Arhiva | 2:12 am

„JUSTITIE”LA COMANDA PENTRU INTANGIBILA KOVESI!

6 apr.

  Kovesi vs SIIJ e primul caz din istoria Dreptului în care acuzatului i se permite să vină la proces […]

 

Kovesi vs SIIJ e primul caz din istoria Dreptului în care acuzatului i se permite să vină la proces atât cu avocatul apărării, cât și cu procurorul propriu. E strigător la cer ceea ce se întâmplă! ICCJ e o covergă juridică. La ce să te-aștepți de la o instituție a cărei șefă se plânge de existența drepturilor omului? Judecătoarea „pă sistem” care-a scăpat-o absolut ilegal pe Kovesi ar trebui să înfunde pușcăria pentru nemernicia făcută. Desigur, nu va păți nimic, cum nimic nu va păți nici Kovesi.

Azi am o zi crâncenă, îmi vine să urlu văzând câtă ticăloșie e în lumea asta. Lăbarii de la Bruxelles, cei care urlau ca istericii atunci când oamenii normali de-aici doar deplângeau abuzurile marca DNA, acum au cerut cu subiect și predicat încetarea investigării. Păi cine sunteți voi, băi, rataților? Conform cărui principiu, imbecililor, vă permiteți să vă atingeți de o investigație în derulare? Conform cărui algoritm, boilor, decideți voi cine-i corupt și cine nu?

Se vede de la o poștă că sunteți niște staliniști împuțiți. Până și denumirile voastre, cele de comisar, sunt luate tot după defuncta URSS. Nu e nicio deosebire între voi și bolșevici. Faptul că sunt suficienți proști între noi care să nu se fi prins de realitate, reprezintă tragedia noastră. Din păcate, de suferit vom suferi toți: atât noi, cei conștienți și disperați, care vedem cum se reclădește stalinismul macabru, cât și inconștienții care aplaudă prostește. Pe toți ne va lovi furia acestui sistem inuman fără pic de fundament, acest al doilea experiment de sovietizare, de data aceasta, a Europei.

Poate că nu e târziu să ne gândim la un RO-exit. Ar fi singura șansă pe care-am avea-o. Știu, noi, cei conștienți, suntem o cvasi-minoritate. Dar totuși, voi cei care azi spuneți că ceea ce v-am spus e o prostie, notați-vă undeva că, la un moment dat, un nebun v-a dat această alternativă. Și că atunci când v-a spus-o nu era târziu, și că v-ați trezit deja mult prea târziu. Și că, în ciuda faptului că jugul vă apasă insuportabil, nu prea mai aveți nimic de făcut. Acum ar trebui fugit de UE ca de dracu. Acum, nu mai târziu! Să vă amintiți de asta.

                                                                                                                        Dan DIACONU

SURSA:http://justitiarul.ro/

ADEVARUL SI VALOAREA SI-AU LUAT REVANSA!

6 apr.

Concentrați, în aceste zile, pe subiecte cum ar fi modul profund incorect în care câțiva diriguitori ai  Uniunii Europene, unii foarte aproape de expirarea mandatului, alții foarte doritori să salte în ierarhia uniunii, vor să ne impună decizii de natură politică în ceea ce o privește pe protejata lor, Laura Kovesi sau, mai nou, trecutul foarte întunecat al procurorului general, Augustin Lazăr, aflat și el foarte aproape de sfârșitul mandatului, nu am acordat atenția cuvenită unei știri ale cărei semnificații depășesc, în mod categoric, condiția faptului divers.

Imagine similară

Mă refer la desemnarea profesorului universitar doctor Corneliu Bîrsan, membru corespondent al Academiei Române, în funcția de membru al Comisiei Consultative pentru examinarea candidaților la funcția de judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI).

Sunt, cred, câteva motive pentru care se cuvine să ne aplecăm cu mare atenție asupra acestei știri. Primul motiv constă în aceea că instituția Curții Penale Internaționale, numită și Tribunalul Penal Internațional, este instituția internațională,avându-și sediul la Haga, care are ca scop judecarea persoanelor care au comis genocide, crime de război și crime împotriva umanității. Așa încât,putem spune cu deplin temei că, prin ea însăși, desemnarea unei personalități marcante a mediului nostru universitar și juridic de ținuta profesorului Corneliu Bîrsan, fost judecător la CEDO, este un motiv de legitimă satisfacție și de sinceră mândrie.

Semnificația de excepție a acestei decizii este întărită de împrejurarea că profesorul Corneliu Bârsan, împreună cu soția sa, doamna judecător Gabriela Bîrsan, fost președinte al secției contencios a ÎCCJ, au fost victime ale prigoanei nenorocite pusă la cale și înfăptuită cu o consecvență de-a dreptul diabolică de către DNA sub comanda multilateral medaliatei Laura Kovesi. Dar nu  o săptămână sau o lună, pentru că au trecut 7 ani de coșmar, până când doamna Gabriela Bîrsan a fost achitată definitiv la instanța supremă. Motiv pentru care, nu cu multă vreme în urmă, am scris tot aici, în coloanele jurnalului despre cumplitele nedreptăți la care au fost supuși soții Gabriela și Corneliu Bîrsan că reprezintă odioasa dovadă a capacităților profesionale și morale ale Laurei Kovesi, pe care unii regizori și scenariști ai jocurilor de putere, în special din familia PPE plus anexele, o consideră a fi ,,predestinată’’(!) pentru funcția de  șef al Parchetului European.

Am pomenit numele celei hiper-proslăvite sub numele de scenă Slujirea, și, de aceea, trebuie să menționam că desemnarea profesorului Corneliu Bîrsan în Comisia Consultativă instituită la nivelul Curții Penale Internaționale survine în condițiile în care sunt tot mai multe și mai convingătoare semnale că prezența Laurei Kovesi pe lista scurtă a candidaților care au ajuns pe lista finală pentru ocuparea funcției de șef al viitorului Parchet European nu, datorită  în primul rând, calităților sale profesionale de excepție. Mai direct spus, există suspiciunea – foarte rezonabilă!- că dacă fosta șefă a DNA va ocupa înalta funcție  acest lucru se va datora nu competențelor sale, ci numai și numai unui cras trafic de influență la care s-au dedat anumite state membre ale UE pe care, ani de zile,le-am crezut a fi state fanion ale democrației moderne.

Iată,așadar, o antiteză din care avem multe de învățat. Antiteza – teoretic vorbind ireconciliabilă – între abordarea politicianistă a instituțiilor justiției, în care contează numai și numai valoarea de întrebuințare sau de schimb a actanților  și abordarea cu adevărat corectă în care contează valoarea profesională și cea morală a celor investiți să lucreze în instituțiile europene și internaționale ale justiției. De aceea,adresându-i domnului profesor universitar doctor Corneliu Bîrsan cele mai sincere felicitări și urări de mult succes în mandatul conferit, închei cu speranța că acest eveniment marchează o necesară și îndelung așteptată revanșă a Adevărului și a Valorii în bătălia crâncenă pe care profesioniștii și oamenii de înaltă ținută morală din lumea justiției trebuie să o ducă împotriva cercurilor de putere care vor să facă din Doamna cu Balanța doar o umilă slujitoare a unor mârșave interese.

Cercuri de putere care, indiferent de fațada lor pretins doctrinară, nu fac decât să confirme nefericita actualitate a tezei leniniste:„politicul este economicul concentrat’’. Și care, prin numirea domnului Corneliu Bîrsan în această atât de importantă calitate, au primit, implicit, din partea adevăraților profesioniști ai științelor dreptului din state care au ratificat statutul CPI, un categoric vot de blam.

Autor: Șerban Cionoff

Sursa: Jurnalul.ro

COSMIN IORDACHE PROCUROR DNA DIN 2010 CARE A STAT LA MASA CU JOHANNIS:”S-AU SPUS UNELE LUCRURI DE IMI VENEA SA MA IAU CU MAINILE DE ZULUFI”!

6 apr.

Un procuror care a stat la masă cu Iohannis: "S-au spus unele lucruri de îmi venea să mă iau cu mâinile de zulufi" 534
Foto: presidency.ro

COSMIN IORDACHE ,Un procuror DNA care a participat la consultările de la Cotroceni dintre preşedinte şi magistraţi rupe tăcerea.

Ce spune procurorul care a stat la masă cu Iohannis:

„S-au spus unele lucruri de imi venea sa ma iau cu mainile de zulufi. Eu, unul, nu aveam chef sa ascult aceeasi salata de idei servita seara de seara, interesat, la posturi TV de partid: protocoale, santajarea magistratilor, cat de bune sunt modificarile la Legile Justitiei etc. Nu mai am nervi de asa ceva, am limitele mele.

A vorbit o reprezentanta a unei asociatii a judecatorilor si procurorilor care, dupa ce ne-a reprosat ca nu o salutam, a propus, daca imi amintesc bine, ca, in eventualitatea in care se organizeaza un referendum, oamenii sa fie intrebati daca nu se impune excluderea din magistratura a celor care au elaborat si semnat „protocoale” cu SRI, din 2009 pana in 2016. Ce sa spui despre o asemenea „cugetare fina”?

Te invita presedintele tarii la discutii serioase si tu o „arzi” pe protocoale. Daca vorbea un politician, intelegeam.

A mai zis lucruri aparent repetate la oglinda: protocoalele secrete „pe justitie” au „produs abuzuri”, „au frant destine”. Nu ne-a zis cum un protocol a „frant destine”. Eram curios sa aflu de cazuri concrete de aplicare a protocolului care au reprezentat abuzuri. A ramas un mister. Presimt ca nu o sa-l elucideze vreodata”, scrie ziare.com

Daca intra in vigoare preconizatele modificari legislative privind Codurile Penale, o pleiada de baieti „orientati in viata” scapa de raspundere penala, dupa ce au devalizat companii nationale, dupa ce s-au imbogatit din folosirea functiei publice. Modificarile privind prescriptia raspunderii penale fac prapad si nu sunt cerute de vreo decizie a CCR. Termenele de prescriptie sunt atat de reduse incat pe viitor orice ancheta complexa e practic imposibila. Se naste o cvasi-imunitate, afirma procurorul Cosmin Iordache, copresedintele Asociatiei „Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor”.

Cosmin Iordache este procuror DNA din 2010, a instrumentat dosare importante, precum cele ale lui Gheorghe Stefan, al fostului director al Postei, al fostului primar din Navodari etc. In dosarele sale nu a existat nicio achitare.

„Eu am ales sa fiu procuror intr-un sistem democratic la standarde europene, nu intr-o republica bananiera. Nu accept sa fiu complice tacut la prabusirea statului de drept, a democratiei. Nu vreau sa-mi fie rusine ca am trait in epoca asta si am tacut”, spune Cosmin Iordache intr-un interviu acordat Ziare.com, in care atinge cele mai sensibile teme ale momentului: ce s-a discutat la Cotroceni, protocoalele cu SRI, sectia pentru magistrati, marile manipulari, scandalurile din DNA si situatia actuala a institutiei.

Iata principalele declaratii:

– Romanii ar trebui sa fie intrebati in primul rand daca sunt de acord cu modificarile preconizate pentru Codul Penal si Codul de Procedura Penala, care nu transpun intocmai decizii ale CCR.

– Va fi o veselie maxima in lumea infractionala. O sa stam si o sa ne uitam cum se practica jaful si nu o sa putem obiectiv sa facem nimic. Fiecare se va descurca pe cont propriu, cum va putea.

– Tot astept de ani de zile sa iasa vreun judecator si sa spuna ca a fost santajat sau ca asupra lui s-au exercitat presiuni de DNA, sa dea o anumita solutie intr-un dosar al DNA pe care-l judeca. Nu a aparut nici macar unul.

– Nu poti selecta un procuror intr-o structura importanta de parchet doar pentru ca si-a inregistrat colegii in discutii private, ca se penseaza ori ca sta incruntat cu ochelari pe nas.

– DNA a avut o competenta extrem de redusa in ce-i priveste pe magistrati, nu se compara cu aceasta noua structura care are o competenta vasta. SIIJ a fost infiintata din cauza temerii ca DNA santaja judecatori ca sa obtina condamnari in dosarele instrumentate. De ce aceasta temere nu exista vizavi de SIIJ?

– Am citit Protocolul cu SRI doar din presa, de „echipele operative comune” am auzit de abia dupa desecretizare. Cum puteam sa aplic un protocol pe care nu l-am citit, de al carui continut nu aveam habar?

– Cum poti sa crezi ca mie imi facea ancheta un ofiter SRI? E o prostie si o jignire. Actele de urmarire penala au fost facute exclusiv de procuror si de ofiterii de politie judiciara.

– SRI a facut doua lucruri pentru DNA, ambele perfect legale si constitutionale: a furnizat informatii si a oferit sprijin tehnic pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica.
implicat SRI.

– Ce e abuziv? Persoana cercetata e nevinovata doar pentru faptul ca am fost sesizat de SRI? Cel vizat de ancheta e nevinovat doar pentru ca inregistrarea e facuta cu sprijinul tehnic al singurei autoritati care putea sa o faca? Asta e abuzul, asta e ingerinta in justitie?

– Nu stiu ca vreun procuror DNA sa fi dat raportul la SRI despre cum conduce ancheta, nu stiu sa fi existat „planuri de actiune comuna” si „echipe operative comune”. Nu se pune problema ca un procuror sa fie obligat sa dea raportul unor ofiteri de informatii despre ce face el in dosare, adica nu exista o relatie de subordonare a procurorului.

– La momentul actual, Politia Romana este incapabila sa ofere un sprijin tehnic adecvat parchetelor, activitatea de urmarire penala e serios afectata.

– Se spune ca pentru a nu mai avea anchete politice procurorii trebuie trecuti sub control politic. Explicati-o pe asta!

– Cei care se pretind victime ale DNA sa isi publice dosarul, sa vada lumea despre ce e vorba, sa isi poata forma un punct de vedere. Numai asa poti constata ce a fost acolo: incompetenta, rea credinta sau e pur si simplu o campanie de presa menita sa-i discrediteze pe procurori.

– Nu mai apar dosare pentru ca sesizari utile sunt tot mai putine, iar infractorii au devenit mai abili, au invatat din mediatizarea anchetelor: spagile se dau prin off-shore-uri, se folosesc interpusi etc. E tot mai greu sa strangi probe.

– De la serviciile de informatii nici nu mai stiu de cand nu am primit informatii.

– Lumea e si destul de demoralizata, eu insumi sunt. Ani de munca se duc pe conducta. Resursele DNA nu sunt spectaculoase, ne descurcam cu ce avem.

Ati participat la consultarile de la Cotroceni dintre presedinte si magistrati. Despre ce au fost ele si la ce au folosit?

Cand te invita presedintele Romaniei la consultari, te duci. E o chestiune de politete, de curtoazie. Presedintele Romaniei a expus deschis, cordial, ingrijorarile sale privind modul in care au involuat lucrurile in Justitie, amintind de preocuparea unor politicieni de a-si rezolva problemele penale prin modificari legislative.

Nu s-a rostit numele vreunui politician. Nu ne-a cerut sa-i impartasim ideile. Ne-a asigurat ca nu vrea sa implice in vreun fel magistratii in dezbateri politice. Chestiunea referendumului nu mi se pare una politica. Nu a fost o dezbatere, a fost o expunere de idei, cu randul.

Cum a decurs?

S-au spus unele lucruri de imi venea sa ma iau cu mainile de zulufi. Eu, unul, nu aveam chef sa ascult aceeasi salata de idei servita seara de seara, interesat, la posturi TV de partid: protocoale, santajarea magistratilor, cat de bune sunt modificarile la Legile Justitiei etc. Nu mai am nervi de asa ceva, am limitele mele.

A vorbit o reprezentanta a unei asociatii a judecatorilor si procurorilor care, dupa ce ne-a reprosat ca nu o salutam, a propus, daca imi amintesc bine, ca, in eventualitatea in care se organizeaza un referendum, oamenii sa fie intrebati daca nu se impune excluderea din magistratura a celor care au elaborat si semnat „protocoale” cu SRI, din 2009 pana in 2016. Ce sa spui despre o asemenea „cugetare fina”?

Te invita presedintele tarii la discutii serioase si tu o „arzi” pe protocoale. Daca vorbea un politician, intelegeam.

A mai zis lucruri aparent repetate la oglinda: protocoalele secrete „pe justitie” au „produs abuzuri”, „au frant destine”. Nu ne-a zis cum un protocol a „frant destine”. Eram curios sa aflu de cazuri concrete de aplicare a protocolului care au reprezentat abuzuri. A ramas un mister. Presimt ca nu o sa-l elucideze vreodata.

O judecatoare, alintata pe merit de o parte a presei drept „mare doamna a justitiei”, din „partea buna a magistraturii”, ne-a umplut de cuvinte. Era indignata ca se da atentie justitiei penale, nu judecatorilor de civil. Practic, reclama o lipsa de atentie. A zis si lucruri cu care sunt de acord, respectiv ca in unele instante conditiile de munca ale judecatorilor sunt execrabile si ca nimeni nu scoate in evidenta acest aspect. Apoi, a iesit la presa.

Asta cu aparutul in presa, cu sau fara motiv, da dependenta, o inteleg. Seara am vazut la televizor ca era prezentata eroina, fiind laudata pentru modul cum „a dat de pamant” cu presedintele republicii, cum l-a pus la punct. Eu nu am vazut asa ceva.

Gurile rele spun ca va candida pentru o functie in CSM.

Nu pot sa comentez acest lucru. Ii doresc insa succes, il merita. O alta sefa de asociatie profesionala cu 3 membri ne-a spus marota ei, pe care o stiam si cu care a facut cariera: protocoalele secrete. A afirmat pe un ton doct ca lucrurile nu au stat bine in Justitie cum a zis presedintele, din cauza „ingerintelor” serviciilor de informatii.

Voiam sa inteleg ce zice, motiv pentru care i-am cerut sa ne dea un exemplu de ingerinta, sa stiu la ce se refera. Presedintele mi-a atras atentia sa nu o intrerup. In general, daca doar spui ca serviciile de informatii s-au amestecat in actul de justitie, fara sa dai exemple, ramai la stadiul de lozinca.

O lozinca avand totusi in spate o decizie CCR referitoare la protocoale.

CCR a considerat ca anumite prevederi dintr-un protocol au adaugat la lege, te interesezi daca au existat situatii in care textele discutabile au fost aplicate, daca situatiile sunt izolate sau e un fenomen si care e amploarea consecintelor. Abia apoi anunti ca au existat ingerinte ale serviciilor in actul de justitie.

Practic a prezentat drept cert ceea ce e in realitate o suspiciune. E serios si cinstit sa procedam asa? Nu ne punem astfel la dispozitia celor care vor sa manipuleze oamenii pornind de la aceste afirmatii? Doar intreb.

Colega a sustinut ca protocoalele secrete au permis ingerinta in actul de justitie, ceea ce e fara precedent intr-un sistem de drept democratic.

Cum functioneaza intr-un sistem democratic relatia dintre servicii si actul de justitie?

Eu am fost in SUA, la sediul FBI. Un agent ne-a povestit cum a solutionat un caz de spalare de bani. Primise informatii de la FinCEN despre diferite tranzactii internationale suspecte, intre banci din paradisuri fiscale, desfasurate prin mijlocirea unor banci corespondente americane. In aceste tranzactii era implicat si un cetatean american si nu stiau ce e cu ele, nimic nu avea sens.

Ne-a spus ca a sunat pe cineva de la Homeland Security, de la structura de intelligence gathering si a obtinut informatii si documente, culmea, din strainatate, din America de Sud, la care altfel nu avea acces. Pe baza acestor documente s-au lamurit ce e cu acele tranzactii si au putut sa isi instrumenteze cauza.

Ce inseamna, spre pilda, implicarea scandaloasa a SRI in activitatea de urmarire penala? Au facut ofiterii SRI audieri, au redactat rechizitorii? De ce nu mi le-as putea face eu, de ce ar trebui sa le faca un ofiter SRI, de regula fara studii juridice? Nu are sens.

Spaimele astea nu se fundamenteaza pe nimic concret si, din pacate, au fost folosite in campanii de presa cu damf politic.

Sistemul judiciar acuza incercari de subordonare politica, magistratii ies in strada si cer europenilor sa ajute la mentinerea tarii pe linia de plutire a democratiei autentice si a statului de drept si unii se ingrijoreaza de fantasme cu protocoale.

Distinsa colega a mai sustinut ca o realizare importanta a reformei in justitie e separatia carierelor. Se pare ca doar cand vine vorba de judecatori separatia carierelor e buna, in cazul procurorilor nu e buna tot timpul, se admit exceptii.

Adica e bine ca judecatorii se amesteca in carierea procurorilor, pentru ca procurorii pot ancheta inclusiv judecatori, dar nu e bine daca procurorii se amesteca in cariera judecatorilor, desi acestia judeca si procurori. In maniera asta putem sa argumentam orice.

La final a urmat, ati ghicit, expunerea la TV. Am citit apoi in presa ca l-ar fi „rupt” pe presedintele Iohannis. Din partea mesei unde am stat eu, nu s-a vazut asta.

Alte voci nu s-au auzit la consultari?

Presedintele AFJR Dragos Calin a spus ca diferentele dintre magistrati tin de valorile pe care le impartasesc: unii cred ca e nevoie de o democratie autentica de nivel european si de un stat de drept functional, iar altii considera ca asta nu e treaba magistratilor. In sensul acesta s-a exprimat, dar ceva mai elegant. E o pozitie corecta.

Nu l-am vazut pe om sa se duca la poza, sa apara la stiri. A spus o serie de lucruri interesante, argumentat, riguros si cu talent de orator. A mai vorbit un judecator, nu-l cunosc. Extrem de pertinent. Mi-a mers la suflet.

Doamna Savonea, presedinta CSM?

A avut o pozitie de echilibru, a fandat bine, le stie pe astea. Ce a spus acolo era corect, dar nu are nicio treaba cu zicerile ulterioare din comunicatul de presa. Nu imi explic atitudinea asta subit schimbata. De unde a venit?

Cristi Danilet a spus lucrurile pe sleau, in stilul lui, direct si exact. Imi place ca e un om liber si curajos. Cati ar fi spus lucrurilor pe nume cum a facut-o el? Poate sa-ti placa sau nu personajul, eu il judec dupa faptele vizand independenta Justitiei si statul de drept. Il stiu de multa vreme, de la Cluj, de prin 2001.

Am vazut ca o colega a lui de la Cluj il ironiza arogant si aspru pe pagina ei de Facebook. Il felicit ca nu se lasa descurajat.

Ideile expuse au fost multe. Mi-ar mai lua ceva timp sa le detaliez.

Considerati necesar un referendum privind Justitia?

In spatiul public se vehiculeaza ideea ca sunt mii de patrioti nevinovati care infunda puscaria, romani adevarati, victime ale unui sistem ticalos, ale unor comenzi politice. Anchetele in curs ar fi toate abuzive, pentru ca sunt facute „pe protocoale”, e o forta oculta care stabileste cine e condamnat si cine nu. Judecatorii care au pronuntat condamnari fie sunt „securisti”, „stalinisti”, fie au fost santajati.

Am vazut ca procurorii sunt maguliti cu apelativele: derbedei, lichele, ticalosi, criminali, nenorociti, vagabonzi etc.

Se zice ca ar fi nevoie de un act de dreptate, de modificari legislative pentru corectarea abuzurilor.

O sa las lumea sa-si traga singura concluzia daca in spatele acestor manipulari e sau nu staruinta unora de a-si rezolva situatia juridica, de a scapa de raspundere penala prin legiferare, naravuri, care in vestul Europei ar fi considerate rusinoase, dezonorante.

Daca ajungeti la concluzia ca unii incearca sa-si rezolve legislativ problemele, puteti sa dati vreun exemplu din lumea civilizata unde se intampla asta?

Se afirma, asadar, ca lumea e in freamat ca nu se adopta mai repede masuri legislative. Nu vreti sa aflam ce vrea, de fapt, lumea?

Consultarea populara nu face rau nimanui, nu vad de ce s-ar opune cineva. Daca toate partidele politice ar fi de acord cu referendumul, riscul politizarii nu ar exista.

Daca poporul vrea ca toti cei care s-au pricopsit necinstit sa zburde liber, nu am de ales decat sa-i respect dorinta. As vrea totusi sa stiu ce doresc romanii. Ce cred oamenii politici nu ma intereseaza, nu am slabiciuni politice.

Ce credeti ca ar trebui intrebati romanii?

Romanii ar trebui sa fie intrebati in primul rand daca sunt de acord cu modificarile preconizate pentru Codul Penal si Codul de Procedura Penala, care nu transpun intocmai decizii ale CCR.

Eu am ales sa fiu procuror intr-un sistem democratic la standarde europene, nu intr-o republica bananiera. Nu accept sa fiu complice tacut la prabusirea statului de drept, a democratiei. Eu vreau sa ma ocup de respectarea legii intr-o democratie autentica, nu vreau sa am de a face cu executarea de ordine politice intr-un stat sub standarde europene. Nu vreau sa-mi fie rusine ca am trait in epoca asta si am tacut.

La ce ar fi util acest referendum?

Vin ordonante de urgenta peste noi cu motivarea ca poporul roman le doreste cu ardoare! Ce altceva poti sa faci, la acest moment? Cei care se opun referendumului sa vina cu solutii alternative viabile. Zbaterea va fi pentru cvorum, pentru a scoate oamenii din apatie.

Lucrurile nu sunt simple. Sper ca referendumul sa nu fie folosit politic, e o miza prea mare. Un referendum pe alte subiecte nu mi se pare indispensabil.

Dupa discutiile de la Cotroceni am vazut-o pe judecatoarea Dana Garbovan reafirmand sustinerea pentru SIIJ, cu argumentul ca DNA a deschis din oficiu suspect de multe dosare magistratilor, aproape 200, din care insa a trimis in judecata doar vreo 20. Daca cifrele sunt reale, cum le explicati dvs? Se vorbeste despre santaje, despre presiuni asupra judecatorilor care nu dadeau decizii favorabile DNA.

Cifrele sunt inselatoare. Ca sa vorbesti de suspiciuni ca anumiti judecatori au fost santajati sau asupra lor s-au facut presiuni, trebuie sa gasesti cauzele penale in care procurorii DNA s-au sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de fapte de coruptie de acei judecatori care judeca dosare instrumentate de DNA, aflate pe rolul instantei. Cate astfel de cazuri au gasit doamna Garbovan, Inspectia Judiciara sau cine vreti dumneavoastra?

Daca sesizarile din oficiu ale DNA vizau procurori sau judecatori de cauze civile, suspiciunea nu are nici un sens. De ce sa santajezi un judecator de civil? Sa dea o anumita solutie intr-o actiune in granituire care intereseaza DNA? Nu e vadit absurd? De ce sa santajeze DNA un procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Cotusca-Dabuleni? Nu are sens!

Nu mi se pare fair-play sa arunci in spatiul public insinuari, suspiciuni, cand stii ca pot fi folosite cu rea-credinta, in campaniile de presa de denigrare a unor colegi magistrati. Eu as fi mai atent la exprimarea publica a unor suspiciuni in lipsa unor date.

Dar faptul ca in unele cazuri solutia de clasare a dosarului magistratului a aparut dupa mai multi ani de nelucrare a dosarului nu ridica suspiciunea de santaj?

Ideea este urmatoarea: te sesizezi din oficiu cand lucrurile, la o prima vedere, nu au niciun fel de sens in ce a facut judecatorul, astfel incat, coroborat cu alte imprejurari (anturaj, sporirea nejustificata a averii etc.), exista suspiciunea ca judecatorul a actionat pentru ca a fost interesat material.

Daca verificarile nu pot proba ceva acolo, dai clasare cand ai timp liber, ca mai ai 100 de dosare de ancheta si daca nu faci nimic in ele o sa ai parte de „bucuriile” pe care ti le aduc controalele Inspectiei Judiciare.

Daca vii de dimineata pana seara la serviciu si mai apari la birou si in weekend, o sa dai clasarea dupa ce te ocupi de dosarele din care poti scoate un rechizitoriu. Iti dozezi timpul si resursele cum poti. Astea sunt conditiile in care lucram.

Tot astept de ani de zile sa iasa vreun judecator si sa spuna ca a fost santajat sau ca asupra lui s-au exercitat presiuni de DNA sa dea o anumita solutie intr-un dosar al DNA pe care-l judeca. Nu a aparut nici macar unul.

In cele mai multe dosare ancheta se desfasoara in rem, judecatorul nu afla ca e cercetat. Cum poti santaja pe cineva cand urmarirea penala e in rem nu e foarte clar.

Si sa nu uitam ca la inceput, in spatiul public, se vorbea de mii de magistrati tinuti captivi de DNA, cu dosare penale. Cele mai multe dosare penale s-au deschis ca urmare a plangerilor depuse de persoane nemultumite de solutiile primite in procedurile judiciare. Esti obligat sa deschizi un dosar penal, nu ai de ales.

Si mie mi-au facut unii mai multe plangeri, de majoritatea nici nu am stiut, am aflat cand, dupa mai multi ani, am primit clasarea, acasa. Uneori, am aflat de la oameni ca mi-au facut plangeri penale, au venit si mi-au spus-o. Ultima data mi-a facut o inculpata plangere penala ca am audiat martori cand avocatul sau era plecat in concediu, deci trebuia sa suspend ancheta ca domnul era in concediu. Nu ma deranjeaza, sa ma cerceteze cine vrea. Eu dorm bine.

Pana acum, asta cu santajarea judecatorilor e o palavra. Inca una.

Palavra, ziceti, dar avem o Sectie de investigare a magistratilor care pe acest argument a fost infiintata. Cum apreciati existenta si inceputul activitatii SIIJ?

Temerea e, in primul rand, ca SIIJ a aparut pentru aducerea in „matca lor constitutionala” a magistratilor cu gura mare sau care au deranjat oameni politici. Colegii spun ca activitatea din ultima perioada a sectiei nu risipeste aceste temeri.

Ca sa ajungi procuror la SIIJ, iti trebuie 18 ani de vechime in profesie, dar anii sunt relevanti numai daca i-ai muncit in compartimente operative. Daca ai activat in Ministerul Public pe la resurse umane, la protocol sau ai fost mai mult sef, ce garantie imi oferi mie ca faci o ancheta profesionista, ca nu produci incadrari juridice sa le zicem inedite?

Sunt curios ce au prezentat la mapa de lucrari o parte din cei care au fost selectati la SIIJ. In general, nu vorbesc de SIIJ, nu poti selecta un procuror intr-o structura importanta de parchet doar pentru ca si-a inregistrat colegii in discutii private, ca se penseaza ori ca sta incruntat cu ochelari pe nas.

Nu te poate ancheta un procuror care nu a vazut de vreo 10 ani un dosar penal, care nu a facut niciodata ancheta proprie. La interviul de selectare a procurorilor as fi vrut sa vad ca sunt intrebati candidatii, de exemplu, daca au promovat in functii de executie prin concurs, care sunt ultimele dosare importante solutionate, care sunt elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita sau abuz in serviciu. Intrebari privind parerea pe care candidatii o au despre ei insisi nu sunt relevante.

Care este diferenta dintre SIIJ si sectia pentru magistrati care exista in DNA?

DNA a avut o competenta extrem de redusa in ce-i priveste pe magistrati. Competenta DNA era data de nevoi specifice de ancheta in dosarele de coruptie. Nu se compara cu aceasta noua structura care are o competenta vasta.

SIIJ este insa o structura nefunctionala, cu stoc urias de dosare, cu personal insuficient, fara politie judiciara, fara extindere teritoriala, fara specialisti, fara o gramada de lucruri. Daca maine un judecator ia mita la Suceava sau la Timisoara, e linistit, e improbabil sa fie prins.

SIIJ a fost infiintata din cauza temerii ca DNA santaja judecatori ca sa obtina condamnari in dosarele instrumentate. De ce aceasta temere nu exista vizavi de SIIJ?

Revenind la protocoale, cum functionau echipele mixte cu SRI si cine facea urmarirea penala? Exista o teza larg raspandita ca aceasta cooperare SRI-DNA a reprezentat un imens abuz care a bagat la puscarie mii de nevinovati.

De „echipele operative comune” am auzit de abia dupa desecretizarea protocolului. Cuvantul „operativ” a fost tot timpul folosit cu referire la masuri de supraveghere tehnica. Probabil se refera la punerea la dispozitia procurorului a tehnicienilor si a aparaturii necesare pentru efectuarea masurilor de supraveghere.

Din cate stiu, cei de la structura centrala a DNA nu au citit protocolul, care a fost arhivat de Daniel Morar. Cel putin dupa anul 2010 nu stiu ca protocolul sa fi trecut prin mana vreunui procuror de executie. Nu cunosc ce s-a intamplat pe la serviciile teritoriale. Deci nu l-am citit decat atunci cand a aparut in presa. Cum puteam sa aplic un protocol pe care nu l-am citit, de al carui continut nu aveam habar?

Cineva cu rea-credinta a spus ca e vorba de echipe comune de ancheta. O astfel de interpretare contravine legii. Cum poti sa crezi ca mie imi facea ancheta un ofiter SRI? E o prostie si o jignire. Sunt capabil sa imi fac singur actele, nu e nevoie sa vina un ofiter SRI sa imi faca ordonantele sau adresele ori audierile. Actele de urmarire penala au fost facute exclusiv de procuror si de ofiterii de politie judiciara. Eu asa stiu ca au stat lucrurile. Nu am emotii din punctul asta de vedere.

SRI a facut doua lucruri pentru DNA, ambele perfect legale si constitutionale: a furnizat informatii si a oferit sprijin tehnic pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica. A furnizat informatii pentru ca asta e rostul unei structuri de informatii. Obligatia de a informa DNA e prevazuta, de exemplu, in art 14 din OUG 43/2002.

A sprijinit punerea in aplicare de procuror a mandatelor de interceptare si inregistrare a convorbirilor si comunicarilor telefonice pentru ca in Romania numai SRI putea si poate face astfel de interceptari.

Nu e ca si cand asemenea interceptari mai puteau fi facute si de alte structuri, iar tu ca procuror ai optat pentru sprijinul ilegal al SRI. Serviciul tehnic al DNA si orice alt serviciu tehnic (DIPI/DOS) doar s-au conectat la platforma SRI si au descarcat traficul rezultat din interceptare. Interceptarea si inregistrarea nu putea sa le faca decat SRI.

Din 2016, s-a introdus posibilitatea serviciilor tehnice (DNA/DIPI/DOS) de a opera de la distanta infrastructura SRI de interceptare, fara imixtiunea factorului uman al serviciului de informatii. Repet, si in prezent, interceptarea se face doar cu infrastructura SRI. Eu asa stiu ca stau lucrurile.

Procurorul nu poate proceda el insusi la interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice, are nevoie de sprijinul tehnic al unor ingineri, IT-isti etc. care nu sunt ofiteri de politie judiciara.

Primesc adrese de la instante si sunt intrebat cum am aplicat protocolul cu SRI. Le raspund ca nu am lecturat protocolul si le indic textele de lege pe care le-am aplicat.

Nu ma intereseaza daca infrastructura de interceptare e sau nu la SRI. Ideea e ca procurorii romani sa aiba la dispozitie toate mijloacele de ancheta pe care le au si ceilalti procurori europeni. La momentul actual, Politia Romana este incapabila sa ofere un sprijin tehnic adecvat parchetelor, activitatea de urmarire penala e serios afectata.

Aud tot mai des de sintagma „dosare facute pe protocoale”. Se spune ca dosarele sunt abuzive, ca au fost facute pe protocoale, ca toata ancheta trebuie anulata fiindca in urmarirea penala a fost implicat SRI. Ce inseamna asta? Ce e abuziv?

Persoana cercetata e nevinovata doar pentru faptul ca am fost sesizat de SRI? Asta e abuzul? Actul de sesizare e egal cu zero, nu are nicio valoare probatorie. In dosar trebuie sa iti strangi probe, daca nu le gasesti, atunci dai clasare, iar actul de sesizare ramane doar o poveste nedovedita.

Cel vizat de ancheta e nevinovat doar pentru ca inregistrarea e facuta cu sprijinul tehnic al singurei autoritati care putea sa o faca? Asta e abuzul, asta e ingerinta in justitie?

Conteaza cu ce sprijin tehnic s-a facut interceptarea si inregistrarea, atata timp cat a existat un mandat de la judecator? Am vazut diversi comentatori publici, avocati etc, care sustineau ca inregistrarile facute de procurorii DNA au fost ilegale. Cum e ilegala o inregistrare autorizata de judecator?

Una dintre prevederile contestate ale protocolului din 2009 se refera la faptul ca procurorul ar fi trebuit sa comunice SRI ce a facut cu sesizarile primite. Nici aceasta nu e ingerinta?

Protocolul din 2009 la care faceti referire a reprodus mai multe texte din diverse legi, in exprimari aproximative care puteau duce la interpretari discutabile. CCR a constatat ca unele articole din protocol adauga la lege, in sensul ca transfera competenta de la Ministerul Public la SRI, ca a existat o diminuare a rolului procurorului, ca SRI si-ar fi asumat atributii pe care nu i le poate da decat legea.

Nu stiu ca vreun procuror DNA sa fi dat raportul la SRI despre cum conduce ancheta, nu stiu sa fi existat „planuri de actiune comuna” (de ancheta) si „echipe operative comune” (pentru efectuarea anchetei) . Soarta constitutionala a articolelor care privesc aceste chestiuni e irelevanta pentru anchetele efectuate de DNA. Eu nu am cunostinta ca ele sa se fi aplicat.

Articolele din protocol la care se refera CCR ar putea fi interpretate si altfel decat in decizia 26/2019. „Echipele operative comune” se pot referi la tehnicienii SRI care opereaza echipamentele de specialitate si care au fost pusi la dispozitia DNA pentru a asigura sprijin tehnic ori la ofiterul de legatura cu acesti tehnicieni si care, in plus, iti furniza informatiile cerute. In aceasta acceptiune, lucrurile mi se par in regula.

„Plan de actiune comun” se poate referi la stabilirea de procuror a strategiei de interceptare si de localizare ori de montare a echipamentelor tehnice, comunicarea acestei strategii tehnicienilor SRI, stabilirea posibilitatilor tehnice de aducere la indeplinire a solicitarilor procurorului. Degeaba vrea procurorul daca tehnic nu se poate.

Comunicarea de catre procuror daca o sesizare a fost sau nu utila e o chestiune de curtoazie, nu una de imixtiune in justitie. Cred ca SRI dorea sa afle daca sesizarile lor erau sau nu utile, isi faceau si ei evaluari interne, sa vada in ce au investit banii. Amintesc ca DIPI trimitea note informative insotite de formulare si te rugau sa le completezi, sa le dai calificative, sa le spui cum a fost sesizarea: buna/foarte buna/inutila (ceva in sensul acesta).

Nu a existat vreodata un astfel de feedback. Eu nu am cunostinta de asa ceva. In nici un caz nu se pune problema ca un procuror sa fie obligat sa dea raportul unor ofiteri de informatii despre ce face el in dosare, adica nu exista o relatie de subordonare a procurorului.

Eu nu am trait o astfel de experienta. Relatia mea cu ofiterii de informatii era urmatoarea: ceream informatii si ei mi le furnizau, daca le aveau. In plus, m-au sprijinit pe partea tehnica, privind mandatele de supraveghere tehnica.

Pe mine ma intereseaza doua lucruri: daca SRI putea trimite informari DNA si daca putea acorda exclusiv sprijin tehnic pentru punerea in executare de procuror a mandatelor de supraveghere tehnica. Furnizarea de informatii e perfect constitutionala, nu cred ca o poate contesta cineva de buna credinta.

In ce priveste sprijinul tehnic, decizia CCR nr. 26/2019, in paragraful 156 mentioneaza: „In consecinta, sprijinul/suportul/concursul tehnic nu poate fi echivalat cu o activitate de cercetare penala, specifica organelor de urmarire penala. De aceea, indiferent de faptul ca sprijinul tehnic, acordat in temeiul Legii nr. 14/1992, a vizat perioada de activitate a Codului de Procedura Penala din 1968 sau a noului Cod de Procedura Penala, Curtea retine ca acest sprijin nu putea fi valorificat ca o activitate de cercetare penala.” Deci sprijinul tehnic e in regula.

Paragraful 163 face o distinctie intre punerea in executare a mandatelor si sprijinul tehnic, distinctie care mie nu imi este foarte clara: „In acest sens, Curtea a retinut ca, in Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, si-a fundamentat solutia din perspectiva persoanelor care pun in executare mandatul de supraveghere tehnica, iar nu din perspectiva persoanelor care asigura suportul tehnic pentru realizarea activitatii de supraveghere tehnica.”.

Suntem aub amenintarea a doua ordonante: cea privind repunerea in termen pentru contestatia in anulare si cea privind modificarile CP si CPP. Daca vor intra in vigoare, care vor fi cele mai grave efecte?

Se vor redeschide zeci sau sute de dosare pe care ICCJ nu are timpul fizic de a le judeca inainte de implinirea termenului de prescriptie. Cel mai probabil, majoritatea dosarelor se vor inchide apoi, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. Reamintesc ca se intentioneaza si reducerea termenelor de prescriptie, ca rezultatul sa fie destul de clar.

Nu inteleg cum poti spune ca e nevinovat cineva doar pentru ca e discutabila desemnarea unuia din judecatorii din complet. Aici nu vorbim de ipoteza in care o persoana a fost judecata de doi judecatori in loc de 5.

Daca intra in vigoare preconizatele modificari legislative, o pleiada de baieti orientati in viata scapa de raspundere penala, dupa ce au devalizat companii nationale, dupa ce s-au imbogatit din folosirea functiei publice pe care au ocupat-o vremelnic. Zeci de dosare se inchid in faza de urmarire penala sau in faza de judecata.

Modificarile privind prescriptia raspunderii penale fac prapad si nu sunt cerute de vreo decizie a CCR. Termenele de prescriptie sunt atat de reduse incat pe viitor orice ancheta complexa e practic imposibila. Se naste o cvasi-imunitate.

De regula, faptele se descopera la cativa ani de la savarsirea lor, cand se schimba puterea politica si se fac controale administrative. Dar nu mai e timp pentru efectuarea anchetei si pentru parcurgerea unui ciclu procesual.

Procurorii nu pot efectua obiectiv ancheta urgent (care presupune expertize, audieri, comisii rogatorii internationale etc.), parchetele nu au resursele materiale si umane necesare, iar procedura de judecata e greoaie, dureaza cativa ani. Normele procedurale care au incercat sa imprime celeritate proceselor penale au fost declarate neconstitutionale. In plus, judecatorii sunt coplesiti de dosare.

Daca intra in vigoare ordonantele puse in circulatie de ministrul de Justitie, DNA e pe buza prapastiei. O gramada de fapte sunt scoase din competenta sa, fara sa poata fi incadrate in alte texte de lege, urmand sa revina spre solutionare unor structuri de parchet care nu ar putea sa le ancheteze vreodata (nu au specialisti, nu au procurori cu experienta, nu au politie judiciara proprie etc).

Mai mult, faptelor de anchetarea carora mai ramane sa se ocupe DNA li se stabilesc sanctiuni derizorii si termene de solutionare imposibile, nerealiste. Va fi o veselie maxima in lumea infractionala. O stam si o sa ne uitam cum se practica jaful si nu o sa putem obiectiv sa facem nimic. Fiecare se va descurca pe cont propriu, cum va putea.

Ideea e ca aceste modificari, desi menite sa puna piedici anchetelor de mare coruptie, o sa afecteze si celelalte cauze, de la alte pachete, nu doar de la DNA.

Cei care au riscat si au strans averi din banul public, din mita se pare ca au fost inspirati. Noile modificari legislative ii ajuta. Asta vrea poporul roman? Daca da, atunci trebuie sa respectam vointa poporului suveran. De asta zic ca un referendum in care sa aflam ce vrea poporul e foarte important.

Decizia CCR care a inlaturat-o pe Laura Codruta Kovesi de la conducerea DNA a schimbat si statutul procurorilor, subordonati de atunci explicit ministrului Justitiei. Va simtiti independenta afectata? A aparut un fel de jupan al sistemului judiciar in persoana ministrului?

Deciziile CCR ma ingrijoreaza de ceva vreme. Presedintele statului, omul cu cea mai mare reprezentativitate, pare transformat in secretarul ministrului Justitiei, o persoana numita politic, nu aleasa. Prin astfel de interpretari inedite ale Constitutiei poti schimba felul republicii. Aici se poate deschide o alta discutie, daca nu e cazul sa avem o curte constitutionala dincolo de suspiciuni privind partizanatul politic.

Chestiunea e rezolvabila prin selectarea judecatorilor doar din randul magistratilor cu experienta si a profesorilor universitari. Dupa ce ai dat galeti la babe si pungi cu faina ca sa fii votat, e greu sa mai sustii ca poti deveni judecator credibil la Curtea Constitutionala. Asta ca idee de principiu, nu ma refer la cineva anume.

O alta solutie ar fi ca rolul Curtii Constitutionale sa fie preluat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Revenind la intrebare, nu cred ca un ministru al Justitiei trebuie sa fie animat de dorinta de a fi perceput drept jupan peste procurori. Asta vrea reforma prin modificarile la Legile Justitiei?

In principiu, un ministru nu trebuie sa aiba suparari ca procurorii nu stau in ghiocel in fata sa. Nu vreau sa ma intorc 20 de ani in timp, atunci cand prindeai un politician beat la volan si trebuia sa suni la prefect si sa ceri voie sa-l anchetezi.

Am vazut proiectele manageriale ale celor care au participat la o procedura organizata de ministrul Justitiei pentru ocuparea unor functii inalte din parchet. Unii citau din zicerile ministrului ca din Mao, m-a ingrijorat tendinta asta aparuta dupa decizia CCR.

Inca ceva: e inacceptabil sa dai ordonante de urgenta pentru rezolvarea unor suparari personale fata de sefi din conducerea unor parchete si pentru a-i marginaliza pe procurorii din CSM, doar pentru ca nu dau „avizul corect”, adica acela pe placul ministrului.

Cu toata dragostea, dar nu asa se procedeaza intr-un stat de drept.

Revine periodic in atentie chestiunea statutului procurorilor. In astfel de discutii la TV s-a implicat si ministrul Justitiei. Se spune repetat ca „abuzurile” procurorilor, efectuarea unor anchete politice ar disparea daca s-ar schimba statutul procurorilor, daca nu ar mai fi magistrati.

Deci pentru a nu mai avea anchete politice procurorii trebuie trecuti sub control politic. Explicati-o pe asta! Competenta procurorilor e stabilita prin norme de procedura penala, acolo umbli daca sunt derapaje, nu la statutul procurorilor, nu-i faci anexa unui partid.

Cum vedeti ca procuror DNA cele intamplate la Ploiesti si Oradea? Simple campanii de presa, grave derapaje?

Ce s-a intamplat la Ploiesti nu as comenta ca sunt anchete, cercetari in curs. In ce priveste colegii de la Oradea, au fost controale peste controale, si interne, si facute de Inspectia Judiciara. Ele sunt binevenite. Nu s-a gasit nimic ilegal, nu au fost identificate abateri disciplinare. In aceste conditii, poate cineva sa-i acuze pe procurorii de acolo de abuzuri? Daca te-a condamnat instanta si nu s-a constatat ca e ceva ilegal…nu mai merg discutiile despre abuzuri.

Colegul Ciprian Man a cerut public judecatorilor din Oradea sa iasa si sa spuna daca i-a santajat, daca le-a cerut sa dea anumite solutii in dosare. Nu a iesit nimeni. Ati mai auzit ceva? In ce-i priveste pe colegii de la Oradea se spun atatea minciuni ca pica vrabia de pe creanga.

Am vazut la televizor un avocat condamnat pentru ca a cerut bani unui client sa intervina la un judecator. Domnul suspina pe fundal muzical si povestea drama prin care a trecut, cum a facut puscarie, ce complot si ce razbunari l-au vizat, dar nimeni din studiou nu l-a intrebat: „Domnule, dumneata ai fost sau nu inregistrat cerand si primind bani pentru interventii la judecator?”. Lucrurile s-ar fi lamurit foarte repede.

Am tot spus-o: cei care se pretind victime ale DNA sa isi publice dosarul, sa vada lumea despre ce e vorba, sa isi poata forma un punct de vedere. Numai asa poti constata ce a fost acolo: incompetenta, rea-credinta sau e pur si simplu o campanie de presa menita sa-i discrediteze pe procurori.

Cine a gresit sa fie tras la raspundere, dar pe fapte probate, nu pe vorbe.

DNA pare ca trece printr-o criza profunda, nu mai apar dosare, atitudinea conducerii este mai degraba defensiva. Ce se intampla acum in DNA, este o institutie distrusa?

Lumea nu mai sesizeaza fapte de coruptie, se intentioneaza si introducerea unor noi restrictii pentru cei care vor sa depuna denunturi. De regula, oamenii denunta fapte penale pentru obtinerea unor beneficii juridice, nu din patriotism.

Inspectiile de stat, organele cu atributii de control, pastorite de oameni numiti politic, nu prea ne sesizeaza, nu sunt asteptari prea mari. De la serviciile de informatii nici nu mai stiu de cand nu am primit informatii.

Am vazut la televizor seful unei comisii parlamentare care spunea ca trebuie reglementata interdictia serviciilor de informatii de a mai sesiza parchetele cu privire la savarsirea de infractiuni. Eu, ca procuror, de unde sa aflu de fapte penale? Din stele? Dau in bobi? Citesc anchete de presa?

Nu mai apar dosare pentru ca sesizari utile sunt tot mai putine, iar infractorii au devenit mai abili, au invatat din mediatizarea anchetelor: spagile se dau prin off-shore-uri, se folosesc interpusi etc. E tot mai greu sa strangi probe.

Lumea e si destul de demoralizata, eu insumi sunt. Am o gramada de dosare in instanta si in ancheta care vor fi facute praf de modificarile dispozitiilor legale privind prescriptia si abuzul in serviciu. Ani de munca se duc pe conducta.

Resursele DNA nu sunt spectaculoase, ne descurcam cu ce avem, daca si legislatia nu este deranjata, se vor face anchete, dar mai greu. Important e sa fie riguros instrumentate, sa nu ajungem la achitari. Daca un om plimbat prin instante e achitat ca fapta nu exista se intoarce impotriva ta, ca procuror, si ia casa de pe tine.

V-ati gandit sa plecati din DNA, poate chiar din magistratura?

Idei de a pleca din DNA am mai avut. Inca ma mai bantuie. E frustrant sa vezi ca muncesti ani de zile degeaba.

Stiu un caz in care, dupa ce se gaseau probe, aparea intr-o comisie parlamentara un amendament la legislatia procesual penala care impiedica folosirea probei respective. De vreo doua sau trei ori s-a intamplat asta, nu cred ca a fost o coincidenta. Nu poti functiona in conditiile astea, e o bataie de joc la adresa muncii tale de procuror, e frustrant.

Din magistratura nu am de gand sa plec, dar ma ia uneori o lehamite crunta. Ceea ce ma intristeaza insa e pozitia unor colegi magistrati carora nu le pasa ca sunt folositi in campanii de presa, care sunt obisnuiti ai studiourilor de televiziune unde se spun tot felul de baliverne, in anturaje nefrecventabile.

Ceea ce am spus astazi, aici e punctul meu de vedere si al AMASP, asociatia profesionala din care fac parte, nu al institutiei in care lucrez. Parca vad ca o mare doamna de la Cluj, care-si posteaza imagini cu halba in mana, o sa ma injure, o sa se minuneze ca a trait sa vada si obraznicia asta: un procuror care sa-si permite sa spuna ceva de judecatori, de ministrul Justitiei sau de presedinta CSM. Asa ceva nu „se exista”, parol!

Informaţiile au fost prezentate de Oana Zamfir, vineri seară, la emisiunea „Exces de putere„.

CURTEA SUPREMA,DECIZIE IN CAZUL GINERELUI LUI TRAIAN BASESCU!

6 apr.

ÎCCJ l-a achitat definitiv joi pe Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, în dosarul în care e acuzat de complicitate la şantaj şi instigare la fals în declaraţii. Sergiu Lucinschi, fiul fostului preşedinte din Republica Moldova, a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni închisoare cu executare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut decizia de achitare dată de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, în noiembrie 2017, în ceea ce-l priveşte pe avocatul Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu.

Magistraţii au admis însă apelul DNA, au desfiinţat sentinţa penală a Curţii de Apel Bucureşti şi l-au condamnat pe Sergiu Lucinschi, fiul fostului preşedinte al Republicii Moldova, la 2 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi participaţie improprie la fals intelectual. În primă instanţă, acesta fusese condamnat la 3 ani de închisoare, dar cu suspendare.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Potrivit DNA, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop şi de procurorul Remus Tudoran Jurj, l-ar fi constrâns pe omul de afaceri Alexandru Horpoş să îi dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă. De asemenea, Lucinschi i-ar fi promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de „gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

Radu Pricop l-ar fi sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal şi prin formularea ulterioară, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de patru milioane de euro către Lucinschi, inclusiv cea privind recunoaşterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, „sub imperiul constrângerilor repetate”, susţin procurorii. Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe acelaşi om de afaceri, l-ar fi sprijinit în mod constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

BOMBA!,INCA UN DETINUT POLITIC IL ACUZA PE TORTIONARUL CEAUSIST AUGUSTIN LAZAR!

6 apr.

Ioan Muntean, deținut politic la Aiud, în anii 80, susține că procurorul Augustin Lazăr a dat ordin să fie băgat la izolare zece zile pentru că a calomniat organele puterii comuniste.

Fostul deținut a povestit la Antena 3 ce i s-ar fi întâmplat.

„În anul 1977 scriitorul Paul Goma a înființat Carta 77 referitor la drepturile și libertățile omului. Guvernul României din vreme, condus de Ceaușescu, a semnat acele drepturi la Helsinki,  dar nu le punea în aplicare. Eu împreună cu prietenul meu Dan am hotărât să mergem la București pe Drumul Taberei și să semnăm Carta 77”, a spus Ioan Muntean într-un interviu pentru Antena 3, citat pe site-ul televiziunii.

„Nu am mai ajuns la București că a venit un maior, m-a legat și m-a dus la securitate. După multe anchete și întrebări a zis: „îți dau drumul, dar trebuie să îți iei angajamentul că nu te duci să semnezi Carta 77″ și ca să îmi dea drumul mi-am luat angajamentul ăsta”, a povestit deţinutul politic.

„Lucram la Balanța 2 ca șofer, m-a arestat la Balanța înainte să plec la București. Prietenul meu Dan, lăcătuș era. Am auzit că a murit. După asta m-a dat odată afară din serviciu, la restructurări de posturi. După o perioadă m-am angajat la Metalurgica și de acolo am fost dat afară. Motivul era restructurări de posturi, dar maiorul Hodorog dădea ordinele”, a acuzat Muntean.

„Am reușit apoi să mă angajez la Oravița și acolo trebuie să recunosc că urmăream să trec granița. Voiam să fug din țară, am avut ținta America. Aveam și viza ambasadei americane, urmăream treaba asta. M-am pomenit într-o zi când m-am dus la serviciu dat afară şi de aici. Am întrebat toți șefii…era un inginer care mi-a zis că locotenentul major Vătău Ion a dat ordin să fiu dată afară. M-am am dus la ticălosul ăla la securitate acolo și am spus că vreau să lucrez și eu. Răspunsul a fost: „Locul tău de muncă e la pușcărie”. Atunci am fugit din birou, m-am dus la București și am obținut audiență la un consilier al republicii care se ocupa cu problemele de muncă și a zis că să merg la Oravița și să dau întreprinderea în judecată. Am venit la Oravița, am luat avocat pe Poenaru și am acționat în judecată. La primul termen când mă duceam la judecată, afară m-a așteptat locotenentul major Vătău cu un grup de militari. M-au încătuşat, m-au dus la pichetul de graniceri. Atunci mi s-a propus: „dacă nu vei recunoaște ce scriem noi de aici nu te mai duci decât la pușcărie sau în mormânt”. Mi-au pus fierul de călcat pe mâini și am semnat, am zis că o să contest. După multe anchete, Tribunalul Militar Timișoara m-a condamnat la opt ani de închisoare. A reținut că în drum spre pichet am lovit și dezarmat grănicerul, scrie în acte că sunt doi martori. Eu eram singur.Am făcut recurs la București la Tribunalul Militar, nici nu m-au lăsat să vorbesc. De acolo m-au dus la Aiud și m-au băgat acolo cu regim restrictiv că am calomniat organele puterii de stat.Am căzut în comă de foame, condițiile erau grele. Trebuia să te plimbi de la ușă la geam 17 ore. Aveam un pat cu un placaj pe el care se ridică și se punea lacătul, era şi frig. Eram trei într-o cameră”, a relatat Ioan Muntean.

Ar fi fost trimis la carceră de Augustin Lazăr pentru o poezie

„După şapte ani am fost eliberat. Înainte am intrat în Comisia de eliberare, în care era procurorul Augustin Lazăr. El era şeful Comisiei. Dacă el zicea nu, nu plecai. Eu am fost de două ori amânat!Vreau să vă spun că prin `85 am ieşit la raport la procuror să-mi dea să scriu că sunt nevinovat. Am scris aşa cum s-a întâmplat. Când m-am dus la el a dat ordin să fiu băgat la izolare zece zile că am calomniat organele puterii de stat. Eu vorbeam că m-au băgat la puşcărie nevinovat, dar procurorul Augustin Lazăr spunea că am calomniat organele puterii.În arest, am zis să vină că i-am făcut o poezie. A venit şi mi-a dat încă zece zile de izolare!La izolare o zi mâncai, una nu! (…). Am avocată. A cerut despăgubire. Eu vreau ca instanţa să se propunţe că sunt nevinovat”.

Ioan Muntean are dublă cetățenie: română și americană.

Replica lui Augustin Lazăr

Augustin Lazăr respinge vineri acuzațiile printr-un comunicat.

”Mesaj al procurorului general Augustin Lazăr

În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate.
Sancționarea disciplinară a condamnaților, emiterea acelor rapoarte de pedepsire așa cum erau denumite, se realiza în temeiul art. 21 din Legea nr.23/1969 pentru executarea pedepselor exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne.
Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Nu am fost lucrător sau colaborator al Securității așa cum am mai arătat și cum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a și stabilit.
Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligație de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securității prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 24/2008 în considerarea aparenței instituționale.
Noțiunile de lucrător al Securității și colaborator al Securității sunt clar definite în art. 2 lit. a) și b) teza I și teza finală din OUG nr. 24/2008 , ceea ce presupune:
– calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau Miliției, cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit care a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale; adică: trei condiții cumulative: apartenență instituțională (Securitate sau Miliție); o anumită calitate (ofițer, subofițer sau ofițer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale;
– calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor .

Liberarea condiţionată este o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ţinându-se seama şi de antecendentele lor penale. Așadar, executarea fracției legale impunea în continuare şi îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege.
Aprecierea comisiei de liberare se fundamenta în trecut, ca şi în prezent, pe existența sau inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privința vocației era şi este suspus examinării instanței.
Aceste activităţi nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, în lipsa vreuneia dintre actele şi acţiunile enumerate limitativ de art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 24/2008, ci se circumscriu unei competențe specifice fazei de executare a pedepselor”, este mesajul transmis de Lazăr.

CONSULTARILE LUI JOHANNIS FARA CONSULTATII.VEZI PROGRAMUL!

6 apr.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri o scrisoare președinților partidelor parlamentare prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, pe tema situației din justiție, anunță Administrația Prezidențială. Conform programului anunțat, partidele de Opoziție sunt invitate la consultări pe 11 aprilie, iar PSD și ALDE pe 12 aprilie.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat vineri că el „sigur” nu va participa, dar că va trimite colegi de partid.

”Eu sigur nu merg. Eu sigur nu merg, dar de la partid de la noi o să trimitem niște oameni. (…) Nu-mi place personajul”, a declarat Liviu Dragnea, întrebat dacă va merge la consultările pe care președintele le-a convocat.

El a mai spus că va vorbi cu liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, pentru a stabili dacă cele două formațiuni vor trimite delegații separate sau va fi o delegație comună.

Totodată, Dragnea a afirmat, mai ironic, mai serios, că PSD susţine temele propuse de Klaus Iohannis pentru referendumul din 26 mai.

„Temele le susţin în totalitate fără niciun fel de probleme. (…) Mi se par chiar teme foarte bune. Eu nu-mi permit să recomand nimănui nimic. Le transmit susţinătorilor noştri următoarele lucruri: că noi nu suntem de acord să se taie salariul minim, să se îngheţe pensiile şi salariile, aşa cum au în intenţie cei de la PNL şi USR, să se îngheţe Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi vom susţine în continuare programele noastre din programul de guvernare pentru ca românii să o ducă mai bine. Asta o să recomand eu. (..) De asemenea, are legătură cu faptul că noi vrem să fim patrioţi în Europa”, a declarat liderul PSD.

Ulterior, ALDE a anunțat că nu va onora invitația la consultări, motivând că președintele nu este interesat de consultări reale, ci de simularea lor.

„În general, dl Iohannis nu e interesat de consultări reale, ci doar de simularea lor. Nu vrea dialog autentic, vrea doar să țină predici de pe scările Cotrocenilor; nu are niciodată îndoieli și nu dorește să asculte părerea altora. Nu acceptăm să dezbatem teme de Justiție, atât timp cât dl Iohannis refuză să comenteze o problemă de maximă gravitate pentru aceasta. Una extrem de concretă și de actuală, precum prezența în fruntea Parchetului General a unui executant jalnic al dispozițiilor regimului comunisto-securist”, s earată în comunicatul ALDE.

„Poziția noastră e fermă, iar dl Iohannis o cunoaște: dl. Augustin Lazăr trebuie să plece din funcție și trebuie să o facă neîntârziat. Orice minut în funcție constituie o palmă nemeritată pe obrazul celor care au avut curajul de a înfrunta fățiș regimul comunist în anii de tristă amintire. Atât timp cât dl. Iohannis va tăcea pe această temă îl vom considera nu dezinteresat de subiect, ci complice al foștilor torționari. Iar sub umbrela acestei complicități, partidul nostru nu are ce discuta cu președintele în problematica Justiției”, mai preciează sursa citată.

Programul consultărilor de la Cotroceni este următorul:

Joi, 11 aprilie 2019

  • Ora 15:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL);
  • Ora 16:00 – Uniunea Salvați România (USR);
  • Ora 16:45 – Partidul Mișcarea Populară (PMP);
  • Ora 17:30 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);
  • Ora 18:15 – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vineri, 12 aprilie 2019

  • Ora 11:00 – Partidul Social Democrat (PSD);
  • Ora 12:00 – Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)

Fiecare delegație poate fi formată din maximum 5 persoane.

MIHAI PLESU,FIUL LUI ANDREI PLESU LA DIICOT,SUSPECTAT INTR-UN DOSAR DE DROGURI!

6 apr.

Mihai Pleșu, unul dintre fiii lui Andrei Pleșu, este suspectat într-un dosar cu droguri, fiind săltat de anchetatori în urma unor percheziții, alături de alți suspecți.

Mihai Pleșu era audiat, vineri după-amiază la sediul DIICOT Iași.

DIICOT a explicat vineri într-un comunicat de presă acuzațiile din acest dosar și au fost prezentate imagini de la percheziții.

„La data de 05.04.2019, procurorii D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Iaşi împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași au efectuat, un număr de 8 percheziții domiciliare pe raza  municipiilor București, Iași  și a comunei Probota, județul Iași, într-o cauză în care se efectuează cercetări faţă de mai mulţi suspecţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de  trafic de droguri de risc în formă continuată şi trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

La data de 17.09.2018, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că mai multe persoane care domiciliază pe raza judeţului Iaşi  comercializează  droguri de risc  – cannabis (skunk) şi droguri de mare risc – comprimate de ecstasy (MDMA) mai multor consumatori de pe pe raza municipiului Iaşi.

De asemenea, s-a reţinut faptul că, o suspectă în cauză, comercializează cannabis cu suma 60-70 lei/gram iar în perioada când în municipiul Iaşi se organizează, în incinta unor diferite cluburi, evenimente muzicale, în principal cu specific tehno, suspecta se aprovizionează şi cu cantităţi de comprimate ecstasy (MDMA) în vederea comercializării.

Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, unul dintre suspectii care domiciliază pe raza judeţului Iaşi, s-a deplasat periodic în municipiul Bucureşti, de unde s-a aprovizionat, de la un alt suspect în cauză, cu diferite cantităţi de droguri pe care mai apoi le-a transportat în municipiul Iaşi, în vederea comercializării.

S-a reţinut faptul că suspectul care locuieşte pe raza municipiului Bucureşti a reprezentat principala sursă de aprovizionare cu droguri pentru dealer-ul din judeţul Iaşi, acesta întreprinzând totodată demersuri pentru înfiinţarea unei culturi de ilicite de cannabis de tip in-door sprijinit fiind în aceste activităţi şi de către concubina sa care cunoaştea toate detaliile legate de activităţile infracţionale derulate, sprijinindu-l şi implicându-se în mod direct prin intermedierea unora dintre tranzacţii, suport financiar, comunicarea anumitor aspecte persoanelor din legătura infracţională, aceasta fiind la rândul său consumatoare de droguri.

În urma cercetărilor, a rezultat faptul că sursa de aprovizionare cu droguri a suspectului din municipiul Bucureşti este o persoană de naţionalitate străină,respectiv cetăţenie britanică care a fost ajutată în activitatea infracţională de către concubina sa, cetăţean român.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate au fost identificate locații prevăzute cu dispozitive de cultivare și întreținere a plantațiilor ( lampi speciale, cort, ventilatoare, ghivece etc) precum și diferite cantităţi de cocaină, cannabis, ecstasy,rezină cannabis (hașiș), ciuperci halucinogente, cântare electronice de precizie, grindere pentru mărunțit substanța vegetală.

Mai multe persoane urmează a  fi conduse la sediul DIICOT – ST Iași  în vederea continuării cercetărilor  și dispunerii  măsurilor legale”, se arată în comunicatul citat.

%d blogeri au apreciat asta: