Arhiva | 1:22 am

JOHANNIS FLUTURA REFERENDUMUL:”APROAPE HOTARAT!”

20 mart.

Klaus Iohannis a anunțat, marți seara, că este „aproape hotărât” să organizeze un referendum pe justiție pe data de 26 mai, când vor avea loc alegerile europarlamentare.

Iohannis a spus că alături de echipa de la Cotroceni lucrează foarte intens la acest lucru.

„S-a vorbit mult despre referendum și am spus în mai multe rânduri că lucrurile trebuie evaluate din foarte multe puncte de vedere. De multe ori dorința e una și putința e alta. Eu nu am vrut să convoc un referendum ca să ne aflăm în treabă și să nu participe lumea. Discuția nu a revenit întâmplător pe referendum. Am primit acum nu multe săptămâni o lege spre promulgare care clarifica anumite aspecte tehnice pentru alegeri prin care PSD introduse un paragraf că nu poate organiza nimic cu alegerile, nici referendum, nici altceva. Am contestat la CCR această lege, având ceva în minte pentru ce ar putea urma. CCR mi-a dat dreptate. Acea prevedere e neconstituțională și ca atare am început să analize cu echipa de la Cotroceni cum ar fi dacă aș convonca un referendum fix pe data alegerilor europarlamentare. La început au fost puțini entuziaști. Lucrăm deja intens la asta, analizăm datele, variantele, partea legală. Eu sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, când avem alegeri europarlamentare. Lăsaţi-mi o marjă, care se datorează nevoii unei analize aprofundate, unei discuţii aprofundate, fiindcă nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume, dacă fac referendum atunci vreau să am parteneri nu numai partidele, probabil mai mult din Opoziţie, societatea civilă, românii care doresc să dea un semnal clar şi pentru asta pot să vă spun că, de o săptămână încoace, lucrăm foarte intens. I-am rugat pe cei din echipa mea să îmi propună mâine – poimâine un draft de agendă, care cu siguranţă va presupune o întâlnire şi cu câţiva reprezentanţi foarte hotărâţi din societatea civilă”, a afirmat Klaus Iohannis, prezent la o dezbatere intitulată „Președinte sau cetățean/ om politic și societate civilă”.

Președintele a mai spus că își dorește ca poporul român „să spună clar dacă tolerează corupția sau dacă trebuie să tragem linia și să spunem atât”.

„Un referndum care să nu rămână lucrurile în suspans, să exprime atitudinea nației. Îmi doresc ca națiunea română să spună clar dacă tolerează corupția sau dacă trebuie să tragem linia și să spunem atât. Marile sisteme publice, educația, justiția sunt destul de rezistente și reziliente dar odată ce încep să scârțâie se repară foarte greu. Sper să ajungem în perioada în care această golăneală nu se va mai întoarce și să ne întoarcem la actul democratic”, a mai afirmat Klaus Iohannis la dezbaterea la care a lansat atacuri unul după altul la PSD.

Iohannis a susținut că guvernarea actuală a PSD este „un accident al democraţiei”, iar ”remediul” este prezentarea la urne a alegătorilor.

„Faptul că s-a ajuns politic la acest accident democratic, cu un Guvern numit proxy, cu un partid care a câştigat pur şi simplu nişte alegeri şi care crede că posedă România, arată că ne-am relaxat prea repede sau am crezut că politica nu ne priveşte. Istoria de fiecare dată ne-a arătat că ne priveşte. De câte ori am avut impresia că nu ne priveşte ne-am trezit cu o dictatură sau ceva similar. Remediul este extrem de simplu – trebuie doar mers la vot. Acest accident al democraţiei, care este actuala guvernare PSD şi majoritatea controlată de PSD, nu a fost posibil fiindcă un număr enorm de oameni s-au dus să voteze PSD. Nu! S-au dus tot cei care au votat şi în 2014, şi în 2012 PSD. Marea diferenţă a fost că ceilalţi nu s-au dus; din varii motive. Acest accident al democraţiei se datorează mai puţin PSD atunci şi mai mult absenteismului la alegeri”, a afirmat Iohannis.

„Eu sunt vinovat că nu se fac spitale, autostrăzi, că sunt WC-uri în curte? Remedierea este la Guvern, nu la președinte. Dacă ar fi chestiuni izolate, s-ar putea descrie ca parțial proastă guvernare, dar în realitate în toate domeniile suntem mințiți pe față, iar în democrație suntem mințiți. Asta se numește dictatura majorității, care poate veni dintr-o democrație care nu funcționează bine. Într-o democrație nu poți să spui că fac ce vreau că am câștigat alegerile, ci eu fac ce pot că am câștigat alegerile. Dacă ar fi să concentrez întreaga evoluție din ultimii ar spune că avem de-a face cu pervertirea statului și pervertirea regulilor democratice. Asta este foarte grav. Ceea ce se pierde în esență este chiar dialogul democratic. Dacă mulți într-o sală țipă ca descreierații, unul cu discurs rațional se fac greu auziți”, a mai spus Iohannis.

În ce privește referendumul eșuat pentru familie, de anul trecut, președintele a susținut că românii au dat o lecție infatuaților care au propagat ura.

Reclame

REFERENDUMUL LUI JOHANNIS OMORAT DIN FASA:”N-AR PUTEA…!”

20 mart.

Organizarea unui referendum pe justiție odată cu alegerile europene din 26 mai nu ar rezolva nimic din punct de vedere juridic, recunoaște senatoarea PNL Alina Gorghiu.

Alina Gorghiu spune că ”rămâne la aprecierea președintelui Klaus Iohannis dacă organizează sau nu acest referendum, dar crede că un eventual referendum pe justiție nu ar rezolva nimic, juridic vorbind.

”Referendumul din punctul meu de vedere juridic n-ar putea să rezolve nimic. Toți suntem determinați să păstrăm această independență a sistemului judiciar și să menținem standardele europene în materie, mai puțin o mână de oameni care sunt la guvernare, dânșii știu acest lucru. Deci va trebui să găsim în opinia mea pârghii mult mai puternice, pentru a rezolva efectiv situația. La nivel de dorință a societății românești, care s-ar putea exprima evident și printr-un referendum, lucrurile sunt foarte clare și foarte limpezi”, a spus Gorghiu la RFI.

LOCUL TENEBROS UNDE MARILE PUTERI ISI DAU MANA!

20 mart.

Pe 13 martie, Parlamentul European a adoptat o recomandare pentru Comisia Europeană privind contracararea propagandei ruse și majorarea fondurilor pentru East StratCom Tak Force, organul UE care are rolul de a comunica politicile și activitățile UE în vecinatatea estică. Recomandarea PE arată că Rusia este ”principala sursă de dezinformare în Europa”.

Cum se apropie alegerile europene, recomandarea PE mai cere statelor membre UE ”să se asigure că legislația electorala ia în calcul posibilele amenințări ale campaiilor de dezinformare” și ”să-și adapteze regulile electorale privind campaniile online, să monitorizeze și să evalueze transparența campaniilor politice de pe platformele online”. Argumentul central pentru aceste măsuri ține de campaniile ruse de dezinformare care urmăresc să sporească tensiunile din cadrul UE și din statele membre”.

Fără îndoială că Rusia desfășoară o campanie mediatică în statele Parteneriatului Estic și în țările membre UE pentru promovarea propriilor interese strategice. O reacție europeană este firească, însă ”adaptarea regulilor electorale privind campaniile online” seamănă periculos cu ceea ce se întâmplă chiar în Rusia, care este acuzată de dezinformare și limitarea libertății de expresie și a libertății presei și internetului. În urmă cu un an, după criticile primite din partea Congresului SUA, Facebook a recurs la un parteneriat pentru verificarea informațiilor de pe această platformă socială. Cine sunt partenerii Facebook? Nimeni alții decât Atlantic Council, un think tank creat în perioada de apogeu a Războiului Rece și din care fac parte foști secretari ai Pentagonului, foști înalți diplomați americani.

Internetul suveran al lui Putin

”Suveranitatea internetului” este un concept ce face parte din doctrina lui Igor Așmanov (Doctrina Securității Informației), unul dintre șefii comunității de limbă rusă de pe internet, Runet. Așmanov este soțul Nataliei Kaspersky, cofondatoare și fostă președintă a cunoscutei companii Kaspresky Lab. Potrivit ucrainenilor de la euromaidanpress, doctrina Așmanov poate fi rezumată astfel: orice guvern ”poate justifica o intervenție armată în alt stat” prin atacuri informaționale și poate împiedica asemenea atacuri împotriva sa cu ajutorul ideologiei.

Libertatea de expresie este un instrument folosit de liberalii occidentali pentru a împiedica ”suveranitatea informațională” in statele lor, condideră Așmanov. Iar ”dacă nu ai suveranitate informarțională îți poți pierde suveranitatea, adică încetezi să mai fii un stat independent”. Libertatea cuvântului ”este folosită de SUA în războiul informațional împotriva altor state”, pentru că astfel informațiile controlate de SUA penetrează aceste state. ”Suveranitatea este anihilată de puteri străine în primul rând prin diseminarea informației și apoi prin substituirea ideologiei”. Este motivul pentru care guvernele trebuie să se protejeze printr-un ”scut și o sabie informaționale”, spune Așmanov.

Scutul înseamnă: un nivel ridicat de computerizare în țară, imaginea internă și externa și externă a statului trebuie să fie pozitivă, o ideologie națională care să uneasca un număr mare de oameni într-un anumit scop, legislație, o infrastructură națională a internetului.

Sabia înseamnă: sisteme de propagandă externă, promovarea produselor culturale naționale, promnovarea unei imagini pozitive pe internet și distrugerea imaginii inamicului, subminându-i credibilitatea internațională, legi care să prevadă sancțiuni împotriva hackerilor și a celor care incită la revoluții.

Conservatorii tună împotriva liberarlilor din Silicon Valley

În timp ce Duma de Stat de la Moscova legiferează ”suveranitatea internetului” , conservatorii aflați la guvernare ăn SUA încep lupta pentrui propria libertate a internetului. Donald Trump Jr, fiul președintelui SUA, a publicat un editorial în The Hill în care acuză marile companii din lumea internetului că fac jocurile politice ale liberalilor. Trump Jr. pare să militeze pentru o versiune proprie a ”suveranității internetului”, pe care să-l extraga de sub ”suzeranitatea” taberei liberale globaliste.

”Se pare că Facebook și-a modificat algoritmul în așa fel încât să recunoască sintaxa și stilul conservatorilor, pentru a nu promova conținutul acesta”, scrie Donald Trump Jr. ”Lobby-iștii din Silicon Valley au aruncat cu milioane de dolari în mlaștina de la Washington pentru a convinge tabăra conservatoare că ei respectă sistemul pieței libere și proprietatea privată”. ”Daca nu sunt controlate, companiile Big Tech și activiștii liberali ar putea să construiască un ”sistem al creditelor sociale” – nu foarte diferit de ceea ce comuniștii au implementat sub forma unui coșmar în China – un sistem care să-i excludă pe conservatori dintr-o bună parte a societății americane, pentru simplul motiv că viziunea lor diferă de cea a șefilor companiilor big tech. Niciun principiu conservator nu ne obligă să stăm deoparte în timp ce cele mai bogate companii din lume abuzează de puterea pe care le-o dăm”.

Sistemul ”creditelor sociale” din China

Sistemul chinez comparat de Donald Trump Jr. cu un „coșmar” pare să se impună ca o țintă a organizării internetului și libertății de expresie către care, fiecare în felul ei, se îndreaptă marile puteri. Așa cum măsurile adoptate în UE și SUA tind să se apropie de controlul internetului pe care vrea să-l exercite statul rus, la fel Vladimir Putin tinde către controlul mediului online brevetat în China. Pe lângă ”Marele Firewall” care filtrează întregul conținut oline, in China este aplicat la nivel experimental și sistemul ”creditelor sociale”, un sistem al cărui principiu a fost sumarizat de Business Insider: să ai încredere în sistem este o virtute, să nu ai încredere este o rușine. Sistemul monitorizează în mod integrat toate acțiunile cetățenilor, de la cele în mediul online, până la comportamentul surprins de camerele de supraveghere din locurile publice. Sunt penalizate nu doar criticile aduse guvernanților sau opiniile politice contrare, ci și conducerea imprudentă a autovehiuculelor, fumatul în spații neamenajate special, achiziționarea unui număr prea mare de jocuri video, postarea unor informații false în mediu online. Sancțiunile merg de la interzicerea accesului la internet, până la interzicerea accesului la anumite școli, la călătoriile cu trenul sau avionul și părăsirea țării.

Acest sistem al ”creditelor sociale” este ajutat nu numai de activitatea indivizilor pe platformele sociale, ci și de plata în sistem digital și dispariția treptată a banilor cash. Întreg comportamentul de consum al indivizilor, la fel ca și prezența lor într-un numit loc pot fi astfel lesne monitorizate.

Totul pentru apărarea agendei grupurilor privilegiate

Toate instrumentele de mai sus se regăsesc și în societățile occidentale și sunt utilizate într-o proporție și mai mare decât in China, cu marea diferență că în Occident nu a fost adus în dfiscuție un sistem al ”creditelor sociale”. Acest sistem marge mână în mână cu partea întunecată a platformelor sociale online, zona invizibilă a aisbergului, în care se adună cantități uriașe de informatii despre fiecare utilizator, informații tranzacționate în scop comercial și politic.

Fie că este vorba despre China, Rusia, UE sau SUA, supravegherea spațiului virtual, acumularea de informații și folosirea acestora în laboratoarele marilor forțe politice și economice este justificată oficial prin amenințarea externă. UE propue aceste măsuri pentru contracararea propagandei ruse, regimul Putin propune un ”internet suveran” pentru contracararea potențialelor atacuri cibernetice din partea SUA, Casa Albă vrea o ofensivă împotriva companiilor big tech pentru a le scoate de sub influența globaliștilor, China a restrâns dramatic accesul la internet invocând acelasi pericol cibernetic reprezentat de Occident.

”Scopul societal al presei este să inculce și să apere agenda economică, socială și politică a grupurilor privilegiate care domină societatea și statul. Mass media acționează în acest scop în mai multe feluri: prin alegerea și elaborarea subiectelor, emiterea îngrijorărilor, filtrarea informațiilor, alegerea tonului și menținerea dezbaterii în limitele unor premise acceptabile”, spunea in 1998 Noam Chomsky. În cele două decenii care au trecut, aceste acțiuni au fost preluate și de mediul online. Aici, China și sistemul său orwellian aflat în stadiul de experiment stabilesc un cel mai mic numitor comun periculos spre care tind să se îndrepte marile puteri ale lumii de azi, care par să își dea mâna departe de ochii cetățenilor, în partea întunecată a marilor rețele sociale.

LA VREMURI NOI,ACELEASI NARAVURI,SE INTAMPLA ACUM: PLIC SECRET DE LA DNA PENTRU JUDECATORI!

20 mart.

Judecătorul Ștefan Pistol, președintele completului care judecă dosarul Microsoft de la instanța supremă, a anunțat, la termenul de marți, că a primit de la DNA un plic galben, confidențial, destinat doar magistraților din dosar. Magistratul a subliniat că nu a deschis plicul, transmite Mediafax.

În urma discuției de la ședință, cu avocații și cu procurorul, s-a luat decizia să fie transmisă o cerere către DNA prin care solicită informații cu privire la conținutul plicului. După ce procurorii anticorupție vor transmite un răspuns, se va adopta decizia dacă plicul va fi deschis sau nu.

Avocatul Dan Chitic a precizat, pentru agenția de presă, că un astfel de demers încalcă principiile dreptului la apărare.

„Am insistat pe faptul că un astfel de demers este absolut nelegal și că încalcă cele mai elementare drepturi la apărare și la un proces echitabil atâta vreme cât noi, apărarea, nu am fi avut acces la un astfel de document care nu putea fi catalogat nici ca probă. Eu, unul, am solicitat ca acest document să fie trimis sigilat înapoi. Nu există niciun temei legal pentru a face o astfel de procedură, în niciun cod. Am solicitat ca plicul sigilat să fie înapoiat, atâta vreme cât deschiderea lui și luarea la cunoștință a informațiilor din acel plic ar putea afecta în mod evident judecata celor care sunt chemați să facă dreptate în acel dosar”, a declarat Dan Chitic, avocat în dosarul Microsoft.

Următorul termen a fost stabilit pentru 16 aprilie, ora 8:00.

În acest dosar, DNA a dispus, în luna septembrie a anului 2017, trimiterea în judecată a fostul ministru Gabriel Sandu, a fostului şef al Microsoft România Călin Tatomir şi a oamenilor de afaceri Claudiu Florică şi Dinu Pescariu în dosarul „Microsoft III”. Aceştia sunt acuzaţi că au prejudiciat statul cu peste 51 de milioane de euro.

„În condiţiile în care, în luna aprilie 2009 expira contractul comercial privind închirierea de licenţe Microsoft nr. 0115RO/15.04.2004, inculpatul Sandu Gabriel, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi la instigarea inculpaţilor Florică Claudiu Ionuţ şi Pescariu Dinu Mihail, a depus diligenţele necesare pentru încheierea unui nou contract de închiriere software”, a arătat DNA la acea vreme.

În acest context, Pescariu şi Florică, în calitate de reprezentanţi în fapt/drept ai societăţii D.Con.Net AG, pentru a fi favorizaţi în câştigarea licitaţiei publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, Gabriel Sandu, căruia i-au şi plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentinţa nr. 258/24.03.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 1191/1/2015, au fost condamnaţi Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel pentru trafic de influenţă).

VICTORIE PENTRU ALINA BICA!

20 mart.

alina bica

Victorie pentru Alina Bica. Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-şef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Contestaţia în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistraţii au hotărât, de asemenea, desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.

Instanţa menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei. Alina Bica se află, potrivit ultimelor informaţii, în Costa Rica şi a declarat, în cadrul unei intervenţii telefonice la un post tv, că nu vrea să se mai întoarcă în România.

BOMBA -BOMBELOR IN PROCESUL POLITIC A LUI LIVIU DRAGNEA.SCAPA LIDERUL PSD?!

20 mart.

Avocați din procesul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și jumătate cu executare în primă instanță cer desființarea sentinței și rejudecarea procesului, aflat acum în stadiu de apel.
Apărătorii spun că procesul a fost judecat de un complet penal obișnuit, și nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.

Apărarea lui Liviu Dragnea, dar și cea a fostei directoare DGASPC Teleorman au depus la ÎCCJ cereri prin care susțin că decizia de la fond a fost pronunțată de un complet nelegal și cer rejudecarea dosarului de către un complet de 3 judecători specializat pe cauzele de corupție.

Toni Neacșu, dar și avocații lui Liviu Dragnea, au invocat, la termenul de luni în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, o nulitate absolută privind nelegala compunere a completului de fond pentru completuri specializate pe fapte de corupție.

Concret, avocații vor rejudecarea fondului cauzei de către un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție specializat pe fapte de corupție. Avocatii susțin că a fost constituit nelegal completul de 3 judecători care a pronunțat decizia în primă instanță, în care Dragnea a primi 3 ani și jumătate de închisoare.

„Trebuie spus că în calitate de avocat am invocat această nulitate absolută în dosarul din apel, pentru clienta mea nu pentru altcineva, și că am deplină încredere în modul de soluționare a ei de către completul de judecată investit. Dacă se va admite acest motiv de apel, soluția legală este trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la un complet de 3 judecători specializat pe judecarea cauzelor de corupție, legal înființat. Nu ascult încă la zvonurile care spun că la nivelul ICCJ s-a conștientizat de ceva vreme această vulnerabilitate majoră – dată de încălcarea flagrantă de către conducerea administrativă, din nou, a legii de organizare, așa cum a fost și cu completele de 5 – și s-a decis acoperirea ei prin deciziile ce vor fi luate. Chiar cred că judecătorii supremi nu iau decizii în funcție de agenda publică ori calendarul alegerilor. Dacă sunt prea naiv vom vedea”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacșu, apărarea Olguței Șefu, din dosarul DGASPC.

Avocatul Toni Neacșu explică exact despre ce ar fi vorba

Potrivit art 29 din Legea 78/2000, „Pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.” Cauzele de corupție nu sunt judecate de completele penale obișnuite ci doar de complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție.
Din 2003, de când există această formă a legii, ea fiind, tautologic, obligatorie, toate instanțele obișnuite au înființat, la început prin Hotărâri ale CSM iar mai apoi prin hotărâri ale colegiului de conducere, complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție. E vorba despre curți de apel, tribunale și judecătorii. La o singură instanță nu există și nu au existat complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție în prima instanță.
Evident, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin Recursul în interesul legii nr. 17/2018 ÎCCJ a stabilit deja, în materie civilă dar în interpretarea unor norme de organizare judecătorească comune cu penalul, că „Normele care reglementează competența materială procesuală (specializată) sunt în mod evident de ordine publică întrucât ocrotesc un interes public – buna administrare a actului de justiție, prin specializarea judecătorilor, necesară în raport cu complexitatea și numărul cauzelor.”

Prin Decizia 685/2018, CCR a sancționat deja ÎCCJ pentru nerespectarea legii în ce privește modul de constituire a completelor de 5 judecători.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu nerespectarea legii în ce privește înființarea completelor specializate pentru judecarea cauzelor de corupție și judecarea cauzelor în fond de către completele de 3 judecători cu nerespectarea principiului legal al specializării”, a scris Toni Neacșu pe contul său de pe rețeaua socială.

BREAKINGS NEWS.DEMISIE LA VARFUL DNA.RENUNTA LA POST!

20 mart.

Marius Iacob, procurorul-şef adjunct al DNA, a demisionat din funcţie. Decizia acestuia vine după ce luni, 19 martie, ÎCCJ a dat dreptate Inspecţiei Judiciare şi a decis sancţionarea disciplinară a lui Iacob cu „avertisment”.

Astfel un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis luni o acţiune a Inspecţiei Judiciare şi a dispus ca procurorul-şef adjunct al DNA, Marius Iacob, să fie sancţionat cu avertisment pentru săvârşirea unei abateri disciplinare.

Iniţial, în septembrie 2018, Secţia pentru procurori a CSM a decis că Marius Iacob nu a săvârşit o abatere disciplinară, însă Inspecţia Judiciară a făcut recurs, care a fost admis luni de Instanţa supremă.

„Cu majoritate. Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva hotărârii nr. 9P din 11 septembrie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr.8/P/2018. Casează în parte hotărârea atacată şi, în rejudecare, admite în parte acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară. În temeiul art.100 lit.a) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aplică pârâtului Iacob Marius Constantin – procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sancţiunea constând în ‘avertisment’ pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.m) teza a doua din aceeaşi lege”, se arată în decizia instanţei.

De asemenea, Carmen Simona Ricu, procuror şef serviciu în cadrul DNA, a fost sancţionată cu avertisment pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.m) teza a doua din aceeaşi lege.

A existat şi o opinie separată a judecătorului George Bogdan Florescu în sensul respingerii, ca nefondat, a recursului declarat de Inspecţia Judiciară şi menţinerii deciziei CSM.

Pe 4 mai 2018, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiune disciplinară faţă de Marius Iacob pentru nerespectarea dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, precum şi pentru nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ, dispuse în conformitate cu legea de conducătorul Parchetului, ori a altor obligaţii cu caracter administrativ, prevăzute de lege sau regulamente.

Acţiunea disciplinară a Inspecţiei Judiciare are legătură cu fostul procuror DNA, Mihaiela Iorga Moraru, în prezent procuror în cadrul Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţiei. Mihaiela Iorga Moraru a fost revocată de la DNA, după un conflict cu Laura Kovesi.

„Prin desemnarea doamnei Carmen Simona Ricu să reprezinte DNA la judecarea cauzei având ca obiect suspendarea executării Ordinului procurorului-şef al DNA 301 din 5 iulie 2017 privind pe doamna procuror Mihaiela Iorga Moraru, a încălcat prevederile articolelor 5 alineatul (1) şi (2), 6 alineatul (1) şi (2); 7 alineatul (1) şi (2) ale Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) nr. 62 din 1 aprilie 2016 privind participarea procurorului în cauzele civile, precum şi ale punctului 10 litera C din Anexa 3 la acelaşi ordin, care, pe de o parte, limitează participarea procurorilor DNA în anumite tipuri de cauze civile şi, pe de altă parte, impun participarea în toate celelalte cauze civile, inclusiv cele care privesc activitatea Parchetelor militare, a procurorilor din cadrul Parchetelor de pe lângă instanţe şi de la Biroul de reprezentare al Serviciului judiciar civil din cadrul Secţiei judiciare a PÎCCJ; articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul de ordine interioară al DNA, care reglementează limitativ atribuţiile consilierului juridic al DNA, fără să existe posibilitatea substituirii acestuia în faţa instanţelor de judecată de un procuror din aceeaşi structură”, arăta Inspecţia Judiciară.

Inspecţia Judiciară mai spunea că procurorul Carmen Simona Ricu a încălcat regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor funcţiei de magistrat, prin participarea la procesul civil care o privea pe Mihaiela Iorga Moraru.

%d blogeri au apreciat asta: