Arhiva | 1:48 am

APARITIE SOC A LUI CARMEN GEORGETA JOHANNIS CARE L-A INSOTIT PE KLAUS JOHANNIS IN EGIPT!

9 mart.

Apariție-șoc a lui Carmen Iohannis în Egipt 16
Foto: Facebook/Steigenberger Alcazar

Oana Zamfir a prezentat în emisiunea „Exces de putere” o fotografie cu Carmen Iohannis, din Egipt. Prima doamnă a ales o ținută inadecvată pentru o țară arabă.

Carmen Iohannis a purtat pantaloni de piele și adidași.

„Să nu ai o ținută decentă este considerată o ofensă. Doamna Iohannis este într-o delegație oficială”, a spus europarlamentarul Claudia Țapardel.
Reclame

TELU CANCESCU,FOSTUL PRESEDINTE PNL SI FOST PRESEDINTE AL C.J.BRASOV ,DEZVALUIRI INCREDIVILE DESPRE DNA:”TOTUL A FOST ABUZIV!”

9 mart.

Lider PNL, dezvăluiri incredibile despre DNA: Totul a fost abuziv 16

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Braşov Aristotel Căncescu a precizat în emisiunea „Exces de putere” că în PNL, „din 1200 de primari și viceprimari, 850 au dosare penale”. Căncescu a mai vorbit și despre operațiunea pe care DNA a pornit-o împotriva sa.

„Când s-a decis reținerea mea de către DNA Brașov, am văzut reacția oamenilor politici. Surpriza mea a fost că niciun coleg din PNL nu mi-a luat apărarea. Singurul a fost Vadim Tudor. Cei din PNL habar nu au care e starea de spirit a membrilor PNL și a aleșilor locali. E o nemulțumire generală. I-am spus Alinei Gorghiu, „dați mâna cu ceilalți și faceți legi corecte”. Nu să îi apărăm pe corupți, ci să oprim abuzurile. În PNL, din 1200 de primari și viceprimari, 850 au dosare penale”, a precizat Aristotel Căncescu.

„A fost o descindere cu câini, cu comisari de poliție. La 7.00, bubuituri în ușă, au intrat cu câinii în casă, percheziție făcută în toată casa. După m-am deplasat la sediul DNA. Acolo chiar nu credeam că se poate întâmpla ceva. Am trăit în prima linie a politicii. Este evident că a fost o vânătoare. Acolo când m-am dus, m-am apărat, nu credeam că sunt elemente ca să se propună reținerea mea.

La un moment dat, domnul Deca de la Sbiu primește un telefon și mă acuză că am scos 20 de milioane de euro din cont. La arest am stat patru luni de zile. Nimic din ceea ce este în acest referat nu s-a mai găsit în rechizitoriu. Soarta mea a fost decisă în vara lui 2014. (…) Totul a fost abuziv. Vânează numai trofee. Ei arestează miniștri așa la kilogram, nu mai contează”, a mai spus Aristotel Căncescu.

VIORICA DANCILA,PREMIERUL ROMANIEI DE ACORD CU MINISTRUL JUSTITIEI TUDOREL TOADER!

9 mart.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi seara, într-un interviu difuzat de România TV, că este întru totul de acord cu ceea ce a spus ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, despre Laura Codruţa Kovesi. Dăncilă a susţinut că, atâta timp cât asupra unei persoane, indiferent care este, planează anumite acuzaţii, acestea trebuie lămurite şi că de aceea Guvernul României nu a susţinut-o pe Kovesi pentru postul de procuror şef european.

„Regulile privind procedura de selecţie a procurorului european trebuie respectate de toate statele membre. Sunt întru totul de acord cu ceea ce a spus ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Nu are nimeni absolut nimic cu persoana Laura Codruţa Kovesi. Dar în acelaşi timp, ceea ce a apărut în spaţiul public, declaraţiile de la Curtea Constituţională au ridicat anumite semne de întrebare. Atâta timp cât asupra unei persoane, indiferent care este, planează anumite acuzaţii, acestea trebuie lămurite. De aceea, Guvernul României, ministrul Justiţiei a avut acea reţinere. De aceea nu am susţinut, nu a fost propunerea Guvernului României şi ministrul Justiţiei a explicat foarte corect de ce nu am făcut acest lucru”, a afirmat Dăncilă.

Ea a vorbit şi despre informaţiile care au apărut în spaţiul public legat de modul cum s-a comportat preşedinţia rotativă.

„Noi avem un rol de mediator imparţial şi facilitator de consens. Noi nu am spus la nimeni: susţineţi sau nu pe cineva. Nici nu avem voie, Mai mult în COREPER, pentru faptul că România are un român printre candidaţi, toată procedura a fost condusă de Finlanda. Încă o dată se încearcă prin dezinformare să se creeze o imagine negativă şi nu e corect pentru că informaţiile sunt preluate de alte 27 de state membre”, a declarat premierul.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader publică în Financial Times o scrisoare împotriva numirii lui Kovesi în funcţia de procuror-şef european. Reprezentanţii DNA au trimis o adresă către Financial Times pentru a rectifica „unele informaţii nereale” transmise de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Între aceste informaţii sunt cele privind numărul de dosare preluat de la DNA de nou-înfiinţata Secţie specială pentru magistraţi, şi cele privind numărul de investigaţii faţă de magistraţi deschise în mandatul Laurei Codruţa Kovesi.

SCRISOAREA MINISTRULUI JUSTITIEI TUDOREL TOADER CATRE FINANCIAL TIMES:CODRUTA KOVESI NU AR TREBUI NUMITA PROCUROR SEF EUROPEAN!

9 mart.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare cunoscutei publicații financiare Financial Times în care spune că ”nu are nimic personal împotriva Laurei Codruța Kovesi”, dar ea nu ar trebui numită în funcția de procuror european.

„Nu am nimic personal contra Laurei Codruța Kovesi, unul dintre cei trei candidați la poziția de procuror-șef în noua instituție a Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori și alte surse credibile – ea nu ar trebui numită în această poziție de o importanță vitală”, scrie Tudorel Toader în Financial Times.

Titlul scrisorii este ”Coerciția” în campania anti-corupție din România 

Tudorel Toader susține că DNA ar fi făcut, sub conducerea lui Kovesi, 3.420 de dosare unor judecători și procurori și o citează pe judecătoarea Dana Gârbovan, care s-ar fi declarat ”șocată”. Joi, la Bruxelles, are loc Conferința președinților, formată din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, care vor stabili echipa de negociere cu Consiliul UE pentru desemnarea viitorului procuror-șef european, post pentru care candidează Laura Codruța Kovesi.

Tot joi, Kovesi, este chemată la audieri la secția de anchetare a magistraților în dosarul în care este urmărită penal după un denunț al lui Sebastian Ghiță.

Redăm integral scrisoarea trimisă de Tudorel Toader:

”Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi la postul de procuror-şef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori şi alte surse credibile – ea nu ar trebui numită în această poziţie de importanţă vitală.

Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciţie. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, în perioada de patru ani în care s-a aflat la conducerea agenţiei, DNA a deschis investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori – mai mult de jumătate din magistratura ţării. Tipic, aceste investigaţii rămâneau deschise şi nu se ajungea la un proces. Erau folosite ca mod de constrângere a sistemului.

Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, nou formată, independentă de DNA, a raportat recent că a preluat peste 1.422 de dosare de la predecesorul său din DNA. Aproximativ 70% erau iniţiate intern, nu ca răspuns la o acuzaţie. Cele mai multe dosarelor rămâneau deschise şi după doi ani, şi conform raportului, erau iniţiate ca răspuns la deciziile judecătorilor, contrare dorinţelor DNA.

Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a numit raportul „şocant”. Când aceste metode nu reuşeau să pună presiune pe un judecător, se discuta despre demiterea lor din funcţie sau din dosarele în care DNA avea un interes specific.

Aceasta nu este justiţie. Biroul Parchetului European trebuie să îi urmărească agresiv pe cei care încalcă legea, dar nu prin sacrificarea respectului pentru drepturile umane în acest proces”.

Citiți și Toader decriptează misterul scrisorii. Oare Dăncilă știe?

SA MAI ZICA CINEVA CEVA DE PREMIERUL ROMANIEI VIORICA DANCILA!

9 mart.

Viorica Dăncilă, într-o companie selectă.

Dăncilă apare într-un colaj pe pagina de Facebook a Guvernului german, alături de alte 11 femei  cu funcţii de conducere, precum cancelarul Angela Merkel, premierii Marii Britanii, Theresa May, Noii Zeelande sau Serbiei.

Imaginea a fost postată vineri, de Ziua femeii.

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FBundesregierung%2Fposts%2F2136824876409237&width=500

PRIMA REACTIE LA NOILE ACUZATIILE CARE I SE ADUC!,KOVESI SAU RADE CIOB DE OALA SPARTA!

9 mart.

Laura Codruța Kovesi acuză, în replică la noile învinuri care îi sunt aduse se Secția Specială, că sunt „fabulații” întocmite exclusiv în scopul denigrării, iar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedește că dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic, în care să se afle adevărul. Astfel, fosta șefă a DNA acuză fix ce au acuzat și alți inculpați când Direcția Națională Anticorupție era condusă de ea. În aceeași reacție la acuzații, Laura Codruța Kovesi face și referiri concrete la învinuirile ce îi sunt aduse, pe care le respinge.

Iată reacția lui Kovesi integral:

„În replică la comunicatul de presă al SIIJ, arăt următoarele:

  1. Învinuirile descrise în comunicatul de presă sunt fabulații întocmite exclusiv în scopul denigrării, chiar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind că dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic, în care să se afle adevărul.
  2. Emiterea unor ordine interne în activitatea curentă a procurorului șef DNA este reglementată, ca atare nu poate fi considerată o activitate ilegală. Emiterea unor circulare/ordine constituie o componentă a activității manageriale pentru uniformizarea practicilor în cadrul structurii de parchet și nu constituie acte ilicite. Este absolut hilar să se susțină că emiterea unor ordine interne scrise este o componentă a coordonării unui grup infracțional organizat. Așa lucrează toate parchetele și toate instituțiile publice, în general. Aceste circulare au rolul unor îndrumări de natură teoretică, procurorii fiind independenți în activitatea lor, mai ales atunci când vorbim de administrarea probelor și de soluțiile emise. Atunci când procurorii audiază martori sunt obligați să respecte dispozițiile Codului de procedură penală și nu îndrumările teoretice care vizează interpretarea unor dispoziții legale. Modul în care procurorii au audiat martorii în procesul penal este verificat de către judecători atunci când judecă dosarele. Sancțiunea audierii unor martori cu nerespectarea dispozițiilor legale are ca efect înlăturarea acestora ca probe din procesul penal.

  3. Circulara la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor.

  4. Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA în care noi procurorii discutăm organizarea activității au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior și în cadrul altor ședințe ale DNA și pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie și formularea unor concluzii.

  5. Cu privire la Ordinul nr.38/2016 privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio-video la nivelul DNA, precizez că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr.51 din 16 februarie 2016 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, a fost necesară uniformizarea practicilor privind această activitate la toate structurile DNA. Această măsură managerială s-a impus pentru că am constatat practici diferite în interiorul DNA. Am avut în vedere și deciziile instanțelor de judecată pe dispozițiile legale privind interceptările. Prin ordin intern am constituit un grup de lucru la propunerea Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-șef DNA a preluat concluziile pe care acest grup de lucru le-a formulat. În principal, ordinul a stabilit modul în care procurorii vor lucra cu Serviciul Tehnic al DNA, circuitul documentelor și al suporților tehnici. Acest ordin s-a impus în principal pentru că Serviciul Tehnic al DNA deservea toate structurile teritoriale. El nu conține nici o dispoziție contrară legii, ci stabilește doar circuitul administrativ al documentelor, lucrărilor și suporților optici în cazul interceptărilor efectuate prin serviciul tehnic al DNA.

  6. Cu privire la cea de-a doua acuzație, arăt că este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate de la un procuror șef de secție, rechizitoriu care, potrivit legii, nu trebuie avizat și nici nu a fost avizat de procurorul-șef al DNA. Comunicatul SIIJ face referire la “conduita mea de procuror ierarhic” o acuzație neclară și foarte generală, în condițiile în care acest caz nu s-a aflat niciodată în coordonarea mea și nu am avizat de legalitate nici unul din actele din dosar. Legalitatea rechizitoriului a fost confirmată oricum de Înalta Curte de Casație și Justiție în judecata în cameră preliminară. Cazul nu a fost soluționat definitiv pe fond.

Așadar, este absolut hilar să se susțină că, prin această activitate managerială de stabilire a unor reguli administrative, am participat coordonat la comiterea unor fapte penale.

Apreciez ca fiind în totală contradicție cu normele legale și, deci, lovite de nulitate, TOATE actele SIIJ efectuate împotriva mea. Toată activitatea s-a derulat cu împiedicarea exercitării drepturilor mele legale. Nu am avut acces la acuzațiile în detaliu, nefiindu-mi comunicată ordonanța prin care s-a formulat acuzația. Modul în care s-a desfășurat și se desfășoară în acest caz urmărirea penală este o pată pe obrazul justiției, căci, în mod evident, SIIJ nu urmărește administrarea unor probe valide, în conformitate cu principiul loialității, ci crearea unei aparențe de vinovăție pentru influențarea opiniei publice”.

Citiți și 

OFICIAL. Kovesi acuzată de 2 infracțiuni foarte grave

OFICIAL. KOVESI ACUZATA DE 2 INFRACTIUNI PENALE FOARTE GRAVE!

9 mart.

Laura Codruța Kovesi este acuzată de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă îl al doilea dosar penal, care are legătură cu procurorii de la DNA Ploiești. Anchetatorii lui Kovesi au făcut publice vineri acuzațiile printr-un comunicat de presă.

Potrivit Secției de investigare, Kovesi e acuzată, printre altele, că l-ar fi determinat pe un procuror șef secție să confirme un rechizitoriu nelegal și netemeinic și să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată. Concret, Kovesi l-ar fi determinat pe Gheorghe Popovici, fost procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, să-l trimită în judecată pe Sebastian Ghiță, alături de alte patru persoane, au transmis surse judiciare. Este vorba de dosarul în care Ghiţă a fost trimis în judecată alături de doi procurori şi doi poliţişti din Ploieşti.

Comunicatul Secției de Investigare:

„Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat în modalitatea coordonării, prev. de art. 367 alin. 1 si 3 Cod penal și complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal, în ref. la art. 48   alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infracțiuni — 5 persoane vătămate).

La data de 7 martie 2019 a fost adusă la cunoștința suspectului efectuarea în continuare a urmăririi penale.

Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori  și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals.

Ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză;

Totodată, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozițiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanței prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Structura Centrală, l-ar fi determinat pe un procuror șef secție să confirme, fără vinovăție, un rechizitoriu nelegal și netemeinic și să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată”.

Despre ce ar fi vorba, concret, în al doilea dosar al lui Kovesi

Informațiile Antenei 3 arătau încă de joi seară că și acest al doilea dosar în care a fost pusă sub acuzare Laura Codruța Kovesi a plecat de la un dosar al lui Sebastian Ghiță, în care este inculpat și Liviu Tudose, fost procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, alături de alte persoane.

Liviu Tudose a declarat că implicarea sa în dosar și tot ce a urmat s-a întâmplat la ordinul Laurei Codruța Kovesi.

”Am informații că la momentul la care s-a urmărit reținerea și arestarea mea, aceste măsuri s-au discutat fie de către Onea Lucian, fie de către Onea Lucian și Negulescu Mircea, la structura centrală a DNA. Persoana care a dat dispoziție a fost doamna Kovesi. La momentul confirmării rechizitoriului, întocmit de Onea, șeful Secției I, Dănut Volintiru, a refuzat să confirme rechizitoriul. Doamna Kovesi l-a chemat din concediu pe procurorul Gheorghe Popoviciu, care a confirmat rechizitoriul”, afirma Liviu Tudose.

Potrivit Antenei 3, procurori de la structura centrală a DNA au dat declarații la Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, unde au spus că, la data respectivă, ei nu au putut confirma rechizitoriul respectiv. Acesta ar fi ajuns însă în instanță la insistențele Laurei Codruța Kovesi.

”Am informații că domnii Nistor și Iacob au confirmat la Secția pentru magistrați că așa au stat lucrurile. Marius Iacob, Călin Nistor, Dănuț Volintiru, Gheorghe Popoviciu. Există cel puțin un caz în care cei patru procurori au vorbit de un dosar al lui Sebastian Ghiță. Cei de la DNA Ploiești au trimis dosarul spre verificare la DNA Central, iar cei patru procurori au făcut referate și au constatat că nu există probe sau fapte. Dosarul a fost trimis în judecată, iar judecătorii i-au achitat pe inculptați, pentru că nu existau probe sau fapte” a spus jurnalista Berta Popescu,  senior editor Antena 3.

În același dosar, Vlad Cosma ar fi fost martor protejat cu două identități diferite și a prezentat o înregistrare în care procurorul Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești, spune despre Liviu Tudose că ar vrea să îl vadă  „spânzurat în pădure la Păulești”.

În primă instanță, în  vara anului trecut, un complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat Sebastian Ghiţă.

În acelaşi dosar, instanța a decis ca şi ceilalţi inculpaţi să fie achitaţi, pe motiv că faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală. Ceilalți inculpați achitați alături de Ghiță sunt Liviu Tudose, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru, fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas, ofiţer de poliţie, şi Aurelian Constantin Mihăilă, fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Decizia de achitare în acest dosar nu este însă definitivă. Dosarul va fi tranșat de Completul de 5 judecători al ÎCCJ.

Sebastian Ghiţă a fost trimis, în 2016, în judecată, fiind acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unei maşini fără permis. Alături de Sebastian Ghiţă au mai fost trimişi în judecată Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, sub acuzaţiile de luare de mită şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, Viorel Dosaru la data faptelor şef al IPJ Prahova, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, favorizarea făptuitorului, trafic de influenţă şi folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, Constantin Ispas, ofiţer de poliţie şi Aurelian Constantin, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti pentru săvârşirea infracţiunilor de cercetare abuzivă şi folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii.

În rechizitoriu se arăta că “în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informaţii nedestinate publicităţii fiind şi Ghiţă Sebastian Aurelian”.

Informaţiile confidenţiale priveau obiectul unor cercetări asupra unor persoane fizice sau juridice, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală.

“Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpaţii Tudose Liviu Mihail şi pe Dosaru Viorel să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală”, mai arăta rechizitoriul DNA.

%d blogeri au apreciat asta: