Arhiva | 1:32 am

CA SI IN CAZUL FOSTEI SEFE A ICCJ,KLAUS JOHANNIS II E DATOR PANA IN GAT LUI AUGUSTIN LAZAR:”L-A SPALAT DE 40 DE DOSARE PENALE!”

8 apr.

Site-ul Lumea Justiției a publicat recent documente potrivit cărora actualul procuror șef al Republicii, Augustin Lazăr, pe vremea cînd era procuror la Procuratura Alba, ca șef al unei Comisii de eliberare condiționată, a refuzat cererea deținutului politic anticomunist Iulius Filip de a fi eliberat condiționat. Site-ul, preluat rapid de întreaga presă ostilă lui Augustin Lazăr, susține că Iulius Filip avea dreptul legal de a fi eliberat condiționat.

În replică, presa favorabilă lui Augustin Lazăr, ca presă de propagandă și agitație a Sistemului, susține că procurorul general de acum a fost șeful unei Comisii strict tehnice. Refuzul de eliberare condiționată a venit din partea judecătoriei. Într-adevăr, a refuzat eliberarea condiționată, dar a făcut-o din motive tehnice și nu politice.

Presa ostilă lui Augustin Lazăr cere demisia sau demiterea procurorului general al Republicii pe motiv că, urmare a refuzului său, un dizident anticomunist a rămas mai departe în închisoare.
Presa favorabilă lui Augustin Lazăr răspunde că un procuror precum Augustin Lazăr a decis doar după niște chestii tehnice, pe care dizidentul nu le-ar fi îndeplinit. Nu ni se spune dacă procurorul de la Alba a știut sau nu despre ce deținut e vorba. Sigur este însă că a știut. Documentele arătau clar că Iulius Filip ședea la închisoare, pentru că trimisese o scrisoare de sprijin Sindicatului independent din Polonia. Altfel spus, documentele arătau clar că solicitatorul eliberării condiționate era un cetățean condamnat pentru ceea ce se numea la vremea respectivă infracțiune împotriva ordinii socialiste.

Cazul Augustin Lazăr de pe vremuri poate fi judecat de pe două poziții.

Una e poziția de pe care eu am judecat și am propus să fie judecați toți cei care au lucrat în regimul comunist. Am susținut și continui să susțin că fiecare dintre cei care au lucrat în Sistemul comunist trebuie judecați în parte, după ceea ce au făcut în cadrul funcției deținute. Chiar și în cazul unui procuror comunist, cum a fost Augustin Lazăr în ultimii ani ai domniei lui Ceaușescu, trebuie să vedem dacă a fost zelos, zbir, sau omenos, preocupat de a evita abuzurile și acolo unde a putut de a favoriza pe cei condamnați pentru activitate anticomunistă sau obsedat de a reprima orice gest de minimă revoltă față de Sistemul comunist. În disprețul total al opiniei publice și profitînd de sprijinul necondiționat al ONG-urilor și presei puse în slujba Sistemului, Augustin Lazăr a evitat să vorbească în public despre perioada în care a fost procuror comunist. Dacă ar fi făcut-o, eu, care admit nuanțele, aș fi avut poate argumente pentru a-l apăra. Poate că a fost mai blînd acolo unde se cerea să fie nemilos cu dușmanii poporului, poate c-a făcut scăpat vreun dizident. Totul era posibil într-o lume în care nu era obligatoriu să fii fiară. Evident, un procuror în regimul comunist e mai greu de apărat chiar decît un activist. Prin natura funcției sale, un procuror în comunism a apărat legalitatea socialistă. Legalitatea socialistă însemna și condamnarea unei femei care a făcut avort sau a unui amărît care a furat o sacoșă de știuleți de la CAP. Printre condițiile principale ale legalității socialiste se număra apărarea statului comunist de orice punere la îndoială a legitimității sale. Prin urmare, prin natura funcției sale, un procuror în comunism avea datoria de a depista faptele care puneau la îndoială ordinea socialistă, de a le ancheta și de a le impune o sentință. Că această activitate se desfășura sub supravegherea Securității nu încape îndoială. Totuși, dacă Augustin Lazăr a avut sau nu relații cu Securitatea n-are nici o importanță. Ca procuror în regimul comunist el nu putea decît să sprijine lupta Securității pentru protejarea statului comunist.

În aceste condiții, cînd s-a zbătut să fie procuror (în socialism nu se ajungea lesne procuror, trebuia să ai dosar beton, dar mai ales aprobarea Securității), Augustin Lazăr a știut că urma să fie brațul înarmat al regimului împotriva tuturor celor care contestau. Dacă ar fi avut o minimă conștiință s-ar fi făcut altceva:
Avocat, jurist.

De ce s-a zbătut el să fie procuror?

Din aceleași motive pentru care s-a zbătut să fie procuror general al Republicii în condițiile în care lăsase în urmă numeroase abuzuri comise în anii comunismului:

Cele ținînd de parvenire cu orice preț.

O altă poziție față de lucrătorii din comunism e e cea a inșilor pe care eu i-am poreclit în anii de început ai democrației românești Talibani. Sînt cei care au considerat și consideră că toți cei care au lucrat în fostul regim sînt din start niște criminali. Criminali chiar dacă n-au comis abuzuri. Criminali, pentru că au lucrat pentru un regim criminal. Împotriva acestora s-au propus legi ale lustrației, s-au dus campanii violente, de excludere din viața publică.

Mai nou talibanilor le-au luat locul TeFeL- iștii. Sprijiniți de partidele de Opoziție, în frunte cu PNL, TeFeL -iștii agită slogane gen Ciuma roșie, comuniști, pentru cei din PSD. Din nevoia de a găsi instrumente de luptă împotriva PSD, TeFeL- iștii condamnă în bloc comunismul, cer linșarea celor care au lucrat în fostul regim. Recent, ca expresie a TeFeL- ismului agresiv, USR a propus o lege prin care ar fi condamnat pînă și folosirea cuvîntului comunist în spațiul public.

Unul dintre cei mai fanatici anticomuniști din România actuală e președintele Klaus Iohannis. Deși nu știm să fi făcut vreun gest de dizidență în anii comunismului, Klaus Iohannis n-a ostenit a denunța comunismul cu înverșunare. M-a mirat această poziție ( de regulă anticomuniști sînt cei suspecți de a avea pe conștiință lucruri necurate făcute în comunism) încă de la interviul din septembrie 2014 dat de Klaus Iohannis Realității tv. Candidatul la președinției era mai înverșunat anticomunist decît cei care făcuseră pușcărie în anii stalinismului românesc. Biografia sa vorbea de un ins care, deși părinții emigraseră în Germania, beneficiase de toate avantajele oferite de stat unui minoritar de treabă, care nu punea probleme regimului. Am crezut atunci că e vorba de o figurație electorală. După ce-a ajuns la Cotroceni, Klaus Iohannis și-a făcut din anticomunism un program politic. E cel mai anticomunist președinte din istoria postdecembristă. Mai anticomunist decît Traian Băsescu, inițiatorul unei denunțări publice a perioadei comuniste. Iată un exemplu recent de denunțare de către Klaus Iohannis a comunismului:

„Comunismul, în realitate, a fost un regim oribil, un regim crunt, un regim draconic și aceste lucruri nu se pot recrea printr-un spațiu, aceste lucruri se pot recrea numai prin amintiri și o mică parte din ce am trăit noi atunci se poate transmite prin povestire, nu se poate recrea și este bine. Ceea ce am simțit, cum ne-am simțit, oprimați, umiliți, jigniți, îngrădiți, lipsiți de libertate, aceste lucruri nu se pot nici imagina în ziua de astăzi, nici nu se pot transmite ca sentiment de viață. Însă, ceea ce se poate povesti este ce evenimente am văzut, ce evenimente am trăit, cum a fost cadrul general. Și, din acest motiv, cred că spațiul are valoarea lui prin faptul că îți dă un motiv să intri în această discuție despre vremea comunismului în România, dar să țineți minte întotdeauna, epoca a fost probabil cea mai neagră epocă a României și ororile comunismului nu trebuie uitate, trebuie povestite tocmai pentru a nu ajunge în situația să repetăm greșeli pe care noi le-am făcut.” (Klaus Iohannis, la inaugurarea Spațiului 80east (optzecist) – „Acasă în comunism”, 11 Februarie 2019.)

Neîndoielnic, printre ororile comunismului s-au numărat și ținerea la închisoare a unor cetățeni care nu făcuseră altceva decît să-și exprime un punct de vedere. Cetățeni precum Iulius Filip. La ținerea la închisoare a lui Iulius Filip, la o oroare comunistă, așadar, a contribuit din plin și Augustin Lazăr. Să admitem că în clipa cînd l-a numit procuror șef al Republicii, desi știa că Augustin Lazăr a fost procuror în regimul comunist, Klaus Iohannis n-avea cunoștință de gestul de a refuza eliberarea condiționată a unui cetățean condamnat pentru delict de opinie.

Acum iată știe.

Și în loc să-i ceară celui care a contribuit la ororile comunismului demisia, fie ea și de onoare, Klaus Iohannis tace. Tace și, prin spălătorul său de rufe murdare, consilierul prezidențial Andrei Muraru, un fel de Gavrilă Marinescu al Cotrocenilor de azi, îi pune pe cei din presa prezidențială și pe cei de la CNSAS-ul prezidențial să-l spele pe Augustin Lazăr.

De ce ?

Augustin Lazăr e omul de casă al lui Klaus Iohannis, mai precis al familiei Iohannis. Ca și în cazul fostei șefe a ÎCCJ, Klaus Iohannis îi e dator pînă în gît lui Augustin Lazăr. L-a spălat de 40 de dosare. Dar nu numai atît. În condițiile de bătălie prezentă, cînd fiecare dintre cele două tabere – tabăra PSD și tabăra prezidențială – își numără oamenii din cadrul instituțiilor de forță, Augustin Lazăr nu poate fi sacrificat.

Da, dar astfel Klaus Iohannis sacrifică unul dintre instrumentele sale de luptă împotriva PSD:

Anticomunismul feroce.

Rămîne de văzut ce ar costa mai mult:

Sacrificarea unui om din gașcă sau a unui instrument de luptă.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Ion Cristoiu Blog

RARES BOGDAN CA PADUCHELE IN FRUNTE…..IN FRUNTEA NOULUI PDL!

8 apr.

                      Rareș Bogdan în primul rînd După cum știm, nici […]

 

                    Rareș Bogdan în primul rînd

După cum știm, nici o dictatură nu este perfectă! Cum nu a fost, bunăoară, nici dictatura comunistă, ceaușistă. Pentru mulți, totuși, discuția pare să fi fost legată de calitatea salamului, unde dictatura ceaușistă a eșuat lamentabil. Unii, mîncau celebrul salam cu soia, alții, nomenclaturiștii, încercau să se îndestuleze cu salamul de Sibiu. Dar cît salam de Sibiu puteai să mănînci? La un moment dat chiar te apuca revolta! Pare să fie și cazul lui Rareș Bogdan, fiul lui Ioan Bogdan, directorul Combinatului de produse sodice de la Ocna Mureș. 

Teleac, lângă Alba Iulia: Inaugurarea oficială a celui mai mare resort de golf din România. Klaus Iohannis încadrat de Rareș Bogdan și Ioan Bogdan, tatăl „televizionistului” și fost director al Combinatului de produse sodice de la Ocna Mureș. (Text și foto „Justițiarul”)

Director de combinat ajungeai pe vremea comuniștilor doar dacă aveai dosarul „beton”, carnet de partid (comunist), dacă erai un tovarăș de nădejde, dacă luptai pentru propășirea socialismului și comunismului, dacă nu aveai rude în străinătate etc. Și, după revoluție, sarcina grea a falimentării industriei și a „privatizării”. Așadar, pe locul vechiului combinat, astăzi avem Parcul Industrial Ocna Mureș și, ați ghicit, director este tovarășul Ioan Bogdan de odinioară, domnul Bogdan de astăzi. Nu a fost vreun dizident, cum nici fiul lui nu a luptat împotriva comunismului pe vremea comunismului. O face, plin de fariseism, trei decenii mai tîrziu. Cît curaj! Cît patriotism! La fel, cînd noi – cei scăpați de gloanțe în 1989 – ne luptam cu regimul Iliescu, Rareș Bogdan avea altă treabă.

„El a intrat în afaceri în 1995, când încă era student, cu un SRL – primul dealer Connex din Cluj-Napoca. În această firmă, Bogdan era asociat cu Rareș Rusu, fiul generalului în rezervă Stoian Rusu, fost șef al Miliției Cluj în decembrie 1989 și primul șef al unității „Doi și-un sfert” (serviciul secret al Ministerului de Interne). Tot atunci, la mijlocul anilor ’90, Rareș Bogdan a fost șeful organizației de tineret a PNL Cluj și coleg de an la Științe Politice cu Eduard Hellvig, actualul director al SRI”, scrie Pressone.

Copiii de nomenclaturiști nu aveau nici o treabă cu Ion Iliescu, atîta timp cît Ion Iliescu era la putere. Nu-i bai, au cu două decenii mai tîrziu o luptă de dus cu un pensionar impotent de 90 de ani. Cît curaj! Cît patriotism!

Iraționalitate și delir, mitomanie, o fobie accentuată de „dușmani” invizibili, vag identificați cu aparținători sau susținători ai unui alt partid, derivă autoritaristă, anti-democratică, ură viscerală pe motiv de vîrstă, de clasă socială sau de etnie, un discurs ce promovează „valori” precum șantajul, violența, suspiciunea față de majoritate.

„Orhidel”, naș la nunta de cocalari cu orhidee curgătoare. (Foto și text „Justițiarul”) Click pe imagine pentru mărire!

Comportamentele lui Rareș Bogdan nu mai relevă doar prostia lui sinceră și gregară, ci și un orgoliu nesusținut de micimea proprie, ce se înfățișează caricatural și în vestimentația gen Farfuridi. I s-a spus „Dichisitul”, „Orhidel”, „Batistuță”, este cunoscut pentru comportamentele sale de parvenit, de cocalar, de frustrat ce visează la averi și opulență. La partide de golf cu miliardari. Ca și Iohannis!

Johanna de Hermannshit și prințul consort cu părul rar, cel dator la serviciul financiar și campion la curling. (Foto și text „Justițiarul”)

La Cluj, opera împreună cu Tavi Hoandră o cafenea ce gemea de kitsch, genul cu televizor pus în ramă de tablou etc. și care trebuia să ilustreze un „ștaif imperial”, trimiterea fiind la habsburgi.

„Ștaif imperial”

Cei care s-au mirat de portretul expus la muzeu, la București, să n-o mai facă! Este exact în același context… Trist. Este în ton cu muzica ce se cîntă pe malurile Dîmboviței și Someșului, acela de a înlocui intelectualii și patrioții adevărați cu caricaturi umane, care pentru niște arginți își vînd nu doar țara, ci și familia sau chiar sufletul.

Și știu exact ce spun! Rareș Bogdan nu a avut nici un scrupul în a susține făcătura de justiție mcovist-koveșistă ce încerca să-i pună cătușe socrului – Vita Lászlo – doar pentru că era om de afaceri maghiar și DNA-ul lucra la celebra făcătură prin care a fost trimisă în instanță Horváth Anna, viceprimarul Clujului, în speță fiind „necesară” și o alegație privind existența unui așa-zis grup infracțional.

Rareș Bogdan și omul de afaceri Călin Mitică, „sponsorul” familiei Bogdan. Interesant, cei doi minoritari nu au nume de familie, acesta fiind înlocuit tot de un prenume. (Foto și text „Justițiarul”)

Dar, să revenim! Pe aceeași stradă cu cafeneaua funcționa și „celebra” florărie Kara, „în sil parizian”, dar care afară de faptul că împopoțona coridoarele Operei din Cluj anual, la prezentarea de chiloți în damf de sushi numit „Balul Operei”, nu producea decît găuri. „Conform datelor de la Minsterul Finantelor, firma prin care s-a deruleaza afacerea cu aranjamente florale a soției lui Rareș Bogdan a inregistrat pierderi timp de patru ani consecutiv (2009-2012), deficitul fiind de 665.214 lei (aproximativ 150.000 de euro). Din 2013, Florina Bogdan a trecut pe o alta firmă,  SC Kara Events Napoca SRL”, relatează Ziar de Cluj. Așadar, soția lui Rareș Bogdan se angajează jurist la Călin Mitică de la Transferoviar Grup, trimis în judecată de procurorii DNA pentru spălare de bani și mită. La un „necorupt”.

Omul de afaceri Călin Mitică îi asigura concedii exotice gratuite familiei lui Rareș Bogdan. La pomenile de lux era prezent și parvenitul Octavian Hoandră, cel care pufăie în fotografie dintr-o țigară de foi. (Foto și text „Justițiarul”) Click pe imagine pentru mărire!

Dar, dacă vorbim de Călin Mitică, vorbim și despre libanezul Mohammad Murad (care se chinuie să-i umple conturile lui Rareș Bogdan pentru că i-ar promova imaginea) și chiar de Viorel Hrebenciuc. Ce mică și rotundă e lumea! Și ce de stînga-dreapta pare. Cît de social-democrată și de liberală concomitent!

Exact cum era și la cafeneau Klausenburg din Cluj, o bună interfață între presă și „afaceri”, unde pișcotari, universitari și oameni din Uniunea Scriitorilor, șefi de instituții, primari, viceprimari, liberali, pesediști, pedeliști, directorul aeroportului, directorul Băncii Transilvania, șefi de deconcentrateșefi de trusturi de construcții, alți oameni de afaceri se străduiau să semneze condica. Iar cînd spun afaceri, vă rog să remarcați că din cei pomeniți mai sus, doar puțini fac parte din sfera privată, dar și acea sferă privată se născuse din bunăvoința statului de a se lăsa jefuit…

                                          Banii lui Rareș Bogdan

E absolut imposibil ca Rareș Bogdan să confunde patriotismul cu ceea ce el promovează! Nu poți fi patriot în timp ce îi urăști pe majoritatea cetățenilor din țara ta. Cu toate acestea el se dă mare patriot, anume genul de patriot care se luptă cu „corupțea”, care vrea „justițe”, care visează pușcării pentru „hoți”. Asta, desigur, stînd la Realitatea TV care nu doar că se află în insolvență de aproape opt ani, dar care a și păgubit România prin neplata dărilor către stat cu „simbolica” sumă de 25 de milioane de euro! Dacă tot vorbim de hoție pe față.

E absolut imposibil ca Rareș Bogdan să confunde patriotismul cu jefuirea țării. Adică ceea ce promovează el, „România în primul rînd” (ce făcătură abjectă de slogan!) cu niște unii care au demonstrat cum se poate jefui țara mai bine chiar decît o făcea PSD-ul și arunca resursele ei în brațele băncilor și corporațiilor străine. Să nu-i omiteți din poză pe Falcă, pe Blaga, pe Hava și pe ceilalți slujitori ai celor care jefuiesc România în primul rînd… Merită să trecem mai departe de miliardele de euro prăduite prin „împrumutul preventiv” de la FMI? Poate ne explică Orhidel de ce „patriotul” Buda votează împotriva României în Parlamentul European? Sau mai contează?

Să facem un scurt tur de orizont. Din cîteva clicuri pe net, aflăm că „patriotul” și necoruptul Rareș Bogdan adoră banii publici. Uite aici, zice că a încasat un mizilic de 486.440 lei taman de la Hidroelectrica. Ce să vezi, tot o firmă aflată în insolvență, dar care avea nevoie de „imagine” și, ca atare, s-a gîndit să apeleze la un „specialist” cum e Rareș Bogdan. N-o zic eu, o spune Hidroelectrica: „Facem precizari privind relatia contractuala dintre Hidroelectrica si societatea Trend Communication, avandu-l ca actionar pe realizatorul de televiziune Rares Bogdan si, ulterior, pe fratele acestuia, Horia Bogdan: Contractele s-au derulat, cu intermitente, in perioada 2006-2012, ultimul contract fiind reziliat la intrarea Hidroelectrica in insolventa; In perioada 2006-2012, Hidroelectrica a decontat catre Trend Communication plati in valoare totala de circa 486.440 lei (TVA inclus). Contractele au avut ca obiect servicii de analiza calitativa si sinteza privind imaginea de ansamblu in media a SC Hidroelectrica SA, precum si servicii de realizare a unor rapoarte de audit ce includ strategii media imediate pentru contracararea efectelor campaniilor sau materialelor negative de presa la adresa beneficiarului, precum si tactici de contrabalansare a aparitiilor negative cu cele pozitive”, se arata în comunicatul Hidroelectrica.

Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) opt contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media, scrie Grupul.ro, care publică și contractele.

Deputatul Sebastian Ghiță, avea să mai adauge pe listă „sume uriase, bani negri, de la persoane precum Blejnar,VanghelieCalin MiticaMaricel Pacuraru și alti oameni certati cu legea”, însă nu a făcut în vreun fel dovada celor afirmate. Cu Mitică lucrurile sînt clare, banii se iau pe prestațiile soției lui Rareș Bogdan. Deloc incredibile ar fi și relațiile cu fostul primar al sectorului 5, mai ales că Rareș Bogdan a prestat pe scenă și ca și prezentator al Vanghelionului 2014, de exemplu. Iar acolo se discuta despre împărțirea banilor proveniți din diverse șpăgi.

N-ai putea zice că nu se cîștigă bine în „presă”. Să aruncăm o privire în declarația de avere a candidatului!

View this document on Scribd

                              Opriți genocidul de conștiință din străinătate!

Roma, 26 martie 2019 – „Asociația Românilor din Italia (ARI) ia act de începerea campaniei electorale în vederea alegerilor europarlamentare. (…) Deunăzi, la Milano, invitat de către o organizație care se declară apolitică, domnul Rareș Bogdan, candidat la europarlamentare din partea unui partid, și-a permis să-i instige pe românii prezenți la întâlnire, îndemnându-i să-și șantajeze, – prin telefon sau prin alte mijloace, inclusiv prin viu grai, de Paști – aparținătorii (părinți, frați, rude) sub amenințarea că nu vor mai primi bani sau nu-i vor mai vedea pe cei dragi dacă nu votează într-un anumit fel, mai precis împotriva unui alt partid. Denunțăm cu toată forța asemenea practici samavolnice, care depășesc cu mult limitele unei campanii electorale europene a secolului XXI, situându-se dacă nu la limita patologicului atunci, cu siguranță, în zona diversiunii practicate de politrucii comuniști care făceau colectivizarea pe vremea stalinismului”.

Mai e ceva de adăugat? Cînd profiți de prostia, neputința și frustrarea unora? Poate doar faptul că e OK să mănînci și să bei pe banii lor… Da, „diaspora” știe să își arate degetele. Mai ales pe la chermeze ce frizează bolile psihice, unde trivialitatea coboară sub orice ștachetă ce ar putea aminti de ”ștaif imperial” sau de ”stil parizian”. E bună și „muia” à la Milano!

Rareș Bogdan și Oreste Teodorescu în campanie electorală PNL la Milano, 26 martie 2019. Click pe fotografie pentru mărire!

               Rareș Bogdan: „Am fost și rămân un adversar al PSD”

Cu Hrebenciuc, Edy Hellvig și Andrei Marga la „Klausenburg”.

Viorel Hrebenciuc nu se afla întîmplător la Cluj. La cafeneaua lui Rareș Bogdan poposise și fiul lui Hrebenciuc, Andrei, care își lansa o carte. Nici reprezentanții „Grupului de la Cluj” nu s-ar putea spune că ocoleau „ștaiful imperial”. Veneau aici în calitate de „adversari”, probabil. Ori pentru că diversele compilații de așa-zise editoriale de prin Ziua de Cluj strînse între două coperți s-ar fi potrivit foarte bine cu biblioteca lor de acasă. Doară musteau de inteligență, precum emisiunile de pe Realitatea TV.

Rareș Bogdan, Octavian Hoandră si „penalul” Andrei Hrebenciuc, fiul pesedistului Hrebenciuc. (Foto și text „Justițiarul”) Click pe imagine pentru mărire!

Finalul „epocii Năstase”, a baronilor locali și a presei cumpărate, ce venea după succesivele scandaluri privind hîrtia de ziar de la Letea, acapararea difuzării prin Rodipet și nu în ultimul rînd a stipendierii unei părți pro-guvernamentale a presei prin contracte de publicitate pentru diverse regii de stat, a îngropat, la propriu, o bună parte din presa din România. Părăsisem prin demisie un cotidian care nu mai avea bani ca să plătească angajații și m-am considerat norocos să prind un post de redactor șef la o publicație săptămînală din Cluj. Nici aici nu aveam să fac mulți pureci, ideea de bază era tot aceea de a-i lăsa pe oameni fără leafă la finalul lunii. Așa încît, am devenit freelancer, printr-o a doua demisie, dar o noțiune mai exactă ar fi cea șomer neindemnizat. În acest context am ajuns la Ziua de Cluj, care tocmai pornea la drum.

În scurt timp, însă, în redacție aveau să apară „mari oameni”, ca de exemplu Silviu Mănăstire (părintele presei de deducție) și maestrul Rareș Bogdan (de care pînă atunci nu auzisem). Redacția se afla tocmai în clădirea Camerei de Comerț, la vremea aceea condusă de pesedistul Ștefan Dimitriu (ulterior UNPR), administrator al SC de Construcții Napoca SA. Și, ce să vezi, o grămadă de pesediști roiau prin zonă, alegîndu-și cîte un redactor căruia îi dictau cîte o știre. La propriu! La acea dată, demonizați erau liberalii. Iar Rareș Bogdan, era decis să taie în carne vie! Zicerea principală era că vrea să-i vadă pe parlamentari, dimineața, la aeroport, deschizînd Ziua de Cluj tremurînd. Expresia era „să-i futem”! Iar șansa de a vedea cum se transformă un text cinstit într-o făcătură abjectă, am avut ocazia să urmăresc pe viu. Ca să înțeleg precis cum se derulează „actul sexual” de presă.

Octavian Hoandră, mentor în ale presei de șantaj și Rareş Bogdan, ucenicul lui de la „Ziua de Cluj”. (Foto și text „Justițiarul”)

Cu ceva timp înainte, scrisesem în Capital o anchetă despre privatizarea fabricii Clujana. Mai exact despre mecanismul prin care PSD împiedica această privatizare, pentru că un mahăr pesedist dorea să-și facă pe spațiul fabricii un mall și un showroom pentru autoturismele pe care le comercializa. Pînă la urmă, fabrica a ajuns parțial în proprietatea Consiliului Județean, dar și la vremea preluării, CJ Cluj era condus de PSD. La Ziua de Cluj, unde ajunsesem, mi-au plagiat articolul din Capital, cu tupeu, exceptînd referirile la PSD, adăugînd informația că liberalii ar vrea, de fapt, să pună mîna pe „hectarele de teren” de aici. M-au și trimis să documentez asta! Eu!

M-am dus. Muream de curiozitate să văd finalul poveștii. Deși totul părea de balamuc. Era vorba despre vînzarea către cei care reușiseră să achiziționeze cîte o hală a bucăților rămase în urma așa-zisei privatizări, cum ar fi fîșiile în lățime de cîțiva metri dintre hale (total inutilizabile) sau terenul dinprejurul stației de transformare (vreo 4-5 mp), precum și terenul de sub spitalul Clujana, adică terenul pe care stătea efectiv spitalul. Obiectivul anchetei era să nu se spună despre ce este vorba, ci să se lase a se înțelege că liberalii vor să mătrășească niște „hectare” de teren. Din multiple rațiuni am refuzat să semnez un asemenea articol. Ceea ce nu înseamnă că nu l-au publicat, sub altă semnătură. Am demisionat.

                         Un „patriot” adevărat îi urăște pe unguri

Și, pentru că am nume unguresc, una din puținele discuții avute cu Rareș Bogdan se referea la intenția de „a fute” – dacă se poate – și niște udemeriști. A lucra la Ziua de Cluj, presupunea cumva că am ajuns la un stadiu superior al dezvoltării umane, de unde și prezumptiva disponibilitate de a „fute” unguri. Însăși abordarea mi s-a părut vomitivă, nu că n-aș fi scris niciodată nasoale despre UDMR, dacă s-a întîmplat să găsesc ceva nasol. Dar a confecționa articole despre chestii inexistente, denotă multă „deontologie”. Mai tare mi se pare că Rareș Bogdan este căsătorit cu fiica unui om de afaceri maghiar din Cluj.

Rareș Bogdan cu Dan Dungaciu. (Click pe imagine pentru mărire!)

Timpul de antenă La Realitatea TV a fost generos pentru toți șovinii de serviciu, toți „îngrijorații” de unguri și de UDMR și de Budapesta, de pericolul „ruperii Transilvaniei”. În continuare, tema pare să rămînă una aproape de sufletul „liberalului” Bogdan. Care îi crede pe toți mai proști decît el.

„Voi explica fiecărui român şi maghiar din Transilvania, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Banat că PSD aruncă în aer liniştea acestei ţări doar pentru a mai rămâne câteva luni sau câteva săptămâni, la guvernare. Pactul pe care Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu l-au făcut cu Kelemen Hunor şi cei din UDMR, care nu îi mai reprezintă de mult pe cetăţenii români de etnie maghiară din Transilvania, este periculos pentru unitatea naţională a acestei ţări!” – Rareș Bogdan – la lansarea candidaturii pentru europarlamentare.

Deci ce o să faci? O să mănînci în continuare rahatul antiunguresc elaborat de amicii tăi de la SRI? Ai depistat tu ceva „periculos pentru unitatea națională”? Serios? Care e „pactul” făcut cu Kelemen Hunor? Unde l-ai văzut? Nu cumva cei de la SRI au nevoie de a arunca niște praf în ochii alegătorului? Care e problema, de fapt? Că liderul UDMR se poziționează mai curînd în zona lui Viktor Orban, deci în opoziție cu francezii și cu nemții lui Merkel? Că și Tăriceanu, și Dragnea, au avut discuții cu Viktor Orban privind relațiile viitoare cu Grupul de la Visegrad? Deranjează faptul că sînt suveraniști?

În schimb, și liberalii și amicul Edy Hellvig de la SRI sînt globaliști. Ce înseamnă asta? Că militează fix pentru cedarea suveranității României. Hellvig a condus organizația Soros de la Cluj, deci prima dată ar trebui să ne întrebăm ce naiba caută în vîrful SRI?

Vizionați aici: https://youtu.be/8rXczbDoYhE?t=8

Ce spune Hellvig în acest material pe care îl găsiți integral pe siteul SRI, dar pe care l-am scurtat din rațiuni evidente?

În primul rînd, ne definește Societatea Deschisă, ca să nu avem dubii că utilizează termenul în accepțiunea lui George Soros, adică „fiind cea descrisă de Hannah Arendt și Karl Popper”. Se reiterează ideea Rusiei care reprezintă o amenințare și, la fel, tendința de consolidare a suveranității unor state din centrul și estul Europei care se opun nucleului franco-german. România se opune pro-activ acestor manifestări! În rest, „Dai în instituții? Dai in fabrici și uzine”! Adică, ataci DNA și SRI care vor să arunce la tomberon suveranitatea României și să sprijine oligarhia globalistă? Înseamnă că te poziționezi de partea  extremiștilor, teroriștilor și anarhiștilor. „Europa reprezintă Societatea Deschisă”!

„Ziariștii” clujeni Cozmin Gușă, Octavian Hoandră și Rareș Bogdan încadrați de controversatul om de afaceri Călin Mitică și soroșistul Eduard Hellvig (fost bursier și director al lui George Soros la Cluj), actualul director al SRI. Semidoctul Rareș Bogdan a fost coleg de grupă cu Hellvig la fabrica de politruci globaliști de la Cluj, Facultatea de Științe Politice și Administrație Publică și a rămas trompeta directorului SRI. (Foto și text „Justițiarul”) Click pe imagine pentru mărire!

De remarcat și un alt aspect, tot legat de SRI. Fostul ofițer SRI Adrian Radu scrie despre o relație directă între Rareș Bogdan și fostul șef al SRI, generalul Florian Coldea. „Jalnicul Rares Bogdan este un agent de influenta personal al lui Coldea. Este cel care, inainte de numirea lui Eduard Hellvig la conducerea SRI, in pauzele publicitare ale emisiunilor sale, se lauda invitatilor din platou, aratandu-si telefonul mobil, cu faptul ca primea mesaje direct de la Coldea cu privire la ce sa spuna in emisiune si tenta / directia subiectelor, ori persoanele care trebuie denigrate”, scrie Adrian Radu. Din păcate, puținele surse pe care le am în zona SRI nu reușesc să confirme acest aspect, anume că Rareș Bogdan ar fi făcut parte din „rețeaua lui Coldea”. Nici chiar off the record. Tot ceea ce am putut afla este că „exista o oarecare relație”, numai că asta poate fi foarte bine pusă și în raport cu calitatea de jurnalist.

”Liberali”, frate!

Acum, Rareș Bogdan a intrat în politică. Vrea să „salveze” România. Acest individ vrea să ne reprezinte țara la nivel european. Singura diferență pe care o văd, este tranziția de la „a fute” la „a da muie”. Ca să mă exprim într-un limbaj în care m-ar putea înțelege. Un singur lucru e evident: îi stă bine cu noua lui gașcă! Trăiască „valorile europene”! Și Sică și Mutulică și Weberică…

                                                                                                                        Ambrus BELLA

SURSA: http://justitiarul.ro/

Sursa:  wordpress.com

LUCIA HOSSU LONGIN:”DE CE TACE JOHANNIS IN CAZUL TORTIONARULUI AUGUSTIN LAZAR!”

8 apr.

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii” Lucia Hossu Longin, care a cerut retragerea premiului „Speranța” acordat lui Augustin Lazăr, a apreciat, sâmbătă, că președintele României Klaus Iohannis tace în scandalul legat de disidentul Iulius Filip pentru că „are înțelegeri secrete” cu Lazăr.

Lucia Hossu Longin consideră că președintele ar fi trebuit să ia o decizie în ceea ce-l privește pe procurorul general Augustin Lazăr și că acestă tăcere nu-l „onorează”.

„După părerea mea, ar fi trebuit să adopte oricare dintre deciziile care i se dau la îndemână, să-l revoce, să-i ceară demisia, să-l îndemne la un gest de onoare, propria demisie. Oricum, această tăcere nu e deloc potrivită pentru ceea ce trăim astăzi. Ceea ce face astăzi, tăcerea asta prelungită și inexplicabilă nu-l onorează ca președinte. Nu înțeleg de ce, sunt documente, nu vorbim (…) ci documentele vorbesc. Ce altfel de probe mai sunt necesare? Documentele vorbesc, iar el le-a recunoscut, domnul procuror a recunoscut că a condus comisia aceea, că nu a dat liberare la termen, era un lucru foarte grav, să nu eliberezi un om când avea dreptul la liberare. Pentru că argumente nu avea, în pușcărie toți trebuiau să se conformeze. Deci, nu putea să facă protest, nu putea să trimită Europei Libere, nu putea să trimită Solidarității, deci toți se conformau. Sigur că Iulius Filip era mai vocal, vorbea cu colegii lui, dar pentru asta nu putea să nu-i admită liberarea”, a afirmat Hossu Longin.

„Domnul Iohannis tace pentru că are înțelegeri secrete cu domnul procuror. Știți foarte bine ce s-a dezvăluit, el i-a acoperit dosarele, se simte obligat de o moralitate pe care numai dânsul o poate înțelege și explica. Moralitatea nu este în funcție de interesele sale personale și aici este în joc situația unui om aflat într-o poziție cheie în societatea românească. În orice țară din estul european, că s-au mai făcut asemenea descoperiri, oameni aflați pe funcții cheie au fost devoalați cu un trecut întunecat, cu un trecut marcat de astfel de fapte deplorabile u fost imediat înlăturați, au fost destituiți. Nu se admite să stăm atât să discutăm, să rostim aceleași probe. Câtă reflexie îi trebuie președintelui nostru? Eu personal l-am rugat și îl rog să decidă cât mai repede, spre binele domniei sale”, a mai declarat realizatoarea.

FOTO VIRAL.BERLINER MORGENPOST:”IUBIRE,IUBIRE”,DAR S-O VEDEM SI NOI!”

8 apr.

Moment de tandrețe, surprins în imagini, între cancelarul Germaniei și fostul președinte al SUA. Barack Obama a avut sâmbătă, la Berlin, o întâlnire cu Angela Merkel, eveniment devenit viral în presa internațională și pe Twitter în condițiile în care Merkel l-a îmbrățișat cu afecțiune pe prietenul său Barack. Este de notorietate relația de prietenie dintre cei doi, precum și faptul că, după plecarea lui Obama de la Casa Albă, Angela Merkel a avut o relație tensionată cu actualul președinte al SUA, Donald Trump.

Cancelarul Merkel îl numește pe fostul lider american „dragul meu Barack”.

Barack Obama a susținut la Berlin o conferință în fața a câteva sute de tineri lideri din întreaga Europă, vorbind despre lupta dintre democrația liberală și populismul de extremă dreapta. Aceasta este principala bătălie a Europei, a spus Obama.

„Naționalismul, în special cel de extremă dreapta, este în plină ascensiune. Știm unde duce asta. Europa știe mai bine decât oricine unde duce asta. Duce la conflict, vărsare de sânge și catastrofă”, a spus fostul lider american.

GORGHIU BAGA MANA IN BUZUNARELE ALTORA!

8 apr.

Senatoarea PNDL Alina Gorghiu cere Autorităţii Electorale Permanente (AEP) să suspende acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat acordate PSD, în contextul acuzaţiilor care există la adresa trezorierului acestui partid Mircea Drăghici.

Solicit AEP să își facă datoria și să suspende acordarea subvențiilor către PSD, prin aplicarea art. 24 alin. (1) raportat la art. 25 alin. (1) și (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
AEP ignoră una dintre atribuțiile sale expres prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare! 
Art. 3 lit. a) din regulament prevede ca una din atribuțiile AEP este aceea de a controla respectarea legislației în materie electorală și de a APLICA SANCȚIUNI atunci când este cazul.
– Având în vedere că există, conform comunicatului de presă al DNA din data de 02.04.2019, suspiciunea rezonabilă că domnul Mircea Drăghici nu a respectat dispozițiile art. 25 alin. (2) raportat la alin. (1) din Legea nr. 334/2006, unde se prevede clar ce destinații pot avea veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat, E OBLIGATORIU ca AEP să acționeze în consecință.
– Astfel, demersul legal constă în suspendarea acordării subvenției PSD, în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.
Acest articol prevede că acordarea subvenției de la bugetul de stat poate fi suspendată temporar, prin decizie a Autorității Electorale Permanente, pentru încălcarea art. 25 alin. (1) și (2).
Potrivit datelor publice, AEP acordă PSD peste 7,5 milioane de lei lunar!
Aceste sume de bani pe care le primește PSD reprezintă un avantaj incredibil în campaniile electorale care urmează. Mai ales în condițiile în care au adoptat O.U.G. nr. 6/2019 prin care au prevăzut că subvențiile de la stat pot fi cheltuite și în campania electorală.
– Este indubitabil că lipsa de reacție din partea AEP are legătură cu numirea recentă a președintelui acesteia, ce a fost propus și susținut de PSD.
Nu poate fi uitat că prima sa decizie majoră după numirea în funcția de președinte a fost să suspende toate controalele efectuate de AEP cu privire la modul în care partidele politice au cheltuit banii proveniți din subvenții.
– Îi solicităm președintelui AEP să procedeze, conform dispozițiilor legale incidente menționate mai sus, la suspendarea subvenției acordate PSD până la clarificarea situației„, a scris Gorghiu pe pagina sa de Facebook.

Trezorierul PSD Mircea Drăghici a fost pus sub acuzare de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, într-un dosar legat de cheltuirea banilor primiţi de partid ca subvenţie.

Partidele parlamentare au încasat în luna martie peste 13 milioane de lei din subvenţii de la stat, potrivit datelor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

PSD a primit 7.597.299,16 lei, iar PNL – 3.480.796,01 lei.

TARICEANU ,SCRISOARE DESCHISA CATRE JOHANNIS:”SA SEMNATI URGENT!”

8 apr.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, îi cere preşedintelui Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, să semneze urgent revocarea din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr, susţinând că nu se poate tolera ca „procurorii oneşti ai României să fie conduşi de un complice al regimului securisto-comunist”.

Scrisoarea lui Tăriceanu, integral

Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Vă scriu pentru a-mi exprima revolta în fața unei situații de o gravitate extremă care răzbate din mass-media ultimelor zile și despre care nu ați binevoit să aveți până acum vreo reacție. Este vorba despre dezvăluirile terifiante potrivit cărora procurorul general al României, persoană care ar trebui să fie un model de etică și de conduită pentru magistrații acestei țări, s-ar fi numărat printre personajele de tristă amintire care făceau jocurile murdare ale fostului regim comunist.

Dl. Augustin Lazăr nu a negat faptele, a încercat doar să ocolească răspunderea reală pe care ar fi avut-o în ceea ce privește persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, șicanat, torturat și lipsit de libertate de către regimul comunist.

Dle Președinte, știm bine, România a ratat șansa istorică de a avea o lege a lustrației în 1990 și a pierdut ocazia de a transpune în viață Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care ar fi barat accesul în funcțiile înalte ale foștilor securiști și comuniști de vârf și ar fi contribuit major la asanarea societății.

Faptul că am ratat această șansă nu trebuie să presupună automat, însă, dreptul celor care au scăpat atunci neatinși de rigorile legii, ori măcar ale moralei, să ni se înfățișeze astăzi drept repere morale și profesionale ori, mai grav, să devină actori de prim rang ai împărțirii legii. Înclin să cred că altul era sensul celebrului manifest nouăzecist ”Apel către lichele” al unuia dintre admiratorii dvs.

Nu vreau să ajungem într-o zi să constatăm că prăbușirea comunismului a conservat intact, din păcate, dreptul copiilor torționarilor noștri de a ajunge, în timp, torționarii copiilor noștri.

Fără atitudini ferme, mi-e teamă că deznodământul va fi inevitabil.

Revenind la cazul șocant al procurorului general Augustin Lazăr, cred că se impune clarificarea de urgență, în contextul faptelor prezentate de media, a apartenenței ori nu a domniei sale la grupul procurorilor comuniști absolvenți ai celebrei Școli de la Bran. Cum se știe, acea școală a format, începând din 1969, toți procurorii care aveau să fie folosiți în aplicarea directivelor partidului comunist și ale Securității privind anchetarea și reprimarea brutală a tuturor cetățenilor români care îndrăzneau să miște în front.

O școală care, prin profesori provenind din Miliție, Securitate și de la Academia ”Ștefan Gheorghiu”, instruia procurorii comuniști, atent selectați, cum se făceau anchetele ”speciale” pe bază de tortură, șantaj, substanțe halucinogene, cum să închidă ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum să șantajeze judecătorii care nu erau dispuși să ”coopereze” suficient, cum să li se facă înscenări avocaților, cum să se accepte necondiționat mandatele Securității de percheziție, ori de arestare, pe bază de probe falsificate și multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim că au apărut mărturii directe vizavi de aceste practici odioase.

Din nefericire, aceste fapte au continuat să fie atent mascate după căderea comunismului, cu largul concurs al serviciilor secrete, care au ajutat la conceperea unor mape profesionale incomplete în cazul multor magistrați. În acest caz văd că se află și actualul procuror general a cărui mapă profesională a fost atent albită de prietenii lui din umbră.

Dl. Augustin Lazăr, pus în fața dovezilor de netăgăduit, a recunoscut rolul jucat în cazul disidentului Iulius Filip, dar susține că era vorba de un rol minor.

Îl vom crede pe cuvânt? Vom lăsa lucrurile așa cum sunt? Vom continua să tolerăm ca procurorii onești ai României să fie conduși de un complice al regimului securisto-comunist?

Cred că sunt câteva întrebări care nu pot avea decât un singur răspuns.

Vă cer, astăzi, dle. președinte, să vă intrați în rolul constituțional de garant al democrației și să semnați urgent decretul de revocare din funcție a procurorului general, o solicitare care, independent de faptele sus menționate, care nu fac decât să agraveze lucrurile, v-a fost deja transmisă de ministrul justiției.

Aveți astăzi ocazia să dovediți că independența justiției pe care o clamați în fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu în care credeți cu adevărat.

Procurorul general, Augustin Lazăr, spune că afirmaţiile potrivit cărora ar fi făcut poliţie politică reprezintă o „dezinformare” care este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea sa de lucrător sau de colaborator al securităţii.

„Resping categoric afirmaţiile nefondate lansate în spaţiul public, în cursul zilei de azi, 2 aprilie 2019, de către anumite persoane interesate, potrivit cărora aş fi făcut poliţie politică. Această dezinformare este contrazisă de adeverinţele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei instituţii şi în care se precizează că nu există documente din care să rezulte calitatea mea de lucrător sau de colaborator al securităţii”, precizează Lazăr, care dă publicităţii şi adeverinţele CNSAS.

Purtătorul de cuvânt al PSD, deputatul Lia Olguţa Vasilescu, i-a solicitat marți procurorului general al României, Augustin Lazăr, să îşi dea demisia imediat şi să îşi ceară scuze public „pentru că a ocupat această înaltă funcţie din sistemul judiciar românesc, deşi a întreprins acţiuni de poliţie politică în timpul regimului comunist”.
Luju.ro a scris că Augustin Lazăr „a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist”, Iulius Filip. „În anii ’80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu şi şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat şi arestat în mai multe rânduri (..) În final, acesta fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste””, scrie sursa citată, care susţine că Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, fiind refuzat de o comisie condusă de procurorul Augustin Lazăr.
Procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat că între 1985-1986 a fost procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia şi a îndeplinit, periodic, atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată. El subliniază că această comisie nu dispunea eliberarea deţinuţilor, ci doar verifica îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.
„Contrar afirmaţiilor lansate de unele instituţii de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59-60 din Codul penal din 1969: îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară”, arată Lazăr.
El adaugă că pedepsele cu închisoarea se executau în temeiul mandatelor de executare emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare condiţionată se trimiteau instanţei de judecată competente a hotărî, persoanele condamnate putându-se adresa instanţei de judecată şi în cazul unor constatări negative ale Comisiei.
„Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum şi imposibilitatea consultării unor documente originale (în special a hotărârii judecătoreşti emise în cauza respectivă) care să probeze situaţia evocată, precizez că nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă”, mai spune Augustin Lazăr.

DEZVALUIRI:”KELEMEN HUNOR INTERZIS IN UKRAINA ,INCA DIN 2017!”

8 apr.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor a fost împiedicat sâmbătă să intre în Ucraina, unde vroia să participe la a 30-a aniversare de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică, relatând că a primit în paşaport şi o interdicţie de a intra în Ucraina până în 13 octombrie 2020.

Ulterior, Ambasada Ucrainei a informat că de fapt Hunor are interdicție încă din 3 noiembrie 2017.

„În această dimineață m-am trezit cu câteva ore mai devreme ca de obicei. La 2.15 a sunat deșteptătorul, iar la ora trei eram deja în mașină, în drum spre Ucraina. Am vrut să ajung în Ujhorod, unde prietenii noștri sărbătoresc cea de a 30-a aniversare de la înființarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. Am vrut să transmit personal urările mele de bine și, desigur, aș fi vorbit despre drumul comun pe care comunitățile naționale maghiare din Bazinul Carpatic l-au parcurs de la căderea dictaturilor comuniste și aș fi vorbit și despre provocările cu care ne confruntăm. Aș fi făcut toate acestea dacă autoritățile ucrainene mi-ar fi permis să intru în țară după o oră de așteptare și verificare la frontieră. Însă accesul mi-a fost refuzat fără nicio explicație clară. Mi-au comunicat doar, pur și simplu, că nu pot intra în țară. În aceste condiții pot doar să transmit de aici, cele mai bune urări Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică, membrilor și simpatizanților acesteia și, în același timp, îi asigur pe maghiarii din Transcarpatia de solidaritatea UDMR, a scris liderul UDMR pe pagina sa de Facebook.

Hunor spune că l-a informat pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, despre acest incident, şi se va adresa, luni, Ambasadei Ucrainei la Bucureşti pentru a cere o explicaţie.

„Este inacceptabil aşa ceva, este vorba, totuşi, de două ţări vecine, eu nu am mers zilnic în Ucraina, nu am mai fost de peste 20 de ani. Am avut bune intenţii, dar nici nu contează acest lucru, dacă mergeam în scop turistic sau cultural, dar să nu se dea nicio explicaţie şi să interzici intrarea unui cetăţean român mi se pare extrem de grav”, a declarat Kelemen Hunor presei.

Reacția Ambasadei Ucrainei

După acuzațiile lansate, ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, a anunțat că președintelui UDMR i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 3 noiembrie 2017 și că de atunci acesta a mai încercat să intre în această țară folosind pașaportul ungar și a fost refuzat.

„Am aflat acum câteva ore aici pe facebook că Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul Kelemen Hunor n-a fost lăsat azi dimineață să intre pe teritoriul Ucrainei.
În aceasta situație neplăcută dar absolut firească aș dori să fac câteva precizări:
1. Domnului Kelemen Hunor i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 03.11.2017. De atunci domnia sa a mai încercat să intre în Ucraina folosind pașaportul ungar și a fost refuzat, drept dovadă că i-a fost bine cunoscută decizia autorităților ucrainene.
2. Și de data aceasta conform legislației în vigoare a Ucrainei domnului Kelemen Hunor i-a fost înmânată decizia autorităților de frontieră privind interzicerea intrării pe teritoriul statului ucrainean pe care a și semnat-o. E adevărat că decizia nu conține motive, dar o astfel de practică e comună pentru toate statele europene.
Și bineînțeles sunt deschis și voi fi onorat să-i ofer și personal domnului Kelemen Hunor orice explicații suplimentare”, a scris Oleksandr Bankov pe Facebook.

Replică la replica Ambasadei

Liderul UDMR susține că nu are paşaport unguresc şi că nu a mai încercat să intre în Ucraina, aşa cum a susţinut ambasadorul Ucrainei.

„Nu am încercat să intru în Ucraina şi nu am paşaport unguresc”, a declarat Kelemen Hunor. Acesta i-a cerut ambasdorului Ucrainei în România să facă publice informaţiile la care face referire – la ce frontieră şi cu paşaport ar fi vrut să intre.

„Cereţi date de la ambasador. Când s-a întâmplat şi acte oficiale. Eu am acte cu incidentul de azi. Acum să vină el cu date şi să spună când, la ce frontieră şi cu ce paşaport am vrut să intru”, a declarat presei Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a mai susținut că incidentul de sâmbătă reprezintă o încălcare a tratatului de bază româno-ucrainean, articolul 13, punctul 7.

Budapesta a sărit în sus

Ungaria consideră inacceptabilă aplicarea interdicţiei de a intra pe teritoriul Ucrainei a preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen, motiv pentru care, ambasadorul Ucrainei la Budapesta este convocat luni la Ministerul ungar de Externe, a informat Tamás Menczer, secretar de stat în cadrul Ministerului Ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, potrivit MTI.

Secretarul de stat responsabil pentru informare şi imaginea internaţională a Ungariei a transmis printr-un comunicat că măsura luată de aplicare a interdicţiei preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen, să intre sâmbătă pe teritoriul Ucrainei este considerată de către Ungaria ca o măsură abuzivă, antimaghiară şi inacceptabilă.

%d blogeri au apreciat asta: