EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI ,GAULEITERUL NAZI ,KLAUS WERNER JOHANNIS SI-A DAT ARAMA PE FATA:CINIC ,AROGANT,DISPRETUITOR ACEST SAS CARE URASTE POPORUL ROMAN ,ISI PERMITE SA -L JIGNEASCA :ACEST INDIVID BOLNAV,IN NEBUNIA SA SI PRIN CDECLATIA SA CA EXISTA DOUA POPOARE :”ROMANII SI MOLDOVENII DE PESTE PRUT FACE UN SERVICIU CUPLULUI MERKEL -PUTIN,RECUNOSCAND CA PAKTUL NAZIST RIBENNTROP-MOLOTOV EXISTA PENTRU EL SLUGA IMPERIULUI RUSO-GERMAN!

Intenționat sau nu,  Klaus Werner Iohannis a făcut o gafă imensă în cadrul dezbaterii de marți, „Președinte sau cetățean/ om politic și societate civilă” când a fost întrebat de ce în Anul Centenar nu a fost organizat un referendum cu privire la Unirea României cu R. Moldova. Sec, fără să stea prea mult pe gânduri, șeful statului a răspuns: „atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.

Întrebare: „ E vorba de Unirea cu R. Moldova. De ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul doi a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul, sunt convins, nu va vota niciodată această Unire și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce și când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?”

Răspunsul lui Klaus Iohannis: „Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”.

Reamtim că anul trecut, pe 28 martie, Iohannis justifica absența sa de la ședința comună din Parlament, pentru marcarea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, prin faptul că discursurile bombastice în stil „populist-electoralist” nu ajută nici Republica Moldova, nici România. Iohannis, invitat în An Centenar la ședința solemnă din Parlament, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, nu s-a prezentat, mulțumindu-se să transmită un mesaj.

În 2015 președintele României retrimitea la Parlament pentru reexaminare legea prin care Avram Iancu era declarat oficial erou martir. Pentru ca ulterior, aflat în vizită oficială în Ucraina, șeful statului român să evite întâlnirea cu comunitatea de români din țara vecină, comunitate supusă unui proces de ucrainizare forțată.

Președintelui României ar trebui să i se reamintească, măcar în ultimul ceas, că istoricii de la Academia Română au demonstrat că pe ambele maluri ale Prutului locuiește același popor, român, divizat pe moment în două state.  Și că  așa zisul „popor moldovenesc”, adică altceva decât „poporul român”, a fost inventat de propaganda rusească și de cea ucrainană.

Ziarulnational.md publică, pentru cei care ignoră Istoria, pasaje dintr-un discurs ținut de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, în Anul Centenar:

*Moldovenii ne-au dat cea mai profundă lecție de românism! Sacrificiul Moldovei și al moldovenilor a născut România și pe români

*La 24 ianuarie 1859 nu s-a unit Moldova cu Țara Românească, ci s-au unit două țări românești împreună. (…) Moldova era o țară la fel de românească precum era și Valahia. La 1859, s-au unit Moldova și Țara Românească prin voința națiunii române și cu acordul parțial al unora dintre marile puteri.

*Mai există însă în spațiul public și o distincție mult mai gravă, aceea dintre moldoveni și români, pe care mulți dintre noi, în țară, o luăm în derâdere sau o socotim minoră.

Aceasta este însă sistematic cultivată de către unii străini, mai ales în Răsărit, dar și de către unii români din Republica Moldova, moștenitori ai educației (propagandei) sovietice sau cumpărați spre a o răspândi și susține. Românii din țară tratează superficial această deosebire inventată, pentru că orice om știe că toscanii sunt italieni, că saxonii sunt germani, că normanzii sunt francezi, că toate națiunile au ramuri locale și regionale etc.

NAZISMUL IN FLOARE LA USR – PLUS: O SUSTINATOARE RAMONA POPESCU CONSIDERA CA AVORTUL TREBUIE SA FIE OBLIGATORIU PENTRU 92% DINTRE ROMANI AL CAROR FAMILII NU AU UN VENIT MEDIU!

 

UNIUNEASOROSISTA-SECURISTA DIN ROMANIA ,CARE PROMOVEAZADOCTRINANAZISTA A LUIHITLER-HIMMLER-BORMANN-MENGELETREBUIEINTERZISPRIN LEGE SI DESFIINTAT CA SA NU PARTICIPE LA VOT ASA CUM A INTERZIS SI STATULISRAEL UN PARTID POLITIC EXTREMIST!

Ramona Popescu, unul dintre susținătorii importanți ai USR, consideră că avortul ar trebui să fie „mandatoriu și obligatoriu” pentru familiile care nu au un venit mediu.

„Și mai mult decat atât, avortul trebuie să fie mandatoriu și obligatoriu pentru familiile care nu au un venit mediu, pentru familiile care nu pot asigura creșterea sau hrănirea corespunzătoare a copilului, pentru familiile în care nici unul dintre cei doi parteneri în creșterea și educația copilului nu are loc de muncă”, a scris Ramona Popescu pe Facebook, potrivit stiripentruviata.ro.

Sursa citată notează că, în 2018, un comunicat al Institutului Național de Statistică arăta că circa 92% dintre români au salariul mai mic decât salariul mediu pe economie.

Senatorul PSD Radu Preda s-a arătat indignat de discursurile și măsurile pe care USR – PLUS le ia și se întreabă cum este posibil ca aceștia să ceară ca oamenii mai nefericiți din punct de vedere financiar să nu aibă dreptul la copii.

„Discursul și măsurile USR-PLUS devin din ce în ce mai radicale și mai aberante, după aruncarea în închisoare prin OUG, după ce am aflat că mâncatul de fasole și flatulența distrug clima globală, azi aflăm că dacă ești mai puțin fericit de soartă și ești sărac ar trebui să-ți fie interzis să ai copii.

Conform doctrinei USR copiii sunt doar pentru bogați! Ideile cred că le pot descrie doar ca fiind…BOLNAVE! Citiți și vă cruciți!”, a declarat senatorul PSD Radu Preda.

CURAT IMPARTIAL! MARCA JOHANNIS!

Președintele României, ca tot activistul, în buza alegerilor europarlamentare. Klaus Iohannis participă sâmbătă la încă un eveniment marca PNL, al doilea în decurs de o săptămână.

„Tineretul Naţional Liberal organizează sâmbătă, 23 martie a.c., începând cu ora 18:00, la Centrul Internaţional de Conferinţe „Casino” din Sinaia, Gala Premiilor TNL „Mircea Ionescu Quintus”, eveniment ce are ca scop recunoaşterea şi promovarea activităţii tinerilor liberali din întreaga ţară. Gala din acest an se va bucura de prezenţa Preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi de participarea preşedintelui PNL, Ludovic Orban, şi a unor candidaţi PNL la alegerile europarlamentare. De asemenea, la reuniune vor mai lua parte lideri locali liberali şi aproximativ 400 de tineri liberali din toată ţara”, anunţă PNL.

Conform sursei citate, preşedintelui Klaus Iohannis i se va oferi premiul „Garantul democraţiei”.

Sâmbăta trecută, Iohannis a fost prezent la summit-ul PPE de la București în cadrul căruia au fost lansați candidații PNL la europarlamentare (Video). Președintele nu a ratat ocazia și a lansat atacuri la guvernanți.

SUM SI-A PUS JOHANNIS BISERICA IN CAP!

Afirmațiile președintelui Klaus Iohannis de marți seară cu privire la referendumul eșuat pentru familie au iritat Patriarhia. Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei, vorbește miercuri într-un comentariu postat pe un site despre „ofensă” adusă a „peste 4 milioane de români”, menționând totodată că „a-i asimila pe cei care s-au abținut să voteze, din diverse motive, la Referendumul pentru Căsătorie cu partizanii votului negativ este o interpretare cu totul abuzivă”.

Ce a spus Iohannis

”Vă amintiți, când a apărut acea idee cu referendumul, eu, dintr-o dată, am devenit inamicul public numărul unu pentru o grămadă de oameni, când am spus că trebuie să fim toleranți. Şi s-a văzut că, din păcate, am avut dreptate. Cei care au promovat referendumul au fost orice, numai toleranți nu. Dar românii au fost mult deasupra acestui discurs. Au dat o lecție imensă acestor infatuați care au propagat ura și, pur și simplu, cum se spune mai popular, i-au tratat cu flit. Deci, dacă vrem să revenim la conceptul acela „înțelepciunea mulțimii”, românii au fost mult deasupra clasei politice, cel puțin a acelei părți care a promovat agresiv și cu un discurs bazat de multe ori pe ură și intoleranță acel referendum. Deci românii au demonstrat că sunt un popor deschis, înțeleg, și, la o adică, acționează cu totul și cu totul altfel decât se așteaptă unii politicieni și unii sociologi.”.

Ce zice BOR, prin purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu:

„A idolatriza toleranța (care are stabilimentele ei) și care nu doar că nu e automat și în orice context o virtute, dar care practicată fără discernământ poate destructura etic o societate (de exemplu, toleranța față de corupție, față de disoluția familiei, față de siluirea ordinii morale, față de asaltul marginii asupra centrului etc.), este ceva lipsit de claritate spirituală.

A ofensa peste 4 milioane de români lucizi și fideli unor valori limpezi validate de istorie, nu de toane ideologice, și fără de care o societate face implozie, români care nu s-au lăsat îmbrobodiți de valul imens și murdar de manipulare mediatică, cărora li se adaugă alte milioane de români care gândesc familia naturală în aceiași termeni, dar care au fost influențați de această manipulare, nu are în sine nimic aristocratic.

A jubila incitator, lipsit de imparțialitate și eleganță în fața confruntării civice dintre cei care „dau cu flit” normalității și cei care vor să o apere democratic, nu are în sine nimic constructiv. Asemenea atitudini – toate, în răspăr cu creștinismul asumat ca mod de viață –  exprimă sumar, dar edificator viziunea post-modernă lipsită de imaginație morală a lui homo eticus trăitor în sterilizantul ev media și în epoca post-adevăr.

În acest context recent și artificial revizitat cred că este important să ne reamintim și un lucru de neignorat în logica spiritului democratic onest: Comisia de la Veneția nu recomandă existența unui cvorum (prag minimal) de participare pentru consultările cetățenești, întrucât îi poate asimila în mod nelegitim pe cei care se abțin sau nu pot participa din diverse motive cu partizanii votului negativ.

A-i asimila pe cei care s-au abținut să voteze, din diverse motive, la Referendumul pentru Căsătorie cu partizanii votului negativ este o interpretare cu totul abuzivă, și exact asupra riscului unei astfel de răstălmăciri a realității atrage atenția recomandarea Comisiei de la Veneția”.

VIDEO Iohannis despre referendumul pentru familie

HILDELGARD BRANDL A INCERCAT SA-SI RETROCEDEZE PROPRIETATILE PE CARE FAMILIA EI LE-A LUAT CU JAPCA IN ANII NAZISMULUI DE GRUPUL ETNIC GERMAN!

Casă cu casă. Hildegard Brandl a încercat să-și retrocedeze proprietăți pe care familia ei le-a dobîndit în anii nazificării Grupului Etnic German de la o familie de evrei

Dosarele de retrocedare din Sibiu scot la iveală unele adevăruri istorice dureroase. Din analiza acestor cazuri, avem șansa de a reconstitui unele momente tenebroase din vremea celui de-al doilea război mondial. De asemenea, descoperim personaje importante din vremea noastră, care, în încercarea disperată de a scoate  bani din procesul de restitutio in integrum, se deconspiră ca fiind urmași ai colaboratorilor regimului nazist din România.

  Înaintașii deputatei PNL Hildegard Brandl, membri ai Grupului Etnic German

Un asemenea subiect avem în dezbatere în acest articol. În speța de față vorbim despre procesul deschis de  Hildegard Brandl (în calitate de mandatară a familiei sale), o apropiată a Iohanniștilor, pentru recuperarea mai multor imobile și terenuri din Sibiu, care ar fi aparținut înaintașilor ei. O parte din aceste bunuri revendicate, astăzi, de Brandl au fost proprietăți luate abuziv de statul totalitar din vremea războiului unei familii de evrei, în baza legilor punitive din timpul celui de-al doilea război mondial și care au ajuns atunci, în 1940, pe mâna unor străbunici ai doamnei deputat (familia Fleischer), privilegiați de statutul de membru al Grupului Etnic German.

În urma cercetării atente a unor documente din arhivă, aflăm că proprietățile străbunicilor lui Brandl, aflate pe numele lui Charlotte și Maria Fleischer, au fost confiscate, după 23 august 1944, de statul român, prin decret regal, în baza Convenției Comisiei Aliate semnate de țara noastră. Înaintașii deputatei Hildegard Brandl apar pe lista CASBI (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice), instituție care a fost înființată special pentru a gestiona bunurile „dușmanului” și care a funcționat până la instaurarea comunismului. Acest lucru demonstrează, fără putință de tăgadă, că rudele de sânge ale deputatei PNL, care au trăit în vremea războiului, au colaborat cu regimul nazist, fiind membri ai GEG.

Mai mult, rudele de sânge ale  doamnei Brandl, beneficiind de un statut special în mediul hitlerist din Sibiu, au stat la masa celor care au tras foloase de pe urma prevederilor antievreiești din vremea celui de-al doilea război mondial. Astfel, familia Fleischer, adică străbunicii lui Hildegard Brandl, și-au însușit terenuri confiscate de la un avocat evreu, ca rezultat al politicii statului totalitar de deposedare de bunuri a populației „inamice”. Totuși, toate încercările familiei Brandl, de după 1989, de a intra în posesia bunurilor revendicate, în baza legilor de reconstituire a proprietății, au eșuat în condițiile în care nu au putut dovedi că au fost naționalizate de comuniști, deoarece au fost  confiscate de regimul regal pentru colaborare cu naziștii.

                               Se revendică o stradă întreagă

Procesul de retrocedare către familiei Brandl a început în 2001 prin solicitări în instanță, iar apoi, din 2005, prin deschiderea unui dosar de restituire (nr. 7465) la Primăria Sibiu și prin notificarea depusă la Oficiul de Cadastru. Dosarul a fost gestionat de Hildegard Brandl, împuternicită de tatăl său, Viktor Adrian Brandl, în numele bunicii ei, Erna Alice Ciuceanu, născută Fleischer (fata Mariei Fleischer). Actele notariale au fost întocmite de Radu Gabriel Bucșe, iar reprezentarea în instanță a fost asigurată de casa de avocatură Dorin Suciu. Poate nu întâmplător, cele două notabilități din oraș au lucrat direct sau indirect cu Klaus Iohannis în retrocedările de case către familia sa sau către FDGR și Biserica Evanghelică. Totul, în perioada în care Iohannis a fost primar al Sibiului.

Potrivit dosarului de retrocedare, familia Brandl revendică întreaga stradă Islaz din Sibiu, plină de case și terenuri, dar și terenuri din centrul orașului (cum ar fi locul unde s-a construit magazinul Dumbrava), precum și despăgubiri financiare de peste un milion de mărci germane, acolo unde nu se putea retroceda în natură. Deși la dosar nu au fost depuse documente sau probe concludente, doamna Brandl a continuat până în pânzele albe cu revendicarea doar a unei case și a terenului de sub ea, de pe strada Izlazului nr. 10, dar și a terenului de grădină din spatele imobilului, care a aparținut familiei avocatului Matyaș Lazăr, un lider al comunității evreiești din Sibiu în perioada interbelică.

                            Proprietarul de drept nu avea habar

Abia după trei ani, în 2008, a aflat familia Avram, proprietara de drept din strada Islazului nr. 10, că imobilul său este în plin proces de retrocedare.  Nici Primăria, nici Oficiul de Cadastru nu i-a înștiințat că există o notificare de restituire. Totul s-a făcut pe ascuns, „noaptea ca hoții”. Doar dintr-o întâmplare, Maria Avram a aflat că este pe cale să-și piardă casa. „Am aflat de situație pentru că trebuia să plătesc impozitul”, ne-a declarat doamna Avram. Mai mult, clădirea, ca bun aparținând familiei Avram, a fost radiată din cadastru. Din senin, au dispărut câteva pagini ale acestei proprietăți.

De aici începe o adevărată luptă a familiei Avram pentru redobândirea casei sale, care se finalizează printr-o victorie în instanță, în anul 2015. Lupta s-a purtat nu numai cu doamna Brandl și cu influențele sale la cel mai înalt nivel, dar și cu Primăria, care avea ca atribuție soluționarea cazului, potrivit legilor de reconstituire a dreptului de proprietate. Deși putea rezolva foarte repede dosarul, dând respingere, ținând cont de lipsa de documente justificative pentru restituire, Primăria a tergiversat închiderea cazului. Potrivit declarației doamnei Avram, Primăria a așteptat ani de zile ca familia Brandl să aducă documentele necesare pentru restituire. Dar acestea nu au venit niciodată.

                                  În final, Primăria respinge

Abia pe 18.05.2015, Primăria respinge definitiv cererea de retrocedare depusă de Viktor Brandl, prin mandatarul Hildegard Brandl, „întrucât nu au fost depuse înscrisurile prevăzute de art. 23 din Legea 10/2001”. Deci, după 13 ani de când această cerere a fost depusă la Primărie! Ani în care Maria Avram a alergat disperată pe la toate autoritățile pentru a nu fi evacuată din propria casă, construită de tatăl său în 1970.

Dar Brandl nu s-a lăsat și a dat în judecată Primăria pentru această decizie. Sentința definitivă și irevocabilă a venit în data de 03.12.2018, când Tribunalul Sibiu „respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul Brandl Viktor”. Dreptatea nu a putut fi obținută decât după un război total, care a durat 17 ani. De menționat este și faptul că familia Brandl s-a zbătut să pună mâna și pe terenul din spatele casei Avram, din strada Izlazului nr. 10. Adică pe un teren de casă și grădină, care a aparținut familiei  avocatului dr. Lazăr Matyaș, un evreu de frunte din Sibiu. Acesta a fost deposedat de bunurile sale în urma legilor de românizare din vremea regimului Antonescu, beneficiară fiind familia înaintașilor deputatei Brandl, mai exact a soților Fleischer. Potrivit legilor românizării, Guvernul Antonescu a urmărit deposedarea evreilor de proprietățile lor și scoaterea acestora la licitație, pe sume derizorii. De această legislație au beneficiat din plin și liderii Grupului Etnic German, acolo unde această formațiune paramilitară funcționa ca „stat în stat” (de exemplu, Sibiu, Brașov).

Așa și familia Fleischer, colaboratoare a regimului nazist, s-a folosit de legislația antievreiască a Guvernului Antonescu pentru a intra în posesia bunurilor dr. Matyaș din strada Izlazului. Potrivit documentelor vremii, a fost vorba despre scoaterea la licitație a terenurilor respective (o formă de acoperire a abuzului evident, utilizată la acea vreme) ale avocatului evreu, pe o sumă modică, iar cumpărător a fost Iohann Fleischer, capul familiei.  Acesta și-a trecut casele obținute de la evreu pe numele soției sale, Charlotte Fleischer, născută Haas, și al cumnatei sale, Maria Fleischer, născută Schultz (soția fratelui său Viktor). Trebuie precizat că parte din proprietatea acestei familii, colaboratoare cu regimului nazist, trecută pe numele Charlotte Fleischer apare în arhivele naționale ca fiind confiscată după 1944 și trecută în patrimoniul Casei de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI), instituție care a gestionat, până la instaurarea regimului comunist, toate bunurile preluate de la dușmanii Aliaților, în baza convențiilor internaționale. La dosarul CASBI, persoane fizice, județul Sibiu, apare, la numărul 885, Charlotte Fleischer, cu adresa Sibiu, strada Friedenfels nr. 13. Este vorba de actuala strada Noica, ce cuprindea și o parte din strada Unirii. Menționăm că Hildegard Brandl a revendicat și terenul pe care s-a construit Magazinul Dumbrava, situat pe strada Unirii.

                   Avocatul și-a recuperat bunurile după război

Avocatul Matyaș și-a recuperat terenul din strada Izlazului în urma unui proces din 1946, demonstrând că a fost deposedat în mod ilegal. Astfel, potrivit sentinței civile nr. 48/1946 a Tribunalului Sibiu, dr. Lazăr Matyaș a cerut „anularea și revocarea unor cote de dispoziție, în împrejurări excepționale” și dispune „anularea licitației ținute în ziua de 21 octombrie 1940, la cartea funciară, la imobilele (n.r. – terenuri) cuprinse în registrul comunei Turnișor (n.r. – actual municipiul Sibiu, care cuprindea și strada Islazului), cu nr. 2145 și 32 c.f.”. Instanța „obligă pârâtele Charlotte Fleischer, născută Haas, și Maria Fleischer, născută Schultz, din Sibiu, să restituie aceste imobile reclamantului, iar reclamantele să fie obligate să restituie pârâtelor suma de 89.700 lei drept plata făcută de pârâtă de adjudecare a imobilelor (n.r. – terenuri)”. Instanța constată că „reclamantul a depus la dosar o tranzacție încheiată în data de 19 martie 1946 între ea și partea pârâtă” și, astfel, consimte la „reîntabularea dreptului de proprietate în favoarea reală a reclamantului”.

De asemenea, în cartea funciară a acestor imobile se arată: „În baza sentinței Tribunalului Sibiu, cu nr. 48 din 28 martie 1946, dosar nr. 1116/1945 și a tranzacției anexă, conform art. 19 și 20 din legea pentru abrogarea măsurilor legislative antievreiești publicate în Monitorul Oficial nr. 294 din 10 decembrie 1944, se restabilește starea cărții funciare anterioare, cu titlul de drept restabilire în favoarea lui dr. Lazăr Matyaș, avocat în Sibiu”.

În concluzie, putem spune că s-a făcut dreptate pentru familia Avram, în anul 2018, și pentru familia Matyaș, în anul 1946, în fața intențiilor „opresive” de deposedare de bunuri ale familiei lui Hildegard Brandl, ai cărei înaintași au fost lideri marcanți ai regimului nazist. Dreptate câștigată în instanță, după mulți ani de umilințe și tendințe discreționare ale autorităților locale, de atunci și de acum. Atunci, sub dictatul Grupului Etnic German, acum, sub autoritatea unei primării abuzive.

                                 Cine este Hildegard Brandl?

Parteneră de viață a omului de afaceri Dragoș Anastasiu, patronul de la Eurolines, Hildegard Brandl este membru PNL, candidată la alegerile din 2016, fără succes. Prietenă bună cu Carmen Iohannis și foarte apropiată de FDGR, este săsoaică de origine și a emigrat în Germania pe când avea 5 ani.

Getuța și Hilduța, două specialiste în retrocedări imobiliare frauduloase. Hildegard Brandl, care vorbește o limbă română stricată, spurcă cu falsul ei patriotism portul popular românesc. (Foto și text „Justițiarul”))

Și-a petrecut cinci ani în Venezuela (concindență sau nu, se pare că străbunicul său, Iohann Fleischer, s-a refugiat în această țară după război), unde a lucrat la câteva proiecte imobiliare, apoi s-a întors în țară. De profesie este arhitect, iar în politică a aterizat la îndemnul prietenului ei Dragoș.

                              Răspunsul doamnei Brandl:

„Pentru că familia mea trăiește în Germania, eu am fost mandatată să mă ocup de cererile lor de retrocedare în baza documentelor pe care le-au deținut și care aparțin familiei. S-au revendicat doar terenuri și nu case. Terenurile revendicate au fost cumpărate în mod legal în anii 1930 de către străbunica mea, Marie Fleischer, și de cumnata ei, Charlotte Fleischer, de la proprietarii de atunci. Cine anume a fost proprietar la acel moment nu mai știm. Soțul doamnei Charlotte Fleischer s-a numit Johann Fleischer și a fost fratele străbunicului meu, Viktor Fleischer. Străbunicul meu și fratele lui au avut până în anii 1940 un magazin de articole de pielărie.

Din câte știm noi, proprietățile în cauză ale familiei Fleischer (dar și, în general, ale populației germane din Ardeal, Banat și Satu Mare) au fost preluate în mod abuziv de regimul comunist, iar retrocedările sunt reglementate conform Legii 10 din 2001.”

                                                                                                                         Costel OPREA

Sursa: Cațavencii și Anchete online

SURSA:http://justitiarul.ro/

UN REFERENDUM ZOMBIE:”DACA INTREBARE NU E,RASPUNS NU E!”

Așadar s-a hotărât. Deși spune că încă nu. Dar că lucrează greu pentru asta. Iohannis va face referendum. Chiar în ziua alegerilor europarlamentare. Încă nu se știe care va fi înțeleapta întrebare adresată poporului. Dar o întrebare va fi. Pe lângă spectacolele curente, vom avea unul nou. Primul referendum tip zombie din istoria României.

Traian Băsescu, cât a fost el de Traian Băsescu s-a gândit că nu ar strica deloc să rupă Parlamentul. Puterea care-i stătea în coaste. Să-l facă mai mic. Și structurat la jumătate. Unicameral. O idee agreată de popor. Un popor neobișnuit cu sistemul parlamentar. Și care avea în față un Legislativ demonizat. Și după ce s-a gândit și a știut ce vrea, abia atunci a făcut un anunț public, și-a suflecat mânecile și a dat drumul la referendum. A făcut-o în ziua alegerilor. Pentru a aduce mai multă lume la vot. Și și-a atins obiectivul politic.

Parlamentul nu a devenit mult mai mic. Și nici nu s-a făcut unicameral. De fapt, nu acesta era obiectivul real. Obiectivul era propagandistic. Pur politic. Nicidecum de tip constituțional. Acum avem o operațiune făcută întrucâtva prin imitarea primeia, dar totuși pe dos.

Cum a procedat Klaus Iohannis? Mai întâi s-a gândit să facă și el un referendum. Ca tot omul. Să aibă „referendumul lui”. Și a declanșat procedurile. S-a bătut până când, după modelul Băsescu, a obținut acceptul de la Curtea Constituțională să facă referendum în ziua europarlamentarelor. Exact pe dos față de cum a recomandat Comisia de la Veneția. Dar #Rezist aplaudă. În acest caz, Comisia de la Veneția nu mai face nici doi bani. Partea interesantă, după opinia mea de-a, dreptul senzațională, este că abia după ce a decis că vrea să facă un referendum, Klaus Iohannis a început să se gândească, pas cu pas, și la tema acestuia. Ce întrebare urmează să-i pună cetățeanului? Despre ce? Și, în final, ce obiectiv va putea viza dincolo de propaganda pură, care este doar specialitatea politrucilor?

Problema e că domnul Klaus Iohannis nu are încă o întrebare. I-o sugerează Traian Băsescu, într-o încercare de a-și reîncălzi propria ciorbă. Ce ar fi să reia tema Legislativului cu doar 100 de parlamentari, dar fără a-l reunifica într-o singură Cameră? Dacă tot e un vid de idei în capul locatarului de la Cotroceni, nu ar fi exclus ca sugestia să prindă. Și, totuși, dacă va fi, despre ce va fi?

Ne spune, forțându-și la maximum clarviziunea, tot Klaus Iohannis. Va fi despre Justiție. Dar nu poți să faci un referendum despre Justiție în general. Și atunci este agitat din ce în ce mai insistent sloganul USR „Fără penali în politică”. Este perfect. Ce țară și-ar dori penali în politică? Ce popor cu mintea întreagă și-ar dori așa ceva? Prin urmare, ar putea să prindă. Dar cum? Întrebarea ar trebui să definească ce înseamnă un penal. Un anchetat? Un inculpat? Un condamnat în prmă instanță? Un condamnat definitiv? Un om eliberat condiționat? Un om în cazul căruia a încetat și condiționarea? Un om pe toată viața însemnat? Auăleu! Dar Constituția ce spune? Dar Uniunea Europeană? Și în ce politică nu mai au voie penalii? Nu mai au voie consilieri? Nu mai au voie primari? Nu mai au voie parlamentari? Nu mai au voie în Guvern? Nu mai au voie președinți ai Republicii? Dar au voie în funcții publice? Sau nu mai au voie nici în funcții publice? Oare ce ne spune Constituția? Nu are Constituția nicio rețetă pentru Klaus Iohannis? Nu-l învață Constituția cum ar putea pune o întrebare simplă, în niciun caz stufoasă, și la care să poată răspunde tot românul, cu inima ușoară? Asfel încât referendumul să-și îndeplinească și obiectivul propagandistic, și obiectivul politic? Și să poate genera și o schimbare a Constituției și a  legilor statului? Ei bine, în această privință, pentru Klaus Iohannis Constituția este ca o conservă ermetic închisă. Și vidată.

Ceva însă știe cu mare precizie Klaus Iohannis, în timp ce propune acest demers tip zombie. Și anume că răspunde pozitiv ultimatumului #Rezist. Și USR plus PLUS. Și mai știe că dacă poate, poate. Dacă poate băga adânc mâna în banii publici, pentru a dubla numărul secțiilor de votare și numărul de buletine și dacă printr-o asemenea mișcare își poate permite să participe mascat la campania electorală, e ceva pozitiv. Pozitiv pentru propria sa campanie. Și puțin antrenament după atâtea vacanțe și după atâta relaxare la schi și tenis nu strică.

Nu îmi pot imagina însă că ar fi chiar atât de fraier Klaus Iohannis, încât să își imagineze că, și dacă ar scoate din pălărie o întrebare clară, bine țintită, referendumul va scoate mai multă lume la vot. Referendumul nu poate suplini lipsa capacității unor partide de a-și mobiliza proprii susținători. Cum nu s-a întâmplat nici atunci când a fost inițiat de Traian Băsescu. Și nici nu poate crește interesul românilor pentru europarlamentare. În concluzie, acest referendum tip zombie, în care nu poate exista răspuns, pentru că nu va exista întrebare, nu reprezintă decât un jalnic vehicul, care îi va permite lui Klaus Iohannis să călătorească prin țară pentru a înfiera „ciuma roșie”.

Autor: Sorin Roșca Stănescu

Sursa: Sorin Roșca Stănescu Blog

O NOUA DIVERSIUNE PREZIDENTIALA NUMITA REFERENDUM!

Mai nou și mai noi, iată că dinspre Palatul din Dealul Cotrocenilor ne vine veste-poveste că domnul președinte Klaus Iohannis și sfetnicii săi de nădejde lucrează de zor la pregătirea documentației tehnice pentru  organizarea unui Referendum național privind justiția. 

Până aici, nimic de mirare, ideea plutea în aer de ai multă vreme, ba chiar zilele trecute acest lucru i-a fost cerut în mod expres de către Alianța USR-PLUS. Prestigioasă alianță despre care știm bine ce solidă bază de masă are și ne putem da repede seama cam ce vijelioase reacții ar fi atras un refuz prezidențial.

Lucrurile se complică, însă, cu adevărat atunci când aflăm că referendumul – căruia numai în virtutea spiritului de echilibru, a neutralității politice și a imparțialității de care dă în mod permanent domnul președinte nu i s-a dat și deviza „Vreau justiția mea!’’-va avea loc fix în ziua de 26 mai anul curent. Zi în care electoratul scumpei noastre patrii este chemat să își desemneze, prin vot, pe cei care vor reprezenta cota parte dintre viitorii membrii ai Parlamentului European. Și de data asta s-au ivit câteva rumori, dar problema a fost repede rezolvată deoarece Curtea Constituțională a decis că „da!’’, adică în țara noastră, un referendum poate fi organizat în aceeași zi în care au loc europarlamentarele.

Și totuși, uite că mai există alte câteva împrejurări care ne dau de gândit și ne determină să punem următoarea întrebare: care sunt rațiunile pentru care președintele Klaus Iohannis dorește ca referendumul privind justiția să aibă loc în aceeași zi cu alegerile europarlamentare? Întrebare foarte îndreptățită, atâta vreme cât , de la marele logician și filosof german Gottfried Wilhelm Leibnitz am învățat că orice enunț trebuie să aibă o rațiune a sa. Iar una dintre primele rațiuni pe care le are enunțul- în cazul de față, enunțul prezidențial- ar fi acela al unei duble economii: a) de bani, din bugetul țării; și b) de timp, din bugetul cetățenilor.

Cu toate acestea, ne vin deja puternice semnale de avertisment în sensul că ar mai putea exista și alte câteva motive mult mai presante dar asupra cărora, din discreție sau din alte pricini, domnul președinte nu dorește să se discute mai mult. Fiind, însă, noi o societate deschisă, a transparenței instituționale, eu zic cum că nu ar strica să le luăm la bani mărunți. Prin urmare, mergând noi pas cu pas, cum bine mai spune un clasic în viață, să începem analiza amintindu-ne de acel angajament solemn pe care președintele Klaus Iohannis- candidatul asumat al PNL la viitoarele alegeri pentru funcția supremă în statul de drept- și l-a luat în fața Summitului PPE care a avut loc săptămâna trecută la București: „Ne trebuie votul românilor și îl vom avea!’’

Frumos slogan electoral, dar, din păcate, el nu rezolvă de la sine și problema voturilor. Fiindcă voturi din partea românilor vor fi, esențialul este, însă, pentru cine vor fi date acele voturi? Vor fi date pentru oameni de bună credință și temeinic pregătiți care, la Bruxelles sau la Strasbourg, vor transmite mesajul unei Românii cu adevărat europene sau vor mai fi iarăși trimiși în Parlamentul European lugubre personaje specializate în externalizarea conflictelor interne și, mai grav, în întreținerea unui climat de denigrare a României, ca și de sabotare a intereselor naționale în fața partenerilor noștri din marea familie a Europei Unite?

Acesta ar fi unul dintre aspectele chestiunii. Fiindcă, de acum, am ajuns la un subiect extrem de fierbinte, despre care politicienii europeni  de acela mai diverse orientări doctrinare discută deschis și cu multă îngrijorare. Este vorba despre scorurile ridicate pe care le-ar putea obține, în mai, formațiuni politice din familia euroscepticilor, ceea ce va atrage, în mod automat, o scădere considerabilă a numărului de parlamentari europeni care , pentru câtăva vreme, mai dețin majoritatea în instituțiile- cheie ale uniunii. Fiind vorba, bineînțeles, în primul rând despre PPE și despre S&D,deși lipsite de îngrijorări nu sunt și alte formațiuni și alianțe. În ceea ce privește votul românilor,  lucrurile nu stau chiar atât de sumbru și, așa după cum am avut ocazia să prezint tot aici, în coloanele jurnalului, din dialogul pe care un grup de ziariști români la-am avut cu domnul Victor Boștinaru- prestigios exponent și promotor al vocației României Europene- am reținut că nu există semnale serioase că vom avea eurosceptici români. Existând, de asemenea, semnale că nici cozile de topor ale unor interese ostile României nu se prea mai bucură de o explozivă susținere a electoratului captiv al proiectului „zid părăsit și neisprăvit”, la pachet cu „România, elevul-problemă al UE”. Între noi fie vorba,  proiecte atât de dragi unor neprieteni ai României moderne, cu adevărat europene, între care PPE deține un loc proeminent și sub a cărui autocrație în organismele comunității România este menținută fără motive clare și corecte sub cnutul MCV-ului. Așa după cum, tot fără motive temeinicie, țara noastră nu a fost nici până acum primită în Spațiul Schengen. Iar, de parcă toate acestea nu ar fi de-ajuns, în ultimele săptămâni mai luăm act și de  strădaniile supraomenești și declarat politizate, prin care se încearcă din răsputeri căftănirea Laurei Kovesi în fruntea viitorului Parchet European. Entitate al cărei autor de proiect a fost notoria europârâcioasă Monica Macovei, ea însăși o predilectă sursă de informare pentru anumite fețe grele ale uniunii!

Și atunci cum să îl mai convingi le alegătorul român de bună credință să pună ștampila, pe candidații PNL, parte integrantă din familia PPE, atâta vreme cât candidatul lor la președinția Comisiei Europene, Manfred Weber, vine la București și declamă patetic: „Este foarte dureros că România nu mai este privită ca un stat de prim rang la nivelul deciziei în UE, iar asta este din cauza actualei puteri”? Afirmație care, pe lângă că este extrem de nepoliticoasă, fiind făcută aici, la noi, acasă, mai este și o minciună cap-coadă. Știut și răs-știut fiind faptul că nu europarlamentarii PSD sau ALDE toarnă în urechile înaltelor personalități diriguitoare ale UE tone de otrăvite minciuni cu efecte dure pentru România și nu doar pentru „actuala putere”, ci tocmai anumite cozi de topor specializate , nume școlite de Soros pentru treaba asta murdară și care fac parte, deloc întâmplător, dintre aliații de nădejde ai PPE. Onorabilul domn Manfred Weber omițând- mai mult sau mai puțin întâmplător- să se refere și succesele remarcabile pe care România, prin Guvernul său în exercițiu, le-a obținut în primele trei luni de exercitare a Președinției Consiliului UE!

După toate acestea, mai crede cineva, om cu judecata întreagă, că PNL- al căruia candidat cu anticipație la viitoarele alegeri prezidențiale este Klaus Iohannis- sau alte partide și alianțe de pe aceeași parte a eșichierului politic vor obține marea majoritate a mandatelor românești în viitorul Parlament European? Ca să facă ce acolo, mă rog frumos la domnu*? Să mai toarne încă niște alte otrăvite minciuni sau să ceară sancționarea României de către cenzorii UE?

Bineînțeles că de această situație este conștient în primul rând Klaus Iohannis și exact de aceea domnia sa ține morțiș să arunce pe piață, tot în ziua de 26 mai, această diversiune sadea, referendumul pe justiție. Care, crede-se, că le va permite, domniei sale și răspândacilor specializați, ca în perioada premergătoare alegerilor europarlamentare să dezlănțuie o vehementă campanie de minciuni avându-i ca ținte pe ,,penali’’ și pe ,,corupți’’, în primul rând PSD-ul. Partid cotat cu cel mai bun scor la scrutinul din 26 mai.

Aceasta este singura,adevărata, rațiune suficientă reală a diversiunii referendumului,.Referendum pe care  îl plănuiește în mare taină președintele Klaus Iohannis! Rațiune suficientă de parșivă pe care(încă) domnul chiriaș al locației de peste drum de Statuia Leului și comilitanții o vor ascunsă sub un puhoi de sforăitoare declarațiuni populist-retorice de genul ,,să apărăm independența justiției’’etc,etc,etc… Asta în vreme ce,pe anumite canale de social media sau de socializare- în special pe Facebook- vor fi blocate, mai abitir decât până acum,toate mesajele sincere și corect argumentate care spun adevărul-adevărat despre ce îi doare pe românii europeni.

Că doar, vorba răposatului Toma Caragiu:,,Așa e-n tenis!’’

Autor: Șerban Cionoff

Sursa: Jurnalul.ro