunt mulți care știu prea puțin despre calviniști și despre reformați, însă de-a lungul secolelor putem spune, din 1815 și până acum, calviniștii au dat dovadă de seriozitate, de fapt spiritul calvinist a deschis noi orizonturi prin învățătura calvinistă”, spune Zsold Béla, care are circa 1.200 de enoriași în evidență (firește, sunt mult mai mulți maghiari în Bcuurești, dar majoritatea fie sunt fie în tranzit, fie își mută domiciliul în funcție de locul de muncă, caz în care e dificil de menținut legătura).

Când îl invit pe pastor să vorbim puțin despre domnia sa, parează elegant: „Hai să vorbim un pic despre ceea ce a adus calvinismul omenirii, fără să punem un semn negativ în fața Bisericii romano-catolice sau a Bisericii ortodoxe. Calvin la Geneva a încercat și a introdus niște reforme care cred că și în secolul 20 sau 21 ar fi bine dacă ar funcționa conform normelor calviniste de atunci. De exemplu, Calvin a spus fiecare om trebuie să aibă dreptul la lucru, iar puterea politică statală are obligația de a îi oferi omului posibilitatea de a lucra.

Pe vremea lui Calvin, în Geneva nu au existat șomeri, nu au existat cerșetori. Calvin a făcut parte și din Consiliul local al Genevei și a avut grijă ca toată lumea să aibă de lucru. În secolul 16 nu era prea ușor, se întorceau mercenarii din războaie, unul fără o mână, altul fără un picior, ce să-i dai de lucru? Și Calvin a zis: hai să-i găsim ceva. Îi dăm o mătură să măture treptele de la primărie, chiar dacă nu valorează munca lui nu știu cât, dar îi dăm un salariu, ca să poată să trăiască… Atunci s-au înființat foarte multe țesătorii, fabricile de orologii. Dar a avut, de exemplu, și unele reforme care nu le-au plăcut genovezilor.

A interzis jocurile de noroc și barbutul. Se punea aceeași problemă: vine mercenarul de la război cu aurul în buzunar. Ce să facă? Să se pună pe băut și să joace barbut? Calvin a interzis jocurile de noroc și a dispus să fie închise cârciumile de sâmbătă seara până luni dimineața. Sâmbătă seara lumea merge acasă se pregătește trupește și sufletește pentru duminică.

Duminică merge la biserică, luni dimineața începe lucrul. Acest lucru se mai regăsește în Elveția, în multe cantone reformate, și chiar și undeva lângă Grădina Icoanei a funcționat un restaurant, Mica Elveție (acum s-a mutat la Sibiu), sâmbătă seara îl închideau la opt și deschideau luni la prânz…Iar referitor la capital, Calvin a spus: dacă lucrezi, Dumnezeu te binecuvântează, îți binecuvântează lucrul tău, dar capitalul trebuie reinvestit.

A introdus noțiunea de camătă etică. Nu dai împrumut omului nevoiaș cum fac cămătarii, ci îi dai împrumut numai dacă vrea să investească, nu ca să plătească altă datorie, pentru că nu-i rezolvi problema. Dacă el are o idee de investiție, atunci îi dai împrumut. Și când investiția are profit, atunci îți dă înapoi, dar cu condiția ca și el să ajute pe altul. În secolul 16, să te gândești la așa ceva…

Chiar dacă viața modernă ne mai face să uităm de învățăturile calviniste, dar totuși acestea s-au transmis din generație în generație, iar calviniștii erau apreciați în București. Ecumenismul în București a funcționat dintotdeauna foarte bine.Maghiarii au fost ajutați atât în 1815, cât și în 1862 și mai târziu de către boierii Bucureștiului cu donații pentru a construi bisericile.

Tot în vremea lui Cuza au fost schimbări. Până atunci înmormântările se făceau în jurul bisericilor. Cuza, precum Calvin, a avut vederi liberale. Și a zis: nu este un lucru sănătos să umplem orașul cu cimitire. Ar trebui să facem cimitire la bariera orașului.

Astfel, și comunitatea calvină a primit un teren de la departamentul treburilor bisericești în anul 1865 la bariera orașului către drumul spre Roșu, care este și în prezent cimitirul calvin…”.Timpul s-a scurs pe nesimțite și am ajuns la finalul discuției noastre.

Mai aflu că de câțiva ani, la Calvineum, în a doua zi de Crăciun și a doua zi de Paște se ține slujbă în limba română. La o sută de ani de la Centenarul Marii Uniri, mi se pare o mostră minunată de conviețuire.

Sursa: http://www.oszuta.ro

BASARABIA 100 -UN GENOCID DE LUNGA DURATA IMPOTRIVA ROMANILOR,INCEPAND DIN 1812.PRINCIPALA TINTA AU FOST TINERII!

21 ian.

Imagini pentru români cu tricolor photos

 

 

BASARABIA 100 | Un GENOCID de lungă durată a fost realizat împotriva românilor, începând din 1812. Principala țintă au fost tinerii.

În Basarabia a avut loc un genocid demografic de lungă durată, atât în urma anexării de la 1812, cât și după ocupația sovietică, spune demograful Valeriu Sainsus, în emisiunea „Basarabia – 100 de ani de istorie necenzurată” de la Radio România Chișinău.

Acest genocid, cu scop bine definit de a distruge un popor care își are origini profunde istorice în acest spațiu, a fost realizat prin represiuni, arestări și deportări în Siberia, mobilizarea la muncă în regiunile nordice, mobilizarea tinerilor la explorările de minereuri etc.

De cele mai dese ori, în urma schimbului de regimuri au suferit tinerii, fiind vizați direct cei doritori să se afirme, sau care luau  poziție față de aceste regimuri.

În contextul dat, genocidul împotriva românilor din Basarabia a periclitat potențialul de reproducere, a creat  pierderi enorme de populație, care s-a strămutat spre vest, iar o bună parte din populația din Imperiul Sovietic a sosit în acest teritoriu. 

Potrivit demografului Valeriu Sainsus, R.Moldova a pierdut în ultimele decenii, din cauza migrației, mai multă populație decât în cele două războaie mondiale:

Recensământul din 1989 arăta că populația R. Moldova va ajunge la 5 milioane, ceea ce nu s-a întâmplat, iar eu rămân destul de pesimist că vom mai atinge vreodată această cifră. Mai mult decât atât, în următorii 20 de ani noi vom rămâne la limita de doar un milion de persoane. În prezent se atestă și o migrație de familiilor, reunirea familiilor migranților, pentru că în prezent  pleacă și copii din R. Moldova.

O dovadă că suntem în criză demografică este și faptul că nașterile se produc nu în țară, dar se produc și sunt contabilizate deja în populațiunea altor state. În contextul în care migrația va mai continua să aibă tendințele date, riscăm să devenim un „țarc” și nu o țară. (https://radiochisinau.md/basarabia-100)

UE revine la pedeapsa financiara pentru natiunile care au respins valorile progresiste

21 ian.

Invictus

Membrii Parlamentului European au votat in favoarea introducerii sanctiunilor financiare ca pedeapsa pentru tarile patriotice care resping „valorile europene” progresiste ale blocului.

Deputatii europeni au votat, joi, la Strasbourg, in Franta, pentru a sprijini propunerea Comisiei Europene de a reduce platile bugetare ale UE statelor membre considerate ca au incalcat asa-numitul „stat de drept”, votand in Parlamentul European 397 deputati pentru, si 158 impotriva (69 abtineri), raporteaza reportsPolitico.

Voturile au fost in mod deosebit impartite intre Est / Vest, intre membrii partidelor occidentale europene, si cei din partidele conservatoare si de dreapta din Est.

gunter

Günther Oettinger, seful Bugetului Comisiei Europene, said a declarat: „Definitia actuala a domeniului de aplicare al propunerii prevede un echilibru adecvat intre buget si alte aspecte ale mecanismului Uniunii, de exemplu Articolul 7 din Tratatul nostru”.

„Nu este o chestiune de sanctiuni per se, este vorba de protectia banilor europeni”.

„Daca exista o sanctiune…

Vezi articolul original 522 de cuvinte mai mult

Un imam declara ca mariajul cu fetite este perfect

21 ian.

Invictus

Un imam declara ca mariajul cu fetite este perfect pentru ca „Profetul Mohamed a facut la fel”. (articol publicat in iunie 2016, dar nu cred sa-si fi schimbat conceptiile).

Riyadh | Liderul spiritual al Arabiei Saudite, Marele Muftiu al Arabiei Saudite Abdul-Aziz ibn Abdullah Al ash-Sheikh, a declarat la televiziunea nationala aseara (articol publicat in iunie 2016, dar nu cred sa-si fi schimbat conceptiile) ca el nu a condamnat casatoriile cu copii, deoarece „Profetul Mohamed a facut la fel”, potrivit editiei Riyadh Times din aceasta dimineata.

Marele Muftiu a descris casatoria fetelor sub 15 ani ca „legala“, deoarece, conform Coranului Sfant, Profetul Muhammad sa casatorit cu Aisha, cea mai tanara dintre cele treisprezece sotii ale sale, cand ea avea doar sase ani .
Dupa aceea, un barbat din multime l-a intrebat ce varsta era potrivita pentru o fata sa se casatoreasca, iar Marele Muftiu a citat profetul ca exemplu.

imam-1

„Profetul…

Vezi articolul original 403 cuvinte mai mult

Un imam declara ca mariajul cu fetite este perfect

21 ian.

Invictus

Un imam declara ca mariajul cu fetite este perfect pentru ca „Profetul Mohamed a facut la fel”. (articol publicat in iunie 2016, dar nu cred sa-si fi schimbat conceptiile).

Riyadh | Liderul spiritual al Arabiei Saudite, Marele Muftiu al Arabiei Saudite Abdul-Aziz ibn Abdullah Al ash-Sheikh, a declarat la televiziunea nationala aseara (articol publicat in iunie 2016, dar nu cred sa-si fi schimbat conceptiile) ca el nu a condamnat casatoriile cu copii, deoarece „Profetul Mohamed a facut la fel”, potrivit editiei Riyadh Times din aceasta dimineata.

Marele Muftiu a descris casatoria fetelor sub 15 ani ca „legala“, deoarece, conform Coranului Sfant, Profetul Muhammad sa casatorit cu Aisha, cea mai tanara dintre cele treisprezece sotii ale sale, cand ea avea doar sase ani .
Dupa aceea, un barbat din multime l-a intrebat ce varsta era potrivita pentru o fata sa se casatoreasca, iar Marele Muftiu a citat profetul ca exemplu.

imam-1

„Profetul…

Vezi articolul original 403 cuvinte mai mult

Miliardar evreu controleaza mass-media si partidele de „opozitie” din Africa de Sud

21 ian.

Invictus

Unele persoane l-ar putea numi pe Nathan Kirsh „George Soros din Africa”, un alt evreu international, apatrid miliardar, who funds radical, care finanteaza cauze socialiste „anti-albi”, cum ar fi luptatorii pentru Economic Freedom Fighters Libertatea Economica din Africa de Sud, condusi de Julius Malema, in timp ce familia lui exercita, de asemenea, un control over Primedia control enorm asupra Primedia, cel mai mare conglomerat media din Africa de Sud:

glynnis-breytenbach

Glynnis Breytenbach

Doua partide de opozitie EFF si Alianta Democrata (DA), impreuna cu avocata parlamentara a DA, Glynnis Breytenbach, sunt finantate de Nathan Kirsh, director si proprietar al Magal Security Systems din Israel, care este complice la constructia peretelui ilegal apartheid al Israelului. Lordul Renwick de Clifton, care este prieten cu Kirsh, s-a intalnit cu EFF la Londra in 2015.

Trebuie remarcat faptul ca, cazul Breytenbach a fost finantat prin intermediul Fundatiei FW de Klerk – fundatie a domnului…

Vezi articolul original 719 cuvinte mai mult

Cand JAW-JAW devine War-War

21 ian.

Invictus

wireap_da06ed714cad4e7e96cade8c97acdf70_12x5_992

Miscarea britanica a Vestei Galbene continua sa creasca si mai ales in lumina evenimentelor care au loc in Parlamentul Marii Britanii. Din ceea ce intelegem, exista proteste anti-Westminster care vor avea loc în Hull & Manchester, cu cel mai mare protest in Londra, cu Facebook Group created here..

brexit-means-exit-yellow-vest-in-uk

Exista multe altele planificate in grupurile spontane de Facebook si Twitter si se pare exista ca tot mai multi oameni care vin în sprijinul lor.

Intre timp, organizatia Grassroots United Unit organizeaza o furtuna pe Twitter si, de asemenea, pe Facebook si Instagram, incercand sa obtina hashtag #YellowVestsUK trending! Puteti vizita pagina evenimentului facand clicking here.

Britain EU Brexit

Sentimentul apelului national: „Protestul este ceea ce ne defineste ca britanici. Vesta galbena este acum un simbol global al majoritatii tacute a oamenilor care muncesc decent din intreaga lume. Suntem majoritatea tacuta care a avut destule.

we-parasite-of-you

Sambata, 19 ianuarie si in alte zile care urmeaza…

Vezi articolul original 328 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat: