Arhiva | 1:27 am

CAZUL „IULIUS FILIP”LOVESTE DIN NOU. RETEAUA SECURITATII DE IERI SI DE AZI: JOHANNIS – LAZAR – MUSAT!

16 apr.

Fenomenală emisiunea „Actualitatea românească” de vineri a Sorinei Matei la B1 TV despre „Cazul disidentului Iulius Filip”! Din punctul meu de vedere, aceasta este cel mai spectaculos act de presă pe marginea acestui subiect, lărgind cu mult spectrul în care a fost analizat pînă acum subiectul fostului disident Iulius Filip, devenind, în acest fel, piatră de moară la gîtul torţionarului Augustin Lazăr, precum şi la gîtul tuturor celor care îl susţin, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, la care se adaugă şi avocatul Gheorghe Muşat.

Prima parte a emisiunii s-a focalizat pe decizia incredibilă a „Grupului de Dialog Social” (GDS) de a-i oferi Premiul GDS tocmai lui Augustin Lazăr, acordat în februarie 2019, festivitatea urmînd să aibă loc săptămîna viitoare:

În timp ce Gabriel Liiceanu, Andreea Pora, Laura Ştefan şi ceilalţi membri GDS au refuzat să explice cum au luat această decizie şi de ce nu i-au retras premiul, anulînd festivitatea de miercuri, eurodeputatul Cristian Preda a intrat în direct prin telefon, făcîndu-se efectiv de rîs cu explicaţiile sale.

DOCUMENTE EXCEPŢIONALE DIN DOSARUL DE URMĂRIRE INFORMATIVĂ A LUI IULIUS FILIP

Partea a doua a emisiunii Sorinei Matei a fost colosală. Realizatoarea a scos din arhivă documente uluitoare din dosarul de urmărire informativă (care este altceva decît dosarul anchetei penale), între ele aflîndu-se şi patru „Note informative” ale unor colegi de celulă cu Iulius Filip, care completează tabloul acestui fenomenal disident, în faţa căruia ar trebui să ne înclinăm cu toţii!

Culmea este că aceste „Note informative” fuseseră publicate încă din 29 ianuarie 2010, într-o anchetă mult mai amplă pe site-ul https://asymetria-anticariat.blogspot.com, numai că, din păcate, atunci, în România, numele lui Iulius Filip nu era decît foarte puţin cunoscut, deşi în străinătate el era erou înainte de Revoluţie! Le reproducem integral mai jos, aşa cum au apărut în 2010:

– 1. „DECLARAŢIE

Penit.Buc., secţia specială, cdt.secţie cpt.Stroiescu, cdt. Penit. Borcan Constantin (Asteriscurile reprezintă anonimizări C.N.S.A.S. care nu au putut fi eliminate – n.a.)

Subsemnatul Ilie Ion născut la 17 octombrie 1938 fiul lui Toma şi Maria, în prezent deţinut în Penitenciarul Bucureşti condamnat la 6 (şase) ani pentru propagandă declar următoarele:

Mă aflu în camera nr. 141 în care este deţinut şi FILIP IULIUS, de la data de 19 noiembrie 1982. Am constatat încă din primele zile că FILIP IULIUS este recalcitrant, în sensul că nu respectă programul de cameră, fiind gălăgios şi foarte nervos. Faţă de faptul că ceilalţi deţinuţi au manifestat regrete pentru faptele comise, Filip Iulius s-a manifestat jignitor la adresa celorlalţi deţinuţi din cameră zicându-le că sînt fricoşi şi reeducaţi.

De câteva ori cînd a fost sfătuit mai insistent să se potolească a sărit la bătaie. Astfel că aşa s-a întîmplat cu deţinutul Iordănescu, cu şeful de cameră Ilie Ion şi cu deţinutul * . Deţinutul FILIP IULIUS prezintă stări de nervozitate excesivă, rîde sau plînge fără motiv, cîntă cu voce tare.

Fiind seara la televizor, toţi cei din cameră, FILIP IULIUS s-a manifestat ironic cu privire la unele emisiuni..”.

DUI Iulius Filip – fila 136

– 2. Declaraţie

Penit.Aiud, cdt. RUS VASILE, securist lt col LAZĂR GH, plt ISPAS, 1983 – 1987.

Subsemnatul Borbely Erno, născut la 30.03.1951, fiul lui Ioan şi Iuliana, condamnat la 7 ani închisoare pentru asociere la acţiuni C.S.S., declar următoarele:

Deţinutul Filip Iulius are dese momente de manifestare duşmănoase, atît la adresa conducerii de partid şi de stat, cît şi la adresa organelor de securitate şi a cadrelor penitenciarului.Aceste manifestări sînt de cele mai multe ori spontane, începe să vorbească de unul singur, fără să fie în discuţie cu vreun coleg de cameră. Este de ajuns, de exemplu, să audă la difuzor ceva cu ce el nu este de acord şi deja începe să vorbească în sensul mai sus arătat.

Într-o duminică, în luna noiembrie 1986, am fost scoşi la televizor numai două camere, 66 şi 67. Filip Iulis a refuzat să iasă, spunînd supraveghetorului că nu va ieşi pînă nu vor fi scoşi şi ceilalţi deţinuţi, din celelalte camere. Supraveghetorul i-a explicat că nu are ce să facă, aşa a primit ordin şi trebuie să-l respecte, iar în cameră nu poate să rămână singur. După multe insistenţe ale supraveghetorului a ieşit dar a stat cu spatele la televizor, spunînd că asta este dreptul lui de a se manifesta.

Am aflat de la colegii de cameră, respectiv de la * şi * că Filip Iulius de mai multe ori s-a legat de ei pentru modul cum au trăit afară, înainte de a fi arestaţi. S-a legat de faptul că au trăit în prea mare bunăstare, că au avut mulţi bani obţinuţi pe căi ilegale, pe * l-a făcut hoţ, iar pe * escroc. Din cîte am înţeles eu, aceste vorbe ale lui Filip sînt şi cauza neînţelegerilor dintre ei.

De două ori s-a legat şi de deţinutul * şi anume de faptul că un bărbat aşa de tînăr şi originar de la ţară de unde a putut …”

DUI Iulius Filip – fila 136

 

– 3. Informare

Penit.Aiud, cdt. RUS VASILE, securist lt col LAZĂR GH, plt ISPAS

Subsemnatul Borbely Erno, născut la 30.03.1951, fiul lui Ioan şi Iuliana, condamnat la 7 ani închisoare pentru asociere la acţiuni C.S.S., vă aduc la cunoştinţă următoarele:

În urma unei discuţii ce a avut loc în cameră, în săptămîna 28 iulie – 2 august a.c., între deţinutu Filip Iulius şi Marcu Gheorghe, cît şi din altele mai scurte, fragmentare şi din unele aluzii am aflat următoarele:

Deţinutul Filip Iulius are intenţia să-i convingă pe deţinuţii cu infracţiuni de natură politică să formuleze şi să înainteze către Consiliul de Stat o cerere prin care să solicite să li se acorde statutul de deţinuţi politici şi toate drepturile ce decurg din aceasta. Această cerere ar urma să fie înaintată procurorului care vine în penitenciar ca să participe la şedinţele comisiei de liberare condiţionată. Conform planului lor, nu toţi deţinuţii cu infracţiuni C.S.S. ar urma să semneze cererea, ci numai cei în care “se poate avea încredere”.

Pentru punerea în aplicare al acestui plan Filip Iulius a discutat cu deţinuţii Drăghici Ion, Năstăsescu Gheorghe, Purcaru Constantin şi Iancu Lucian Spiru. Au căzut de acord să amîne întocmirea cererii pînă la ieşirea lui Iuga Dumitru de la restrictivă, ca să se sfătuiască şi cu el.

Discuţia mai sus amintită, dintre Filip Iulius şi Marcu Gheorghe, a avut la iniţiativa primului, cu intenţia de a-l convinge pe celălalt ca să i se alăture şi el formulării şi semnării cererii. Marcu Gheorghe i-a spus că este de acord cu ideea lor, dar a refuzat să se alăture acţiunii, motivînd că mai are puţină pedeapsă de executat şi că în luna septembrie intră în comisie şi nu vrea să-şi creeze probleme, neplăceri. L-a asigurat pe Filip Iulius că n-o să-i spună nimănui nimic despre cele discutate.

Tot din această discuţie a reieşit şi faptul că şi Iancu Lucian Spiru a refuzat propunerea lui Filip Iulius, spunînd că nu se asociază la astfel de acţiuni, are pedeapsă prea mare şi vrea linişte, vrea să fie lăsat în pace.

Ceilalţi deţinuţi enumeraţi mai sus sînt de acord cu iniţiativa lui Filip Iulius de a pune în…”

DUI Iulius Filip – fila 165.

 

– 4. Notă informativă privind pe FILIP IULIUS

Sursa: MIRON (Muşat Gheorghe – precizare autor) / Lt. col. Lazăr Gh. / 14.10.1986.

Înch. Aiud, şef secţie lt.mj. Trifan, plt.Ispas.

„După pedeapsa cu izolarea pe care a primit-o în luna august am remarcat o schimbare în comportarea lui FILIP IULIUS în sensul că a devenit mai reţinut în comentariile sale politice cît şi în relaţiile cu ceilalţi colegi de cameră schimbare datorată şi faptului că a primit reproşuri din partea fiecăruia, datorită atitudinii şi comportării lui în cameră şi în special datorită unor comentarii despre unii colegi de cameră, comentarii făcute în lipsa acestora. (Şi faţă de alţi deţinuţi de pe secţie). Ca urmare convorbirile lui cu ceilalţi colegi de cameră sînt reduse şi în general se rezumă la aspecte lipsite de importanţă.

Sporadic, îşi manifestă nemulţumirea faţă de unele evenimente politice şi economice interne şi faţă de situaţia economică din ţara noastră, îndeosebi cu ocazia citirii unor articole din presa zilnică sau cotidiene săptămânale.

În astfel de situaţii criticile lui sînt îndreptate împotriva Partidului Comunist Român, conducerii superioare de partid şi politica internă promovată de P.C.R. Contestă legitimitatea procesului de industrializare a ţării noastre luate de conducerea de partid şi de stat pe plan economic şi social îndeosebi după Congresul al IX-lea. Contestă deasemenea activitatea P.C.R. între cele două războaie mondiale şi consideră că mijloacele de publicare în masă dezinformează populaţia asupra acestei perioade cît şi în ceea ce priveşte prezentarea evenimentelor care au avut loc după anul 1944. Este un subiect asupra căruia Filip Iulius revine adesea dar de fiecare dată exprimă aceleaşi puncte de vedere şi anume că înainte de 23 august 1944 în România exista democraţie şi că după această dată a fost instaurat “regimul dictaturii.”

DUI Iulius Filip – fila 166.

Dintre toate aceste „denunţuri” împotriva lui Iulius Filip, ultimul (publicat de Sorina Matei pe Facebook-ul său) atrage în mod special atenţia: cel semnat „MIRON”, în spatele căruia se ascunde numele GHEORGHE MUŞAT, nimeni altul decît celebrul avocat al firmei „MUŞAT & Asociaţii”.

Toate documentele de mai sus trebuie citite cu mare atenţie, căci ele arată profilul uluitor al disidentului Iulius Filip, un om atît de luminos, încît nici măcar în penitenciarul Aiud, după zeci de zile de carceră severă, legat în lanţuri de vestitul „belciug”, n-a renunţat la principiile sale, la crezul său.

CE-I UNEŞTE PE KLAUS IOHANNIS, AUGUSTIN LAZĂR ŞI GHEORGHE MUŞAT?

Poate părea surprinzător pentru mulţi, dar readucerea în discuţie a denunţurilor lui Gheorghe Muşat (alias „Miron”), apărute prima oară în 2010, complică şi mai mult situaţia lui Augustin Lazăr, avînd repercusiuni directe şi asupra lui Klaus Iohannis, cel care-l ţine în braţe de atîta timp, deşi avea obligaţia să-i semneze revocarea imediat după ce ministrul Justiţiei i-a cerut-o!

Pe baza informaţiilor cunoscute de opinia publică, noi am întocmit schema acestei „caracatiţe”, devoalată în chip surprinzător de dosarul de disident al domnului Iuslius Filip, pe care vă invităm s-o urmăriţi cu atenţie:

Pentru înţelegerea acestei scheme a „Caracatiţei” de mai sus, reţineţi următoarele date semnificative:

– Turnătorul Gheorghe Muşat a scris un denunţ împotriva lui Iulius Filip către Securitate. În baza lui, penitenciarul l-a pedepsit cu zile de izolare.

Augustin Lazăr, ca preşedinte al Comisiei de liberare condiţionată, lua act de pedeapsa dictată de penitenciar şi i-a amînat liberarea condiţionată.

Augustin Lazăr este cel care i-a închis cu NUP sau prin casare multe dintre dosarele penale deschise împotriva lui Klaus Iohannis, în timp ce acesta era primarul Sibiului.

Klaus Iohannis l-a numit pe Augustin Lazăr Procuror general al României şi tot el se opune revocării acestuia la propunerea ministrului Justiţiei.

– În procesul de integritate, Klaus Iohannis a fost apărat de casa de avocatură Muşat&asociaţii, aceeaşi care o apără şi pe Carmen Iohannis.

– Cercul se închide prin dezvăluirile lui Radu Vancu, de la „Timpul”, care a spus că volumul „Pas cu pas” a fost scris de cei din redacţia revistei „Observator cultural”, proprietatea familiei Gheorghe Muşat, mai exact a Fundaţiei „Observator cultural”, al cărei preşedinte este Carmen Muşat, soţia lui Gheorghe Muşat!

Să analizăm pe scurt şi pesonajele acestei „Caracatiţe”, care sînt legate ombilical de „Cazul Iulius Filip”:

– GHEORGHE MUŞAT. A fost timp de 13 ani ofiţer de securitate (1970-1983) şi, la un an după ce a plecat din Sistem, a fost arestat şi condamnat, executînd pedeapsa la Penitenciarul Aiud. Aici a fost racolat de către foştii săi colegi din Securitate pentru a-şi turna colegii de celulă din penitenciar! Conform CNSAS, Gheorghe Muşat a întocmit 100 de denunţuri sub numele conspirativ „MIRON”, între care şi despre Iulius Filip, aşa cum vedeţi în facsimilul de mai sus!

Cei care au avut în anii ’90 acces la întîlnirile AFDPR îşi amintesc că Gheorghe Filip apărea deseori la braţ cu Constantin Ticu Dumitrescu, beneficiind de simpatia tuturor pentru anii petrecuţi la Aiud. Pe atunci, însă, nimeni nu ştia că Gheorghe Muşat era „Miron”, turnătorul de la Aiud!

În anul 2010, CNSAS îl declară „colaborator al Securităţii ca poliţie politică” şi cîştigă procesul în primă instanţă, numai că la ÎCCJ, condusă atunci de Livia Stanciu, Gheorghe Muşat cîştigă procesul în recurs şi părea că totul era rezolvat. În proces, a fost prezentat inclusiv denunţul împotriva lui Iulius Filip, numai că, la vremea aceea, numele disidentului nu era atît de cunoscut, aşa încît denunţul lui Gheorghe Muşat a trecut neobservat.

Numai că, explodînd din nou „Cazul Iulius Filip”, turnătoria lui Gheorghe Muşat devine relevantă nu numai pentru implicaţiile din 1986, cînd disidentul Filip era amînat la liberare condiţionată de Augustin Lazăr, pe baza acestor denunţuri ale lui Muşat, ci şi pentru că acelaşi Gheorghe Muşat avea să devină avocatul familiei Iohannis, iar soţia lui Muşat, Carmen Muşat, redactor şef al revistei „Observator cultural”, avea să se implice direct în redactarea cărţii „Pas cu pas” a lui Klaus Iohannis! Acelaşi Klaus Iohannis care refuză revocarea lui Augustin Lazăr!

CARMEN MUŞAT. Soţia lui Gheorghe Muşat conduce revista „Observator cultural”. Într-un interviu acordat pentru „Turnul sfatului TV”, Radu Vancu, editor al revistei „Timpul” a făcut o dezvăluire senzaţională: cartea „Pas cu pas” a lui Klaus Iohannis a fost „montată” în redacţia „Observator cultural” (v. https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=VltlpxlCQ40, de la min. 18:29). Ulterior, Radu Vancu a fost convins să-şi „nuanţeze” dezvăluirea, dar ştirea iniţială, care este confirmată de interviul citat mai sus, suna aşa:

Cartea președintelui Klaus Iohannis, ”Pas cu Pas” a fost montată de către colectivul redacțional al revistei Observatorul Cultural, ea fiind la bază un colaj de interviuri acordate de către fostul primar al Sibiului. Informația a fost prezentată de poetul Radu Vancu, în cadrul unei emisiuni Turnul Sfatului TV. ”Am răsfoit-o (n.r. cartea «Pas cu Pas»”) și am constatat, mi-a fost și confirmată această constatare a mea de către doamna Carmen Mușat, directoarea Observatorului Cultural, că nu sunt lucruri noi, e de fapt un montaj din interviuri mai vechi, nu e o carte scrisă dintr-un jet. E montată în redacția Observatorului Cultural de către doamna Carmen Mușat, alături de alți admiratori ai domnului Klaus Iohannis”, a declarat Radu Vancu. El spune că deși nu are o valoare literară foarte mare, ea are un rol bine definit. ”Nu e miza ei să aibă o valoare literară. Miza ei e să aibă un vehicul pentru niște idei politice care au prins. Deci și-a făcut treaba. Primul pas, nu am nicio idee. M-ar mira să fie tot un montaj de interviuri, pentru că nu cred că a dat atâtea interviuri, încât să poată să scoată o altă carte”, a mai spus Radu Vancu”.

– KLAUS IOHANNIS. Cînd Iohannis a anunţat că nu va semna revocarea lui Augustin Lazăr, nici nu bănuia că tocmai această atitudine avea să-l lovească exact în moalele capului. Au fost mai întîi dezvăluirile referitoare la dosarele familiei Iohannis, pe care le-a închis tocmai Augustin Lazăr, dar totul a explodat atunci cînd actualul Procuror general, numit de Iohannis, a fost dovedit ca torţionar al deţinuţilor politici, fiind arma „legală” a Securităţii! Nici acum, cînd scandalul a devenit uriaş, Klaus Iohannis nu-l revocă pe Augustin Lazăr, ceea ce amplifică şi mai mult lucrurile.

Cu atît mai mult, cu cît familia Iohannis este legată şi de relaţia cu familia Muşat (Gheroghe Muşat, alias „Miron”, fiind denunţătorul lui Iulius Filip): casa de avocatură Muşat&asociaţii l-a apărat în procesul integrităţii, care-l putea scoate din cursa prezidenţială, o apără şi pe Carmen Iohannis, iar, conform dezvăluirilor lui Radu Vancu, cartea „Pas cu pas” a fost montată în redacţia „Observator cultural” chiar de către Carmen Muşat, nimeni alta decît soţia lui Gheorghe Muşat, turnătorul lui Iulius Filip!

– AUGUSTIN LAZĂR. Despre acesta lucrurile sînt atît de cunoscute încît nu mai este nevoie de precizări suplimentare. Poate doar faptul că el este cel care face legătura între toate personajele „Caracatiţei”, căci refuzul de a-l elibera pe disidentul Iulius Filip avea la bază denunţurile lui Gheorghe Muşat, tot el fiind cel care i-a închis toate dosarele lui Klaus Iohannis.

Cei care se mai întreabă de ce Klaus Iohannis nu-l revocă pe Augustin Lazăr au acum argumente şi mai solide pentru a-şi formula singuri un răspuns. Caracatiţa vechii şi noii Securităţi are în comun personaje despre care se poate spune că formează o reţea de interese pentru care sînt dispuse să joace cartea solidarităţii pînă la capăt.

Grav este că după zeci de ani de cînd disidentul Iulius Filip era torturat în beciurile penitenciarului Aiud, „reţeaua” continuă să mistifice adevărul, ca o palmă dată din nou celui pe care noi ar trebui să-l punem în galeria eroilor poporului român.

AMANARE IN PROCESUL LUI LIVIU DRAGNEA SOLICITATA DE PROCURORUL DNA CARE A CERUT SESIZAREA CCR CU DOUA EXCEPTII DE NECONSTITUTIONALITATE!

16 apr.

Vacarm de nedescris luni la instanța supremă, unde s-au adunat sute de contestatari și de susținători ai lui Liviu Dragnea. Dragnea s-a prezentat la proces pentru un nou termen, iar în momentul sosirii sale s-a creat o adevărată busculadă. Liderul PSD a fost înconjurat de zeci de jandarmi, care i-au făcut cu greu loc. Trei persoane au fost săltate. Cele două galerii au rămas în stradă și după ce Dragnea a intrat în sala de judecată și au scandat și la ieșirea acestuia de la proces. Susținătorii liderului PSD i-au strigat la ieșire „Dragnea președinte”. În sala de judecată, Liviu Dragnea a obținut ce și-a dorit, respectiv o amânare.

Cele mai importante momente din stradă și din sala de judecată

Update. Procesul lui Liviu Dragnea a fost amânat pentru 20 mai, la ora 11:00. „Completul de 5 judecători a hotărât admiterea cererilor de amânare ca aceștia să-și pregătească apărarea”, a spus președintele completului după deliberări, subliniind că termenul de 20 mai ar putea fi ultimul.

Decizia a fost luată după ce reprezentantul DNA a cerut sesizarea CCR cu două excepții de neconstitutionalitate, iar avocatii au spus că au nevoie de timp pentru a-și pregăti apărarea. Totodată, avocații au cerut amânarea procesului invocând așteptata decizie a CCR pe sesizarea lui Florin Iordache.

„Cerere de amânare a judecății. De constatare a încheierii cercetării judecătorești după pronunțarea conflictului constituțional. Noi considerăm că unul din motivele noastre de apel aproape identic face obiectul acestei cereri, a unui conflict juridic de natură constituțională. Această cerere pe rolul CCR poate avea caracter de chestiune prealabilă. Considerăm că e normal să se aștepte soluționarea acestui conflict. (…) Dacă instanța rămâne în pronunțare anterior CCR, nu ar mai exista un remediu procesual dacă s-ar constata compunerea nelegală. (…) Să nu constatați încheiată cercetarea judecătorească și să amânați”, a cerut în instanță Adrian Toni Neacșu.

La rândul său procurorul s-a opus cererii de amânare și a ridicat două excepții de neconstituționalitate a articolelor pe care se bazează sesizarea lui Florin Iordache privind completurile de 3 specializate.

„Aveți în vedere că doar Dragnea Liviu și Șefu Olguța au invocat nulitatea absolută a completurilor de 3 judecători. Se încearcă tergiversarea cauzei, având în vedere că un membru al completului urmează să se pensioneze”, a spus procurorul.

Apărarea lui Dragnea a spus: „Doamna procuror să își ceară scuze, pentru că noi nu urmărim să tergiversăm cauza ca un magistrat să se pensioneze. Îmi pare rău că face aceste declarații”.

Pe 20 mai, instanța va decide dacă admite ridicarea celor două excepții la CCR făcute de către DNA. DNA a cerut în procesul lui Liviu Dragnea sesizarea Curții Constituționale pe articolul din Legea 78/2000 privind completurile specializate de la instanța supremă și pe o decizie a Curții supreme legată de interpretarea unui articol din Codul Penal privind prescrierea faptelor.

Între timp însă, CCR este așteptată să se pronunțe vineri, 19 aprilie, pe sesizarea lui Florin Iordache, care l-ar putea salva pe Dragnea de o eventuală condamnare definitivă.

În plus, amânarea pentru 20 mai în procesul liderului PSD vine în contextul în care judecătoarea Luciana Mera din acest complet se pensionează pe 1 iunie, iar schimbarea unui membru al completului duce la rejudecarea întregului dosar în apel. 

Update. Avocatul Toni Neacșu, care o reprezintă pe inculpata Olguța Șefu în acest proces, a cerut judecătorilor o amânare pentru ca Curtea Constituțională să se pronunțe pe sesizarea lui Florin Iordache privind completele de 3 specializate în corupție. Și ceilalți avocați au cerut un nou termen.

Update. Declarație a lui Dragnea la  finalul audierii. Liderul PSD a acuzat în fața judecătorilor că este „un dosar politic”. „Mai am o întrebare, dacă voi fi condamnat să știu și pentru ce. Dincolo de sentimentul de nevinovăție. Nu știu legătura dintre fascism și procesul meu. Nu am avut niciodată discuții cu Alesu Floarea în sediul Consiliului Județean sau la mine în birou în legătură cu cele două inculpate. Sunt total nevinovat și vă asigur, indiferent de ce decizie veți lua, nu am știut că cele două doamne nu merg la serviciu și consider că e un dosar politic. Reafirm că sunt nevinovat”, a spus Dragnea în încheierea declarației din fața instanței.

Update 13.49. A început audierea lui Liviu Dragnea de către judecători, liderul PSD începând prin a spune că este „total nevinovat”.

„Mențin declarația dată anterior, precum și cea de la confruntare. Doamna președinte, așa cum am spus și la fond, sunt total nevinovat. Nu am avut cunoștință că doamna Botorogeanu (Adriana Botorogeanu, n.r.) și Stoica (Anisia, n.r.) nu ar fi mers la serviciu. Nimeni nu mi-a spus că aceste două salariate nu se prezintă la locul de muncă. Nu am cerut nimănui, nu am făcut presiuni asupra nimănui pentru a le menține pe cele două în funcție. Nu sunt de acord cu afirmațiile din motivarea de la fond că aș fi minimalizat niște atribuții. Nu am coordonat sau controlat DGASPC Teleorman, care nu se afla în subordinea mea ci a Consiliului Județea, potrivit legii. Atribuțiile de coordonare directă le aveau colegiul director și secretarul județului”, a declarat Liviu Dragnea, în fața magistraților.

Dragnea a mai susținut că nu a discutat cu nimeni astfel încât două angajate să fie acceptate la DGASPC Teleorman și să nu frecventeze locul de muncă pentru a lucra la PSD.

„Nu este adevărat că în anul 2008, Alesu Floarea ar fi venit să discute cu mine despre situația celor două inculpate, Stoica și Botorogeanu. Nici în anul 2009. Nu am avut discuții cu Alesu Floarea despre modificarea organigramei și înființarea biroului secretariat”, a mai declarat liderul PSD.

„Sigur că le vedeam pe aceste două doamne, cum vedeam și pe alți voluntari. Eu nu întrebam, pe nimeni la intâlniri fiecare ce face, fiecare volunar ce face și cât stă la partid. Eu nu eram șomer, munceam toată ziua la organizații. (…) Întâlnirile aveau loc în afara programului de lucru, de regulă sâmbăta. În mod excepțional au avut loc în timpul săptămânii, dar după programul de lucru, seara. În afară de participarea la aceste întâlniri, eu nu mai mergeam la sediul partidului, pentru că nu aveam de ce. Pe Stoica și Botorogeanu le-am văzut prezente la unele din aceste întâlniri. (…) Dacă voiam să vorbesc cu secretarul executiv, ne vedeam la Consiliul Județean, nu la partid. Nu prea se întâmpla nimic acolo. După intrarea în opoziție, bătea vântul în sediile PSD în acei ani. Nu știu dacă sunt elegant, dar asta e realitatea. Foarte greu îi aduceam să facem acele birouri județene. Oamenii erau foarte speriați”, a mai spus liderul PSD.

Întrebat de procuror dacă din colegiul director făceau parte trei consilieri numiți de președintele CJ, Dragnea a răspuns: „Nu am încredere în ce spune DNA. Nu-mi aduc aminte, trebuie să verific documentele de atunci. Cu tot respectul, nu răspund direct la DNA”.

Apărarea lui Dragnea, Flavia Teodosiu, l-a întrebat pe Dragnea în instanță: „La DGASPC se făceau numiri politice?”.

Liderul PSD a spus: „Eu cred că doamna avocat s-a inspirat din motivarea de la fond. Acolo am citit că la DGASPC se făceau evident numiri politice. Pentru funcțiile de conducere se organizează concursuri la București la Agenția Națională a funcționarilor publici cu o comisie din funcționari publici, nu cu oameni politici. După aceea, puteau veni în sediile CJ și prin vot să se valideze”.

Update. Scandările continuă și după ora 13.00. Sustinatorii lui Dragnea strigă „PSD, PSD, PSD”, iar protestatarii completează: „ciuma roșie”.

Update. Jandarmeria a anunțat că a amendat trei persoane cu câte 200 de lei în urma incidentelor. ”Trei bărbați, cu vârste cuprinse între 27 și 36 de ani, au fost sancționați cu câte 200 de lei fiecare, în conformitate cu art. 24, din Legea 61/1991, pentru provocarea ori participarea efectivă la scandal”, a transmis instituția.

Update. În sala de judecată se aud scandările de afară, pro și contra Dragnea și PSD. Au început și audierile, cu Olguța Sefu, fost director general adjunct la DGASPC Teleorman, inculpată în dosar, apoi va urma Liviu Dragnea.

Update. Cererea de recuzare făcută de avocații lui Dragnea, respinsă. Rămâne același complet.

Update. Ședința de judecată a început cu o cerere de recuzare.

Avocata lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu, a cerut în instanță recuzarea unei judecătoare din procesul liderului PSD. Ea a spus că sunt materiale în presă din care rezultă că soțul unei judecătoare din acest complet, Simona Enceanu, e susținător PSD:

„Am găsit un material. Soția îl judecă pe Liviu Dragnea, soțul e fan PSD. În acest moment, e afectată imparțialitate doamnei judecător, dânsa nu mai poate face parte din complet”, a spus avocata lui Dragnea. Astfel, Completul care judecă dosarul lui Dragnea a suspendat ședința pentru a se decide.

Update. Trei persoane implicate în incidentele de la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au fost conduse la secţia de poliţie în vederea identificării şi luării măsurilor legale pentru nerespectarea măsurilor de ordine dispuse, a transmis, luni, Jandarmeria Bucureşti. Situația rămâne tensionată și este probabil ca busculadele să se repete.

Update: Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a prezentat, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a fi audiat în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.

Când Dragnea a ajuns la Înalta Curte, oamenii au început să se îmbrâncească. La Instanţa supremă au venit de dimineaţă protestatari care strigă împotriva lui Dragnea, dar şi mulţi susţinători ai liderului PSD.


Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor judeca, luni, un nou termen al apelului declarat în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă, anunţând părţile că acesta ar putea fi ultimul.

Unul dintre apărătorii din dosar, Toni Neacşu, a declarat, luni, la sosirea la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că este puţin probabil ca instanţa de judecată să se pronunţe înainte de soluţia CCR privind completurile de trei judecători.

Toni Neacşu susţine că dacă se dă o soluţie în dosar înainte ca CCR să se pronunţe, decizia Curţii Constituţionale nu va mai putea influenţa în niciun fel decizia instanţei deja definitivă Un nou termen în procesul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman are loc luni, când Liviu Dragnea, condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, ar urma să fie audiat din nou. El trebuia să se prezinte la termenul din 18 martie, însă era internat în spital.

Tot luni, ar trebui ca preşedintele PSD Liviu Dragnea, dar şi Olguţa Şefu, fostul director al Direcţiei de Protecţie a Copilului Teleorman, să dea declaraţii în faţa judecătorilor.

Completul care îl judecă pe Dragnea este format din judecătoarele Enceanu Simona Daniela, Rog Tatiana Lucia, Rus Alexandra Iuliana, Mera Luciana şi Popa Rodica Aida. Între timp, unul dintre judecători, Luciana Mera, a solicitat pensionarea, iar cererea i-a fost aprobată de către Consiliul Superior al Magistraturii.

TUDOREL TOADER PASUIT INCA O TURA!

16 apr.

Conducerea Senatului a decis, luni, să amâne dezbaterea și votul moțiunilor simple prin care Opoziția cere demisia miniștrilor Justiției și Finanțelor, Tudorel Toader și Eugen Teodorovici, acestea urmând să aibă loc în ședința de plen din 6 mai.

Senatul avea pe ordinea de zi a plenului de luni, pentru dezbatere și vot, de la ora 16.00, moțiunea simplă la adresa ministrului Justiției, intitulată „Justiția, victimă sigură în mâinile lui Toader”. Anterior, senatorii au amânat de două ori votarea acesteia din lipsă de cvorum.

De asemenea, senatorii urmau să dezbată și să voteze moțiunea simplă a USR și PNL la adresa ministrului Finanțelor, intitulată „Eugen Teodorovici – românii îți cer să demisionezi!”.

CATEDRALA NOTRE DAME DISTRUSA DE FLACARI!

16 apr.

Un incendiu violent a izbucnit, luni seară, la Catedrala Notre-Dame din Paris.

Incendiul a izbucnit la ora 18.50 (19.50, ora României), iar cauza ar avea legătură cu lucrările de renovare. Imaginile de la fața locului au arătat cum mansarda a fost cuprinsă de flăcări, apoi focul s-a extins.

Turla octogonală în formă de săgeată a Catedralei „tocmai s-a prăbuşit”, a anunţat luni seara Emmanuel Gregoire, adjunctul primarului capitalei franceze Anne Hidalgo, care a deplâns „pagube colosale”, transmite AFP.

CONTRABANDA ANAF CU SRI(I)!

16 apr.

Cu opt ani în urmă, în perioada februarie – martie 2011, bazându-mă pe informații furnizate de surse din ANAF și DIICOT, am făcut săptămânal, în calitate de senator de Satu Mare, declarații politice, interpelări și întrebări cu privire la corupția din vămi și contrabanda cu țigări și carburanți în care erau implicați șefi din ANAF, cele mai sugestive fiind „Jos cu gangsterul de la ANAF”, „Apel către procurorii DNA: nu-l lăsați în pace pe Sorin!”, „Cercul relaționar și infracțional din jurul președintelui ANAF”.

Am prezentat în premieră cercul relațional și infracțional de la vârful ANAF, constituit într-un veritabil grup infracțional organizat: președintele ANAF, Sorin Blejnar, șeful său de cabinet, Codruț Marta, directorul general al Direcției Generale a Vămilor, Viorel Comăniță, comisarul general al Gărzii Financiare, Sorin Florea. Declarațiile și interpelările mele au fost preluate de mai multe ziare. Totodată, în aceeași perioadă, am fost invitat de posturile de televiziune Realitatea TV și Antena 3 la emisiuni pe tema identificării „Reginei” corupției din vămi și contrabandei din România.

Țintă pentru două servicii secrete

În urma acestor declarații și interpelări parlamentare, am devenit o țintă importantă pentru două servicii secrete din România. În data de 28 martie 2011, am fost anunțat de un coleg senator, care avea conexiuni cu principalul partid de guvernământ (PDL), că ministrul de interne Traian Igaș, conjudețean și prieten cu președintele ANAF, Sorin Blejnar, ministru despre care am dezvăluit tot în perioada respectivă că a fost implicat și el în contrabanda cu țigări, a dispus șefului serviciului secret al Ministerului de Interne (DGIPI) să-mi fie interceptat telefonul mobil și să fiu monitorizat permanent.

În urma acestui ordin am fost monitorizat timp de șase luni de către o echipă de șase ofițeri din SIPI Maramureș, recurgându-se la ofițeri din județul vecin pentru a se evita scurgeri de informații și o eventuală identificare a acestora. Am reușit însă să-i identific pe toți șase după ce tatăl unuia dintre ei, șef de post într-o comună de lângă Baia Mare, s-a lăudat într-o duminică la bufetul sătesc că fiul său urmărește un senator din Satu Mare. Informația a ajuns la o persoană din Baia Mare, care a transmis-o unui cunoscut din Satu Mare, iar acesta mi-a transmis-o mie. L-am identificat ulterior pe fiul șefului de post în apropierea blocului în care locuiam, echipat în costum de motociclist.

Din data de 3 mai 2011, am fost supus de către Serviciul Român de Informații, al cărui șef operativ era generalul Florian Coldea, de asemenea conjudețean și prieten cu președintele ANAF Sorin Blejnar, unei operațiuni de control tehnic operativ total (CTOT), pe mandat de siguranță națională. Ceea ce a însemnat o supraveghere totală la domiciliu, în incinta Senatului, la biroul parlamentar din Satu Mare și pe traseele parcurse în București și la Satu Mare.

În prima parte a săptămânii, eram monitorizat de o echipă de șapte ofițeri SRI în București, începând de la aterizarea pe aeroportul Otopeni, iar, în a doua parte a săptămânii, eram monitorizat la Satu Mare, tot de către o echipă de șapte ofițeri SRI, începând de la revenirea pe aeroportul din localitatea de domiciliu. Timp de o lună a fost adusă la Satu Mare și o dubă goniometrică cu care am fost urmărit zi și noapte, ca un terorist periculos. Costurile de operare ale unui astfel de autovehicul sunt deosebit de ridicate.

Ce-i mâna pe ei în luptă?

Toată această risipă de forțe și de fonduri avea drept scop aflarea surselor mele de informații și stoparea dezvăluirilor prin intimidarea mea și a celor ce-mi furnizau informații. După 7 – 8 ani au ieșit la iveală dovezi clare privind motivele pentru care am fost urmărit ca un terorist periculos după declarațiile și interpelările privind corupția și contrabanda în care erau implicați șefii din ANAF și Direcția Generală a Vămilor. Devine tot mai evident că în aceste activități infracționale au fost implicați și șefi din SRI, care-i erau foarte apropiați generalului Coldea, primul-adjunct al directorului SRI din perioada respectivă. Primele dovezi în acest sens au apărut dintr-un dosar instrumentat de DNA cu privire la corupția din ANAF, dispariția fostului șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruț Marta, și preluarea postului Realitatea TV.

În primele luni ale anului 2011, Realitatea TV a fost vârful de lance al campaniei mediatice ce urmărea identificarea „Reginei” corupției din vămi și a contrabandei din România. Din declarațiile fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, reiese că tocmai în perioada respectivă a fost solicitat și folosit de procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, și de primul-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, în operațiunea de preluare a postului Realitatea TV și de înlăturare a patronului acestuia, Sorin Ovidiu Vântu, care a fost arestat în aprilie 2011. Realitatea TV a încetat atunci campania de dezvăluiri care se apropiase de Palatul Cotroceni, respectiv de consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Daniel Moldoveanu, care era nașul de căsătorie al lui Sorin Blejnar, și de președintele Traian Băsescu, care îl rugase anterior pe un ministru de Finanțe: „Lasă-l, te rog, în pace pe Sorin!“.

În scurt timp, postul a fost preluat de omul de afaceri Elan Schwartzenberg, bun amic cu Sorin Blejnar și Codruț Marta. Schwartzenberg era nașul de căsătorie a lui Marta și partener de vânătoare cu acesta, cei doi figurând pe lista invitaților de la Balc ai miliardarului Ion Țiriac. Astfel că, în urma unei operațiuni combinate SRI-Parchetul General-ANAF, Blejnar și grupul său au pus stăpânire pe postul de televiziune care le demasca fărădelegile, asigurând finanțarea la negru a Realității TV, cu ajutorul lui Codruț Marta, care a devenit director al agenției de știri Newsin, o subsidiară din grupul Realitatea. Mai pe șleau, contrabandiștii și complicii lor au preluat cel mai critic post de televiziune, beneficiind de concursul șefilor SRI și procurorului general al României.

O jumătate de milion de euro pentru omul lui Coldea

Din dosarul instrumentat de DNA reiese implicarea SRI în preluarea Realității TV, având în vedere că în funcția de președinte al Consiliului de administrație al SC Realitatea TV SA a fost numită Irina Chirică, care era iubita colonelului Vasile Cămărăscu, în perioada respectivă unul din cei mai de încredere oameni ai generalului Coldea. Cămărăscu a fost coleg de an și de cameră cu Coldea în timpul studiilor la Academia Națională de Informații. Totodată, a fost cavaler de onoare la nunta lui Coldea, care a avut loc în localitatea natală Târnova, din județul Arad. Fostul șef operativ al SRI l-a promovat pe amicul Cămărăscu șef al Direcției SRI București (2008-2010), director adjunct al Direcției pentru Apărarea Constituției (2010-2012) și director adjunct al ORNISS (2012). Cămărăscu a fost trecut în rezervă după ce numele său și imagini cu el au apărut în dosarul invocat al DNA.

În acest dosar, un martor cu identitate protejată a oferit procurorilor DNA o evidență cu datele, numele și sumele oferite de cunoscutul contrabandist băcăuan Radu Nemeș (condamnat la 9 ani de închisoare pentru evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat, fugit în SUA, unde a fost prins de FBI și extrădat) fostului șef de cabinet al lui Blejnar, Codruț Marta, fostului director general al Direcției Generale a Vămilor, Viorel Comăniță, și fostului șef al Gărzii Financiare, Sorin Florea. În această evidență apare și colonelul Vasile Cămărăscu, cunoscut drept prieten apropiat al lui Codruț Marta, cu care este, de altfel, imortalizat în dosar în timpul unei vacanțe petrecute la Atena.

Conform evidenței, colonelul Cămărăscu a primit de la contrabandiști aproape o jumătate de milion de euro într-un singur an, respectiv în perioada ianuarie 2011 – februarie 2012, când erau demascate corupția din vămi și contrabanda din România. Mai exact, omul de încredere al lui Coldea ar fi primit 291.000 de euro în 2011 și 150.000 de euro în februarie 2012. În anii respectivi colonelul Cămărăscu deținea funcția de director adjunct al Direcției pentru Apărarea Constituției din SRI, care avea între atribuții și monitorizarea și combaterea corupției, contrabandei și evaziunii fiscale.

Potrivit martorului acoperit, colonelul Cămărăscu era plătit pentru a-l anunța pe Codruț Marta când erau organizate acțiuni de filaj sau interceptări, și acesta primind cinci euro pe tona de carburant de contrabandă. Un detaliu interesant din dosar este că o apropiată a soților Radu și Diana Nemeș, avocata Mirela Olariu din Bacău, era în relații de prietenie cu soția generalului Coldea, care era tot ofițer SRI. Dorina Coldea a fost colegă de an cu soțul său și cu Vasile Cămărăscu la Academia Națională de Informații.

BLEJNAR ACHITAT IN DOSARUL MOTORINA!

16 apr.

Judecătorii Instanţei supreme au redus semnificativ pedepsele din dosarul „Motorina” şi l-au achitat pe fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, însă Radu Nemeş a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare.

Blejnar a fost achitat, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul „Motorina” după ce în primă instanță el fusese condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Decizia este definitivă.

În acest dosar, Blejnar era acuzat de complicitate la evaziune fiscală și constituire a unui grup infracţional organizat. În primă instanță, Sorin Blejnar fusese condamnat de magistrații Curții de Apel București la 5 ani de închisoare.

În același dosar, afaceristul Radu Nemeș a fost condamnat definitiv la 7 ani și 6 luni de închisoare, iar soția sa, Diana Nemeș, a fost achitată. În primă instanță, Radu Nemeș primise o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma constituirii), iar soția sa fusese condamnată la 5 ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală.

Viorel Comăniţă, director la Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV) la data faptelor, și care a primit în primă instanță o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Măsura achitării a fost luată și pentru Florin Dan Secăreanu, ofiţer de poliţie în cadrul MAI – Direcţia Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) la data faptelor, el primind în primă instanță 5 ani de închisoare.

În aceeași cauză, omul de afaceri Andrei Florin Jugănaru, administrator al SC Crivas Logistic SRL Bucureşti şi al SC Rad Trans Concept SRL Bucureşti, a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 5 ani și 6 luni, pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat. Tot la 5 ani și 6 luni a fost condamnat și Dumitru Emilian Preda, pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Instanța a dispus și confiscarea sumei de peste 13.200.000 dolari de la Radu Nemeș.

Decizia magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) este definitivă.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2011 – 2012, Radu şi Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Mihai Buliga, Andrei Florin Jugănaru, Dumitru Preda, Ovidiu Ioan Moldovan şi Pavel Dumitru Ghişe au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.

Grupul ar fi fost sprijinit, în diferite modalităţi, de Sorin Blejnar, fost șef ANAF, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de Viorel Comăniţă şi de Florin Secăreanu, care reprezentau „palierul de protecţie”, precum şi de Mariana Vrînceanu, Nicolae Belba, Lucian Ionescu, „care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că Radu şi Diana Nemeş, George Guliu şi SC Excella Real Grup SRL au ascuns sursa impozabilă corespunzătoare activităţilor reale pe care le desfăşura societatea, au înregistrat în contabilitate şi în declaraţiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis înregistrarea operaţiunilor de comercializare a motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 242.642.205,44 lei (aproximativ 56 milioane euro).

KLAU „GEACA ROSIE” VINOVAT DE RECRUDESCENTA NAZISMULUI IN ROMANIA!,DUPA EI,POTOPUL!,NOI IMAGINI DE LA PROCESUL LUI LIVIU DRAGNEA!

16 apr.

KLAUS ADOLF JOHANNIS „GEACA ROSIE”,ADEVARATUL VINOVAT AL INSTIGARII IMPOTRIVA DEMOCRATIEI IN ROMANIA SI IMPOTRIVA JUSTITIEI,PRIN ASCENSIUNEA SI INCURAJAREA NAZISMULUI IN ROMANIA ,PRIN HAITELE NAZISTE DE LS #REZIST A ONG-URILOR LUI SOROS LA BRIGAZILE MORTII ALE STATULUI SECURIST SUBTERAN CARE MANEVREAZA HAORDELE NAZISTE ANTIROMANESTI DIN NOUL PDL,USR+PLUS,PMP IMPOTRIVA STATATULUI DE DREPT PRIN INSTIGARE LA INCALCAREA LEGII FUNDAMENTALE A ROMANIEI.ACESTE ORGANIZATII POLITICE NEONEZISTE SI NEOMARXISTE ,GLOBALISTE TREBUIE STOPATE ,PNA NU E PREA TARZIU PENTREU ROMANIA CARE DEVINE UN LAGAT DE CONCENTRARE NAZIST AL GAULEITERULUI KLAUS ADOLF JOHANNIS,ADEPTUL LUI ADOLF HITLER!

 

Susținătorii, dar și contestatarii lui Liviu Dragnea, prezenți luni la instanța supremă unde acesta a avut un nou termen, au lăsat în urma lor pungi, sticle de plastic, ambalaje de hârtie, vuvuzele și pancarte, cele mai multe aparținând simpatizanților liderului PSD.

Pe mai multe pancarte erau scrise mesaje precum: ,,Dragnea în libertate!”, „Opriți fosta Securitate”, „Nimeni nu poate fi condamnat prin încălcarea legii” sau „România, nu îți mai devora patrioții”.

%d blogeri au apreciat asta: