Arhiva | 11:43 am

KLAUS ADOLF JOHANNIS A UITAT CA A CERUT SA FIE SUCCESORUL UNEI ORGANIZATII NAZISTE?

30 ian.

Nu spun o noutate: cei cărora le sînt tolerate abuzurile sfîrşesc prin a se crede nişte sfinţi, considerîndu-i pe toţi ceilalţi că ar fi abuzatori. Aşa au făcut toţi dictatorii, toţi torţionarii şi, în general, cei care au fost mai întîi toleraţi şi apoi au fost daţi cu greu jos din copac, la fel ca scoafa din proverb!

Unul dintre aceştia este însuşi preşedintele României, Klaus Iohannis. Acum, după ultimul său discurs cu ocazia decorării unor supravieţuitori ai Holocaustului, această impresie devine certitudine şi, indiferent cîţi şi cine mi-ar sări în cap, sînt dispus să pun pe masă toate cărţile, în speranţa – încă pîlpîind – că s-ar trezi în Klaus Iohannis măcar sentimentul de jenă, dacă sentimentul de ruşine nu are nici o şansă.

În tot discursul său de la Cotroceni, Klaus Iohannis nu a rostit măcar o dată numele principalului vinovat pentru Holocaustul din timpul celui de-al doilea război mondial: Germania fascistă! Cineva care n-ar şti deloc ce s-a întîmplat în acei ani, înţelege din discursul lui Iohannis că întreaga omenire a construit înfricoşătoarele lagăre de concentrare, mai puţin ţara de a cărei naţionalitate este mîndru că aparţine.

Iată cîteva pasaje din acest discurs ipocrit care nu pot fi trecute aşa de uşor cu vederea dacă sîntem cu adevărat preocupaţi de adevăr:

– „Acum 74 de ani, se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ, ale lagărului morții de la Auschwitz-Birkenau, cel mai mare și cel mai cunoscut loc unde au fost masacrați oameni la scară industrială. Când flăcările morții au încetat să mai mistuie femei, copii, bătrâni și bărbați, ucigașii au lăsat în urmă o cifră copleșitoare. Aproape 6 milioane de evrei și nu numai au fost asasinați în Holocaust. Aceasta nu este o cifră rece, ci o întreagă lume nimicită! Când s-au deschis porțile spre libertate ale lagărului morții către o nouă viață, prea puțini mai erau acolo să o primească.

– „Ne gândim și medităm la tragedia Holocaustului, deși cunoaștem mai degrabă chipurile și biografiile criminalilor decât pe cele ale victimelor lor. Ca morții să nu aparțină nimănui, făptașii și-au dorit întotdeauna să le șteargă numele. De aceea, astăzi, numindu-i pe cei care au supraviețuit ca martori ai lumii dispărute, aduc un pios omagiu și fac un lucid îndemn împotriva uitării tragediei nesfârșite prin care au trecut ei și neamul lor.

– „Să nu uităm că, în numele unui așa-zis ideal suprem, schimbând legi și capturând instituții una câte una, s-a consolidat regimul nazist. Percepția că politicienii, care reprezintă oamenii și interesele lor, au dreptul să calce în picioare adevăruri, să identifice dușmani, să dea vina pentru eșecurile lor pe diferite categorii de cetățeni reprezintă o filosofie toxică. Astăzi, în tentativa lor nesăbuită de a se salva de justiție și de a-și prezerva puterea, unii politicieni învinuiesc magistrați, blamează multinaționalele viclene, cum zic ei, și diabolizează Uniunea Europeană, descrisă drept abuzivă și trufașă. După cei arătați acum cu degetul, ar urma alții, apoi alții, și tot așa până când indistincția și căutarea continuă a vinovaților s-ar transforma în pretextul perfect pentru acapararea statului”.

Ce este porcăria asta? Uitaţi-vă cu atenţie la construcţia acestui discurs şi veţi observa cîteva elemente care-l definesc:

– 1. Omiterea numirii Germaniei fasciste drept autoarea principală a Holocaustului, ca şi cînd Auschwitz-Birkenau ar fi fost opera francezilor, englezilor sau românilor, deşi pe Wikipedia oricine poate citi: „Auschwitz (în poloneză Oświęcim) sau Auschwitz-Birkenau (nume oficial complet Konzentrationslager Auschwitz, KL Auschwitz (Stammlager), KL Birkenau (Auschwitz II), scurt Konzentrationslager Auschwitz-Birkenau) este numele unui complex de lagăre de concentrare și exterminare al Germaniei naziste.

– 2. Expresivitatea involuntară îl face pe Iohannis să-şi strige adevăratele gînduri chiar atunci cînd ar vrea să le ascundă! Astfel, cînd spune: „fac un lucid îndemn împotriva uitării tragediei nesfârșite prin care au trecut ei și neamul lor”, Iohannis se preface că uită că tocmai dumnealui, ca preşedinte al FDGR, a cerut să fie declarat succesorul organizaţiei fasciste „Grupul Etnic German”, cea care i-a terorizat pe evreii din România, luîndu-le casele, magazinele şi, în general, averile, aşa cum veţi vedea în documentele pe care le publicăm mai jos! Deci, răspundem şi noi îndemnului prezidenţial împotriva uitării! Să nu uităm, domnule Preşedinte!

– 3. Toată ceremonia decorării „unor evrei” (expresia îi aparţine preşedintelui) duce spre singura lui preocupare: atacul la adresa adversarilor săi politici, în principal alianţa PSD-ALDE, pe care o descrie ca fiind de-a dreptul fascistă, ca şi cum, după o logică şuie, politicienii de azi ar vrea să consolideze un „regim fascist”!

Pentru că văd că Iohannis nu are nici o limită, nici măcar atunci cînd vorbeşte senin de una dintre cele mai mari tragedii ale omenirii, ai cărei autori au fost conaţionalii săi, e cazul să punem pe masă un document care ar trebui să-l facă pe Klaus Iohannis să intre sub masă de ruşine: DOSARUL 453/1941, întocmit de „Subsecretariatul de Stat al românizării, colonizării şi inventarului” din cadrul „Direcţiei Drepturilor Statului”.

În acest dosar există o Notă informativă dată chiar de unul dintre membrii „Grupului Etnic German”, în care autorităţile sînt înştiinţate că această organizaţie nazistă „a hotărît să intervină la Centrul de românizare pentru a se ridica toate autorizaţiunile de comerţ ce au evreii din oraşul Giurgiu, iar magazinele să fie preluate de ei”:

Şi dacă va crede cineva că acesta era doar un caz izolat, prezentăm cîteva file şi din DOSARUL 23/FD, aflat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, în care găsim un amplu raport despre acţiunile minorităţii germane împotriva evreilor şi românilor!

Acestea sînt doar o parte din documentele din arhivă care ar trebui să-l determine pe Klaus Iohannis să plece puţin capul, în loc să facă paradă cu dragostea sa faţă de evrei, căci tocmai sub preşedinţia sa „Forumul Democrat al Germanilor din România” (FDGR) a cerut să fie declarat succesor al organizaţiei fasciste „Grupul Etnic German” (Deutsche Volksgruppe in Rumänien)!

Cu atît mai mult, cu cît chiar prin complicitatea cu „Ciuma roşie” condusă după anul 2000 de Adrian Năstase, FDGR a reuşit să reintre în proprietatea bunurilor dobîndite de „Grupul Etnic German” prin metodele de mai sus! A uitat, oare Klaus Iohannis de acest document? Să i-l reamintim, căci documentul integral a fost deja publicat de „Cotidianul”:

Dacă vrea, într-adevăr, să aibă credibilitate atunci cînd vorbeşte despre drama evreilor din România, Klaus Iohannis ar trebui mai întîi să dea înapoi urmaşilor evreilor deposedaţi de „Grupul Etnic German” averile luate abuziv, pe care FDGR şi le-a trecut acum ilegal în proprietate! Altfel, tot discursul său de luni nu este decît o demagogie!

Şi dacă, la toate acestea, adăugăm şi deja celebra formulă lansată de Klaus Iohannis: „cine ştie ce afaceri face Dragnea cu evrei”, precum şi refuzul numirii lui Ilan Laufer ca ministru, motiv pentru care a şi fost acuzat public de antisemitism, ne întrebăm dacă nu cumva i s-a tolerat prea mult lui Klaus Iohannis acest discurs dublu, acest comportament dictatorial în urma căruia are impresia că nu trebuie să dea socoteală de nimic.

Altfel, chiar cuvintele sale îl pot acuza: „Percepția că politicienii, care reprezintă oamenii și interesele lor, au dreptul să calce în picioare adevăruri, să identifice dușmani, să dea vina pentru eșecurile lor pe diferite categorii de cetățeni reprezintă o filosofie toxică”. La fel cum orice referire a sa la o Justiţie independentă devine o glumă sinistră atunci cînd se rosteşteşte numele Carmen Iohannis, soţia sa care refuză să se prezinte la audierile de la Parchet unde este chemată.

Cine i-a scris în acel discurs „Să nu uităm că, în numele unui așa-zis ideal suprem, schimbând legi și capturând instituții una câte una, s-a consolidat regimul nazist” nu cred că îi este chiar prieten lui Klaus Iohannis! Căci, aşa cum spune cel mai mare dintre germani, Goethe: „Comportamentul este oglinda în care fiecare îşi reflectă imaginea”.

Autor: Ion Spanu

Sursa: cotidianul.ro

DE LA VISINESCU SI FECIORU ,LA KOVESI SI JOHANNIS!

30 ian.

Ştim cu toţii că rădăcinile istorice ale corupţiei româneşti ajung pînă în vremea dominaţiei otomane, cînd unii domnitori şi-au cumpărat tronul cu saci de galbeni, apoi şi-au stors investiţia de la nefericitul popor. Or fi în istorie adevăruri care mint şi minciuni care înalţă, însă după atîtea poveşti fantastice, cusute cu aţă albă de Iohannis, Koveşi şi gaşca sereiştilor, tot mai fantastică ni se arată realitatea: faptele au ajuns-o din urmă pe Codruţa, care a avut cu totul şi cu totul alte interese la D.N.A., adică strict de ţintit, îmbăiat, îmbălsămat şi îngropat în sute de dosare oameni care-i stăteau în cale. Ei, acum, lupoaica şi lupul nu prea mai contează în afara haitei. Încolţiţi de peste tot, sînt doar nişte javre.

Baschetbalista plagiatoare a creat un sistem torţionar în internul Justiţie şi l-a stăpînit cu sînge de călău, dar, la final, s-a aruncat singură la coş. Recentele evenimente i-au lămurit pe românii care gîndesc cu propriul cap cum s-au construit atîtea dosare politice.

Au dovedit că Koveşi si procurorii de portocală, persoane abjecte şi lipsite de scrupule, s-au constituit în grup infracţional organizat. Au dovedit că în România funcţiona un stat paralel mafiot, unde Iohannis avea triplu rol: complice marionetă şi protector al mafiei. Au dovedit că Koveşi  rostea o frază, asociată sine die cu o minciună, în ciuda probelor existente care o incriminau.

Avem de-a face cu două specimene periculoase, care ţin cu dinţii de procedurile mafiote şi de clica infectă care i-au creat şi menţinut la putere. Madam Koveşi a arestat pe cine a dorit, în buna tradiţie a Tătucului Stalin, a lui Beria şi a Anei Pauker! Cucuveaua aflată la înălţime a găinăţat toată miriştea Justiţiei şi statului de drept. Zece ani cît a fost procuror general şi şefa D.N.A. a construit, ca un psihopat, sute de dosare pentru neascultători, a „paradit” destine, a curmat viaţa şi sănătatea atîtor oameni, a ascuns dosarele criminalilor Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, dar şi ale infractorilor soţi Iohannis. O torţionară! Şi nu sînt minciuni, sînt fapte dovedite cu acte. Cu toate că acuzaţiile de corupţie curg şuvoi în dreptul lui Koveşi, individa asta, al cărui nume trebuie să stea lîngă torţionarii Vişinescu şi Fecioru, e încă în libertate. Semn că în Justiţia română şi S.R.I. mai sînt osii roase de carii.

După ce „paradea” destine şi le băga după gratii, tînăra, focoasa şi neliniştita Codruţa îşi calma poftele cu un agent S.P.P. Fosta şefă a Departamentului Relaţii Internaţionale din Parchetul General, Angela Nicolae a acordat un interviu incendiar jurnaliştilor de la site-ul „Lumea Justiţiei”, în care a oferit detalii despre relaţia avută de Koveşi cu un agent al Serviciului de Pază şi Protocol (S.P.P.), dar şi despre presiunea psihică pusă asupra ei şi a fiului său de fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.), Laura Codruţa Koveşi, după ce aceasta o surprinsese în ipostase indecente în Indonezia. „Voia să te termine, să te dărîme, să te strivească de aşa manieră încît să nu te mai poţi ridica şi să nu mai poţi să îţi dovedeşti nevinovăţia”, a declarat procurorul Angela Nicolae, care, împreună cu fiul ei, medic, au fost aruncaţi de Koveşi în arest cu denunţători falşi. Femeia povesteşte „cum Koveşi a fost curierul care a dus în Indonezia o scrisoare semnată de Traian Băsescu, scrisoare care îl viza chiar pe fostul director general al Gelsor Nicolae Popa, care trebuia adus în România, fără procedură legală de extrădare”. Aşadar, o scrisoare de la Băsescu! Ce altă dovadă, în plus, că inventatorul robotului Koveşi şi dirijorul acestui monstru este şi el tot un monstru, încă la adăpost. Cum să nu! Doar Koveşi şi-a dat din plin concursul la „lovitura de stat din 2009”, la alegerea lui Băsescu în dauna lui Geoană. Nu că Geoană ar fi fost Ştefan cel Mare! Koveşi a contribuit decisiv la falimentarea Justiţiei, a comis sute de abuzuri, a făcut poliţie politică şi răfuieli personale, a semnat protocoalele secrete între S.R.I. şi D.N.A., a minţit că nu se întîlneşte cu politicieni, a pus bazele unui sistem ticăloşit, prin care a comis cele mai oribile fapte ale încălcării drepturilor omului, a „paradit” destine, a ştiut şi supervizat ororile de la Ploieşti şi Oradea!

Să nu uităm nenumăratele ilegalităţi şi „omenii” făcute cu securiştii şi ambasadorii „aliaţi”. Dosarele cu fraude de miliarde, ascunse, dosarele cu găinarii scoase la presă! Ce dovadă mai convingătoare decît că Werner a devenit preşedinte cu feisbucul, deşi avea dosar penal? De cînd ambasadorul unei alte ţări are voie să se amestece în treburile interne ale ţării noastre, să ajungă superstar şi să dea indicaţii cu privire la corupţie? Iată că s-au dat achitări în sute de dosare, în care oameni nevinovaţi au stat în arest, pierzîndu-şi serviciile, familiile, reputaţia! Koveşi, împreună cu cyborgul de la Cotroceni au micţionat, efectiv, pe Constituţie!

Cum interpretează Werner legile ţării şi Constituţia, din care nu pricepe o iotă, ne-a demonstrat extrem de simplu, din tolba sa cu prostii, alteţa sa Iohannis, urinînd pe hotărîrile C.C.R., nefavorabile lui şi aliaţilor. Neamuri de slugi şi trădători. Dacă oculta mondială, prin ambasadele lor de la Bucureşti, prin biroul C.I.A., în mod special, vor da ordine ca asasinii poporului român să fie liberi,  Werner şi Codruţa vor fi pictaţi în icoane, aşa cum şi colportorul trădător Mihai şi nevasta lui Ana de Bourbon dorm somnul de veci în aceeaşi încăpere cu Sfînta Filofteia. Ferească Dumnezeu! Locul lor este la coşul de gunoi al istoriei, nu în aceeaşi criptă cu o sfîntă!

Un popor dus de nas cu televizorul şi feisbucul, de astfel de lideri are parte! Aşa se întîmplă cînd crema justiţiei e un ghiveci de judecători şi procurori numiţi ca răsplată pentru serviciile aduse politrucilor. În oricare alt stat democrat din lume Koveşi şi Werner aveau deja cătuşe sau erau demult expulzaţi. Oricum, sasul are prin lume mai multe odăi încăpătoare şi luxoase şi poate fi ospitalier cu binefăcătoare sa. Geniul-patriot Eminescu îşi saluta colegii din redacţia ziarului „Timpul” cu „Trăiască Naţia Română”, Naţia Română, biata de ea, care a rezista eroic şi i-a tot votat ba pe tîmpiţi, ba pe nelegiuiţi, ba pe trădători, deşi unii stăteau pe un mal al Apei Sîmbetei, iar alţii pe celălalt mal, aruncînd destinul României în valuri. I-au votat deşi au ştiut că aleşii nici nu-i îmbracă pe români, nici nu-i hrănesc, ci îi culcă pe preş, la uşă. Partidele astea multe ca ciupercile, păpătoare de fonduri din traista românului, sînt o ciumă pentru România. Se schimbă la faţă şi se fac a-şi aminti de cetăţeni numai cînd se apropie alegerile. Cum trec, devin iar animalele care sînt, de fapt. Politica de stat e doar un terminal la care s-au cuplat partidele, D.N.A., S.R.I., S.I.E., B.N.R., C.C.R., Preşedinte.

Sursa: art-emis.ro

ASALTUL INTELECTUALILOR DEFECTI!

30 ian.

Știința de carte nu garantează un caracter exemplar. Dacă învățătura nu se așterne la momentul potrivit și peste o minte echilibrată, ea poate produce exact efectul distrugător al  zilelor calde, primăvăratice, rătăcite prematur în miezul iernii: ghioceii se deschid, merii înfloresc, natura se lasă înșelată, apoi vine înghețul și praful se alege atât de recoltă cât și de normalitate.

Știința de carte e o chestiune de acumulări. Caracterul e o chestiune de dat, organică. Precum culoarea ochilor.  Îl ai cum îl primești și așa îl vei purta cu tine toată viața. Îți va determina opțiunile. Degeaba citești eseuri despre virtute, despre generozitate, altruism, compasiune,  dacă dominanta ta călăuzitoare e egoismul. Dacă Dumnezeul tău absolut este propriul ego. Vei crede că sensul vieții tale este să fii mai șmecher decât ceilalți. Și atunci îți vei folosi știința de carte căutând disperat soluții de parvenire în disprețul moralei, al adevărului, al anatemei pe care viitorimea obiectivă o va pune asupra efemerei tale dări din coate.

Toate națiunile au avut, de-a lungul istoriei, intelectualii lor defecți. Genul de lepre pavoazate cu diplome și onoruri primite contra slugărniciei și a vânzării de țară. Cel mai ușor de cumpărat sunt orgolioșii lipsiți de Dumnezeu.

La capitolul acesta noi, românii, am fost mereu printre medaliați.

Nu voi face o retrospectivă a intelectualilor noștri defecți, care ne-au amărât viața în ultimele decenii cu balele și poltronismul lor. Sunt bine cunoscuți, iar cei mai proeminenți dintre ei chiar și-au câștigat un apelativ care îi leagă nemijlocit de numele unui președinte satanic.

Ceea ce mă frapează însă până la iritarea de a le consacra acest articol este forța celor mai purulenți dintre ei de a naște epigoni.

În ultimele zile nu mai puțin de trei astfel de epigoni, de specimene dizarmonice, apărute din spuma de fiertură murdară a unor așa ziși mentori ideologici, mi-au atras atenția. Și prin tupeu, deși la capitolul acesta ne-au obișnuit că sunt de neîntrecut, dar, mai ales, prin prostie. E, totuși, hilar, să-I vezi pe unii care în sinea lor se consideră deștepți nevoie mare cum dau în gropi de atâta nătângeală fudulă.

Vă mai amintiți de Florin Călinescu? Realiza, pe vremuri, un talkshow de succes cu și despre politicieni. Garagață, miștouri de bodegă, ,fonfleuri, decolteuri, recuzită de tabloid. Mergea! Lumea se amuza, mai o bere, mai o râgâială și trecea seara. A doua zi toți uitau de emisiunea lui și gata, ce ne-am mai râs. Începeau o nouă săptămână cu frunțile descrețite. Acum, de-o vreme, de indignare față de ciuma roșie, domnul Călinescu și-a ieșit din pepeni. Cum toți sunt niște idioți, s-a hotărât să candideze EL la prezidențiale, să-i distrugă EL pe pesediști cum știe EL mai bine. Cu intenții serioase, cu declarații oficiale, nu la vrăjeală. Până aici totul e OK. Doar că limbajul i-a rămas același: caterincă de Dorobanți, flegme aruncate prin strungăreață, tot tacâmul de derbedeiaș de cartier, ce mai! Iată o mostră:

“Întors din vacanţă, repetentu’ livulică postează o poză cu nişte nătărai. Și cu un alt repetent. Cel puţin. moliceanu. Zice că viitorul arată bine. Pentru el. Normal. Acuma, ar trebui să precizeze cu care din damele lui a fost în recreaţie, de nu a putut să îşi expună făţăul la ceremonia de la Ateneu. Când cu preşedinţia Europii…sau poate nu a avut cravată”.

Eu vă întreb doar atât: ce român normal la cap (evident că nu mă refer aici la alde Bot sau Sandy sau Dide care, accept, se pot simți reprezentați de textele lui Florin Călinescu) și-ar arunca votul pe un asemenea candidat, care nu e în stare să iasă din pielea lui de cabotin de doi bani pentru a demonstra măcar pentru câteva secunde că știe să fie și serios atunci când e nevoie. De-asta spun că la acest domn prezidențiabil e vorba de prostie multă. De prostie crasă. Cum să interpretezi un rol de președinte de țară, serios, cu dume de berărie cu pufuleți?!

Un al doilea epigon, strivit după cum se pare de personalitatea paternă, este juniorul Caramitru. Andrei Caramitru. Acesta și-a a băgat capul în poză exact ca neghiobul vânător de muște cu limba care și-a prins gâtul în ventilator, părând a dori să se revendice direct din duhneala național – socialistă a lui Mircea Mihăieș. Tot ce pot spune despre acest fiu jalnic este că îmi pare rău de tatăl lui. Să investești atât într-o odraslă (și bani, și așteptări, și timp, mult timp – “copilul” înțeleg că a adunat peste 40 de ani până la acest debut politic fulminant) și să iasă așa ceva… Durere mare. Cum s-o simți regalistul Ion Caramitru defilând sub lozinca Nihil sine Deo cu un vlăstar care propovăduiește arestarea la grămadă a celor care nu gândesc ca el și chiar arderea acestora pe rug, precum a cărților interzise pe vremea inchiziției. Doamne ferește!!!

În fine, ca să și râdem puțin la sfârșit, un recidivist în ale enormităților lansate cu aerul de cimpoi al ventrilocului ce vorbește cu burta, altfel zis din vintre: Radu Banciu. Se știe că omul lucrează sub presiune. Înainte de orice emisiune se cuplează la un compresor, iar la 3, 2, 1, Start i se scoate dopul. Ce urmează după aceea este vria turbo specifică baloanelor umflate, cărora li se dă drumul la gură. Scăparea de sub orice control logic, de sub orice disciplină a raționamentului riguros.

Zilele trecute i se pusese pata pe Serbia și pe azilul politic acordat de judecătorii acestei țări lui Sebastian Ghiță. După ce i-a caracterizat pe sârbi mai ceva ca la “blagosloveniile” de legat din Cuțarida, a dat sentința cam în următorii termeni (reproduc din memorie): dac-aș fi autoritate română aș întrerupe pur și simplu relațiile diplomatice cu această țară subdezvoltată. Adică noi suntem în UE, ei nu, și ne dau ei nouă lecții de justiție? Oricum ar fi fost procesul lui Ghiță în România cum să vii tu, comparabilă cu țările africane sau și mai rău, și să spui că justiția din Româia e de căcat, că se falsifică probe și se încalcă drepturile omului? Inadmisibil!.

De-asta spun: mare e grădina lui Dumnezeu și mulți zbanghii cu niscai diplome la active dar caracter ioc se joacă de-a “țară, țară, vrem ostași”. Și cu coarda, și cu elasticul dar, mai ales cu răbdarea oamenilor normali care se întreabă ce s-ar întâmpla dacă acestor descreierați le-ar pune cineva într-o zi, în mână, un pistol adevărat, cu gloanțe adevărate.

Nu-s de luat în serios dar nici de luat în glumă. Trebuie doar luați într-o severă supraveghere medicală.

Sursa: Contele de Saint Germain

NOUL PNL SI MAREA SCAMATORIE A SONDAJULUI!

30 ian.

Am aflat. Nici nu a fost prea greu. Vă voi relata în cele ce urmează cum a procedat conducerea PNL pentru a-și păcăli membrii, simpatizanții, opinia publică în general, concurența, sponsorii și partenerii externi. Cum a executat Ludovic Orban o scamatorie, plătind cea mai scumpă cercetare de piață politică din istoria României. Utilizând, în acest scop, 150.000 de euro de la buget, din bani publici, pe care românii i-au pus la dispoziția acestui partid, în scopul de a fi consolidată democrația, și încă 150.000, din contribuțiile liberalilor de bună credință.

Imagini pentru PNL ,SIGLA ,POZELudovic Orban nu a apelat la nici una dintre societățile consacrate, experimentate, cunoscute, specializate în cercetări de piață cu caracter politic. El s-a dus pur și simplu – sau poate, cine știe, a fost abordat sau o fi fost o indicație a sistemului – la o societate care a efectuat până în prezent cercetări de piață în zone exclusiv comerciale. Deci fără absolut niciun background în materie de sondaje politice.

Se numește NOVEL RESEARCH. Oricine este dispus, va putea confrunta detaliile pe care eu le ofer aici cu informațiile pe care chiar această societate le-a postat pe internet. Prima și cea mai relevantă este că experiența sa în materie de cercetare politică este cu desăvârșire inexistentă. A doua concluzie este că singurele performanțe înregistrate și consemnate ca atare de către NOVEL RESEARCH sunt în domeniul cercetărilor de piață privind combaterea contrabandei cu țigări. În rândul societăților de acest fel, care fac cercetări cu caracter comercial, NOVEL RESEARCH, care nu are decât nouă angajați, ocupă, conform propriilor grafice, expuse pe pagina sa de prezentare, în funcție de unele criterii, fie poziția 33, fie locul 45. Ultima dată când este consemnată cota de piață între aceste societăți comerciale, este anul 2013. Iar cota de piață a fost 0,13%. 2017 este ultimul an în care este consemnată, conform propriilor declarații, cifra de afaceri. Urmăriți datele de mai jos și vă veți cruci.

În 2017, cifra de afaceri raportată de NOVEL RESEARCH și consemnată ca atare pe pagina ei de internet, este de 1.504.956 lei, iar profitul este de 221.824 lei, respectiv ceva sub 48 de mii de euro. Iar PNL a făcut anul trecut un contract cu această societate, în valoare de nu mai puțin de 1.381.000 lei, foarte apropiată de cifra de afaceri din 2017. Ca să nu mai vorbim despre profitul care va fi înregistrat în 2018, grație celor 300.000 de euro dați de PNL. E clar că cea mai mare parte din aceșt bani o va reprezenta profitul și am să explic de ce.

Consemnam mai sus că NOVEL RESEARCH raportează existența doar a 9 angajați. În același timp – iar acest „detaliu” nu este consemnat pe site-ul societății – NOVEL RESEARCH nu dispune de o rețea de operatori în teritoriu. Până în prezent nu a făcut cercetări decât bazându-se pe focus-grupuri. Afirmația PNL cum că mega-cercetarea de piață se face face to face prin utilizarea masivă a operatorilor de teren este un fals grosolan. Această rețea de operatori pur și simplu nu există.

Stimați cititori, este ca și când dvs. vă prezentați în fața unui spălător de vase, trăind cu convingerea că este cel mai performant croitor din lume și vă comandați cel mai costisitor costum din România. Dacă este vorba de banii dvs. nu veți face cu siguranță o asemenea prostie. Și nici dacă asta se întâmplă pe banii statului și a unor contribuabili de bună credință, dacă nu care cumva aveți o înțelegere secretă cu spălătorul de vase deghizat în mare croitor.

Aștept cu mare nerăbdare vreo replică din parta lui Ludovic Orban. Asta în caz că mai poate să piuie, pus în fața realităților de mai sus. Aștept cu și mai multă nerăbdare reacția tuturor celor care se simt lezați de această scamatorie mega-costisitoare. Și aștept cu nețărmurită răbdare și reacția organismelor abilitate ale statului. Pentru că – nu-i așa? – luptăm împotriva corupției, pentru instaurarea domniei legii și pentru alegeri curate.

Autor: Sorin Roșca Stănescu

Sursa: Sorin Roșca Stănescu Blog

O MEGA -FRAUDA A NOULUI PNL?

30 ian.

Partidul Național Liberal, prin conducătorii săi, pretinde de mai mult timp că a comandat o cercetare de piață de mare amploare, care costă 300.000 de euro și este făcută prin chestionarea a nu mai puțin de 15.000 de persoane din întreaga țară. Conform afirmațiilor lui Ludovic Orban, o jumătate din sumă va fi plătită din banii încasați de PNL de la statul român, iar cealaltă jumătate din cotizațiile achitate de membrii partidului. Nu cumva ne aflăm în prezența unei mega-escrocherii?

În acest sens, există toate indicile de natură să creeze, cum spun procurorii, o suspiciune rezonabilă. Și o să explic în cele ce urmează de ce. O cercetare de piață de o asemenea amploare este într-adevăr îndreptățită, atunci când urmează, în acest an și în anul următor, patru runde electorale de importanță majoră. Cu atât mai mult cu cât viața politică este extrem de instabilă, partidele mai mici încercând din răsputeri să negocieze și să încheie alianțe, în timp ce partidele mai mari fac eforturi pentru a evita fracturi semnificative.

Este logic ca atunci când sunt intervievați în teren și nu doar telefonic 15.000 de cetățeni, să existe și costuri pe măsură, reprezentând contravaloarea cercetărilor pe teren și a analizelor de laborator. Nimic în neregulă până în acest moment. De unde apar însă suspiciunile? Pe ce se întemeiază ipoteza că ne-am putea afla în prezența unei înșelătorii?

Există cercetări de piață, de uz strict intern, dar și cercetări de piață destinate să fie făcute publice parțial sau total. Când un partid politic face un sondaj de opinie pentru a lua temperatura electoratului, pentru a-și evalua șansele, pentru a descoperi care este portretul robot ideal al candidaților într-un anumit tip de alegeri, atunci rezultatele nu mai pot rămâne secrete. Totul, dar absolut totul, trebuie pus pe masă. Pentru ca fiecare membru al partidului respectiv să știe care este modelul de comportament cel mai adecvat în raport cu bazinul electoral al respectivei formațiuni sau chiar cu bazinele electorale vulnerabile, care sunt mesajele și proiectele politice pe care îl așteaptă populația și, până la urmă, care este ierarhia adevărată din interiorul partidului, ierarhia informală, la nivel local și central. Numai în acest fel pot fi promovați cei mai buni, iar cei mai slabi membri de partid pot fi lăsați la coadă, indiferent de manevrele pe care le fac. Într-un alt plan, transparența absolută este o dovadă a faptului că staff-ul central al partidului nu încearcă să înșele  organizațiile locale, promovând de la București false valori, care, atunci când se vor confrunta cu cetățenii la vot, vor eșua. Aceste raționamente sunt valabile în ceea ce-i privește pe membrii unui partid politic. Aceștia plătesc și au tot dreptul să știe pentru ce plătesc. Pentru că, în definitiv, nu mai puțin de 150.000 de euro, reprezentând conravaloarea acestui mega-sondaj, provine din cotizațiile simplilor membri de partid.

Dar acest tip de raținament este valabil și în ceea ce privește raporturile PNL cu societatea. Cealaltă jumătate, reprezentând alți 150.000 de euro, provine de la bugetul statului. Prin lege, fiecare partid parlamentar beneficiază de sume mari de bani de la buget, adică de la cetățeni, considerându-se că partidele politice asigură un serviciu public și garantează soliditatea democrației și, prin urmare, este pe deplin îndreptățit un sacrificiu pe care populația îl face lunar pentru supraviețuirea acestuia. Dar și reciproca este valabilă. Societatea are dreptul să știe pentru ce a plătit. La fel cum pot fi deturnați în scopuri necinstite banii rezultați din cotizații, pot fi deturnați, tot în scopuri necinstite, și banii primiți de la stat. La limită, ne putem imagina următorul scenariu. Un partid politic primește de la stat o mare sumă de bani, declară că investește acești bani într-o merga-cercetare de piață, în acest scop încheie chiar un contract acoperitor cu un ONG sau cu un institut de cercetare de mâna a doua – unul dintre acelea care apar și dispar peste noapte – se simulează cercetarea de piață, se falsifică costurile și plățile, după care o parte consistentă din bani se întoarce sub forma unor sponsorizări, în beneficiul unor candidați în campania de alegeri. Dacă ne-am plasa în acest scenariu, ar fi o fraudă în toată regula, atât când este vorba de cotizații, cât și în ceea ce privește banii primiți de la stat.

Tocmai de aceea, transparența totală în ceea ce privește cheltuielile este obligatorie nu numai sub aspect moral, ci și sub aspect legal. În cazul acestui megasondaj de opinie, nici membrii PNL, nici opinia publică, nici autoritățile statului român nu au primit câteva informații esențiale. 1). Cum se numește institutul de cercetare de piață care beneficiază de o sumă atât de mare de bani de la PNL. 2). Ce expertiză are respectivul insitut de cercetare de piață în materie de sondaje politice. 3). Ce rezultate notabile a înregistrat respectivul institut de-a lungul timpului. 4). Care este metoda pe care a aplicat-o în efectuarea cercetării de piață și a analizelor de laborator. 5). În ce mod au fost formulate chestionarele. În baza unor întrebări închise, în baza unor întrebări deschise sau printr-o combinație a celor două metode? 6). Care sunt rezultatele concrete ale mega-sondajului. Cum stă partidul la nivel central, în raport cu celelalte partide, cum stă la nivel local, în ce fel se plasează fiecare lider în parte, ce concordanțe și ce neconcordanțe există între mesajele politice transmise și așteptările cetățenilor.

Desigur, cercetarea de piață presupune o puzderie de informații și de cifre, care stau în spatele tuturor calculelor făcute și de care poate să beneficieze exclusiv departamentul de analize politice al PNL, dacă un asemenea departament există. Dar ceea ce am consemnat mai sus poate și trebuie să fie destinat publicității, pentru că așa este moral și așa este legal.

În acest moment, ce constatăm? Ludovic Orban ne-a fluturat pe sub nas câteva cifre, fără a ne oferi însă niciuna dintre informațiile indispensabile. Oficial, nu știm nici măcar cine a executat acest mega- sondaj și cine a beneficiat de o sumă colosală, care se ridică la 300.000 de euro. Pe la colțuri se vorbește că cercetarea de piață sau așa-zisa cercetare de piață ar fi fost făcută de o multinațională. Care ar avea, vezi-Doamne, un compartiment de specialitate. Numai că multinaționalele se ocupă de industrie, de servicii sau de comerț. Nu am auzit în viața mea ca vreo multinațională să aibă înscrisă în obiectul de actvitate prestarea de cercetări de piață în domeniul politic.

Prin urmare, până când conducerea PNL nu ne va furniza informațiile necesare, suntem îndreptățiți să formulăm următoarele suspiciuni:

1). Sondajul rezultat, indiferent cum a fost făcut, este utilizat în scopul manipulării interne a membrilor PNL, prin crearea unei scări de valori artificiale, paralele cu cea reală, rezultatul final fiind promovarea unor non-valori, dar care fac parte din camarila actualei conduceri PNL. Și, în consecință, prin înlăturarea valorilor reale din partid de la nivel local și central.

2). Prin acest sondaj PNL încearcă să manipuleze alte partide, în special partide mici, vulnerabile, sugerându-le în mod fals că PNL este capabil să câștige rând pe rând viitoarele runde de alegeri. Acest tip de manipulare poate avea consecințe nefirești asupra opțiunilor partidelor mai mici. În același timp, este vizat și electoratul vulnerabil al partidelor mai mari, aflate în competiție cu PNL, prin sădirea unei stări de neîncredere asupra capacității adversarilor PNL de a câștiga alegerile.

3). Dacă ne aflăm în prezența unei fraude, atunci afectată va fi întreaga populație, prin simpla propagare a unor informații false, de natură a susține scenarii nocive pentru viitorul națiunii.

4). Această prezumtivă înșelătorie are în mod evident efecte nocive și asupra mediului de afaceri, prin inducerea unor convingeri false asupra succesului sau insuccesului unor partide politice, de natură a influența deciziile privind sponsorizarea unor partide și a unor lideri politici.

5). Un sondaj fals de o asemenea amploare poate induce în eroare și marile familii politice de la nivel european, determinând decizii și opțiuni posibil eronate.

6). În fine, falsificarea unei cercetări de piață reprezintă un atentat la domnia legii, extrem de nociv și care trebuie sancționat ca atare, conform legii penale.

Nu știu dacă PNL mai are timp, pentru că a pornit cu stângul în toată această afacere, iar scandalul care s-a declanșat este pentru moment doar de suprafață, întrucât el se circumscrie aproape exclusiv unor nume de referință din istoria recentă a partidului, cum sunt Crin Antonescu sau Vasile Blaga. Dincolo de aceste personalități extrem de populare, întrucât răspund nostalgiei liberalilor față de PNL-ul istoric și nostalgiei pedeliștilor față de ceea ce a fost altădată acest partid, un adevărat vulcan stă gata să erupă.

Sursa: CorectNews

MANIPULAREA SI JEFUIREA NEAMULUI ROMANESC DE CATRE OCULTA MAFIOTA A STATELOR DEZVOLTATE DE LABRUXELLES DE BANCAROTHSCHILD,DE COPEPORATIILE STRAINE FRANCO-GERMANO-OLANDEZE DE MULTINATIONALELE CARE SUNT ORGANIZATE IN CARTELURI PE DIFERITE DOMENII!

30 ian.

Marea problemă de înțelegere a realității înconjurătoare este faptul că majoritatea românilor au căzut în capcana creată de niște minți extrem de inteligente dar malefice. Eroarea de judecată apare din felul în care este formată percepția despre cum funcționează GUVERNAREA. Fiindcă cei 99.99% își formează opiniile și modul de gândire după cum se fac niște false dezbateri la televizor. În momentul în care românul, rupt de oboseală și de stres (moment delicat în care creierul este și el obosit și partea conștientă nu mai poate să facă selecția corectă întrer ADEVĂR și MINCIUNĂ), se așează la televizor pe orice canal deschide i se explică de ce o duce rău.

Pe unele canale i se spune că comuniștii sunt de vină și se repetă acest mesaj până ajunge să fie crezut. Întreg poporul o duce rău dar în același timp românii NU POT IDENTIFICA CORECT CAUZA PENTRU CARE NIVELUL LOR DE TRAI SE DETERIOREAZĂ ÎN CONTINUU! Primul pas în înțelegerea corectă a realității de acum este CONȘTIENTIZAREA unui ADEVĂR SIMPLU: pe 17 decembrie 1989 în ROMÂNIA s-a executat O LOVITURĂ DE STAT ÎMPOTRIVA NEAMULUI ROMÂNESC! Scopul LOVITURII DE STAT nu era doar asasinarea familiei CEAUȘESCU ci GENOCIDUL NEAMULUI ROMÂNESC și acapararea integrală a bogățiilor imense existente pe teritoriul administrativ al fostei REPUBLICI SOCIALISTE ROMÂNIA!

Exterminarea poporului român este matematică: cei care au simțit moartea în aer fug pe capete în OCCIDENT. Acolo se mint pe ei că se salvează în timp ce freacă toaletele și dejecțiile pe salariul minim. Cei care au rămas au dezvoltat o ură feroce și o foame care îi ajută să-i devoreze pe ceilalți. Sunt surzi și orbi la orice sentiment de umanitate și la orice formă de empatie. CAUZA PENTRU CARE ROMÂNII TRĂIESC DIN CE ÎN CE MAI PROST ESTE SIMPLĂ: începând din 1989 li s-a FURAT LIBERTATEA ȘI AU AJUNS CAPTIVI. Inteligențele malefice care au înrobit pe români aveau deja o experiență vastă de INVADARE ȘI CUCERIRE A ALTOR POPOARE: au dezvoltat mecanisme de spălat creierele și de intoxicare psihică care fac astăzi ca românilor să li se pare normal să plătească apa dăruită de DUMNEZEU pentru toate viețuitoarele!

Cuvântul LIBERTATE li se repetă zilnic în mii de forme prin mii de mijloace! Românilor le e chiar permis să înjure pe „conducători”! ROMÂNII azi cred cu tărie că sunt liberi! EI nu mai au de 29 de ani acces liber la resursele ROMÂNIEI și la cota lor indiviză din moștenirea apărată cu jertfă de sânge de 2000 de ani.

Accesul românilor la moștenirea lor este condiționată de muncă: vrei să circuli pe drumurile publice – muncești și plătești rovignetă , carburant și asigurarea AUTO (toate firmele de asigurări ascund scheme piramidale de înșelătorie).

Vrei curent electric trebuie să muncești!

Vrei apă, muncește!

Vrei mâncare, muncește!

Vrei să dormi în patul tău, muncește!

Pentru cine muncesc românii? Dacă întrebi pe orice român pentru cine muncește răspunsurile vor fi în ordinea aceasta:

1) Pentru copii (cei mai cretini);

2) Pentru familie (adică se include și pe el – tot cretini dar mai elevați);

3) Pentru hoții de parlamentari (gradul 3 de cretinism);
4) Pentru STATUL MAFIOT (bolnavi în curs de recuperare);

Foarte puțini vor da răspunsul CORECTROMÂNII MUNCESC PENTRU CEI CARE AU ÎNROBIT ÎNTREG POPORUL LA LOVITURA DE STAT DIN 1989!

Începând din 1990, activitatea de la BNR a devenit „autonomă” și „independent” prin lege și nici o instituție cu atribuții de control al crimei organizate NU POATE CONTROLA ACTIVITATEA DE ACOLO!

BNR a devenit o filială PRIVATĂ a unei corporații cu acționariat SECRET care controlează 95% din veniturile mondiale (asta declară ei). Mascat este tot banca clanului ROTHSCHILD și e mare secret.

GUVERNUL ROMÂNIEI a devenit un guvern COLONIAL: deoarece nu mai are resurse și nici mijloace de producție îi este împosibil să AIBĂ VENITURI! Atunci pentru a plăti salariile celor 1,2 milioane de bugetari este obligat SĂ SE ÎMPRUMUTE CU CAMĂTĂ LA SINGURUL PRODUCĂTOR DE BANI AUTORIZAT! Numai că BNR și-a interzis prin LEGE creditarea STATULUI COLONIAL ROMÂN.

Atunci, se creează un mecanism de parazitare al muncii românilorBNR tipărește LEII (singurul mijloc de plată legal), încasează cam 50 de miliarde de euro anual din SENIORAJ, cumpără aur și hârtii fără valoare ale SUA, fac tot posibilul sa spolieze populatia prin cresterea ROBOR, creșterea masiva a EURO, etc. BNR, deși ar fi normal să crediteze STATUL COLONIAL ROMÂN, dă bani cu camătă la BĂNCILE COMERCIALE, iar acestea creditează cu o camătă și mai mare GUVERNUL COLONIAL, spun colonial însă toate structurile sunt penetrate de slugile elitelor globaliste care sunt infractori coordonați spre a asigura perpetuarea acestui mecanism: după ce iau banii credit, rambursează creditele anterioare, plătesc firmituri salariaților ce asigură „guvernarea” și restul îi fură, cel puțin așa a fost pana nu demult. Apoi execută silit poporul român și le mai face câte 10 km de asfalt pe care îl inaugurează cu fast drept autostradă!

După 1 an sau 2, acei 10 km se deteriorează întrucât nu s-a turnat grosimea cerută prin lege, vezi Bechtel, firma lui Rothshild sau Rockfeller care au lasat lucrarile neterminate si au fugit cu banii.

Întreg acest sistem se numește CAPITALISM. De pe urma acestui sistem sunt avantajați doar CAPITALIȘTII care sunt niște infractori lacomi și fără scrupule.

Românii sunt captivii acestui sistem și tot ce fac este să fugă acolo unde de frica clasei muncitoare, exploatatorii au stabilit ceva mai multă mămăligă în farfurii. Marea performanță a acestui sistem de exterminare în masă a fost să îi convingă să fie adversarii singurei soluții la problemele lor: RESUVERANIZAREA COMPLETĂ ca efect direct al ELIBERĂRII NAȚIONALE. Cu alte cuvinte unui bolnav de cancer i se oferă antidotul iar acesta refuză cu violență șansa supraviețuirii fiindcă așa a fost PROGRAMAT MENTAL de un dispozitiv electronic numit televizor!

În timpul în care ați parcurs acest articol au mai murit câteva mii de români! Copii, tineri, adulți, bătrîni! Au murit fiindcă refuză să își cultive propria hrană și muncesc pentru o hrană otrăvită de la supermarket! Au murit fiindcă au râs de teoriile conspirațiilor și au avut încredere în medici și chimicalele denumite medicamente!

Au murit fiindcă au avut încredere în instituțiile unui stat mafiot ce trebuiau să verifice vaccinurile și au închis ochii! Contra șpagă evident căci în capitalism PROFITUL este OBIECTIVUL! Au murit fiindcă au avut încredere în niște oameni bine îmbrăcați de la televizor, pe care nu i-au cunoscut niciodată, dar pe care i-au votat să se îmbuibe din munca lor! Au murit consumând apă de la robinet, alcool contrafăcut de la supermarket, lapte cu aracet, pâine cu DDT, salam cu E-uri, ouă cu pesticide, fructe refuzate de olandezi, nemți și francezi!

Au murit cu speranța că urmașii lor o vor duce mai bine în OCCIDENT! Au murit săraci, singuri și în mizerie! La fel vei muri și tu, române, dacă nu te trezești și nu începi să refuzi MINCIUNA DIN VIAȚA TA! Da, toată viața ta e o minciună! Nu ești frumos și nici liber! Nu ești bogat (deși ești coproprietar dintr-o națiune extrem de boagtă) și nu vei fii niciodată! Nu valorezi nimic pentru nimeni! Așa că ar fi bine să te privești cum ești ca să începi să valorezi ceva pentru tine! Iar dacă ai început să valorezi ceva pentru tine însuți, atunci vinde-ți pielea scump, mai scump decât face! Fă-l pe ăla de-ți vrea piele să o dea și pe mă-sa pentru pielea ta! Altfel ești mort!

VENEZUELA URMEAZA SA FIE MACELARITA DE „BINEFACATORUL AMERICAN!”

30 ian.

 

Venezuela nu-i o ţară, ci o sondă. O sondă care extrage milioane şi milioane de barili dintr-un teren bogat în petrol care, întâmplător, e populat cu oameni. Dacă am elimina oamenii, toată lumea ar fi mulţumită şi problema s-ar uita. Nu-i aşa că e simplu? Facem un genocid şi rezolvăm toate problemele. Unii spun că-i o glumă macabră, iar alţii spun că ar putea fi serios. Eu vă spun simplu: ăsta-i modul de interpretare pe care marile puteri l-au folosit de-a lungul istoriei. Un mod rudimentar, dar eficient.

Să ne întoarcem la Venezuela. Ce-avem acolo? Avem, în principal două clase sociale: elita şi masele. Elita deţine tot, masele mai nimic. Baronii petrolului şi-ar dori să le rămână tot, doar pământul e al lor. Masele ar vrea să trăiască. Dar trăitul lor le impactează celorlalţi profiturile. Iar pentru ca masele să trăiască decent, profiturile celorlalţi devin negative. Cam asta e realitatea.

Poate vă întrebaţi de ce e aşa. Simplu, acolo diavolul are o singură denumire, un singur blestem, care aruncă întreaga ţară în haos: monoindustrializarea sau, mai bine spus, economia de sondă. E blestemul ţărilor aşa-zis bogate. Bogăţia lor e în resurse, dar acea bogăţie e rădăcina sărăciei lor. Să luăm un exemplu diametral opus: Singapore. O ţară fără resurse şi, culmea, fără pământ. Aproape că nu i-ai da nicio şansă de supravieţuire. Cu toate acestea nu doar că rezistă şi supravieţuieşte, ci o face pe picior mare. La fel şi Japonia şi o groază de alte ţări care n-au nici urme de resurse. Aşa ajungem la concluzia că sărăcia lor în resurse e rădăcina bunăstării şi a bogăţiei lor. Care nu-i obligatoriu adevărată, dar oricum, în general, se verifică.

Cu toate că l-am simpatizat pe Chavez, voi privi lucrurile strict obiectiv. Ceea ce-a făcut el a fost o redistribuire în condiţiile unui preţ mai mare al petrolului. Astfel, norodul a simţit o creştere în calitatea vieţii, iar elita şi-a menţinut venituri decente. Să nu uităm că marea realizare a lui Chavez a fost „repararea” dinţilor poporului. Imaginaţi-vă că Venezuela, din punct de vedere al sănătăţii stomatologice, stă mult mai bine decât orice ţară dezvoltată. Tratamentele sunt gratuite, iar cabinete stomatologice există chiar şi-n zonele rurale. O vreme, idealismul lui Chavez a funcţionat perfect, menţinându-se un echilibru social.

Probabil vă întrebaţi de ce nu funcţionează treburile în cazul lui Maduro. La urma urmei el n-a făcut altceva decât să urmeze linia lui Chavez. Şi-atunci? E simplu: a fost lovit de „variabilă”, mai precis de preţul petrolului. Chestiunea cu adevărat dificil de înţeles e că, la ora actuală, Venezuela se află într-o ecuaţie imposibilă: nici elita nu mai are bani (a se citi profituri) şi nici masele. Redistribuirea pe care Maduro o aplică exact ca Chavez pur şi simplu nu mai funcţionează: masele fac foamea, elita urlă că „vine cu bani de-acasă”.

În general, aceste situaţii de criză generează revolte. Revolte al căror motor nu-i vreo soluţie de care oricare dintre părţi nu vrea să ţină seama ci, culmea, speranţa, iluzia că ar exista vreo soluţie. În acest fel se dărâmă ţările. Propaganda îşi turează motoarele, prostimea crede, elita are interes şi, în final, cel desemnat ca fiind „tiranul” o sfârşeşte în faţa plutonului de execuţie. Prostimea se simte răzbunată, elita aşişderea. Iar după „marea petrecere” dată în cinstea omorârii tiranului situaţia e identică. Apar însă binefăcătorii, denumiţi generic „marea finanţă”. Ei sunt băieţi finuţi şi vin doar ca să-ţi atragă atenţia că prostimea moare de foame şi-ar fi cazul să faci ceva pentru a nu avea situaţia tiranului. Dar ce să faci? Ia-le mâncare!, vor spune ei binevoitori. Le-am lua, spun factorii politici, dar n-avem cu ce! E simplu, vă dăm noi bani!, vor rosti băieţii finuţi îmbrăcaţi la patru ace.

Aţi recunoscut probabil scenariul. L-am simţit şi noi pe pielea noastră, la fel cum îl vor simţi şi venezuelenii. În perioada de după Maduro vor consuma pe credit, după care băieţii la costum se vor întoarce şi vor spune că e „stop joc”. Nu e sustenabilă situaţia. Iar autorităţile, ameninţate cu soarta fostului tiran, vor scuipa în sân. Şi tot „băieţii veseli” le vor da soluţia: privatizarea. Aşa petrolul se va muta încet şi sigur din mâna elitelor, în mâna mafioţilor internaţionali.

Lucrurile sunt simple, de-a dreptul banale. Venezuela e acum un animal hăituit, mâncat de luptele intestine. Tragedia sa e că urmează să fie măcelărită de „binefăcătorul american”, bucuros că se poate juca cu o pradă facilă după ce-a tot încasat-o în Orient. Iar petrolul ieftin al Venezuelei îşi găseşte atât de bine scopul final în industria americană, încât „descălecarea” yankeilor devine aproape firească. Ceea ce vedem acum e flexarea muşchilor propagandei. Urmează ori revoluţia, ori războiul de eliberare. Indiferent de soluţie, perdanţii vor fi aceiaşi, adică venezuelenii.

Maduro trage speranţe la Rusia sau China. Sunt speranţe deşarte. Nici dracu nu-şi bagă nasul acolo întrucât, conform doctrinei multipolare, acolo e sfera de influenţă a puterii regionale americane. Cel mai bine pentru Maduro ar fi să-şi găsească o cale de scăpare, un coridor de fugă sau o negociere a capitulării. Care, şi-acesta, e practic imposibilă. Probabil lui va rămâne doar martirajul.

Aceasta e ţara. Sunt similarităţi teribile cu noi, mai ales în ceea ce priveşte resursele. Să nu uităm că două războaie mondiale s-au făcut cu petrolul nostru. Şi resurse tot mai sunt. Probabil vă întrebaţi care-ar fi soluţia? Există oare o soluţie? Teoretic da, practic ea ţine de oameni, iar când oamenilor le e foame e imposibil să se pună la masă. Să facem totuşi un gest şi să vedem situaţia. Când 95% din exporturile tale sunt reprezentate de petrol, e clar că ai o problemă. E bârna din ochi pe care nu şi-o văd. În mod normal statul ar trebui să penalizeze exportul de petrol şi să încurajeze alte exporturi. Agricultura e o problemă, deoarece ţara nu-şi este sieşi suficientă. De-aici problemele alimentare. Pute de la o poştă a management dezastruos al intereselor naţionale. Dacă nu reuşeşti să-ţi asiguri mâncarea eşti condamnat la dezastru. În cifre devine şi mai relevantă situaţia: cei 3% din PIB care revin agriculturii sunt realizaţi cu 10% din forţa de muncă a ţării. Se vede de la o poştă că-i vorba de subdezvoltare. În mod normal, în Venezuela, agricultura ar putea să sară lejer la 25-30% din PIB. Cum? Doar prin subvenţii deştept direcţionate de către stat. Exemplul cel mai relevant este cel al Rusiei lui Putin: când a simţit că nu mai merge treaba cu importul, a virat-o către formarea propriei infrastructuri agricole. Nu a făcut el (a se citi statul), ci le-a dat posibilitatea investitorilor să ia iniţiativa. La fel ar putea sta treburile şi-n Venezuela. Doar că toţi ochii se concentrează pe petrol, în loc să vadă ţara în ansamblu.

Agricultura e doar un exemplu. Pornind de la bază – de la materia primă – se pot face lanţuri economice întregi doar prin direcţionări de subvenţii având ca efect impulsionarea investiţiilor. Iar în momentul în care ai lanţuri economice complete (cu alte cuvinte atunci când controlezi totul, de la materie primă la produs finit) ai întregul beneficiu. Ca să înţelegem când avem de-a face cu un lanţ economic şi când nu, e suficient să ne uităm tot la noi. De ani de zile se dau facilităţi pentru programatori. Asta a atras aici o groază de false investiţii, în special de tip „call center” sau outsourcing. Sunt firimituri! În mod normal ar trebui să se meargă pe impulsionarea în direcţia formării unui întreg lanţ economic. Aş impulsiona firmele care obţin profit din soluţii, vândute direct către utilizatorul final. Aşadar, aş da facilităţi către Bitdefender sau UiPath, nu lui Gigel care face outsourcing.

Ştiu, mulţi vor spune că e simplu în teorie, dar greu în practică. Dar oare nu-i mai grea situaţia de sclavagizare care deja se întrevede în Venezuela? Nu e mai grea pierderea tuturor resurselor pe un preţ infim? Uitaţi-vă la noi: am dat resursele pentru apartenenţa la UE, la această mega-sugativă care ne lasă pe zi ce trece cu din ce în ce mai puţin. E bine că forţa activă de muncă merge şi contribuie atât la economiile vestice, contribuind la schemele de sănătate şi de pensii de-acolo, în timp ce aici nu mai găseşti oameni pentru muncile de bază? E bine că „soluţia” care ne vine tot pe linia UE este cea de „import de populaţie”?

Din păcate Venezuela va cădea. Interesele şi presiunile sunt prea mari şi doar un noroc istoric ar putea-o scăpa. Dar şi-aşa, în condiţiile în care factorii de decizie se vor concentra strict pe petrol, sărăcia va fi garantată.

Autor: Dan Diaconu

http://anonimus.ro/

%d blogeri au apreciat asta: