COHORTELE – PRIMELE UNITATI MILITARE NATIONALE ALE ROMANILOR DIN BASARABIA!

5 mart.

Manifestație la Chișinău în data de 10 martie 1917, prilejuit de înlăturarea guvernării țariste.

Primele unități militare naționale basarabene

Armata rusă, din Galiția pâna la Marea Neagră, cuprindea într-o însemnată proporție soldați și ofițeri basarabeni – circa 200 000 oameni. Soldatul român basarabean făcuse numeroase campanii în serviciul țarului: în Crimeea, în Balcani, în Manciuria.

In anii primului război mondial, hazardul operațiilor militare i-a pus pe basarabeni în fata altor români, aflaț în rândurile armatei austro-ungare împotriva careia luptau sub drapel rusesc.

Ei au avut revelația folosirii aceleiași limbi române, care depășea frontierele imperiului rus si al regatului aliat, a unei naționalități mai vaste și mai bogate careia îi apartineau și basarabenii. Fructul acestei experiențe l-a constituit nașterea unei puternice mișcari naționale în rândul oștirii basarabene, atât pe fronturile militare, cât si în interiorul Imperiului țarist.

Încă în vara 1917, generalul D.Şcerbacev, comandantul armatei ruse pe Frontul român, aprobase  organizarea în Basarabia a 16 detaşamente mobile de miliţie (cohorteîn componența fiecăruia intrând câte 100 de miliţieni și i s-a ordonat lui A.Crihan să le organizeze.

În iulie 1917 a fost format la Chișinău, de deputaţi ai soldaţilor şi ofiţerilor, Sovietul Central Moldovenesc.

S-a putut constirui  numai un regiment moldovenesc de infanterie cu  2 batalioane, iar la 17.11.1917 a fost dislocată la  Chișinău prima baterie de artilerie moldovenească.

Pentru potolirea anarhiei și susținerea rânduielii în Basarabia, pe vremea demobilizării, Congresul a hotărât să se sporească numărul cohortelor de la 16 până la 100, având fiecare în componență câte 100 de soldați.

În vara anului 1917, încep sa se constituie primele comitete naționale ostășești moldovene la Iași, Chișinău, Odesa, Sevastopol, Kiev, Ecaterinoslav, etc.

Acestea își propuneau să militeze pentru înfiintarea unui organism național, menit să conducă  Basarabia de sine stătător si și să organizeze  armata națională.Primul comitet ostășesc s-a constituit la Odesa din initiativa capitanului de stat major din armata rusa Emil Cately,  a sublocotenetului Ion Pascăluță și voluntarului St. Holban.

Acest comitet a obținut aprobarea de la Statul major regional Odesa, de a separa soldații basarabeni care serviseră pe front și erau răniți, in unități proprii, denumite simbolic «cohorte nationale» – unități, care urmau sa fie trimise în Basarabia pentru menținerea ordinii.

Primele patru cohorte, comandate de sublocotenenții N. Ciornei, O. Otel si D. Budescu, echipate și dotate cu muniții din Arsenalul armatei din Odesa, au sosit la Chișinău, la mijlocul lunii septembrie 1917.

După exemplul Odesei, comitetele naționale ostătșești, create in majoritatea zonelor în care se aflau soldații basarabeni, trec grabnic la constituirea  cohortelor naționale și trimiterea lor spre Chisinau, pentru a fi inrolate în armata națională.

La aceasta opera de interes vital pentru Basarabia si-au adus contributia substanțială, pe lângă cei de la Odesa, comitetul ostășesc de la Iași, creat in iunie 1917 din initiativa sublocotenentilor de rezerva Gr. Cazachii, And. Scobioala si V. Tautu; comitetul ostasesc din garnizoana Sevastopol organizat si condus de sublocotenentii in rezerva C. Spinei si I. Rotaru; comitetul ostasesc moldovenesc din Tighina, condus de sublocotenentul D. Dragomir, locotenentul Th. Zeletin si studentul D. Caraus; cercul studentesc moldovenesc din Kiev, initiat de studentii Vl. Cazacliu si Vl. Bogos; comitetele ostatsesti din Ecaterinoslav, Vosnesens, etc.Lupta acestor patrioți nu a fost zadarnică.

Din oamenii recrutați de ei si trimisi la Chișinau, a fost constituit pâna în toamna anului 1917, primul batalion national alcătuit din 4 cohorte cu sediul în capitala Basarabiei și încă 12 cohorte, repartizate câte două de fiecare județ.

Coordonarea activității de recrutare și conducere a unităților în scopul menținerii ordinii atât în capitală, cât și în județe a fost pusă în sarcina Comitetului Central ostășesc moldovenesc din Chișinău, care s-a constituit din foști ofiteri activi în armata imperială rusă, aflați la Chișinau în covalescență , dupa rănile dobândite pe front. Cei mai activi dintre aceștia au fost: col. N. Furtună, col. (r.) T. Cojocaru, cpt. Ch. Andronache, lt. An. Moraru, mr. V. Cijevski si slt. (r.) Gh. Pântea.

Infaptuirile cele mai importante ale Comitetului Central ostășesc au fost convocarea Congresului general ostășesc și organizarea Sfatului Țării.In vederea pregătirii Congresului o delegație a Comitetului Central ostășesc, alcatuită din sublocotenentul I. Pascaluța și voluntarul St. Holban a fost trimisă la Petrograd pentru a obtine de la Kerenski, ministrul de razboi si Marina al Rusiei revolutionare, acceptul pentru  participarea la congres a reprezentantilor ostașilor basarabeni, aflători in toate unitățile din armata rusă, precum si aprobarea pentru sporirea numarului de cohorte de la 16 la 100 si înființarea primelor regimente moldovenești.

Dupa o atentă și minuțioasa pregătire, la 20 octombrie 1917, s-a deschis la Chișinau în Casa Eparhială a primul congres militar moldovenesc. Erau prezenți în sala 600 delegați, ofițeri și soldați basarabeni de pe toate fronturile, precum și circa 500 delegați, reprezentând diferite organizații profesionale.Prezidat de maiorul V. Cijevski, sublocotenentii Ioan Pascăluță si Gherman Pântea, Congresul a hotărât declararea autonomiei Basarabiei în cadrul Republicii federative democratice ruse si alegerea unui birou pentru organizarea Parlamentului – denumit Sfatul Țării, în compunerea căruia sa fie numiți și 44 ostași aleși de Congres.

La incheierea lucrărilor, pe data de 25 octombrie 1917, Congresul a adoptat un număr de 11 rezoluții privitoare la principiile privind organizarea autonoma a Basarabiei.Sfatul Tării înființat astfel prin hotărârea Congresului ostășesc, și-a deschis lucrările la Chișinau la 21 noiembrie 1917.

Documentele caracterizează acest moment drept cea mai mare sărbătoare din capitala Basarabiei în ultimii 100 ani. De asupra palatului Sfatului Tarii a fost arborat drapelul national, iar în sală, în furtuna de entuziasm si lacrimi, s-a intonat «Desteaptă-te, române!»si «Pe-al nostru steag e scris unire!».

Din balcon, asistența a primit, apoi, defilarea detașamentelor militare venite să salute primul parlament national al Basarabiei autonome.Conform proiectului de organizare a ocârmuirii Basarabiei, a fost ales primul președinte al Sfatului Țării in persoana lui Ion Inculeț și organul executiv al Adunarii Naționale – Sfatul directorilor generali, alcatuit dintr-un director-presedinte si 10 directori generali pe departamente.

Crearea Sfatului Țării, urmată de «proclamarea Republicii Moldovenesti autonome», a reprezentat prima etapa. A doua etapa va fi declararea, in mod simbolic, la 24 ianuarie 1918, a independentei noii republici. Ea va netezi drumul spre etapa a treia: Unirea.

Rezoluțiile Congresului militarilor moldoveni din 25 – 27 octombrie 1917

  

 Despre Republica federativă rusească

Fiindcă Rusia e foarte mare și înlocuită de o mulțime de popoare, fiecare cu cultura lui deosebită și cu conștiința națională, ocârmuirea centrală din Petrograd numai împiedică propășirea culturală a națiilor și îmbunătățirea stării lor economice.
În vederea acestei împrejurări, întâiul congres ostășesc a hotărât: să se recunoască că forma cea mai potrivită a ocârmuirii Rusiei este republica federativă democratică.

 Despre autonomia Basarabiei

Având în vedere cultura națională a neamului moldovenesc și trecutul său și plecând de la principiul revoluției, că fiecare norod are dreptul singur să hotărască de soarta sa, congresul în dorința de a uni neamul moldovenesc și a-i chezășui drepturile lui naționale și propășirea lui economică și culturală a hotărât: să declare autonomia teritorială și politică a Basarabiei.

Pentru apărarea drepturilor și intereselor autonomiei Basarabiei, pe lângă stăpânirea vremelnică să fie un împuternicit al neamului moldovenesc.

Găsind că rânduiala veche de a întocmi oștirile amestecând la un loc felurite neamuri, era așezată pe temeiuri antidemocratice, și avea de scop slăbirea noroadelor și totodată recunoscând, că numai sub steagurile moldovenești și condus de ofițeri moldoveni, poporul moldovenesc va putea apăra patria (țara) și slobozeniile câștigate prin revoluție, congresul a hotărât: să se înceapă cât mai degrabă alcătuirea oștilor moldovenești de tot felul de arme.

Pentru formarea și ocârmuirea lor să se alcătuiască în cel mai scurt timp comitetul general ostășesc moldovenesc în frunte cu un comisar pentru afacerile militare moldovenești și cu un împuternicit în Stavcă.

Comitetul general va alcătui proiectul naționalizării oștilor moldovenești și va începe a introduce naționalizarea în viață.

 

 

 

Surse:

 

http://centenarulromaniei.ro/rezolutiile-congresului-militarilor-moldoveni-din-25-octombrie-1917/

http://m.moldovenii.md/md/section/234/content/4294

http://basarabia91.blogspot.com/2011/01/primele-unitati-militare-nationale.html

Jipa Rotaru, Anuarul Muzeului National de Istorie a Moldovei, II, Anul 1992

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: