Arhiva | 1:22 am

DE CE TACE KLAUS JOHANNIS?

17 apr.

N-am trecut niciodată printr-un moment politic mai greu de înțeles ca acesta. Și, niciodată, tăcerea președintelui nu mi s-a părut mai apăsătoare și mai greu de înghițit ca acum. Este vorba de nepăsarea lui Klaus Iohannis față de trecutul torționar al lui Augustin Lazăr. Ce valori susține și promovează președintele României, dacă rămîne nepăsător în fața documentelor care probează trecutul lui Augustin Lazăr?

Geaba i-a tratat cu respect și compasiune pe cei doi foști deținuți politici ajunși la Cotroceni. Este prea puțin. Iar ca gest public, cele cîteva cuvinte spuse acestora nu spală o nedreptate istorică. De ce tace Klaus Iohannis față de dezvăluirile din biografia procurorului general, mai ales că, în toată campania sa electorală și în toate ieșirile sale publice, s-a declarat un anticomunist convins. În plus, el este susținut de anticomuniști, în ciuda faptului că, mai nou, anticomuniștii și antisecuriștii cei mai încrîncenați, așezați în spatele președintelui Iohannis, sunt foști securiști și foști activiști sau urmași ai acestora? Urmașii torționarilor și-au făcut o profesie rentabilă din condamnarea fenomenului pe care l-au instaurat și slujit părinții lor.

S-ar putea ca președintele României să se simtă confortabil și sigur, susținut de această categorie umană cu probleme de caracter, dar extrem de vocală. Asta nu-i dă dreptul să tacă și să nu reacționeze decît în măsura în care este dispus să renunțe la unele dintre prerogativele sale. Sau să nu priceapă greutatea morală a gesturilor și deciziilor prezidențiale. Asta înseamnă că, în văzul întregii societăți, Klaus Iohannis este dispus să comită un compromis uriaș. Intenționat sau inconștient. Într-un stat european cu pretenții democratice, el nu poate lăsa în funcție un procuror comunist cu trăsături de  torționar, fără să violenteze scara valorilor morale.

De ce tace Klaus Iohannis și își reprimă o atitudine morală? Care să fie explicația unui asemenea  comportament? Are tăcerea președintelui o legătură cu faptul că Augustin Lazăr a fost instalat prin demiterea abuzivă a procurorului Tiberiu Nițu? Nu cumva tot  scenariul demiterii acestuia este o infracțiune comisă la ordin? Are tăcerea sa o legătură cu faptul că Grupul de Dialog Social, creat de Silviu Brucan, este  pălăria sub care se ascund turnători ai fostei Securități și urmașii fruntașilor comuniști, plus cîțiva figuranți cu pretenții democratice? Şi că aceștia se grăbesc să-l premieze pe Augustin Lazăr? Are  tăcerea  sa o legătură cu faptul că marea operă de trei parale de pe urma  căreia se fălește și adună bani a fost îngrijită de Carmen Mușat, soția celui care l-a cîntat la Securitate pe Iulius Filip în pușcăria de la Aiud? Sau menținerea lui Augustin Lazăr în poziția de procuror general este legată de sprijinul și de deciziile acestuia în nenumăratele dosare ale fostului primar al Sibiului? Nu cumva tăcerea președintelui Iohannis are legătură și cu susținerea Laurei Codruța Kovesi, și ea răsărită de la Sibiu ca din neantul din care se ridică grupurile infracționale greu de descris?

Nu cumva tăcerea președintelui are legătură și cu ceilalți oameni din grupul de la Cluj-Alba Iulia, titulari pe mai toate posturile din Parchetul General, DNA şi SRI?

Nu ne mai rămîne decât să ne întrebăm dacă nu cumva războiul surd în care este trasă întreaga țară este de fapt un război pentru putere între politicienii din Bărăgan și cei din grupul de la Cluj-Alba-Sibiu?

Nu cumva, în numele statului de drept și a apărării justiției, fiecare își apără cu disperare trecutul, puterea și libertatea!

EDITORIAL.CORNEL NISTORESCU:http://cotidianul .ro/

TARA „ARDE „BABA SE PIAPTANA!

17 apr.

Cine zicea că președintele României nu-i plin de treabă? Klaus Iohannis își va lansa miercuri propria carte „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Anunțul a fost făcut chiar de către Administrația Prezidențială.

”Președintele României, Klaus Iohannis, va participa miercuri, 17 aprilie a.c., ora 17:00, la evenimentul de lansare a volumului „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, publicat de Curtea Veche Publishing. Lansarea va avea loc la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Sala Studio”, transmite Administrația Prezidențială

Potrivit unui comunicat al Editurii Curtea Veche, volumul este un ghid ce realizează sinteza istoriei Uniunii Europene, a instituţiilor care o definesc, a valorilor ei şi a principalelor provocări pe care le înfruntă în prezent.

DE LA SRI,PENTRU ANI,”FARA NUMAR,FARA NUMAR:”HAI SA-I FACEM DOSAR!”

17 apr.

Senatorul PSD Claudiu Manda a anunțat că raportul Comisiei SRI în legătură cu relația SRI-ANI conține informații potrivit cărora serviciul de informații a trimis 71 de note speciale sau simple către ANI care vizau 600 de persoane, printre care miniștri, eurodeputați, parlamentari, chiar și secretari de primărie.

Acesta a precizat că raportul Comisiei se numește „Raport privind folosirea SRI și ANI de către George Maior în scopuri politice”.

„Surprinzător este că toate notele care au plecat de la SRI către ANI nu au trecut niciunele pe la direcția juridică. În perioada verificată și anume din 2012, între 2012 și 2015 au fost trimise 71 de note secrete, note speciale sau note simple note speciale sau simple care vizau 600 de persoane, miniștri, europarlamentari, senatori, deputați, primari, șefi de consilii județene, directori, senatori, secretari de primărie, etc. De ce spune că e ilegală această relație modul de sesizare și e scris în raport. Am observat cazuri, avem trei exemple, în care pe de o parte în cariera oamenilor politici, pe baza acestor note SRI au încercat să scoată din viața politică oameni politici. Cele trei exemple sunt Klaus Iohannis, Eduard Hellvig și Victor Ponta. Acesta din urmă a făcut obiectul unei sesizări din partea ANAF, când Blejnar era la vremea respectivă, asupra unei stări de conflict de interese. Dl Sorin Blejnar ca și dl Horia Georgescu ne-au confirmat că dl Maior se interesa de acest subiect și încerca să îi determine pe cei de la ANI să nu meargă mai departe cu documentarea și să închidă mai degrabă dosarul. Spuneam că pe unii i-a încurcat, iar pe alții a încercat să îi ajute ”, a afirmat Manda, într-o conferință de presă susținută marți, la finalul ședinței Comisiei SRI.

El a adăugat că, în concluzii, Comisia SRI spune că toți cei 600 ar trebui să facă obiectul unei note nesecrete pentru a putea fi prezentată lista în spațiul public. Forul mai are propuneri de modificare a legislației în domeniu.

„În concluzii spunem că nu ar mai trebui să existe informări de la SRI către ANI, că ar trebui ca toți cei 600 să facă obiectul unei note nesecrete de a fi prezentat în spațiul public. Mai sunt și alte propuneri de modificare a legislației în acest sens. Raportul o să îl prezentăm, s-au făcut în plenul Comisiei propuneri de modificare și completări. Când va fi gata o să îl punem pe site-ul Comisiei, proabil mâine dacă este gata”, a completat președintele Comisiei SRI.

Totodată, Cladiu Manda a susținut că în perioada când director al Serviciului era George Maior, PSD-iștii erau „dați pe bilețele care trebuie sa intre la « Hai să-i facem dosar»”.

„Am căutat și am tot încercat să găsesc si PSD-iști, ca să nu pară că vorbim doar de membrii PNL. Din câte înțeleg, PSD-iștii nu făceau direct obiect sesizării SRI-ANI, erau dați pe bilețele care trebuie sa intre la « Hai să-i facem dosar» și să mergem mai departe”, a afirmat Claudiu Manda, marți, la finalul ședinței Comisiei SRI.

El a precizat că în relația SRI-ANI au fost vizați cinci miniștri, printre care Liviu Pop, Ovidiu Silaghi, Dan Mihalache și Eduard Hellvig, cel din urmă fiind actualul director al SRI.

„În cazul domnului Iohannis, când s-a înscris în PNL a plecat sesizarea de la SRI la ANI care spunea că era în stare de incompatibilitate, era și membru la Adunarea Generală și Piețe. La Hellvig coincidența e că s-a constata, în prima zi de campania USL, acel conflict de interese. Vorbim de cinci miniștri. E vorba de Liviu Pop, Eduard Hellvig, Ovidiu Silaghi, Dan Mihalache și mai era un al cincelea nume. E suprinzător ca la începutul campaniei electorale la fel ca domnul Hellvig că din 2004 de când a devenit deputat nu și-a înregistrat firma la care lucra. La fel este și cazul domnului Pop, dar nu am găsit o sesizare directă, ci același tratament. Să se fi dorit să fie o decizie definitivă și irevocabilă care să nu îi dea voie domnului Klaus Iohannis să candideze. George Maior ar fi intervenit pe lângă Sorin Blejnar și Horia Georgescu pentru ca raportul să fie favorabil lui Victor Ponta”, a conchis Manda.

Claudiu Manda a mai declarat, marți, că Inspecția Judiciară a solicitat lămuriri privind colaborarea SRI-DNA în contextul în care George Maior, fost șef al Serviciului, a folosit „binomul” drept o „măciucă”.

„Am primit o adresă de la Inspecția Judiciară care ne solicită lămuriri privind colaborarea dintre SRI și DNA, celebrul binom. În adresă spun că sunt în faza de finalizare și, dincolo de răspunsul pe care o să-l trimitem, am hotărât azi să cerem Inspecției Judiciare dacă au planuri de cooperare comună, pentru că, din câte am înțeles, mergând în control la unitățile de parchet teritoriale, sau DNA central, ar exista astfel de planuri de cooperare comună, documente de care avem clar nevoie pentru a finaliza raportul în ceea ce privește relația SRI-DNA și cum a fost folosită această relație și binomul pentru a stabili ținte și pentru a scoate din viața politică sau pentru a băga la pușcărie persoane, folosind în mod abuziv și probe și lege și proceduri legale”, a afirmat senatorul PSD Claudiu Manda.

El a susținut că un raport la care lucrează Comisia parlamentară de control al SRI vizează relația SRI-DNA și cum a funcționat aceasta, menționând că fostul director SRI George Maior „își făcuse propria măciucă” din relația de funcționare a celor două instituții.

„Unul dintre acestea și poate chiar cel mai important e legat de funcționarea binomului. Până nu avem măcar o parte din planurile de cooperare ca să înțelegem exact cum scriau obligațiile fiecăruia dintre actori sau fiecare dintre părți ce trebuie să facă Parchetul sau DNA și ce trebuie să facă SRI, n-o să putem să concluzionăm, dar, așa cum am observat, în opinia Comisiei, că dl George Maior își făcuse propria măciucă, înțelegem că și SRI folosea DNA sau SRI cu DNA era o măciucă, prima ca importanță pe care am tot văzut-o în spațiul public. Rămâne ca toate documentele, Comisia cu cine o să fie în locul meu să aibă acces la toate documentele și să le introducă ca și concluzii”, a declarat politicianul.

Totodată, Claudiu Manda a afirmat că va exista și un raport finalizat privind „culoarul media” în care sunt menționate anumite „petreceri”.

„Sigur că și petrecerile vor face obiectul unui raport separat. Va fi, am convenit astăzi, pentru că era în raport o completare privind câmpul media, culoarul media și atunci am considerat că trebuie să scoatem această parte din raport și eventual pe o perioadă foarte scurtă, fiind documentat totuși subiectul să venim cu un raport pe zona aceasta”, a declarat Claudiu Manda la finalul ședinței Comisiei de control parlamentar al SRI de marți.

CE S-A INTAMPLAT CU APELUL LUI DARIUS VALCOV?

17 apr.

valcov, pensii private, administratori

Darius Vâlcov a depus la instanţa supremă o solicitare de amânare a apelului în dosarul în care a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani de închisoare, motivând că vrea să-şi angajeze un avocat şi să-şi pregătească apărarea, magistraţii dispunând un nou termen pe 11 iunie.

Totodată, Lucia Rog, unul dintre judecătorii completului de cinci care judecă apelul consilierului premierului Viorica Dăncilă a formulat o cerere de abţinere, pentru că a dispus măsuri preventive în dosar, iar instanţa a aprobat această solicitare, magistratul urmând să fie înlocuit.

Magistraţii Înaltei Curţi au stabilit următorul termen de judecată pentru data de 11 iunie. Darius Vâlcov nu s-a prezentat marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), el fiind reprezentat de un avocat din oficiu.

Pe 8 februarie 2018, fostul ministru al Finanţelor, în prezent consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat, de instanţa supremă, la opt ani de închhisoare, decizia nefiind definitivă. Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.

ACUZAŢIILE CARE I SE ADUC LUI DARIUS VÂLCOV

Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale i-ar fi cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor. „Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul «Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt», al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava», «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina» şi «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt»”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei, potrivit mediafax.ro.

Darius Vâlcov şi omul de afaceri ar fi convenit ca sumele de bani promise în schimbul intervenţiei fostului ministru să fie date doar în numerar, în lei şi la sediul firmei. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov s-ar fi prezentat periodic la sediul societăţii, unde ar fi primit de la administratorul acesteia, suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe de câte 400.000 de lei.

Anchetatorii susţin că Darius Vâlcov primea câte o tranşă de bani „ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”.

Vâlcov ar fi primit banii în sediul SC Tehnologica Radion, deţinută de Theodor Berna, susţinea DNA.

Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina. Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei. DNA spune că, începând din 2011, Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.

Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif, în casa lui Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

DOVADA:DANILET A INCASAT-O!

17 apr.

Judecătorul Cristi Danileț a fost sancționat marți de Secția pentru judecători a CSM, după ce a fost reclamat pentru postările sale pe Facebook. Secția pentru Judecători a Consiliului a constatat că Danileț a încălcat Codul deontologic. (Vezi decizia, mai jos) Danileț anunţa săptămâna trecută că nu se va prezenta marţi la CSM şi nici nu va mai da curs vreunei invitaţii din partea Consiliului pentru „presupuse delicte de opinie”.

„Săptămâna viitoare ar trebui să merg la CSM pentru a răspunde cu privire la anumite afirmaţii făcute de mine în mediul online. Sunt trei astfel de acţiuni derulate împotriva mea de la începutul acestui an şi încă una în stadiu incipient. Vreau să fie foarte clar: nu accept să dau explicaţii nimănui pentru ceea ce scriu sau spun, cât timp nu comentez dosare în curs de derulare, nu critic colegi şi nu instig la încălcarea legii. Particip activ la dezbaterile publice cu privire la subiecte interesând aspecte socio-juridico-politice încă din anul 2003. Până acum, niciodată nu mi s-a imputat nimic. Mai mult, toate afirmaţiile mele sunt în aceeaşi manieră, relevând o constanţă a principiilor pe care le susţin de mulţi ani şi care sunt conforme standardelor internaţionale privind justiţia. Brusc însă, au apărut mai multe autosesizări ale Inspecţiei care are puterea de a alege în mod arbitrari pe ce magistrat să urmărească şi pentru ce postări şi interviuri. Ei bine, de azi înainte nu voi mai da curs niciunei chemări la CSM sau Inspecţie pentru presupuse delicte de opinie. În România încă avem libertatea de expresie şi înţeleg să îmi exercit acest drept ca orice alt cetăţean, în mod demn şi integru, cu singurele limite impuse expres de legea ce guvernează statutul magistraţilor”, scria Danileţ pe Facebook.

CRISTINA TARCEA,PARCEA LA JUDECATA CSM SI NU PREA!

17 apr.

Secția pentru judecători a CSM a decis, marți, să repună pe rol acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară față Cristina Tarcea pentru a fi verificată repartizarea aleatorie a cauzei, după ce șefa ÎCCJ a acuzat că ar fi fost încălcat acest principiu.

„Cu majoritate: Constată că excepția nulității acțiunii disciplinare motivată de încălcarea principiului repartizării aleatorii a sesizării are prioritate în raport de celelalte excepții invocate de pârâtă. În unanimitate: Repune cauza pe rol în vederea suplimentării probatoriului pentru soluționarea excepției nulității acțiunii disciplinare motivată de încălcarea principiului repartizării a sesizării”, se arată în decizia de marți a Secției pentru judecători în materie disciplinară.

Următorul termen este 29 mai, ora 10:00, când se vor cita părțile.

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avut, marţi, pe ordinea de zi pronuntarea în legătură cu acţiunea disciplinară a Inspecţiei Judiciare împotriva preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea.

Şefa ICCJ este acuzată de ”refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu” şi de ”nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”, acţiunea vizând constituirea completurilor de cinci şi de doi judecători. Dosarul a fost amânat până acum de câteva ori.

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a amânat ultima dată pronunţarea în acest dosat în 10 aprilie. De asemenea, pronunţarea a fost amânată la termenul din 27 martie.

La termenul din 13 februarie, Cristina Tarcea a apreciat că cercetarea este ”un abuz”.

Inspecţia Judiciară a anunţat, în 19 decembrie 2018, printr-un comunicat de presă, că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru ”refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu şi nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f) şi o) din Legea nr. 303/2004”.

”În privinţa abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f), inspectorii judiciari au reţinut că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a refuzat nejustificat să îndeplinească îndatoririle de serviciu cu privire la constituirea completurilor de 5 şi de 2 judecători prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. b) şi art. 32 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018. Cu referire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. o), s-a reţinut că, prin refuzul de a implementa dispoziţiile de imediată aplicare ale Legii nr.207/2018 anterior menţionate, 40 de cauze de competenţa completurilor de 5 judecători şi 11 cauze de competenţa completurilor de 2 judecători nu au fost repartizate aleatoriu unor completuri în compunerea prevăzută de legea în vigoare la data înregistrării lor”, anunţa atunci Inspecţia Judiciară.

Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la răspunderea judecătorului.

APOLOGIA SECURITATII!

17 apr.

Prin nedeconspirare, Securitatea a funcționat neîntrerupt, ieșind din sfera poliției politice și angajându-se în confiscarea puterii politice în conivență cu noile structuri de ea însăși create.

Nu este dificil de constat cum diferențele dintre statul totalitar și statul de acum s-au estompat în mod inadmisibil. Chiar dacă a existat o incriminare a comunismului, acesta n-a avut niciun efect pentru că nu a fost rezultatul unei acțiuni al cărei sens să fi fost promulgarea unei legi a lustrației. Incriminarea comunismului ca regim criminal, fără dispunerea unor măsuri juridice ample, a dus la toleranță și legitimare istorică.

Organizații ca Timișoara sau GDS, care au oferit recent sprijin solidar lui A. Lazăr, fost procuror din sistemul judiciar al poliției politice, în momentul denunțării trecutului său, arată chiar continuitatea totalitarismului și modul său de manifestare. Libertatea în România este încă o chestiune profund marcată, aflată în custodia structurilor de forță și a sateliților săi încă nedizolvați juridic.

Românii sunt liberi atât cât dispune sistemul de inginerii securistice creat din primele momente post-revoluționare. Un lacheu al statului totalitar, A. Lazăr, nu poate participa la tranșarea juridică sau morală a revoluției pentru că activitatea prin care s-a precizat ca persoană publică este una lipsită de interes în ce privește reforma publică, aducând atingere siguranței naționale sub aspectul democrației și vatămării imaginii drepturilor. Legea lustrației ar fi trimis de multă vreme un asemenea cetățean procuror în spațiul civil, fără a-i da posibilitatea să transforme “statul criminal” în decident al prezentului.

Faptul că două organizații care se revendică de la democrație, apără un procuror comunist, arată o disciplină, un ordin al sistemului aflat în alertă, încă funcțional. Același mod de lucru se regăsește în Justiție. In acest moment lipsa de credibilitate și de constituire democratică este atât de mare încât se poate constata că fosta Securitate s-a refăcut până și acolo unde exista o aparență democratică. Oameni și instituții presupus în slujba democrației, se dovedesc a fi parte a statului mafiot constituit și cu sprijinul lor, acum tot mai dovedit.

Apologia fostei Securități, directă sau indirectă, nu poate fi decât un element de coparticipațiune la reintroducerea în societate a sistemului totalitar și la relativizarea crimelor comunismului și post-comunismului. In cazul entităților publice implicate în asemenea operațiuni soluția este desigur autodizolvarea sau, în mod obligatoriu, retragerea utilității publice.

%d blogeri au apreciat asta: