Arhiva | 1:45 am

KLAUS JOHANNIS ,DOSAR PENAL „IN PERSONAM” PENTRU ABUZ IN SERVICIU!

11 mart.

Image may contain: 1 person, text

Inspecţia Judiciară a trimis la CSM raportul întocmit ca urmare a controlului la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, care a vizat dosarele în care au fost cercetate presupuse fapte comise de Klaus Iohannis. În document se precizează că preşedintele a fost cercetat în 16 dosare, iar în unul dintre aceste dosare s-a dispus începerea urmăririi penale ‘in personam’. În celelalte dosare, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sau ancheta s-a desfăşurat doar ‘in rem’ (asupra faptei).

Potrivit art. 305 din Codul de Procedură Penală, „(3) Când din datele şi probele existente în cauză rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect.”

Dosarul în care a început urmărirea penală in personam pe data de 12 iunie 2006 a fost declinat la DIICOT pe data de 26 iulie 2007.

Raportul Inspecţiei Judiciare a fost publicat de luju.ro.

Conform Raportului Inspecției Judiciare, verificările inspectorilor judiciari au vizat solicitarea de date/informații și documente oficiale de la PCA Albă Iulia privitoare la situația cauzelor penale soluționate sau în curs de soluționare privindu-l pe Klaus Iohannis, fiind identificate astfel un număr de 16 dosare din perioada 1.03.2001- 27.04.2016, care aveau că obiect sesizări sau denunțuri vizând fapte pretins a fi săvârșite de Klaus Werner Iohannis, majoritatea pentru abuz în serviciu, respectiv:

-În anul 2001 – 2 dosare penale (66/P/2001 și 86/P/2001);

-În anul 2005 – 1 dosar penal (263/P/2005);

-În anul 2006 – 5 dosare penale (42/P/2006, 126/P/2006, 392/P/2006, 417/P/2006 și 419/P/2006);

-În anul 2009 – 1 dosar penal (844/P/2009);

-În anul 2010 – 1 dosar penal (520/P/2010);

-În anul 2011 – 3 dosare penale (64/P/2011, 89/P/2011 și 702/P/2011);

-În anul 2013 – 1 dosar penal (411/P/2013);

-În anul 2014 – 2 dosare penale (595/P/2014 și 625/P/2014).

În toate cele 16 dosare privindu-l pe Klaus Werner Iohannis au fost dispuse soluții de neurmarire penală (8 dosare), dispoziții de disjungere/declinare (7 dosare), în timp ce un dosar a fost preluat de la PCA Albă Iulia la PICCJ (dosarul nr. 411/P/2013).

SURSA:http://stiripesurse.ro/

Reclame

DOCUMENTUL CARE A INFUNDAT-O PE LULUTZA KOVESI!

11 mart.

Laura Codruța Kovesi le-a dat undă verde procurorilor din DNA să folosească aceeași persoană și ca martor cu identitate protejată, și ca martor cu identitate reală, cu condiția să  anunțe instanța de judecată. Dispoziția apare într-o circulară semnată de fosta șefă a DNA în 2016 și îi este imputată acum în cel de-al doilea dosar în care este urmărită penal de către Secția de Investigare a magistraților pentru infracțiunile de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă.

„Urmare ședinței săptămânale de analiză a soluțiilor avute cu procurorii Secției judiciare penale la data de 05.10.2016 și la care au fost invitați să participe toți procurorii șefi secție/serviciu/birou din cadrul structurii centrale a direcției, a rezultat că au fost întâlnite situații când, pe parcursul urmăririi penale aceeași persoană a fost audiată atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât și în aceea de martor cu identitate reală.

S-a apreciat că nu există vreun impediment pentru procurorul de caz de a proceda în această modalitate, cu precizarea că cele două declarații nu constituie probe distincte în cadrul procesului penal, necesitatea acestei audieri rezultând în funcție de stadiu urmăririi penale.

Totodată, procurorul va informa numai instanța de judecată despre această situație la momentul trimiterii dosarului în judecată sau pe parcursul cercetării judecătorești, pintr-o adresă cu regim secret de serviciu”, se specifică în adresa din octombrie 2016. Circulara a fost trimisă, e adevărat, după ce dosarul lui Sebastian Ghiță ajunsese în instanță, deci după ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către DNA Ploiești.

Ce acuză procuroarea Adina Florea de la Secția Specială în legătură cu Circulara (comunicat)

„Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori  și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals.

Ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză”;

Ce zice Kovesi despre Circulară (comunicat)

„Circulara la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor.

Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA în care noi procurorii discutăm organizarea activității au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior și în cadrul altor ședințe ale DNA și pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie și formularea unor concluzii”.

CINE CONDUCE DEMANTELAREA STATULUI PARALEL ?

11 mart.

Prima cuvântare importantă a lui Klaus Iohannis a fost la CSM, în fața căruia a cerut ca sistemul judiciar să nu mai fie o supraputere. Coldea era pe funcție și Iohannis n-a mai reiterat niciodată acest deziderat legitim. Dar la începutul lui 2016 CSAT-ul a recunoscut existența protocoalelor secrete.

Fără această recunoaștere, datorată integral voinței noului președinte, nimic din ceea ce a urmat (demantelarea statului paralel) n-ar fi putut avea loc. Demantelarea atunci a devenit posibilă, iar Iohannis de atunci s-a retras pe poziții dure, în favoarea statului paralel, aparență ce era necesar a fi instituită. Așa a putut să fie debarcat generalul Coldea, după ce, mai întâi, a fost păcălit George Maior să-și prezinte demisia.

Cum a fost păcălit Maior nu știm, dar trebuie să înțelegem importanța capitală a acelui moment. E clar că indicii serioase din SUA arătau că Maior nu este asul american care pretindea (el) că este.

Ce a urmat? Departamentul de stat și liderii UE continuau să susțină, oficial, sistemul judiciar din România protocoalelor secrete. Devenea clar că acele protocoale au fost mantelate sub controlul democraților lui Obama (și a CIA).

Iohannis nu putea rămâne omul acelei prime cuvântări la CSM. A ales să joace dublu. A reușit să o scoată din joc și pe Codruța Kovesi, șef DNA – cel mai de-ne-imaginat act al demantelării lente ce avea loc.

Acum a venit momentul maximei clarități: Iohannis nu a făcut nici un singur gest de sprijin pentru fosta șefă DNA în ziua în care Kovesi a fost pusă sub urmărire penală.

E de aflat care este poziția Germaniei în privința fostei șefe a DNA. Dar e destul de clar că Germania are o vină în afacerea Kovesismului abuz și n-are chef să o recunoască. Nu e la fel de clar cât de obedient față de Germania este acum Iohannis. Pare că joacă dublu și față de liderii de azi ai Germaniei.

De altfel, Merkel l-a jignit în față după ce a aprobat acel 2% pentru NATO dorit de Trump. Iar azi, Merkel e supărată foc că n-a debarcat guvernarea pesedistă care, iată, se opune, în Consiliul UE, proiectului Nord Stream II, cel mai important plan economic al Germaniei actuale.

E clar, pe de altă parte, că Laura Codruța Kovesi are (a avut) promisiuni grele de imunitate. Urcarea ei pe tronul procurorilor din UE este soluția finală pentru cazul în care imunitatea ei ar fi în pericol. Și acum este. Ei i s-a spus, probabil, „fă ravagii, vei avea întotdeauna scutul CIA și al UE”.

Ei bine, a căzut el Mubarak al Egiptului, în pofida unor promisiuni asemănătoare.

A căzut el Noriega… și mulți alții…

Iohannis a aflat târziu ce protecție reală are Kovesi, dar n-a făcut pentru ea ce face acum pentru taica Lazăr, un procuror care nu vrea să îl șantajeze pe președinte, spre mare deosebire de onorabila Kovesi…

CUM L-O BOTEZAT LIDERUL PSD LIVIU DRAGNEA PE JOHANNIS:”LENESUL DE LA COTROCENI!”

11 mart.

Liviu Dragnea l-a numit duminică pe Klaus Iohannis „leneșul de la Cotroceni”, într-un atac pe tema bugetului.

Dragnea a declarat, la Călărași, că reexaminarea legii bugetului de stat pe anul 2019 cerută de președintele Iohannis ar putea fi votată miercuri, urmând a fi retrimisă ”leneșului de la Cotroceni” pentru promulgare.

„Teoretic, miercuri ar trebui să avem plen reunit, pentru a-i trimite din nou bugetul leneşului de la Cotroceni, poate găseşte pe cineva să-i ia mâna să semneze”, a declarat Liviu Dragnea.

El a spus sâmbătă, la Slobozia, că Parlamentul nu va modifica legea privind bugetul de stat pe anul 2019 și că o va retrimite la promulgare în forma primită pentru reexaminare, susținând că bugetul a fost construit foarte bine și foarte riguros: ”Klaus Iohannis nu e șeful statului. E în mintea lui șeful statului, pentru că el acționează ca șef și el nu are dorințe, el are porunci și este foarte supărat și deranjat când cineva îndrăznește să pună la îndoială poruncile. Nu, n-avem ce să modificăm, pentru că bugetul a fost construit foarte bine și foarte riguros. Este doar dorința lui, intenția lui, voința lui de a întârzia cât mai mult aprobarea bugetului de stat pentru a face cât mai mult rău României”.

El a mai spus că dacă guvernul va adopta ordonanță de urgență pentru aprobarea plafoanelor bugetare, săptămâna viitoare va fi aprobat bugetul, care va fi retrimis pentru promulgare.

”În vom retrimite la Cotroceni acestui domn, dac-l găsim acolo, să-l semneze și să-l promulge, să se publice, pentru ca milioane de copii să beneficieze de alocații, programele de investiții să înceapă să se deruleze în forță, programele pe sănătate, unde s-au alocat sume uriașe, să înceapă să se deruleze, pentru beneficiul românilor. Dacă guvernul nu adoptă ordonanță, atunci o să se întârzie. Dar eu sper ca guvernul să-și dorească să aibă bugetul cât mai repede în vigoare să se implementeze. (…) Dacă este ședință luni, sigur va fi pe înseamnă că ăsta (OUG pe plafoane-n.r.) poate unicul motiv”, a adăugat Dragnea.

RARES BOGDAN BAGAT PE LISTA DE EUROPARLAMENTARI AI NOULUI PDL DE HELLVIG SI JOHANNIS!

11 mart.

Președintele PSD, atac la Victor Ponta, Dacian Cioloș și la partidele lor, dar și la PNL. Liviu Dragnea i-a acuzat duminică pe cei doi foști premieri de legături cu serviciile secrete românești sau cu serviciul secret francez.

”Pro România nu e de stânga, securiștii nu sunt de stânga. E un partid construit într-un laborator, construit pe jaf politic. Ne fură oameni și voturi. E plin de securiști și de masoni. Anunțăm și nume, cât de curând, Îl întreb pe Cioloș: are vreo legătură cu un serviciu secret francez? Cu vreun serviciu românesc sau fost șef de serviciu?”, a spus Dragnea într-un discurs la PSD Călărași.

Despre PNL a spus: ”PNL, partid istoric, puternic, căruia îl bagă acum în curte Hellvig şi Iohannis pe domnul Rareş Bogdan, ca să le ia şi partidul. Acum îi întreb pe domnul Rareş Bogdan şi pe domnul Hellvig: Aţi făcut cumva vacanţe împreună? Întreb, nu că ar fi vreo legătură între SRI, Realitatea, SRI-Rareş Bogdan-Iohannis”. care funcționează în România? Nu e o rușine națională asta? Să îi văd că țipă și pentru asta”, a explicat acesta.

PRESEDINTII CURTILOR DE APEL DIN ROMANIA,ALATURI DE CONDUCEREA TRIBUNALELOR: PROTESTELE NU NE REPREZINTA!

11 mart.

Andreea Ciuca, Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, Scrisoare deschisa, Q Magazine

Publicăm mai jos Scrisoarea integral, inițiată de judecătoarea Andreea Ciucă, Președintele Asociației Magistraților din România.

„Subsemnații, președinți și vicepreședinți ai curților de apel din România, adresăm SECȚIEI PENTRU JUDECĂTORI A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII prezenta

SCRISOARE DESCHISĂ

prin care ne exprimăm dezacordul față de modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înțeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului și locului constituțional și legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea și exacerbarea protestelor în afara instanțelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanțelor iau parte la aceste forme de manifestare.

Precizăm, în primul rând, că, astfel cum am susținut, în mod constant, existența statului de drept nu poate fi concepută decât în respectul principiului independenței judecătorului. De aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, în mod concret (și nu doar la nivel de idee generală), am fost de acord că trebuie să luăm poziție și să apărăm statutul care ne este conferit constituțional, nu ca privilegiu, ci pentru ca actul de justiție să se poată desfășura în coordonatele respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord față de acțiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie și tacit, la revolte publice.

Este adevărat că statornicirea, în Legile Justiției, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor și procurorilor – în acord cu statutul constituțional și legal al acestora – a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiție. De asemenea, este adevărat, că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgență, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulțumește profund și cu privire la care ne-am exprimat nemulțumirea îndreptățită.

Dezaprobăm, însă, în mod justificat, transformarea nemulțumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spațiul public, de către unii judecători, în scopul obținerii unor efecte „de stradă”, pentru că, din perspectivă constituțională și legală, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecător, cu echilibrul care trebuie să caracterizeze demnitatea acestei profesii.

Orice abordare contrară înseamnă încălcarea atributului de imparțialitate fără de care se neagă tocmai principiului independenței judecătorului, în numele căruia, în mod fals, sunt derulate toate aceste manifestări de vreme ce, prin modul lor de realizare, arată că nu au legătură cu scopul declarat.

De asemenea, ne exprimăm dezacordul ferm față de modul în care se încearcă, la nivel intern și internațional, de către unii judecători, participanți la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voința și dorința majorității judecătorilor din România, în condițiile în care doar 6% din instanțe au inițiat forme de protest!

În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileț) să se erijeze în persoana „reprezentativă” pentru Justiția Română și să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situația sistemului de justiție, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept.

Nu recunoaștem și nu susținem asemenea inițiative care țin mai cu seamă de sfera politicului.

Prin urmare, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției, care are și abilitarea legală de a ne reprezenta drepturile și interesele, să ia act de poziția noastră și să aibă în vedere măsuri concrete menite să apere această independență, la nivel intern și internațional, față de efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiție, cum sunt cele anterior redate, de care ne delimităm în mod clar și îndreptățit pentru că respectăm statutul de judecător, rolul nostru în societate și dreptul la un proces echitabil.

Solicităm ca această scrisoare deschisă să fie transmisă Consiliului UE – Formațiunii Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Judecător Liviu Gheorghe Odagiu – președintele Curții de Apel Alba Iulia

Judecător Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia

Judecător Adrian Emil Hancaș – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia

Judecător Loredana Albescu – președintele Curții de Apel Bacău

Judecător Maria Violeta Chiriac – vicepreșdintele Curții de Apel Bacău

Judecător Elena Barbu – președintele Curții de Apel Brașov

Judecător Nicoleta Hădărean – vicepreședintele Curții de Apel Brașov

Judecător Elisabeta Roșu – președintele Curții de Apel București

Judecător Luminița Criștiu-Ninu – vicepreședintele Curții de Apel București

Judecător Alina Nicoleta Ghica – vicepreședintele Curții de Apel București

Judecător Elena Raluca Costache – vicepreședintele Curții de Apel București

Judecător Marius Cristian Epure – președintele Curții de Apel Constanța

Judecător  Eleni Cristina Marcu – vicepreședintele Curții de Apel Constanța

Judecător Adina Ponea – președintele Curții de Apel Craiova

Judecător Anamaria Cercel – vicepreședintele Curții de Apel Craiova

Judecător Cosmin-Răzvan Mihăilă – președintele Curții de Apel Galați

Judecător Cristina Truțescu – președintele Curții de Apel Iași

Judecător Laura Baican – președintele Curții de Apel Oradea

Judecător Loreley Mirea – vicepreședintele Curții de Apel Oradea

Judecător Marius Gabriel Săndulescu – președintele Curții de Apel Pitești

Judecător Andra Corina Botez – președintele Curții de Apel Ploiești

Judecător Paul Fratilescu – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești

Judecător Ioana Cîrstea Stoenac – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești

Judecător Maria Andrieș – președintele Curții de Apel Suceava

Judecător Cristinel Grosu – vicepreședintele Curții de Apel Suceava

Judecător Andreea Ciucă – președintele Curții de Apel Târgu-Mureș

Judecător Ioana Lucaci – vicepreședintele Curții de Apel Târgu-Mureș

Judecător Erica Nistor – președintele Curții de Apel Timișoara

Judecător Marian Bratiș – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara

Judecător Carmen Pârvulescu – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara

Judecător Raluca Emilia Trandafir-vicepreședinte Curtea de Apel Pitești

DEZLEGAREA LA PESTE PENTRU WERNER SI GETUTA!

11 mart.

         Carasologică Un prinț pesedist, ce iubea pescuitul, Mergând la Belina să dea la caras Și-a luat […]

       Carasologică

Un prinț pesedist, ce iubea pescuitul,
Mergând la Belina să dea la caras
Și-a luat mulinete, ciorpac și chibritul,
Că dacă nu mușcă, prăjește un sas.

Degeaba-i spuneau servitorii în barcă:
„-Stăpâne, acum nu-i sezon la caras”,
El nu concepea înapoi să se-ntoarcă,
De-ar fi să ia balta în larg, „Pas cu pas”.

Era hotărât să arunce momeala,
„-Priviți cum sclipește carasu’ acum,
Veniți cu ciorpacu’, lăsați ciondăneala,
Că plină e balta de sași la costum.”

Degeaba-i spuneau servitorii cu plasă:
„-Stăpâne, carasu’ nu-noată la mal,
Se zbate la fund, printre peștii de rasă
Și numai cu Hellwig înoată pe val.”

Prințul hârșit, că-i pescar cu vechime
Îi duce prin baltă la locul știut,
Că el doar carași de-o anume mărime
În undiţă-i prinde cu fir de catgut.

„-Aicea veneam în sezonul de știucă,
Cu Grindi și Puie, pescari renumiți
Și unul și altul, convinși că apucă,
Să prindă cu sasul guvizii prăjiți.”

N-a fost ca să fie, deși aveau nadă,
Iar sasul le-a zis că le dă și minciog
Și chiar dac-ar sta cu o sculă în cadă,
El vrea să mănânce filè de batog.

Ceva saramură, rasol, marinată,
Nu-l interesează, că el nu-i pescar,
Da’ vrea să glojdească, acum, de îndată,
Măcar o plachie sau somn la grătar.

Că n-a avut timp, ocupat cu vacanța,
Să meargă să-și cumpere o cherhana,
Era-n Tenerife și p-ormă în Franța,
Cu capra de Geta care-l șicana.

„-Prea bine, stăpâne, Tudose așteaptă,
Îl știți că-i pescar de Brăila beton
Și știe el sigur o baltă deșteaptă,
Că poate v-ar place și un sturion.”

„-Bă, nu vreau finețuri, calcan sau păstrugă
Și io din principiu nu pot să vă mint,
Da’ vrea și Jorjeta, c-o știți că-i zvârlugă,
Carasu’ de aur cu solzi de argint.”

                             Romeo SERAFIM

SURSA :http://justitiarul.ro/

%d blogeri au apreciat asta: